solduri inter media re de gestiune

SOLDURISOLDURI INTERMEDIARE DEINTERMEDIARE DE

GESTIUNEGESTIUNE

Solduri intermediare de gestiune

CUPRINS

CAPITOLUL I INTRODUCERE....................................................................................4

CAPITOLUL II ANALIZA CONTULUI DE REZULTATE.........................................6

2.1. Contul de profit şi pierdere.............................................................6

2.2. Soldurile intermediare de gestiune...............................................11

2.2.1. Marja comercială................................................................13

2.2.2. Producţia exerciţiului..........................................................14

2.2.3. Valoarea adăugată..............................................................15

2.2.4. Excedentul brut din exploatare............................................22

2.2.5. Rezultatul din exploatare.....................................................25

2.2.6. Rezultatul curent al exerciţiului...........................................26

2.2.7. Rezultatul extraordinar al exerciţiului................................29

2.2.8. Rezultatul net al exerciţiului................................................30

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ.................................................................................31

2


3.1. Prezentarea societăţilor analizate.................................................31

3.2. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune.....................32

3.2.1. Determinarea marjei comerciale.........................................32

3.2.2. Determinarea producţiei exerciţiului..................................33

3.2.3. Determinarea valorii adăugate...........................................35

3.2.4. Determinarea excedentului brut din exploatare..................38

3.2.5. Determinarea rezultatului din exploatare...........................41

3.2.6. Determinarea rezultatului curent al exerciţiului.................44

3.2.7. Determinarea rezultatului extraordinar al exerciţiului.......46

3.2.8.Determinarea rezultatului net al exerciţiului.......................46

CAPITOLUL IV CONCLUZII ŞI PROPUNERI..............................50

BIBLIOGRAFIE...................................................................................52

3


CAPITOLUL IINTRODUCERE

Analiza performanţelor economico-financiare ale întreprinderii, prin metodologia sa, permite elaborarea judecăţilor şi aprecierilor asupra formării rezultatelor activităţii întreprinderii şi asupra corelaţie lor cu structura financiară şi cu solvabilitatea acesteia. Conceptul de performanţă, transpus în domeniul întreprinderii, are semnificaţia unei „bune reuşite” sau a unui „succes”, care este rezultatul unui act de gestiune a activităţii întreprinderii. El poate fi definit şi cuantificat cu ajutorul unui ansamblu de indicatori sau cu criterii de natură calitativă (profit, rentabilitate, rata de creştere, climat social, imagine de marcă etc.). Evantaiul foarte larg al indicatorilor care pot caracteriza performanţele întreprinderii pune în dificultate analistul care trebuie să procedeze la o selecţie şi la o ierarhizare a indicatorilor de performanţă, astfel încât să reflecte cât mai fidel realizările activităţii întreprinderii. Din multitudinea acestor indicatori, în prezentul studiu vor fi selectaţi şi analizaţi indicatori care sunt cunoscuţi sub numele de soldurile intermediare de gestiune.

Lumea contemporană devine, tot mai mult, o realitate de neconceput fără preocuparea pentru performanţă, reuşită şi succes. Aceste elemente au devenit motivaţia, aproape obsedantă, a oricărei întreprinderi care incearcă să se înscrie în exigenţele economiei de piaţă şi în competiţia mondială.

Importanţa acordată analizei performanţelor întreprinderii rezultă şi din precizările Standardelor Internaţionale de Contabilitate (IAS) , în care se subliniază că întreprinderile care aplică Reglementările contabile de armonizare cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate sunt încurajate să prezinte, pe lângă situaţiile financiare (bilanţ, contul de profit şi pierdere, situaţia care să reflecte modificările capitalului propriu, situaţia fluxurilor de numerar, politicile contabile şi notele explicative), şi o analiză financiară care să descrie şi să explice performanţele financiare, principalii factori şi influenţele care determină performanţa.

Analiza peformanţelor economico-financiare ale întreprinderii foloseşte drept sursă principală de informaţii contul de profit şi pierdere şi se concentrează cu precădere spre evidenţierea formării rezultatului întreprinderii, respectiv pe studierea structurii lui, ţinând seama de interdependenţele dintre elementele constitutive şi factorii care au influenţă asupra nivelului acestor performanţe.

