spatiul public multiculturaleee

7/23/2019 Spatiul Public Multiculturaleee

http://slidepdf.com/reader/full/spatiul-public-multiculturaleee 1/10

Spaţiul public multicultural

În 17 octombrie 2010 cancelarul german Angela Merkel la o întâlnire cu tinerii din CDU,

la Postdam, roclama e ecul multiculturalismului în !uroa, a"ând în "edere, în rincial,ș

situa ia comunit#$ii turce din %ermania& 'Multikulti ist absolut gesc(eitert), sunea Angelaț

Merkel, sau 'Multikulti ist tod), cum se e*rima un alt rere+entant al CDU& a câte"a luni,

remierul engle+ Da"id Cameron sunea cam acela i lucru, accentuând în secial e eculș ș

-inan #rii de c#tre stat a unui multiculturalism care roduce i+olarea unei culturi de alta,ț

-a"ori+ea+# integrismul islamic .i c(iar terorismul& /icolas arko+ considera, de asemenea, c#

nu dore te islamul în ran a, ci un islam -rance+, re-erindu3se, în secial, la comunit# ile deș ț ț

magrebieni& Po+i ia lor e îm#rt# it# .i de alte state euroene .i c(iar la 4uebec& De curând .iț ș

5elgia a inter+is urtarea "#lului islamic în sa iul ublic& A adar concetul olitic multiculturalț ș

alicat în !uroa înceând cu anii 60, a e uat& Comunit# ile mari de emigran i nu numai c# nu s3ș ț ț

au toit în ci"ili+a ia german# sau -rance+#, s3au i+olat ur .i simlu în g(etourile lor etnice, oț

mare arte din membrii lor re-u+ând s# mai în"e e c(iar limba na iunii de ado ie& În general,ț ț țîns#, oamenii olitici tind s# radicali+e+e discursul, mai ales în camaniile electorale, iar în

erioade de cri+# caut# ai is# itori& Democra ia nu le inter+ice, din #cate, s#3.i drene+eț ș ț

limba8ul, iar cre terea alarmant# a rasismului în !uroa, din cau+a mai cu seam# a imigra iei, leș ț

o-er# o oca+ie sulimentar# de a mai aduna ni te "oturi de la e*trema dreat#& Problema aareș

îns# la ni"elul deci+iei olitice& 9ine ea în întâminarea intercunoa.terii .i a interculturalit# ii:ț

Are ea o dimensiune edagogic# intercultural#: a ce deci+ii s# ne a tet#m în continuare du#ș

inter+icerea "oalului islamic: !ste con-lictul între inut arti-icial, în sco olitic, sau într3ade"#r,ț

am a8uns de8a la o situa ie limit# în care ciocnirea ci"ili+a iilor este iminent#, du# atentatele dinț ț

11 setembrie, r#+boaiele din ;rientul Mi8lociu, re"oltele arabe etc&: #3i recitim e <untington

sau e ukuama: Contradic iile dintre culturi sri8inite de tradi ii religioase "or imune nouaț ț

ordine mondial# sau "alorile liberalismului se "or globali+a:

1



=e ind u in din sa iul olitic al roblemelor multiculturalismului, rounem o de+batereș ț ț

interdiscilinar# cu scoul de a ne imagina roiectul unei !uroe interculturale luriling"e&

A"em în "edere mai cu seam# un sens socio3antroologic al no iunii de cultur#, -#r# îns# aț

negli8a asectul -iloso-ic al modelului cultural euroean&

Culturile euroene sunt culturi cre tine, care s3au sc(imbat ermanent c(iar în interiorulș

modelului lor& Cultura islamic# îns# i a articiat, la un moment dat, la -acerea acestui modelș

cultural& %ândirea cre.tin# scoate su-letul de sub domina$ia naturii, -ace osibil# aari$ia

-iloso-iei .i a .tiin$ei în -orma modern# e care o numim ast#+i euroean#& Atitudinea total nou#

