8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 1/11

Solutia distributista

de Ovidiu Hurduzeu

Criza economica globala a pus in evidenta atat precaritateaactualei ordine economice cat si nevoia restructurarii sale

fundamentale. Dintre ruinele “vechii ordini”, incepand cu nivelul

comunitatii locale si pana la cel transnational, incet dar sigur se

impune un nou model economic. Cunoscut sub diferite nume,

„capitalism popular“, „capitalism cu conştiinţă“ (termeni utilizaţi de

liderul conservatorilor britanici, David Cameron, la întrunirea de la

Davos din ianuarie 2009), „distributism“ sau „economie civilă“ (termen

folosit de papa Benedict al XVI-lea în ultima sa enciclică, de la

începutul lunii iulie 2009: „Caritas in veritate – Iubirea în adevăr„), noul

model economic se dovedeste a fi o democratie economica, de

care va depinde cea politica. Personalitati marcante ale lumii

intelectuale occidentale, precum profesorul de economie Stefano

Zamagni, principalul consultant economic al Papei Benedict al XVI-lea,

David Ellerman, matematician si economist de frunte, fost consilier al

lui Joseph Stiglitz la Banca Mondiala, Phillip Blond, consilier al sefului

Partidului Conservator din Marea Britanie si multi altii au atras atentia

asupra intrarii in practica a unui nou model economic, care se situeaza

dincolo de neoliberalism/neoconservatorism si practicile socialist-

keynesiene. Ceea ce caracterizeaza noul model este larga sa

aplicabilitate “pe teren”. In SUA, noul model economic a inceput sa

prinda radacini la nivel local – unde este vazut ca un mijloc de

dezvoltare a zonelor devastate de criza, fiind sustinut de numeroasepersonalitati publice marcante – de exemplu, primarul orasului

Cleveland, Frank Jackson sau Sherrod Brown, senator american de

Ohio. In SUA distributismul este considerat si un model eficient de

rezolvare a somajului prin creearea intreprinderilor de tip cooperatist,

1

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 2/11

cu lucratori-proprietari, un model adoptat de curand de catre United

Steelworkers, un mare sindicat american cu peste 1.2 milioane

membri.

Noua economie nu s-a nascut peste noapte. Nu este un model delaborator impus prin mijloace non-economice (politicianism, subventii

de stat, dirijism etatist) Economiile distributiste ale “capitalismului cu

constiinta” s-au dezvoltat cu succes “de jos in sus”, fiind putin sau

chiar deloc afectate de crizele capitalismului financiar si monopolist.

Distributismul functioneaza în Ţara Bascilor, unde este pus la lucru în

cadrul cooperativelor Mondragón cu cei 80.000 de lucrători-proprietari

şi 50 de ani de activitate infloritoare; funcţionează pe scară largă înregiunile italiene Emilia-Romagna, Toscana, Triveneto –

Confederazione Cooperative Italiane are o cifră de afaceri de 40 de

miliarde de euro anual iar băncile ei, uniuni de credit, reprezintă 10%

din industria financiară italiană; în SUA, distributismul este aplicat prin

planurile de distribuire a acţiunilor către salariaţi (Employee Stock

Ownership Plan) şi sistemul de ferme şi magazine de tip „co-op“.

Recent, în Marea Britanie, Phillip Blond, ideologul Partidului

Conservator, a propus un model distributist de reformare a sectorului

public, radical diferit de falitele soluţii socialiste şi neoliberale. Acest

model prevede descentralizarea administraţiei de stat prin mutarea

puterii de decizie de la centru (guvern) la comunităţile şi organizaţiile

locale; crearea de „firme civile“, în care atât lucrătorii „din prima linie“

cât şi beneficiarii (cetăţenii) sunt coproprietari reali în organizaţiile

prestatoare de servicii publice. Scrie Phillip Blond: „Nefiind guvernată

nici de stat, nici de piaţa privată, această nouă asociaţie civilă arlocaliza responsabilitatea, ar direcţiona structurile intermediare şi ar

promova valorile etice. Ar face-o prin răspândirea «luarii în

proprietate» a serviciilor finanţate de la buget, revoluţionând astfel

serviciile publice în avantajul tuturor“.

2

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 3/11

Noile economii – “economii” caci nu este vorba de un model unic,

cu valabilitate universala, ci de practici economice adaptate realitatilor

locale – propun o regandire a preceptelor fundamentale atat ale

modelului neoliberal/neoconservator cat si a celui socialist-keynesian.