Rezultatul favorabil sau nefavorabil (profit sau pierdere), ca expresie a ajustărilor parţiale sau globale între diferite tipuri de venituri şi cheltuieli generate

4


de complexitatea acţiunilor economice şi financiare care au loc în întreprindere, pe durata unui anumit orizont temporar, este redat de contul profit si pierdere.

Acest document contabil de sinteză explică modalitatea de determinare a rezultatului(profit sau pierdere) prin intermediul a trei rezultate intermediare: rezultatul de exploatare, ca parte a rezultatului exerciţiului legat de desfăşurarea activităţii curente, repetitive a întreprinderii, rezultatul financiar, ca parte a rezultatului exerciţiului ce este legat direct de activitatea financiară a întreprinderii (participarea la capitalurile altor societăţi şi alte acţiuni de deplasament), şi rezultatul extraordinar, ca o componentă a rezultatului exerciţiului legată de activităţile extraordinare, nonrepetitive care se desfăşoară în întreprindere.

Avantajul calculării rezultatului exerciţiului( profit sau pierdere), plecând de la cele trei rezultate intermediare, rezidă în posibilitatea analizării succesive a impactului lor asupra rezultatului final al întreprinderii.

Pe baza contului de profit şi pierdere se pot determina o serie de indicatori valorici, care poartă numele de solduri intermediare de gestiune sau marje de acumulare, ce se scriu în gama indicatorilor de apreciere a performanţelor economico-financiare ale întreprinderii. Ele se determină prin diferenţe succesive între două sau mai multe valori, conform tabelului 1.1, rezultând în acest mod indicatori care , supuşi analizei, preferă detalii asupra provenienţei rezultatului exerciţiului şi asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.

Venituri Cheltuieli

Venituri din exploatare +

Cheltuieli de exploatare -

Venituri financiare +

Cheltuieli financiare -

Venituri excepţionale +

Cheltuieli excepţionale -

Total venituri +

Total cheltuieli -

5

Rezultatul din exploatare

Rezultatul financiar

Rezultatul excepţional

Rezultatul exerciţiului


Fig. 1.1 Determinarea rezultatului exerciţiului prin ajustări succesive între veniturile şi cheltuielile întreprinderii

CAPITOLUL IIANALIZA CONTULUI DE REZULTATE CU

AJUTORUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

2.1. CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

Contul de profit şi pierdere reprezintă un document contabil de sinteză prevăzut de Legea contabilităţii, care concentrează veniturile şi cheltuielile unei întreprinderi pentru o perioadă dată şi explică modul de formare a rezultatelor. Într-o manieră generală, el oferă informaţiile necesare pentru înţelegerea şi explicarea profitului sau pierderii înregistrate de un agent economic. Contul de rezultate sintetizează deci , fluxurile economice, respectiv cheltuielile şi veniturile perioadei de gestiune, rezultate din activitatea de exploatare, financiară şi excepţională.

Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de întreprindere în cursul exerciţiului:- consumuri de materii prime (cumpărări + stoc iniţial – stoc final),- cheltuieli de personal (salarii + cheltuieli sociale),- amortizări şi provizioane calculate în cursul exerciţiului,- valoarea contabilă a elementelor de activ cedate, distruse sau dispărute etc.

Partea preponderentă a veniturilor o constituie cifra de afaceri realizată deîntreprindere cu terţii în cursul exerciţiului.

În categoria veniturilor sunt incluse : - vânzările facturate clienţilor,- creşterea stocurilor de producţie în curs şi a stocurilor de produse finite,- reluări asupra amortizărilor şi provizioanelor,- dobânzile asupra plasamentelor, subvenţiilor repartizate etc.

Veniturile corespund resurselor obţinute prin realizarea operaţiunilor industriale, comerciale, financiare, extraordinare, iar cheltuielile corespund resurselor cosumate cu ocazia realizării acestor operaţiuni.