-a$# de natur# eliberea+# inteligen$a .i siritul de cunoa.tere& Mitologia cre tin# -a"ori+ea+#, rinș

aceast# indeenden$# a siritului -a$# de natur#, e*lor#rile realului, dar .i ale surarealului .i

subrealului& 'Ast-el, scrie C& /oica, î.i -#ceau aari$ia în !uroa sistemele de "alorilor autonome, la înceut "alorile artistice .i .tiin$i-ice îndat# du# sistemul religios)>1?& 9a urma

rimatul "alorilor -iloso-ice, istorico3olitice .i te(nice& Aceste "alori "or -i mereu în e*ansiune&

În acest sens, conc(ide /oica, 'dac# ar -i s# re+um#m noutatea euroean#, -a$# de lumea greac#

.i alte lumi, atunci s3ar utea sune c# ea $ine de în$elesul ce se d# in-initului& Pentru antici sau

alte culturi -initul @cum este cel al naturii erceute este ra$ional iar in-initul e ira$ional& Pentru

euroean "a -i in"ersB in-initul este cel care se do"ede.te ra$ional, -iindc# are o regulă de

formare) >2?& i acest lucru e*lic# caracterul istoric al unui model cultural desc(is&

Putem în elege oate mai bine aceasta intui ie a lui /oica rin dialectica Unu3Multilu e care oț ț

resuune 'unitatea de sinte+#), cum o nume te -iloso-ul român, a culturii euroene& Culturaș

euroean# este un sistem de "alori autonome ce 'ne "a a#rea ca oerând cu structuri de ordinul

unit# ilor multile ce se di"ersi-ica tot timul, a adar oerând cu unit#$i în e*ansiune, ceea ceț ș

"a da stilul ei desc(is e lanul in"estiga iei ra ionale, ca .i e lan social, istoric sau c(iar ț ț

geogra-ic)&>? Acest sistem se desc(ide sre "alori multile în e*ansiune, "alori care, în acest

sens, de"in relati"e& Eelati"itatea lor nu resuune o sc#dere a modelului, care de i Unu se -aceș

.i re-ace în ermanen$# rin multilul s#u di-eren iat .i în e*ansiune& =dentitatea unului esteț

indisolubil legat# de raortarea la alteritatea multilului& În acest sens, di"ersitatea culturilor

euroene nu atentea+# la modelul ca atare& Di"ersitate nu înseamn# relati"ism cultural, ci

di-eren$ialitate& Prin absoluti+area relati"it# ii de c#tre unii etnologi .i sociologi, din dorin a de aț ț

contracara te+ele e"olu ionismului cultural, se a8unge la o absoluti+are a di-eren ei colecti"e, la oț ț

2

https://socioumane.wordpress.com/2013/08/13/plurilingvism-si-interculturalitate-ionel-buse/#_ftn1










atomi+are a di"erselor con-igura ii culturale care nu mai interac ionea+# între ele& De asemenea,ț ț

anali+ând cultura euroean# numai rin raortare la nucleul ei ;ccidental @c(iar .i di-eren iatț

istoric, risc#m s# ne asum#m riscul unui alt identitarism nonroducti" sau ceea ce numim

imerialism cultural& Uni"ersalitatea unei culturi se 8udec# du# rela ia acesteia cu genul uman,ț

dar rela ia cu genul uman, cum scrie artre, 'nu re+ult# din -atul c# omul aar ineț ț speciei

umane, ci din integrarea sa într3o colecti"itate elementar#)& Cu alte cu"inte, nici uni"ersalismul

abstract .i nici relati"ismul radical al culturilor nu e*lic# rela ia dinamic# dintre identitate .iț

alteritate în rocesul de"enirii culturii "alorilor euroene& Mai mult, modelul cultural euroean

este el însu i .iș în rela ie de comunicare cu America, Asia sau A-rica, cum a ar#tat ro-esorulț

