TIM FLANNERY

VA

SPERANTA IN AER,

il clutar;a de solulii pentru criza climaticd,

Tladucere din limba englezd de

Ioana Mitrof

Editura Seneca

CUPRINS

I. CLIMATOLOGIE

,,St[panii climei": adevdrat sau fals? ......23

Apele unei pianete ce se incllze9te .-.....37

Oceanele, amenintltor de acide.. ..,,...'..49

$i animalele ce fac?.... ................:. .........55

Ireversibilul 9i clima sau marele orizont de evenimente ...........65

il. PEMUCHIE DE CUTIT

Marea separatie

Cdrbunele: apusul unui gigant....:........... ................84

Care va fi soarta petrolului? ..................93

Gazul: ultimul braao sau calea cltre viitor?................ ...............99

Retragerea investitiilor gi bula carbonului. ............ 106

Energia nuclear[, incotro? .................1,1'2

Energia solard si eolian6: cdstigdtorii cursei? ........II7in sfdrgit, masini electrice! ..................724

ilI. EATATIA PENTRU VIITOR

Ne vom adapta?..... ........... 131

Geoingineria: solulia salvatoare? ........135

Provocarea gigatonei :................. ,....... t44Rocile silicatice, cimentul 9i chimia verde ............757

10 Speranti in aer

Noua tehnologie de captare si stocare a carbonului................165Provocarea anului 2030......... .............IT1,Termen-limitd,:2050.................. .1...... 1g3O puterb tot mai mate ^individului ..........;....... ...IgT

Postfagd..... ........:......... ............... 193Organizagti care activeazd.pentntun climat mai bun.......................1g5MulgumiriNote ........ ................19gClrgi de acelagi autor......... ................ j .........222

I

CLIMATOLOGIE

,,STAPANII CLIMEI..:ADEVARAT SAU FALS?

Chiar dacl noi sau oamenii politici o stim deja, natura e partenerul nostru

in afaceri gi decizii si are mai multe drepturi la vot, o memorie mai trainicisi este mai fermd gi mai corecti decAt noi.

WENDELL BERRY

Atunci cdnd am s cris S t d? An i i c I i m e i, am pr ezentat p ozitia climatologiei,

aga cum era inleleas[ in anul 2005. Cartea a primit multe aprecieri pozitive,

dar a fost gi criticati de sceptici, fiind considerati extremisti gi alarmant1'.

Un critic a scris el insugi o carte cu privire Ia exagerdri 9i gregeli intdlnite involumul mentionat. Am fost bucuros si vid ci a descoperit doar cdteva

erori, niciuna de mare impoftan!il: nicio lucrare gtiinlifici completi. nu

poate fi 100%o exactd. in aceast[ carte voi deveni propriul meu critic, c[cidoar odatl cu trecerea timpului putem verifica daci predictiile despre

"ntBl-.;;tril'"r:,1" j,lJi,li, carte stapanii climei, GrupulInterguvernamental privind schimbirile climatice (IPCC,

Interguvernamental Panel on Climate Change) a finalizat doui prezentirisuccinte, sub forma rapoartelor de evaluare patru 9i cinci. Ulterior, sute de

publicalii gtiinlifice zuaderadaopinia noastri cu privire Iareactiasistemului

climatic al Pimdntului la poluarea cu carbon. IPCC nu a efectuat cercetdri

proprii. Sub auspiciile ONU, a furnizat un raport bazat pe o analizd,

temeinicd a literaturii stiintifice. Ca urmare, au fost clarificate mai multe

1A Clim atologie

detalii climatologice. Nu doar predicliile stiintifice ale principalelortendinte sunt mai sigure ca niciodatd, dar mulgi dintre noi experim inteazddeja in mod direct viata intr-un climat cu schimbdri majore. Avdnd noiingine experienta schimbi.rii climatice, 9i date gtiinfifice verificate,fenomenul de negare a schimbirii climatice se reduce din ce in ce maimult.