Contul de profit si pierdere se poate prezenta în două moduri :- sub formă de ”cont”, veniturile şi cheltuielile apar în două coloane distincte

iar soldul este înscris, după caz, în coloana de venituri (pierdere) sau de cheltuieli (profit);

6


- sub formă de listă care permite evidenţierea veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului pe operaţiuni.

Rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) se determină ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii acestora.

Acest aspect conduce la diferenţierea fluxurilor de venituri şi cheltuieli din cadru contului de profit şi pierdere în două categorii : fluxuri de venituri incasabile/ cheltuieli plătibile şi fluxuri calculate.

Veniturile incasabile cuprind veniturile încasate în cursul exerciţiului şi veniturile de încasat în exerciţiul următor (livrările de bunuri, executările de lucrări, prestările de servicii, ca şi produsele, lucrările, serviciile în stoc, executarea unor obligaţii din partea terţilor, veniturile excepţionale din operaţii de gestiune, din cesiunea imobilizărilor, etc.).

Cheltuielile plătibile cuprind cheltuielile plătite în cursul exerciţiului şi cheltuielile de plătit în exerciţiul următor (cheltuieli cu materialele şi serviciile procurate din afară şi consumate, cheltuielile cu personalul, executarea unor obligaţii de către întreprindere, cheltuieli excepţionale privind operaţiile de gestiune, impozitul pe profit ).

Veniturile încasabile/cheltuielile plătibile majorează respectiv diminuează rezultatul net şi trezoreria, în timp ce veniturile şi cheltuielile calculate nu au influenţă decât asupra rezultatului fără a afecta direct trezoreria întreprinderii (reluării asupra provizioanelor, cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului, amortizări şi provizioane calculate, valoarea net contabilă a elementelor de activ cedate). Veniturile şi cheltuielile calculate pot influenţa trezoreria întreprinderii numai suu incidenţa unor aspecte fiscale.

Profitul net al exerciţiului, ca reflectare a rentabilităţii întregii activităţi desfăsurate de întreprindere în cursul exerciţiului financiar, urmează a fi repartizat conform reglementărilor legale în vigoare.

Conţinutul informaţional al contului de profit şi pierdere permite aprecierea performanţelor întreprinderii, evaluate prin prizma soldurilor intermediare de gestiune, capacitatea de autofinanţare şi riscul economic.

Pentru a crea o imagine asupra structurii veniturilor şi cheltuielilor precum şi a rezultatelor întreprinderii in figura 2.1. se prezintă succint situaţia contului de profit şi pierdere.

7


Venituri din vânzarea mărfurilor (a)Producţia vândută (b)Cifra de afaceri (a+b)Venituri din producţia stocată (Sf-Si) (c)Venituri din producţia de imobilizări (d)Producţia exerciţiului (b+c+d)Venituri din subvenţii de exploatareAlte venituri din exploatareVenituri din provizioane privind exploatarea

I. VENITURI DIN EXPLOATARE

Cheltuieli privind mărfurileCheltuieli materialeCheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţiCheltuieli cu personalulAlte cheltuieli de exploatareCheltuieli cu amortizările şi provizioanele

II. CHELTUIELI DIN EXPLOATARE

A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE (I - II)

Venituri din participaţii ( 1 ), alte imobilizări financiare şi creanţe imobilizateVenituri din titluri de plasament ( 2 )Venituri din diferenţe de curs valutarVenituri din dobânziAlte venituri financiareVenituri din provizioane

III. VENITURI FINANCIARE

Pierderi din creanţe legate de participaţiiCheltuieli privind titlurile de plasament cedate ( 3 )Cheltuieli din diferenţe de curs valutarCheltuieli privind dobânzile

8


Alte cheltuieli financiareCheltuieli privind amortismentele şi provizioanele

IV. CHELTUIELI FINANCIARE

B. REZULTATUL FINANCIAR ( III – IV)

C. REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI ( I - II + III - IV )

Venituri excepţionale din operaţii de gestiuneVenituri din operaţii de capitalVenituri excepţionale din provizioane