Frumel desre rela ia cultural# a !uroei cu America atin#& Multe din asectele sale recenteț

au -ost determinate de descoerirea acestor culturi& =storia euroean# a culturii este o ermanent#

raortare la Cel#lalt @de la negarea la accetarea lui&

În acela i tim, di-eren ierea culturilor este dat#, în rimul rând, de luralitatea limbilor&ș ț

Culturile euroene s3au -ormat în 8urul unor limbi .i al unor comle*e etnice& 9orbim în acest

sens, de cultura unei $#ri, a unei regiuni, a unui mediu social etc& Autonomia culturilor euroene a

-ost (ot#râtoare entru identitatea colecti"it# ilor& imba e*rim# identitatea unei culturi .i totț

limba e cea care caut# mi8locele de comunicare între culturi& Para-ra+ându3l e <eidegger,

'limba este casa -iin ei), a uni"ersalului& Cum a8unge indi"idualitatea .i seci-icitatea limbilor laț

uni"ersal: Unele limbi au "oca ie mai mare entru accede la uni"ersal decât altele: au oriceț

limb# are acces la uni"ersal entru c# e*rim# o e*erien # uman#: Poate de aici .i necesitateaț

re+er"#rilor tuturor limbilor ast#+i @na ionale, regionale, locale etc&& Din ne"oi ractice, mai cuț

seam#, întotdeauna s3a ales o limb# de comunicare între culturi @aramaica, greaca, latina, araba,

-rance+a, ast#+i engle+a în eoca globali+#rii .i a internetului&

În democra ie, re+isten a limbilor locale de"ine din ce în ce mai mare& ! o re+isten # îns#ț ț ț

la un roces de ni"elare si de absorb ie de c#tre limbile si culturile na ionale ma8oritare& Dincoloț ț

de -enomenul comunic#rii, necesar -#r# îndoiala, aare alienarea de ti cultural rintr3un -el de

disonan$# cogniti"#, alterarea -unc iei creatoare a limbii roduc#toare de identitate .i ca atare, deț

umanitate& =ntercunoa.terea nu e numai o roblem# de comunicare, ci .i o roblem# de

identi-icare cultural#& Ce -el de cultur# roduce o engle+# redus# la ne"oi elementare de

comunicare:

3



Cum nu oate -i roducti" un imerialism cultural ast#+i a unor limbi 'cu "oca ie), nuț

oate -i accetat# ni"elarea .i rei-icarea rintr3o limb# arti-icial#& În acela i tim, i+olarea rintr3ș

un multiculturalism etnicist -ace .i ea imosibil# interculturalitatea&

Ee"enind la roblema olitic# a multiculturalismului în !uroa, oate ca trebuie s#

"edem cultura .i interculturalitatea .i în termeni de solidaritate uman#& Aari ia str#inului înț

!uroa, n3a -ost ri"it# întotdeauna cu entu+iasm& %ermania na+ist# i3a distrus e alogenii e"rei,

iar du# r#+boi a a"ut ne"oie de este 1G milioane de imigran i entru a se re-ace, dintre careț

este ,H milioane de turci, care nu s3au mai întors în $ara de origine .i au -ormat ade"#rate

landuri aici& !ste cultura acestora "ino"at# de e ecul integr#rii lor în sa iul german: auș ț

i+olarea, discriminarea tacit# .i slab# egalitate de anse, i3a -#cut s# tr#iasc# du# modelulș

origine:

Cultura islamic#, în sensul socio3antroologic al termenului, e di-erit# de ci"ili+a iaț

euroean#, -#r# îndoial#, iar cele câte"a decenii de con"ie uire dintre noii emigran i @turci sauț ț

magrebieni etc& cu colecti"it# ile ma8oritare sunt oate insu-iciente entru a trage linie, a adunaț