Un alt aspect care.s-a schimbat in ultimul deceniu este faptul ci aceastigtiinln a devenit mai accesibili publicului larg. in urmi. ci zece ani a fostnevoie si fac o cercetare aminuntiti a literaturii stiintifice si a manualelorpentru a explica modul in care atmosfera interaction eazd. cu oceanele sisolul pentru a ciea componente ale sistemului climatic. Am descoperit ci.volume scrise cu un secol in urmi de savanti ca Alfred Russel Wallace eraumult mai elocvente pentru acest proiect si mai valoroase din punct devedere al informaliei decdt multe dintre lucririle recente. Astdzi existi omultitudine de materiale pentru oricine este curios sd afle mai multe, inspecial pe internet (inclusiv un site de exceptie: scepticalscience.com).Din picate, blogurile s-au inmulgit ca si scepticii ce redau informatiieronate, degi publicul din ce in ce mai nfinatnu mai poate fi pncdlit atit deugor de astfel de incerciri.

De asemenea, unele dintre instrumentele de cercetare folosite declimatologi s-au schimbat considerabil. $i capacitatea noastrd de a creamodele ale sistemului climatic in timp gi spaliu s-a schimbat. Modelelefolosite'in anii 1990 puteau actiona pe patru ordine de mi.rime in timp gispatiu, in timp ce modeleie actuale pot opera pe cinci ordine de mirime.Prin ilustrare, patru ordine de mirime in spatiu inseamni o extindere de laun milimetru la 10 000 milimetri (10 metri), in timp ce cinci ordine demirime inseamni o extindere de la un milimetru la 100 000 de milimetri(100 de metri). Capacitatea modelelor climatice continui si creasci inproportie de aproximativ un ordin de mirime pe deceniu, aceasti crestereinsemndnd de 10 000 de ori mai multe calcule numai pentru componentaspafiali decdt era necesar inainte, intr-un singur deceniu. Atunci cdndmodelele climatice vor fi indeajuns de denoltate incit si functioneze pe14 ordine de m5.rime - de la milisecunde la milenii si de la milimetri la miide kifometri, vor putea modela in totalitate sistemul climatic al Pdm6.ntu1ui.1

In ciuda dezvoltdrri uimitoare din punct de vedere a capacitdtii lor decalcul, modelele ne reamintesc in mod consecvent cL plarreia noastri. e in

,,Stepanii climei": adevirat sau fals?

proces de incdlzire, si ci va continua si se incilzeasci proportional cu

volumul de combustibil fosil pe care ilardem. Elementul nou ilconstituiedetaliile pe care ni le oferi despre ceea ce urmeazd- si se intdmple. Degi

niciun model climatic nu poate prczice viitorul - pentru simplul fapt cd,

viitorul e imposibil de prezis - cresterea capacititii de calcul a acestor

modele ne demonstreazd. utilitatea 1or din ce in ce mai crescut[ in a ne

explica cum sunt influentate schimbdrile climatice de omenire.

Studiile privind clima din trecut devin si e1e din ce in ce mai pretioase

din punct de vedere al informatiei. Un astfel de studiu despre temperaturile

inregistrate pe o perioadi de peste 1 000 ani aratd in unele perioade o

diferenli semnificativi intre tendinlele climatice din emisfera nordici gi

cea sudicl. Un exemplu de diferen![ intre emisfere, pe care scepticii l-aupus la indoial5. pentru a contesta faptul cdCOrcatzeazd incdlzire, se referlla Perioada Medievah Caldi (perioade cuprinsi intre secolul al IX-lea 9i

secolul aI XIV-lea cdnd tempetatura la nivel global a inregistrat o cregtere

semnificativi, n.tr.). Noul studiu demonstreazd fdrd echivoc ci aceasti

incdlzire a al'ut loc doar in emisfera nordici.2 Dar cantitatea de gaze cv

efect de seri pe care omenirea a eliberat-o in atmosfer5. in ultimele secole

este {bri precedent, astfel c[ sistemul climatic este acum supraihcirc at, iar

incdlzir ea afecteazd amb ele emisfere.