Ele valideaza practici si strategii de creare a bunastarii materiale si

sociale adaptate realitatilor secolului XXI (de exemplu, practici de tip

partenerial) si actori economici opusi lui homo oeconomicus si homo

intelopus.

Care ar fi avantajele aplicarii distributismului in Romania?

Distributismul ar lumina caile spre instaurarea in Romania a unui stat

al micilor proprietari. Acest ideal este convergent cu distributismulşi respectă supoziţia economiei neoclasice a „numarului vast de firme“

– pe o piaţă cu adevărat liberă trebuie să acţioneze un număr suficient

de mare de unităţi economice aşa încât nici una să nu aibă puterea de

a impune preţurile. Precondiţia „numărului vast de firme“ impune însă

ca proprietatea productivă să fie larg raspândită în societate. Or, în

România se constată o concentrare îngrijorătoare a proprietăţii în

câteva mâini. Am ajuns în situaţia în care foarte mulți dintre

concetăţenii noştri nu posedă experienţa proprietăţii productive. Pur şi

simplu, trăiesc în condiţii de „sclavagism“ salarial – nu ştiu ce implică

statutul de proprietar întrucât nu l-au cunoscut niciodată în chip de

realitate directă. Această situaţie explică dorinţa multora de a rămâne

simbriaşi „la stat“ şi în marile corporaţii mai degrabă decât să

pornească o afacere pe cont propriu.

Urmând cu obedienţă unele modele teoretice din import(neoliberalismul, de pildă, dar nu este singurul), încurajând sau

închizând ochii la practicile mafiote din economia reală, statul român

nu a avut nici un interes să dezvolte o democraţie economică, un

sistem bazat pe piaţa liberă, care să-i încurajeze pe cât mai mulţi

cetăţeni să deţină o proprietate productivă (mijloace de producţie).

3

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 4/11

Toate guvernele care s-au perindat la cârma României au încurajat, pe

de-o parte, concentrarea de capital şi formarea de pieţe monopoliste,

iar pe de altă parte, au promovat sau recurs la mijloace non-economice

majore de tip socialist-keynesian – „pomeni electorale“, subvenţii,

credit pentru consum (camătă) – pentru a remedia (dar nu au reuşit)

gravele dezechilibre economice şi nedreptăţile sociale tot mai mari. În

ultimii douăzeci de ani am asistat la spolierea României şi la înrobirea

economică a populaţiei prin complicitatea dintre globalism

(capitalismul financiar şi oligarhic) şi statul birocratic-managerial.

Practic, monopolul public al statului comunist s-a transformat în

oligopol privat.

Aplicate cu consecventa in Romania, practicile distributiste ar

creea o economie care ar raspunde provocarilor secolului al XXI-lea.

Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de remoralizarea pietelor

– care nu poate exista fara o reprofesionalizare a fortei de munca, mai

ales a paturii manageriale – relocalizarea economiei si recapitalizarea

nevoiasilor. Pentru prima data in ultimii douazeci de ani se propune

un model economic care sa nu favorizeze nici “mogulul”, nici marea

corporatie, nici “statul dadaca”, ci pe cetateanul de rand: taranul

gospodar, micul intreprinzator, profesionistul din toate domeniile.

Distributismul ofera sugestii si solutii pentru reformarea domeniilor

majore ale economiei nationale. (Am amintit mai sus modelul

distributist de reformare a administratiei de stat, care se afla in atentia

conducerii Partidului Conservator britanic.) De asemeni, modelul

distributist ofera numeroase sugestii de reformare a agriculturii

româneşti. Baza agriculturii trebuie să fie mica fermă de familie,

nicidecum „agro-business“-ul sau agricultura de tip industrial. Una

dintre cheile dezvoltării României se găseşte în parteneriatele oraş-sat

care includ “reprofesionalizarea satului romanesc” prin „importul“ în

zonele rurale de aptitudini tehnice şi capacităti industriale şi „exportul“

4

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 5/11

înapoi, către zonele urbane, de produse prelucrate. Este nevoie de o

dezurbanizare a forţei de muncă prin crearea la sate a unui sistem de

subcontractare cu un număr mare de ateliere mici; acest sistem ar

întoarce fluxul migraţionist spre sate, ar stopa declinul regiunilor rurale

din România şi ar micşora congestia urbană. Parteneriatele sat-oraş ar

crea o industrie rurală, adaptată nevoilor locale, care nu ar distruge

identitatea tradiţională a satului românesc.