.i a suneB 'Multiculturalismul e mort)& /u trebuie s# uit#m, de asemenea, c# nu e "orba ractic

decât de 0 de ani .i de o genera ie legat# înc# de $ara de origine& Aoi cum s# dai "ina e oț

cultur#: =dentitatea ei se a-irm#, nu se discut#& a un moment dat a -ost luat e*emlul

-otbali tilor str#ini care s3au integrat -oarte bine în ec(ia na ional# a %ermaniei& Un e*emluș ț

care oate stârni +âmbete& ! "orba de o integrare indi"idual#, nu colecti"#& !migran ii .i mai cuț

seam# islamici .i romi de"in o roblem# în ;ccident, mai ales în erioadele de cri+#& ! eculș

acestui ti de multiculturalism este .i e ecul unei clase olitice& De la un -enomen economic seș

a8unge la unul social .i olitic& =migran ii au dou# "arianteB ori leac# în $ara de origine, oriț

r#mân s# de"in# germani sau -rance+i ca .i cum armonia german# sau -rance+# e ideal# .i nu mai

r#mâne decât s# te a e+i în ea& ; mare colecti"itate, cu identitatea ei, nu oate de"eni german#ș

sau -rance+# este noate, oricât s3ar str#dui&

Ceea ce denun # îns# aceast# troic# euroean#, în ceea ce ri"e te colecti"it# ile deț ș ț

emigran i musulmani este c# nu artici# su-icient la sa iul ublic sau c# e*ist# tendin a deț ț ț

intru+iune a mentalit# ilor ri"ate în sa iul ublic, ceea ce declan ea+# o reac ie de resingereț ț ș ț

de c#tre ma8oritate .i imlicit o i+olare a comunit# ii resecti"e& a iul ublic occidental esteț ț

4



sa iul "alorilor laice, unde credin a religioas# e des#r it# de stat& Pu ini sunt îns# musulmaniiț ț ț ț

care în eleg acest lucru& Cum se oate crea atunci solidaritatea în 8urul acestor "alori, indi-erentț

de aartenen$a la o cultur# etnic# sau alta, la o religie sau alta: Discriminarea -emeii, a coiilor

în sa iul ri"at, abu+urile, agresiunea, su-erin a .i umilin a sunt, în acela i tim, de neconceutț ț ț ș

entru cultura unei societ# i democratice desc(ise, cum de neconceut este integrismul,ț

o"inismul, e*tremismul sau terorismul& (aria islamic# rimea+# de cele mai multe ori -a$# deș

sistemul 8uridic -rance+ sau german& În lan mai larg, din unct de "edre geostrategic, în loc s#

de"in# o unte c#tre islam ele de"in o unte a islamului sre !uroa&

Pân# unde trebuie s# se e*tind# solidaritatea în 8urul "alorilor de demnitate, libertate,

egalitate sre sa iul cultural ri"at, -ie el cre tin, musulman sau iudaic: Aceste "alori nu suntț ș

numai germane sau -rance+e, sunt "alori ale democra iei euroene e care orice colecti"itatețtrebuie s# le accete& olidaritatea aare ca o obliga ie moral#, "alidat# intersubiecti" de membriiț

unei comunit# i& Pe ba+a acestui rinciiu sa iul ublic reac ionea+# la înc#lcarea acestor "aloriț ț ț

în orice domeniu al sa iului ri"at& Multiculturalismul nu înseamn# sustragerea de laț

articiarea la sa iul ublic, în dosul c#reia se ot ascunde de multe ori interese dominatoare aleț

unor lideri religio i @imami, buliba i sau clerici&ș ș =dentitatea cultural# @dat# de credin eț

religioase, tradi ii trebuie s# de"in# comlementar# .i nu oo+abil# "alorilor laice ale sa iuluiț ț

ublic, care rere+int# o cucerire a istoriei moderne i cere o solidaritate real# în 8urul "alorilor ș

indi"iduale& În acest sens, !uroa îns# i nu are ne"oie s# se roclame cre tin#, de"reme ce istoriaș ș