V. VENITURI EXCEPŢIONALE

VI. CHELTUIELI EXCEPŢIONALE

D. REZULTATUL EXCEPŢIONAL ( V – VI )

VII. VENITURI TOTALE ( I + III + V )

VIII. CHELTUIELI TOTALE ( II + IV + VI )

E. REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI ( VII – VIII )

IX. IMPOZIT PE PROFIT

F. REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI ( E – IX )

Fig. 2.1 Structura Contului de profit şi pierdere

9


( 1 ) dividende aferente titlurilor de participare, dividende aferente titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu şi alte imobilizări financiare, dobânzi aferente creanţelor imobilizate;

( 2 ) venituri nete rezultate din vânzarea titlurilor de plasament, respectiv diferenţa favorabilă dintre valoarea contabilă a titlurilor de plasament şi preţul de cesiune al acestora;

( 3 ) diferenţele nefavorabile dintre valoarea contabilă a titlurilor de plasament şi preţul de cesiune.

10


2.2. SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE

Pe baza contului de rezultate se pot determina o serie de indicatori cu privire la volumul de activitate cât şi cu privire la eficienţa(rentabilitatea) cu care se desfăşoară această activitate.

Soldurile intermediare de gestiune sau marjele de acumulare sunt indicatori valorici care supun analizei, oferă detalii asupra provenienţei rezultatului exerciţiului şi asupra cauzelor care au generat rezultatul respectiv.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune constituie o altă variantă de prezentare a conţinutului contului de rezultate. (fig.2.2 )

CHELTUIELI VENITURI S.I.G.

Costul de cumpărare almărfurilor vândute

Vânzări de mărfuri Marja comercială

Variaţia în minus ( reducere a stocurilor )

Producţia vândutăProducţia stocată ( Sf- Si)

Producţia imobilizatăProducţia exerciţiului

Consumuri provenind de la terţi

Producţia exerciţiuluiMarja comercială

Valoarea adăugată

Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

Cheltuieli cu personalul

Valoarea adăugatăSubvenţii de exploatare

Excedentul brut (sau insuficienţa brută) de

exploatareSau insuficienţa brută din

exploatareAmortizări şi provizioane

calculateAlte cheltuieli de

exploatare

Excedentul brut al exploatării

Reluări asupra provizioanelorAlte venituri de

exploatare

Rezultatul exploatării ( profit sau pierdere )

Sau rezultatul exploatării(pierdere)

Cheltuieli financiare

Rezultatul exploatării ( profit )

Venituri financiare

Rezultatul curent ( profit sau pierdere)

Sau rezultatul curent ( pierdere )

Cheltuieli excepţionaleImpozit pe profit

Rezultatul curent ( profit )Venituri excepţionale

Rezultatul net al exerciţiului

( profit sau pierdere )

11


Fig. 2.2 Tabloul Soldurilor Intermediare de Gestiune

Soldurile intermediare de gestiune reprezintă de fapt paliere succesive în formarea rezultatului final. Construcţia indicatorilor se realizează în cascadă (fig.2.3 ) pornind de la cel mai cuprinzător (producţia exerciţiului şi marja comercială) şi se incheie cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerciţiului). Soldurile intermediare de gestiune au ca principală caracteristică, pe aceea de a reprezenta, fiecare pe treapta sa de semnificaţie, marja de acumulare valorică pâna la acea treaptă.

Activitate comercială Activitate industrială

Vânzări de mărfuriMarja

comercialăCumpărări de

mărfuri– variaţia stocului de

mărfuri

Marja comercială

Producţia exerciţiului

Marfa comercială

Producţia vândută

Producţia stocată

Producţia imobilizată

Consumuri de la

terţiVALOAREA ADĂUGATĂ Subvenţii de

exploatare

Impozit şi

taxe

Cheltuielicu

personalul

EXCEDENTULBRUT DE

EXPLOATARE

Alte venituri din exploatare şi venituri din provizioane

Alte cheltuieli de exploatare. Amortizări

şi provizioane calculate

REZULTATUL DIN

EXPLOATARE (PROFIT)

Venituri financiare

Cheltuieli financiare

REZULTATUL CURENT (PROFIT)