In ciuda avantajelor lui evidente, distributismul este uneori

acuzat pe nedrept de cusururi si naravuri pe care nu le are. Acestea

apartin fie “capitalismului monopolist”, fie “socialismului” dar sunt

atribuite “prin contaminare” distributismului. Daca cetatenii romani aravea de ales intre distributism pe de-o parte, modelele

neoliberal/neoconservator si socialist, pe de alta parte, ei nu ar fi pusi

in situatia sa de a opta pentru un sistem ipotetic infloritor

(distributismul) si de a neglija alte sisteme in mod real infloritoare. De

fapt, este vorba de a alege intre distributism, care are sanse reale sa

reuseasca in Romania, si modele care deja au esuat atat in tara

noastra cat si in lumea intreaga. Nu este distributismul cel care vrea

“sa amageasca lumea”. Distributismul doar sugereaza modul in care

s-ar pune din nou lucrurile pe roate dupa ce doua afaceri falimentare

(neoliberalismul si socialismul) chiar au dat faliment. Niciodata in

istorie socialismul, comunismul, sistemul managerial-corporatist sau

alte modele economice nu au fost nevoite sa salveze o economie

falimentata de distributism – un astfel de faliment nu a avut niciodata

loc. Istoria cunoaste insa NUMEROASE exemple in care au fost

adoptate practici distributiste pentru a salva economiile nationale

distruse de modele falimentare. De la cameralismul suedez - construit

pe baza autonomiei financiar administrative a taranilor-cetateni, care a

stat la baza “modelului suedez”, distrus de “social-democratia”

doctrinara a lui Alva si Gunmar Myrdal si a lui Olaf Palme - la

5

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 6/11

agrarianismul lui Thomas Jefferson, la NEP-ul lui Lenin - care a permis

inflorirea temporara a “comunelor” taranesti, zdrobite ulterior pentru

ca devenisera principalele obstacole in calea sovietizarii - la miscarea

cooperatista din Europa de Est interbelica, la perioada “mandatarilor”

in Romania socialista a anilor 60, aplicarea practicilor distributiste a

coincis intotdeauna cu o perioada de efervescenta economica, de

revenire a firescului in discursul public, de reapropriere cetateneasca a

limbajului de optimism si de libertate”1 Aceasta efervescenta

economica s-a datorat restaurarii micii proprietati si a reafirmarii

libertatii si autonomiei reale a persoanei.

Distributismul nu poate fi nici “socialist”, nici “globalistcorporatist” intrucat atat socialismul cat si globalismul financiar si

corporatist, “stanga” si “dreapta” de astazi sunt construite pe aceeasi

“platforma”. In politica, avem de-a face cu birocratii care

centralizeaza tot mai mult puterea in vreme ce manifesta o

indiferenta cvasitotala fata de soarta cetatenilor. De pilda, statului

roman concentreaza din ce in ce mai mult puterea iar simultan

exerseaza din ce in ce mai putina autoritate intrucat concentrarea

puterii, favorizarea cartelurilor si coruptia generalizata insotita de

indiferenta fata de cetatean, conduce la o criza de legitimitate si la

lipsa increderii cetateanului in clasa politica si politicieni. Rezultatul

final este lipsa de reprezentativitate a clasei politice. Politicianul

de astazi nu mai este nici “alesul poporului”, nici un “om de stat” . Nu

mai reprezinta pe cetateanul de rand, este un simplu slujbas al unui

stat nereprezentativ. Din moment ce politicianul nu mai reprezinta

intersele obstii, ci interesele personale sau a unui lobby privat, el nu

mai poate “prezenta” o viziune si un proiect care sa starneasca

interesul “cetatii”. Fara un mesaj clar si la obiect, dar dornic de a starni

1 Mircea Platon, Distributismul si statul reprezentativ  in Economialibertatii. Renasterea Romaniei profunde , p. 179

6

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 7/11

interesul, politicianul nu se mai adreseaza unui cetatean responsabil ci

unui consumator pasiv de politica. Acest consumator nu va

reactiona la continutul mesajului (care, de fapt, nu exista) ci la

campanile de marketing politic. Politica devine astfel o varianta a

consumului de produse si servicii; consumatorul va alege produsul care

i se va parea cel mai “comod”, cel mai “user-friendly” .