ei o rere+int#& Cu atât mai u in sa iul s#u ublic& Probabil c# tema solidarit# ii dintre membriiț ț ț

unor comunit# i multiculturale ar trebui us#, ara-ra+ându3l e Eort dincolo de uni"ersul ri"atț

al -iec#reia, ornind de la realitatea su-erin ei .i a umilin ei& !*ist# oameni care su-er# .i careț ț

sunt umili i în toate comunit# ile& 9alorile moderne de libertate, demnitate, egalitate sunt maiț ț

u or de a#rat dac# î i g#sesc sursa în sentimentele noastre decât într3un rinciiu abstract alș ș

ra ionalit# ii umane& ;amenii nu 'simt) c# sunt ra ionali, dar simt su-erin a .i umilin a& În lus,ț ț ț ț ț

în orice religie roblema su-erin ei .i a umilin ei î i g#se te loc& Culti"area în sa iul ublic aț ț ș ș ț

solidarit# ii -a$# de su-erin #, indi-erent care ar -i aceasta, ar utea des-ace, cel u in ar ial,ț ț ț ț

comunit# ile înc(ise sre un sa iu ublic unde se de+bat robleme, se sc(imb# idei, se stabilescț ț

consensuri, unde indi"i+ii comunic# în mod real& ; mass3media adatat# acestei intercomunic#ri

.i intercunoa.teri -ace osibile contacte între colecti"it# i, gruuri etc& =deea multiculturalismuluiț

5



nu a -ost o idee gre it#, numai c# s3a cre+ut c# interculturalitatea "a a#rea ulterior de la sine&ș

Unii ar sune c# nici nu s3a "rut, din moti"e olitice& i într3o arte .i în cealalt# e*ist# interese&

e-ii religio i ai comunit# ilor de alogeni, din dorin a de a nu3 i ierde ri"ilegiile, radicali+ea+#Ș ș ț ț ș

în mod "oit di-eren ierile interretând un Coran amor it în ra-ul istoriei& Pe de alt# arte,ț ț

re+isten a cre tinismului olitic seculari+at rin gruurile lui de interese ale culturii ma8oritare nuț ș

are de gând s# îmart# nici uterea, nici bog# ia cu alogenii& Ast-el, comunit# ile musulmane seț ț

retrag în -a$a sa iului ublic, iar interesele economice .i olitice ri"ate ale gruurilor deț

resiune din cultura ma8oritar# enetrea+# sa iul ublic rin mass3media sau rin alte -orme înț

a.a -el încât s# nu se -orme+e acel canal de comunicare, acel inter"al rin care solidaritatea s#

resire nu rin germanism @cine tie e*act ce e acelaI, ci rin reac ia la roblema su-erin ei .iș ț ț

umilin ei celuilalt& Din acest unct de "edere ne are u or iocrit# clasa olitic# german#,ț ș

-rance+# sau engle+#& 93am dat multiculturalismul .i "oi ce a i -#cut cu el: A i adus islamul,ț ț

-undamentalismul .i terorismul în !uroa, nu mai "orbim de -atul c# ne lua i locurile de munc#ț

în lin# cri+#& ; comunitate trebuie a8utat# s# cooere+e înainte s# se integre+e într3un sa iuț

l#rgit care, orice s3ar sune, nu mai oate -i în mod absolut al ma8oritarului&

Cri+a economic# mondial# a scos în e"iden$# câte"a dis-unc ii ma8ore ale unui roiectț

euroean -ragil& Problema multiling"ismului .i a multiculturalismului e o roblem# de olitic#

euroean#& Uniunea !uroean#, c(iar dac# încee ca roiect economic î i creea+# a+i institu iileș ț

entru o unitate institu ional# de sinte+#& Pluralitate limbilor .i culturilor ei n3a -ost ri"it# ca unț

obstacol entru unitatea ei& Cu toate acestea, dincolo de roblema islamic#, integrarea cultural#