Lumea de azi se schimbi rapid; doar cdteva schimbiri au mai fost la fel

de profunde si perturb ztoate precum intensificarea fenomenelor meteo

extreme pe care intreaga planetl o experime nteazd,. Pentru acel grup pe

cale de disparilie, care continui s[ susfini c[ schimbarea climaticd nu e

provocati de om, acesta reprezintl. un cdmp de lupti cu totul nou - degi e

un lucru din ce in ce mai greu de apdrat. Cdnd, spre {inalul anului 2073,

prim-ministrul australian Tony Abbott si Ministrul Mediului Greg Huntau susfinut ci nu existi nicio legituri intre tendinta de incdlzire si incendiile

de vegetatie, au pledat pentru aceasti idee nu doar impotriva 9tiin1ei, ci si a

bunuiui simt.3

Pentru publicul larg este greu de inteles legitura dintre fenomenele

extreme si schimbarea climatic5, deoarece ele sunt cele care au cel mai

mare impact gi sunt extrem de devastatoare si nu schimbarea temperaturilormedii. Negarea acestei leglturi ii face pe oameni s[ creadi ci schimbarea

climatici este un lucru cu care se vor confrunta doar generatiile viitoare. Si

nu este aga. Climatul planetei noastre s-a schimbat deja, iar in ultimul

26 Climarologie

deceniu am fost tot mai frecvent martorii consecintelor arderii excesive dec5"rbune, petrol si gaze. Progresele recente au permis oamenilor de stiintisi carcureze impactul uman asupra fenomenelor climatice extremesingulare.a Fenomenele climatice extreme sunt un bun punct de plecare inincercarea de a anaJizace s-a schimbat in climatologi. i, ultimul deceniu.

campionatul de tenis Australian open reprezintd,momentul de glorieal orasului Melbourne, iar in timpul celor Joui. siptdmdni cdt dureazd.competitia e cel mai agreat subiect de conversagie din oras. Atunci c6.nd, laturneul din201'4, un val de cdldur[ de o forgd fhrd predecent a lovit orasulMelbourne, aducind temperaturi record de peste 41'c patru zile ra r6,nd,si cea mai caldi perioadi de 24 de ore din istoria oiasului, stadionulconstruit pentru a, gdzdui evenimentul s-a trans format intr-un cuptor.In ciuda avertizdriror indelungate si vehemente ale oamenilor de gtiin,te inceea ce priveste valurile de ci.lduri inevitabile, vietile oamenilor gi sumeimportante de bani au fost in joc. Rod Laver Arena nu fusese construitipentru aface fa!5 unei astfel de amenintdri.

cu milioane de dolari in joc, organizatorii turneului nu au dorit sipuni capit turneului. zi dupd, zi, jucdtorii au trudit pe teren la temperaturide peste 40"c. Fanii au stat si ei pe aproape, degi peste 1 000 au avut nevoiede ingrijiri medicale pentru stres termi.. in ..1" din urmi, cind riscuriledeveniseri prea mari atet pentru jucd.tori, cit si pentru spectatori, turneulde milioane de dolari a fost suspendat.s

Tot mai frecventele situalii de crizdprovocate de valurile de c;ldurd. inAustralia apar rar in presa internationali., insi suspendarea turneuluiAustralian open a ajuns pe prima pagina in ziarele din toati lumea.comisia autraliand"pentru schimbd.ri climatice, pe care am condus-o pdnicdnd a fost desfiin ,tate d,e guvernul Abbott in septemb rie 20L3, emiseseavertizarea ci valurile de crldurd deveneau din ce in ce mai periculoasepentru continent, astfel incdt nu am fost surprins cdnd BBC World Servicem-a abordat pentru a explica legitura dintre valul de crldurd care adus laanularea turneului de tenis si schimbarea climatici.

I-am explicat jurnalistului cum o schimbare mici a temperaturii mediicauzatd, de emisiile de gaze cu efect de seri inlluenteazii temperaturile peintreg teritoriul Australiei, si in intreaga lume. Reporterul a spus cd mi vasuna inapoi. Atunci cdnd m-a sunat, a {bcut-o pentru a-mi comunica faptulci. interviul fusese anulat. $efii iui i-au transmis ci, daci nu pot doveji ci

,,Stnpdnii climei": adevirat sau fals?

schimbarea climatici a generat valul de cildur[, nu erau interesati de

subiect. Am fost uluit. intr-un sistem atdt de complex cum este climaP5m6.ntului, rareori factorii singulari reprezintd, cauza unici a unuifenomen, deci e o obisnuinti a se vorbi de influengl gi nu de canzd..