Lipsa de reprezentativitate politica are corespondent in lipsa de

reprezentativitate economica. “Sistemul economic actual, sustinut

de “noua stanga”, globalismul financiar si corporatist nu mai reprezinta

decat “noua clasa oligarhica posesoare de active si cunoscatoare a

modului de a intoarce lucrurile in avantajul ei” (Phillip Blond);“sistemul” nu mai produce bogatie reala, doar surogate de bogatie:

stock, bonds, futures, active de hartie (titluri de proprietate, actiuni

etc); “capitalul” nu mai reprezinta capitalul real, fizic, capabil sa

serveasca societatea producand bunurile si serviciile necesare. Cine

sunt proprietarii intreprinderilor? Niste actionari indepartati. Reprezinta

ei interesele firmelor pe care le poseda si a lucratorilor? Nu. Pe

actionari, acesti “proprietari absenti” nu-i intereseaza ce bunuri si

servicii produce firma la care au actiuni, ii intereseaza doar daca

actiunile cresc sau scad. Controlul efectiv asupra firmei este exercitat

de-o clasa manageriala care nu-si asuma responsabilitatile, fiind

lipsita de loialitate atat fata de firma cat si fata de angajati. De aici

lipsa sa de “reprezentativitate”, deciziile confuze, apelul permanent la

consultanti externi si outsourcing. Angajatii la randul lor, nu au nici un

fel de loialitate fata de firma la care muncesc. Se simt niste sclavi

nefericiti. Este suficient sa accesam site-ul “desprefirme.com” ca sa

ne facem o idee despre modul in care este tratat romanul de catre

capitalismul corporatist transnational: “Angajatii Auchan sunt sclavi pe

plantatie. Feriti-va de aceasta firma!”; la intrebarea, de pe acelasi site:

“Care sunt beneficiile materiale de care beneficiati ca angajat Metro,

7

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 8/11

un “anonim” raspunde: “Avantaje??? Fire de par alb, nopti nedormite,

jignire, terorizare permenenta psihica, timp liber zero, pauze de masa

zero, ore suplimentare la greu…”(“Ziua”, miercuri, 15 iulie 2009)

Distributismul repune in drepturile ei atat reprezentativitateaeconomica cat si pe cea politica. Una nu poate exista fara cealalta. La

intrebarea - ce fel de stat va fi statul distributist? - raspunsul este

foarte simplu. Va fi un stat democratic reprezentativ si participativ.

Intr-o ordine distributista, supermarket-urile cu lucratori-sclavi

gen Auchan si Metro vor intra in concurenta cu magazinele

romanesti de tip distributist. In aceste magazine, lucratorii vor fi si

proprietari. Mai mult. Membrii consumatorii ai acestor magazine vor

avea posibilitatea sa fie reprezentati in consiliul director – de exemplu,

consiliul director va avea un numar egal de consumatori si lucratori-

proprietari iar pozitia de presedinte va fi detinuta intotdeauna

de un consumator. Astfel de magazine nu vor plati dividente dar le

vor oferi romanilor preturi mici, produse naturale, obtinute din surse

locale, si distribuite prin retele de furnizori ce functioneaza pe

aceleasi principii democratice. Ele vor oferi membrilor ei cursuri de

educatie a consumatorului, seminarii, dezbateri asupra nutritiei si

produselor alimentare etc. Exemplul cel mai graitor ni-l ofera cele

2.441 de asociatii de lucratori/consumatori Eroski din cadrul

Cooperativelor Mondragon din Tara Bascilor.

Aceeasi reprezentativitate va fi introdusa in sectorul

administratiei publice. Angajatii nu vor mai fi deprofesionalizati si

demotivati intrucat statul distributist le va permite lucratorilor din

sectorul public sa se autogestioneze oferindu-le “putere de asociere

civila”. Aceste “companii civile” (de exemplu o policlinica de cartier)

vor fi date in copropietate cetatenilor care le folosesc serviciile. Un

astfel de model de proprietate combinata (lucratori + beneficiari) este

8

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 9/11

esential pentru asigurarea unor servicii prompte si de inalta calitate si

va stimula implicarea si responsabilizarea publicului. Modelul

functioneaza deja in Marea Britanie si este sustinut de consilierii

economici ai Partidului Conservator.