în sens socio3olitic a !uroei are a r#mâne înc# o utoie& Un sa iu ublic cu ade"#ratț

euroean nu e*ist#& a$iile ublice na ionale ale !uroei comunic# la un ni"el -oarte redus .i deț

multe ori într3o -orm# con-lictual#& 9e+i .i recenta cri+# din a iul c(engen, dintre ran a .iț ț

=talia cu ri"ire la "alul de imigran i nord3a-ricani&ț

/ormati"ismul de la 5ru*elles e rea arti-icial: =deea na ional# rea rigid#: Cum o i -iț ț

euroean r#mânând german, -rance+, italian etc&: Dincolo de r#d#cinile istorice, !uroa a de"enit

ast#+i un roiect desc(is& Acest lucru nu trebuie s# ne trimit# cu gândul la roiecte e uate, deș

genul celor care se re-er# cei trei e-i de stat& Înainte de a roduce solidaritate sa iul ublicș ț

euroean trebuie s# se cree+e& Asta înseamn# în rimul rând comunicare& imba engle+# e un

mi8loc de comunicare ce se imune -#r# a se -ace îns# .i urt#toarea de cu"ânt a identit# ilor ț

6



culturale care ar trebui s# se întâlneasc# în sa iul ublic .i s# recunoasc# ast-el ca atare& Pe deț

alt# arte, limbile na ionale .i c(iar regionale se constituie ele însele ca obstacole în comunicare&ț

În acest sens multiling"ismul nu ne3ar -i de nici un -olos& Îns# limbile dincolo de -unc iaț

denotati"#, re-eren ial#, care le con-er# identitate, îndelinesc .i alte -unc ii care de# esc lumeaț ț ș

realului sre o lume -luid# conotati"#, o lume -ic ional#, ca s#3l cite+ e <& 9ai(inger, o lume aț

lui 'als ob), 'ca .i cum)& imbile urt#toare de culturi .i de identitate, se -ac .i se re-ac mereu,

datorit# contingen$elor istorice .i a acestei dimensiuni roiecti"3imaginati"e& =dentitatea îns# iș

este un roces .i nu un dat&

În eoca modern#, în secolul JJ, multe limbi au dis#rut din cau+a ni"el#rilor ling"istice

.i culturale determinate de ia$a muncii& ubordonarea culturii unor "alori strict economice a dus

nu numai la disari$ia unor limbi locale sau regionale @e*& ran a, dar .i la un roces de alienareț.i la reac ii na ionaliste de re"endicare în Corsica, Kara bascilor, 5retania etc& /u seararea sauț ț

segregarea e solu ia, ci integrarea, dar integrarea într3un roiect nou accetat atât de minoritateț

cât .i de ma8oritate& Ee"igorarea na ionalismelor nu este o întâmlare& i acestea entru c# marileț

na iuni euroene un, nu de u ine ori, e locul întâi, ideea de na iune înaintea celei deț ț ț

democra ie& 9orbim de un roiect euroean asura c#ruia lanea+# atâtea contradic ii, entru c#ț ț

acest roiect nu e unul al ra ionalit# ii istorice, multile, ci al unei ra ionalit# i esen$ialist3ț ț ț ț

identitariste& ! dedus din rinciii normati"e ce e*rim# o seculari+are în -ond a unui centru

religiosB '!uroa e cre tin# .i a.a trebuie s# r#mân#)& Dac# acest lucru ar r#mâne la ni"elulș

meta-orei nu ar -i nimic, dar el trece în act normati"& /u în sensul c# este legi-erat cre tinismul,ș

ci modul de a gândi logocentric& Cre tinismul însu i e multilu în !uroa, atât la ni"elulș ș

na iunilor cât .i la ni"el regional .i local& /emai"orbind de -atul c# gloria !uroei st# înț

distan ele critice e care le3a luat -a$# de roria3i istorie cultural# @tradi ie, biseric# etc& rinț ț

sc(imb#rile de aradigm#& /u o !uro# cre tin# trebuie s# ounem integrismului islamic, ci oș