Venituri excepţionale

Cheltuieli Impozit pe REZULTATUL

12


excepţionale

profit NET (PROFIT)

Fig. 2.3 Cascada soldurilor intermediare de gestiune

2.2.1. MARJA COMERCIALĂ

Excedentul vânzărilor de mărfuri în raport cu costul de cumpărare al acestora reprezintă marja comercială. Costul de cumpărare al mărfurilor vândute este format din preţul de cumpărare(preţ fără TVA) majorat cu cheltuielile accesoriilor de cumpărar(transport, prime de asigurare etc.) şi corectat cu variaţia stocurilor de mărfuri.

Deoarece o marfă este un bun revândut fără a fi supus unor transformări, calculul marjei comerciale nu prezintă interes decât pentru întreprinderile care exercită astfel de acte de comerţ. Pentru acestea marja comercială este un indicator esenţial şi devine şi mai semnificativ ca informaţie în activitatea de analiză şi gestiune dacă se determină pe produse sau pe grupe de produse.

Eventualele modificări a acestui indicator în timp trebuie analizată pentru a se vedea dacă aceasta s-a datorat modificării factorului cantitativ (cantitatea achiziţionată) sau a celui calitativ(cost,preţ).

Marja comercială raportată la veniturile din vânzarea de mărfuri reprezintă de fapt adaosul comercial practicat de firmă. Astfel se poate identifica politica practicată de firmă: preţuri mari şi rulaj incet sau preţuri mici şi viteză rapidă de rotaţie.

Prin compararea marjei comerciale a unei societăţi cu media marjelor comerciale ale întreprinderii din acelaşi sector de activitate se poate determina poziţia pe care o deţine firma în raport cu concurenţa.

Indicatori :

Rata marjei 1 = Marja comercială Vânzări de mărfuri

Rata marjei 2 = Marja comercială Cost cumpărare mărfuri

Rata rotirii stocurilor = Cost mărfuri vândute Stoc mărfuri

13


2.2.2. PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

Producţia exerciţiului măsoară activitatea industrială a întreprinderii şi este calculată de întreprinderile industriale sau prestatoare de servicii. Aceasta dimensionează întreaga activitate a întreprinderii în cursul exerciţiului şi cuprinde bunurile şi serviciile produse de întreprindere, indiferent de destinaţie: vânzare, stocare sau imobilizare. Producţia exerciţiului = Producţia vândută + Variaţia de producţie stocată

(+Stoc final- Stoc iniţial) + Producţia imobilizată

Acest indicator nu este valorizat intr-un mod omogen deoarece producţia vândută este evaluată la preţul de vânzare, în timp ce producţia stocată şi producţia imobilizată la costul de producţie.

În întreprinderile care realizează în acelaşi timp o activitate industrială şi o activitate comercială, se determină o producţie pentru ceea ce priveşte activitatea industrială şi o marjă comercială pentru ceea ce relevă activitatea comercială.

Deoarece producţia exerciţiului şi marja comercială sunt concepte centrale în calculul soldurilor intermediare de gestiune trebuie să se facă diferenţierea de indicatorul cifra de afaceri. Acest indicator evidenţiează vânzările de mărfuri şi producţia vândută la întreprinderile cu activitate mixtă, iar la întreprinderile industriale acesta reflectă doar producţia vândută.

Ignorând anumite aspecte esenţiale privind activitatea întreprinderii, cum sunt decalajele între momentul fabricării şi cel al facturării, antrenând variaţia stocurilor ca şi producţia imobilizată care uneori pot înregistra valori semnificative, cifra de afaceri poate să genereze o imagine deformată asupra activităţii întreprinderii. În comparaţie cu aceasta, producţia exerciţiului oferă o imagine mai fidelă a activităţii reale a întreprinderii pe durata perioadei de gestiune.

14


2.2.3. VALOAREA ADĂUGATĂ

Valoarea adăugată exprimă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncă şi capital, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenite de la terţi şi reprezintă sursa de acumulări băneşti din care se face remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea economică a intreprinderii:

- personalul, prin salarii, indemnizaţii, premii şi cheltuieli sociale;- statul, prin impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (mai puţin subvenţii pentru

exploatare);- creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plătite;- acţionarii, prin dividende plătite;- întreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare.