Dar atunci cdnd este vorba despre influenta schimberii climatice asupra

valurilor de cilduri din Australia in 201.3-201,4, rlspunsul este definitiv.Spre sfdrsitul anului 20L4, dr Thomas Knutson de la Laboratorul de

Dinamica a Fluidelor Geofizice de la Universitatea Princeton, din New

Jersey, SUA, a publicat impreuni cu colegii sdi o analizi ce demonstreazd,

ci este practic imposibil ca temperaturile extreme ce au lovit Australia in201,3 sd, fi fost provocate fhri influenga gazelor de seri rezultate in urma

activitdlilor umane.6 Analiza a folosit un numir considerabil de modele

generate pe calculator, dintre care unele au exclus influenla umani, in timpce altele au luat-o in calcul. Valul de cilduri din Australia anului 20L3 a

fost atdt de grav, incdt din cele 1,2 000 de simuliri generate de modelele ce

au inclus doar factorii naturali, in toate, cu exceptia uneia, valorile s-au

situat in intervalul de estimare. Ba mai mu1t, influenta uman[ a triplatsansele ca valurile de ci.lduri din acel an sd aibd frecventa inregistratiatunci, gi a dublat sansele ca acestea si aibi intensitatea inregistrati in acel

moment. Capacitatea noastr[ de a face legdtura dintre anumite tipuri de

fenomene extreme si schimbarea climatici este un lucru extrem de nou,

care ne poate revolufiona modul de a intelege cum influentim sistemul

climatic al Pimintului.Temperatura medie a atmosferei inferioare a Pimdntului a crescut cu

pulin sub 1"C in ultimii 200 de ani. V-a1i putea intreba cum poate o

cregtere atdt de mici si aibd un efect major asupra fenomenelor extreme.

Existi insi mai multe aspecte ce trebuie luate in considerare. Unul dintreele este acela cd., aproximativ 90 la suti din cdldura in exces captati de

gazele cu efect de seri este transfetatd cdtre oceane, ceea ce face ca

oceanele sl se incilzeascd intr-un ritm ingrijoritor. Acest lucru modificievaporarea, care la rdndul slu influenteazd,intensitatea precipitaliilor si a

cicloanelor, si deci intreg circuitul apei in naturi. Dar un alt rlspuns, cel

mai important, se afli intr-o observatie simpli: aceeacd.,dacd,reprezentlm

grafic vremea pentru orice loc, va avea forma unui clopot. Dupi cum se

observi in schema de mai jos, e nevoie doar de o mici schimbare a

temperaturii medii pentru a ave^ efecte enorme ia extremititi. in mod

28 Climatologie

intAmplitor, graficul este o analizd, realisti a gradului in care schimbareaclimaticd. a modificat temperatura medie in numeroase locuri din emisferanordici in ultimul secol.7

Cresterea temperaturii medii-------'

CLIMATULANTERlOR

NOULCLIlVIAT

Vreme mai caldi

\&eme maipu;in caldl

Temperaturirecord pentruvreme caldl

()

a.6(,)

.o

..0!

Ar

Temperaturi inregistrate anteriorInregistriri noiale temperaturii

Modificarea temperaturii medii in emisfera nordicr in ultimur secol

Dupi cum arati. curba, vom mai avea d.e-aface cu zire reciin zona declimi mai caldd. Dar vom avea mult mai multe zile torid,e si zile cutemperaturi record. in timpul verii din 20!3,in SUA au fost depisite peste3 000 de recorduri climatice, in timp ce in Australia numirul a fost deL23 de recorduri doborite (in condiEiile in care Australia are un numLr netinferior de statii meteo). in 2014, ilte 1.56 de recorduri au fost dobordte inAustralia.s vedem cum clima se schimbi chiar sub ochii nostri.

Deci, cdt de grave au devenit lucrurile cu o medie globaln aincdlzirii demai putin de 1"C? Cel mai bun punct de plecare pentru cercetare ilreprezintd,valurile de cilduri, definite ca perioade prelungite de temperaturipeste medie lntr-o localie, ce dureazd. de la cdteva zlle pdnd.la s[ptdmani.Ele reprezinti, intr-o misurd din ce in ce mai mare, cea mai gravd dintretoate schimbirile ce rez,trtl, din cresterea temperaturii medii.

*l{rt,iI

!l*,{,t!

rt:t