!uro# laic#, multicultural#, multiling"#, o !uroa democratic# în care sa iul ri"at nuț

in"adea+# sa iul ublic al comunic#rii, al inter"alului, al recunoa terii identit# ii, al re-le*i"it# iiț ș ț ț

asura "alorilor comune, a sc(imbului sau a trans-erului de simboluri culturale& !uroa nu

trebuie în eleas# ca un sa iu dat de-initi", ci ca succesiune de interret#ri ale roriei tradi ii înț ț ț

contact c(iar cu alte tradi ii .i satii culturale& Proiectul s#u cosmoolit, democratic e un roiectț

care se -ace .i se re-ace continuu& Poate c# aceasta a -ost tim de secole gloria sa& De aceea ne

7



utem gândi la solidaritatea ooarelor .i a cet# enilor ei rintr3un -el de contingen$# a istoriei, înț

care multiling"ismul s# nu de"in# un obstacol, ci un -erment& Proiectul acestei solidarit# iț

dobânde te un asect inducti", dincolo de kantiana obliga ie moral# care î i are ca surs# ra iunea&ș ț ș ț

Lrebuie s# ornim de la rela iile dintre gruuri sociale, comunit# i locale, regionale .i s# "edemț ț

cum se creea+# în mod democratic solidaritatea acolo& În acest sens, ne întreb#m dac# modelul

ragmatic nord3american, dincolo de di-eren ele culturale .i de criticile uneori isterice aleț

!uroei ar utea constitui, cel u in ar ial, un e*emlu:ț ț

!*ist# "reo ra iune entru care utem acceta "i+iunea unui 'rogres moral) în direc iaț ț

solidarit# ii umane ca abilitate de a "edea, cum sune Eic(ard Eort, tot mai multe di-eren eț ț

tradi ionale @de trib, religie, ras#, obiceiuri etc& ca neimortante atunci când sunt comarate cuț

durerea .i umilin a uman#: Acordul intersubiecti" creat de circumstan ele istoriceț ț e mult maie-icient decât aelul la o ra iune anistoric#& Comunitatea comunicati"# a lui <abermas are maiț

"iabil# în direc ia cre#rii unei solidarit# i transri"ate rin includerea alterit# ii aroiate ce seț ț ț

oate e*tinde tretat la o regiune, $ar# etc& l#rgind sa iul lui 'noi)ț la comunit# i din ce în ce maiț

largi care ân# nu demult îi rere+enta e 'ei)& În acest sens contactele directe se materiali+ea+#

.i rintr3un sc(imb de simboluri care de i în e*resii de identitate cultural3ling"istic# di-erite,ș

comunic# în sa iul ublic otri"it unor "alori umane comune& În aceast# direc ie orice roiectț ț

intercultural trebuie imaginat în -unc ie de condi iile istorice concrete, seci-ice .i resuuneț ț

critica oric#rei -orme de etnicism, e*tremism, na ionalism etc& .i a elitei olitice care le între ineț ț

.i îl seculea+# în interes ri"at& În acest sens, "alorile moderne ale liberalismului ot contribui

decisi" la intercomunicare .i intercunoa.tere&

Proiectul interculturalismului oate a"ea în "edere -ructi-icarea multiculturalismului rin

luriling"ism nu numai la ni"el indi"idual, ci .i la ni"el colecti"& În acest sens accet#m de-ini iaț

dat# luring"ismului de c#tre ;!P B '/ous con"enons dans ce ui suit de dNsigner

ar plurilinguisme l6usage de lusieurs langues ar un mOme indi"idu& Cette notion se distingue

de celle de multilinguisme ui signi-ie la coe*istence de lusieurs langues au sein d6un groue

social& Une société plurilingue est comosNe ma8oritairement d6indi"idus caables de s6e*rimer

di"ers ni"eau* de comNtence en lusieurs langues, c6est33dire d6indi"idus multilingues ou

lurilingues, alors u6une société multilingue eut Otre ma8oritairement -ormNe d6indi"idus

monolingues ignorant la langue de l6autre&)