Raportând remunerarea fiecărui participant la valoarea adăugată se poate face o evaluare a distribuţiei veniturilor globale către partenerii intreprinderii.

Valoarea adăugată se poate calcula prin două metode: metoda deductiva (sau a diferenţelor); metoda adiţională.

a) După metoda diferenţelor, valoare adăugată se calculează astfel:a1) În cazul întreprinderilor care desfăşoară numai activitate de producţie :

VA = Qex – Cunde VA – valoarea adăugată

Qex - producţia exerciţiului C - consumurile intermediare

Consumurile intermediare, respectiv consumurile provenind de la terţi cuprind materiile prime şi materialele (la cost de achiziţie), energie, combustibili, apă, servicii externe.

Valoarea adăugată calculată după această relaţie este cunoscută în teoria economică sub denumirea de „ valoarea adăugată produsă ”.

Valoarea adăugată „ realizată ” se determină pornind de la cifra de afaceri, astfel :

VA = CA – C’

15


Practic, aplicarea acestei relaţii este dificilă, intrucât presupune identificarea acelei părţi a consumurilor intermediare ale exerciţiului aferente producţiei vândute (C’). a2) În cazul întreprinderilor care desfăşoară numai activitate de comerţ :

VA = CA – ( Cc + Ci )VA = Mc – Ci

unde Cc – costul de cumpărare a mărfurilor vândute; Ci – alte consumuri provenite de la terţi; Mc – marja comercială.

Potrivit acestui model, specific întreprinderilor din sfera distribuţiilor, valoarea adăugată se modifică datorită variaţiei cifrei de afaceri, marjei comerciale şi a consumurilor provenind de la terţi. a3) În cazul întreprinderilor care desfăşoară şi activitate de producţie şi de comerţ:

VA = ( Qex + Mc ) – CtCt = C + Ci

unde Ct – consumuri intermediare de la terţi aferente activităţii de producţie şi de comerţ;C – consumuri intermediare;

Ci – alte consumuri provenite de la terţi.

b) Valoarea adăugată se poate calcula şi prin însumarea elementelor sale componente: salarii şi cheltuieli sociale; impozite şi taxe, amortizările şi provizioanele din exploatare, dobânzile, dividendele, rezultatul aferent cifrei de afaceri nete recalculate (mai puţin dobânzile).

Valoarea adăugată calculată prin această metodă, metoda adiţională, măsoară dimensiunea şi variaţia ( creşterile, respectiv contracţiile ) diferitelor elemente care concură la realizarea activităţii.

Valoarea adăugată nu este evidenţiată în contul de profit şi pierdere, dar aceasta, din urmă, conţine elemente necesare pentru determinarea sa, în special pentru stabilirea consumurilor provenite de la terţi. Aceste consumuri includ două categorii speciale: aprovizionări consumate (cumpărări de materii prime şi alte aprovizionări + variaţia stocurilor + cumpărări nestocate ) şi alte cheltuieli externe consumate (lucrări şi servicii executate de terţi ).

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune evidenţiază prima metodă de calcul a valorii adăugate. Valoarea astfel stabilită este o valoare adăugată brută, care nu ţine cont, de deprecierea activului imobilizat sub forma amortizărilor şi provizioanelor calculate.

16


Fundamentându-se pe producţia exerciţiului valoarea adăugată brută păstrează caracterul eterogen al conceptului, de producţie. Această limită poate fi depăşită prin descompunerea soldului în două componente corespunzătoare structurii producţiei. Se obţine astfel, valoarea adăugată vândută, corespunzătoare producţiei vândute şi valoare adăugată produsă, aferentă producţiei stocate şi imobilizate.

Sub aspect financiar, noţiunea de valoare adăugată brută nu prezintă interes deosebit, analiza financiară preocupându-se în special de fluxurile monetare corespunzătoare valorii adăugate vândute, sub rezerva luării în seamă a decalajelor privind creanţele şi datoriile aferente operaţiilor care au generat această valoare adăugată vândută.