O ordine economica si politica participativa necesita un program

solid de recapitalizare al celor care sunt angajaţi în dezvoltarea de

firme private, de familie sau cooperatiste. Iata ce propune unul dintre

economistul distributist Alin Voicu, consultant la firma “Ernst&Young”

din SUA. 2

“În speţă, asta înseamnă facilitarea obţinerii de capital

fizic/productiv mai ales de către familii sau cooperaţii prin programe deîntrajutorare de genul techshop-urilor (ilustrat de Ovidiu Hurduzeu, în

articolul „A treia forţă“ şi noua revoluţie industrială, aici) sau de

microfinanţare pe plan local.

S-a arătat că sursa, „naţionalitatea“ capitalului contează – uneori

chiar foarte mult (Sorin Pâslaru, 20 de ani de capitalism - Dan

Adamescu, patronul magazinului Unirea: Nu ne putem permite să

rămânem o colonie europeană. E momentul să gândim româneşte în

business, în „Ziarul Financiar“, 12 iulie 2009 – vezi aici). O condiţie

necesară pentru recapitalizare este încurajarea investiţiilor de capital

locale, de exemplu, prin facilitarea dezvoltării firmelor cooperatiste de

finanţare în care cei care împrumută sunt totodată membri, proprietari

şi beneficiari ai eventualului profit obţinut. Firmele mutuale (vezi aici)

din Statele Unite, de exemplu, prezintă aceste caracteristici. Statul

distributist poate încuraja formarea firmelor de acest tip în sectorul

financiar, al asigurărilor etc. Şi poate descuraja demutualizarea lor

(vezi aici), făcând dificilă infiltrarea proprietarilor externi sau

2 “Aspecte ale ideii de recapitalizare”http://atreiafortaromaniaprofunda.blogspot.com/2010/02/aspecte-ale-ideii-de-recapitalizare.html

9

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 10/11

transformarea în alt fel de societăţi comerciale; contractarea de

împrumuturi externe de către ele (prin tratament favorabil în

impozitare); şi achiziţionarea lor de către alte entităţi (vezi aici articolul

lui Will Hutton din „The Guardian“, 29 noiembrie 2009) prin legi

specifice de protecţie, aşa cum se întâmplă, de exemplu, în legislaţia

franceză cu entităţile de interes local sau naţional. Eforturi în această

direcţie există deja în Romania a în domeniul financiar, al asigurărilor,

al cooperaţiei meşteşugăreşti etc.

Pe de altă parte, direcţia în care se mişcă guvernul României

spre a elimina noţiunea de mică întreprindere prin impozitarea

profitului tuturor firmelor, indiferent de mărime, şi, în lipsa profitului,

prin impunerea unui impozit minim (forfetar) este contraproductivă.

Discuţii recente cu mici întreprinzători dintre studenţii de la ASE din

Bucureşti arată că efectul imediat al taxei forfetare este că majoritatea

acestor întreprinderi se închid. Iată un paradox nociv – oameni foarte

capabili, care studiază pentru a deveni experţi în conducerea

afacerilor, care, mai mult, au avut îndrazneala necesară pentru a

dezvolta o mică afacere sunt eliminaţi din procesul economic.

Având finanţare, întreprinzătorul local poate fi încurajat să obţinăinformaţiile necesare pentru a crea o asociaţie familială, o

microîntreprindere sau o cooperativă, pentru a administra afacerile sau

a controla producţia în contexte specifice. În agricultură, direcţia poate

fi, de exemplu, spre produsul local, organic, de înaltă calitate. În

tehnologie, întreprinzătorul poate afla cum să dezvolte şi să

beneficieze de pe urma invenţiilor/inovaţiilor sale etc. Să nu uităm ca

Mondragón, cooperativa de mare succes din Spania, a creat şcoli

vocaţionale/profesionale iar universitatea proprie, fondată în 1960, a

fost un factor decisiv pentru mişcarea cooperatistă şi pentru

dezvoltarea localităţii şi zonei Mondragón.”

Ce se poate reprosa distributismului? Multe. Dar in nici un caz,

10

8/7/2019 Solutia distributistă

http://slidepdf.com/reader/full/solutia-distributista 11/11

camere de gazare, gulaguri, utopii economice si sociale, programe de

reeducare, muncitori-sclavi, “gauri” in valoare de trilioane de dolari,

desertificarea planetei si umilirea omului si a chipului lui Dumnezeu.

11