8



Prima cometen # ling"istic# este aceea a cunoa terii limbii materne cu întreaga ei +estreț ș

simbolic# .i de resurse istorice& !a e unctul de lecare entru cunoa terea altor limbi dinș

"ecin#tatea aroiat#& În acest sens, re8udecata c# a în"# a mai multe limbi entru a a"ea accesț

la mai multe culturi e o educa ie elitist# trebuie s# încete+e& Dat -iind caracterul ordinar alț

multiling"ismului societ# ii euroene luriling"ismul indi"idual de"ine o necesitate istoric#& Unț

roiect al Consiliului !uroei care une accent e ideea de lurilig"ism .i interculturalitate are în

"edere -atul c# orice societate este multiling"#, orice limb# este lural#, coala este un sa iuș ț

desc(is în !uroa la luralitatea limbilor .i a culturilor, orice identitate este ea îns# i lural#& Înș

acest sens, curriculumul educa ional trebuie s# "i+e+e atât cometenta luriling"# @cu alteț

cu"inte caacitatea de a dobândi în mod succesi" .i de a utili+a di"erse cometen$e ling"istice în

mai multe limbi, cât .i cometen$a intercultural# @ca ansamblu de cuno tin e .i atitudini care s#ș ț

ermit# în di-erite grade de a recunoa te, în elege, interrete+e sau s# accete alte moduri deș ț

"ia # .i de gândire decât cultura sa de origine -undament al în elegerii între -iin ele umane careț ț ț

nu se reduce la comunicarea într3o limb#& Un alt roiect al luring"ismului este roiectul

;bser"atorului !uroean al Pluring"ismului de la Paris& Ceea ce ot a"ea în comun aceste

roiecte, este -atul c# un accentul în roblema intercunoa.terii e cunoa terea mai multor ș

limbi utile acestui sc(imb cultural& În acest sens, oricât ar #rea de arado*al, minoritarul nu mai

trebuie tratat ca un tolerat, ci ca un egal, de"reme ce are aceea i cet# enie& În aceste condi ii,ș ț ț

ma8oritarul trebuie s# în"e e în aceea i m#sura limba minoritarului, acolo unde e ca+ulț ș

comunit# ilor în"ecinate& Pluriling"ul e mult mai bogat cultural .i de dorit într3un sa iu al uneiț ț

!uroe atât de di"erse& Putem -i de acord cu Angela Merkel c# multiculturalismul e mort, adic#

i+olarea comunit#$ilor culturale unele de altele într3un sa iu social comun& Lr#iasc#ț

interculturalismulI În aceste condi ii e-ortul trebuie -#cut din ambele #r i& Pe lâng# o cunoa tereț ț ș

imecabil# a limbii române de c#tre comunitate mag(iarilor .i secuilor din Eomânia, e necesar#

o cunoa tere a limbii mag(iare de c#tre comunit# ile locale române ti "ecine comunit#$ilor ș ț ș

mag(iare& !litele olitice, dintr3o arte sau alta, ne -lutur# roblema identit#$ii radicali+ând

discursul olitic entru a3.i asigura sus inerea electoral#& Dar identitatea se sc(imb# în -unc ie deț ț

conte*tul istoric o+iti", iar într3o lume a democra iei trebuie s3o accet#m ca atare& =dentitateaț

luriling"# .i luricultural# are s# -ie re+er"at# "iitorului& În acest sens, dincolo de roblemele

reale e care le creea+# acest gen de multikulti de care "orbesc Merkel, arko+ sau Cameron,

9



e*ist# o solu ie a desc(iderii multiling"ismului sre luring"ism o solu ie e termen mediu .iț ț

lung a integr#rii euroene& !lita olitic# actual# nu e disus# îns# s3o accete&

10

spatiul public multiculturaleee

Documents