Adoptarea noţiunii de valoare adăugată vândută, obligă întreprinderea producătoare la separarea costurilor de producţie în costuri externe (CE) şi costuri interne (CI) sau costuri adăugate. Această structură a producţiei permite determinarea (fig. 2.4) :

- unei marje asupra costului de producţie- unui cost adăugat- unei valori adăugate prin adunarea la marjă a costului intern (adăugat).

PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

MARJACOST ADĂUGAT Consumuri provenind de la terţi:

COST INTERN(CI) COST EXTERN (CE)

MARJA CI P.V CI P.S CI P.I CE P.V CE P.S CE P.I

VALOAREA ADĂUGATĂ PRODUSĂ

VALOAREA ADĂUGATĂ VÂNDUTĂ

MARJA CI P.V CE P.V CI P.S CE P.S CE P.I CI P.I

Producţia vândută (P.V.)

Producţia stocată(P.S.)

Producţia imob. (P.I.)

PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

Fig. 2.4 Structura valorii adăugate

Tabloul de repartizare a valorii adăugate prezentat în figura 2.5 evidenţiază a doua metodă de calcul a acesteia, metoda adiţională.

17


Curent utilizată în practica financiară , această marjă de acumulare bănească prezintă interes pentru că :

- realizează legătura între nivelul micro şi macroeconomic. Prin agregarea valorii adăugate ale întreprinderilor la nivel macroeconomic se obţine Produsul Intern Brut;

- reprezintă un criteriu pentru aprecierea aportului specific al întreprinderii la realizarea producţiei sale. Valoarea adăugată este un

indicator mai sintetic decât cifra de afaceri şi producţia. Cifra de afaceri evidenţiază performanţa comercială a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de vânzare. Dar cifra de afaceri nu este un indiciu pertinent pentru aprecierea dimensiunii unei întreprinderi. Numai valoarea adăugată este indicatorul care măsoară aportul specific al întreprinderii la realizarea producţiei sale;

- este criteriul de apreciere a creşterii întreprinderii. Rata creşterii cifrei de afaceri este adesea nerealistă. Numai rata privind creşterea valorii adăugate permite evaluarea creşterii reale a întreprinderii;

Marja comercială

Producţie vândută

Producţie stocată

Producţie imobilizată

Personalorg. soc.

Stat

Creditori

Asociaţi

Întreprindere

Fig.2.5 Tabloul de repartizare a valorii adăugate

18

Consumuri de terţi VALOAREA ADĂUGATĂSubvenţii de expl.

Cheltuieli cu personalul

Impozite, taxe, vărsăminte asimilate şi

impozit pe profit

EXCEDENTUL BRUT DE

EXPLOATARE

DobânziComisioane

Dividende

Autofinanţare


- măsoară gradul de integrare al întreprinderii, prin raportul valoare adăugată/ producţie (CA). Cu cât rezultatul raportului este mai mare, cu atât mai mult întreprinderea este integrată, adică îşi poate asigura ea însăşi, un număr mare de faze de fabricaţie, mergând de la materiile prime la elaborarea produselor finite, fără a recurge la serviciile altor întreprinderi. Se remarcă de asemenea că pe măsură ce gradul de integrare creşte, se aşteaptă

o creştere semnificativă a nevoii de fond de rulment pentru exploatare, pentru care trebuie căutate noi surse de finanţare;

- evidenţiază structura exploatării, prin intermediul ratelor de repartizare a valorii adăugate. Raportând remunerarea fiecărui participant ( cheltuieli cu personalul, cheltuieli financiare, impozite şi taxe, autofinanţare) la valoarea adăugată se poate face o evaluare a distribuţiei veniturilor globale către partenerii întreprinderii;

- reflectă gradul de utilizare al factorilor de producţie. Se poate constata că pentru acelaşi nivel al valorii adăugate, şi cu structuri de exploatare identice, utilizarea factorilor de producţie poate fi diferită. Această diferenţiere este determinată de randamentul diferit al utilizării forţei de muncă şi al echipamentelor productive afectate efectiv activităţii de exploatare.

- permite, în condiţii de funcţionare identice, realizarea anumitor clasificaţii sectoriale. Astfel, la o extremitate, se vor situa întreprinderile comerciale care revând ceea ce ele cumpără, cu o valoare adăugată slabă, iar la cealaltă extremitate, firmele de consultanţă, care cumpără puţin şi vând „ materie cenuşie ”, cu o valoarea adăugată importantă. Între cele două şi sectorul industrial, se întâlnesc, pe de o parte, întreprinderile de înaltă tehnologie, cu o valoare adăugată ridicată, iar pe de altă parte, industria constructoare de maşini, cu o valoare adăugată modestă.

În analiza valorii adăugate, din punct de vedere metodologic se folosesc, pe lângă mărimile absolute şi mărimile relative ( ratele valorii adăugate ). Dintre ratele valorii adăugate, cele mai frecvent utilizate în teoria şi practica economică sunt :

a) Rata variaţiei valorii adăugate, care permite aprecieri cu un plus de precizie asupra creşterii sau regresiei activităţii:

b) Rata valorii adăugate ( gradului de integrare a activităţii ):

19


Acest indicator este o expresie a productivităţii globale, a bogăţiei create la un anumit nivel de activitate. Rata valorii adăugate este dependentă direct de natura activităţii şi de durata ciclului de exploatare. În industrie, ea se ridică, în medie, la 50% - 60% din cifra de afaceri, pe când în sfera distribuţiei e mult mai redusă 15% - 20%. Interpretarea evoluţiei ratei valorii adăugate trebuie făcută cu prudenţă, luând în considerare structura cifrei de afaceri pe tipuri de activităţi. Pentru o întreprindere mixtă (de producţie şi comercializare), diminuarea ratei

valorii adăugate semnifică creşterea ponderii activităţii comerciale, cu o rată specifică mai redusă.

După alţi autori, rata valorii adăugate constituie un indicator a gradului de integrare economică a întreprinderii, a capacităţii acesteia de a-şi asigura ea insăşi un anumit număr de faze ale ciclului de exploatare.

c) Ratele de remunerare ale valorii adăugate reprezintă ponderea deţinută de fiecare element component (ca expresie a remunerării diferiţilor parteneri) în valoarea adăugată. Relaţiile de determinare a ratelor de remunerare sunt :

Rata de remunerare a personalului=Salarii+Participare la profit X 100 Valoarea adăugată

Rata de remunerare a statului=Impozite şi taxe X 100 Valoarea adăugată

Rata de remunerare a creditorilor financiari= Dobânzi X 100Valoarea adăugată

Rata de remunerare a acţionarilor= Dividende distribuite X 100 Valoarea adăugată

Rata de = Amortizări+Provizioane+Rezultat nedistribuit X 100remunerare Valoarea adăugată

a întreprinderii

d) Rata randamentului echipamentului = Valoarea adăugată X 100 Mijloace fixe

e) Productivitatea muncii = Valoarea adăugată X 100 Numărul mediu de salariaţi

Între ratele de la punctele d) şi e) există relaţia :

Valoarea adăugată = Mijloace fixe X Valoarea adăugată Numărul mediu de salariaţi Numarul mediu de salariaţi Mijloace fixe

20


Legătura dintre cele două rapoarte este asigurată de rata intensităţii capitalistice. Se observă că, randamentul muncii va fi cu atât mai mare cu cât intensitatea capitalistică este mai puternică (echipamentul modern cu grad înalt de automatizare ) şi randamentul echipamentelor mai mare.

Eficienţa informaţiilor furnizate de noţiunea de valoare adăugată se fundamentează pe o interpretare prudentă a indicatorului. De pildă, creşterea valorii adăugate nu este neapărat un semn de prosperitate pentru întreprindere, în

măsura în care această creştere poate fi însoţită de o scădere bruscă a performanţelor comerciale şi de o înrăutăţire a trezoreriei. În legătură cu rolul valorii adăugate în interpretarea structurii de exploatare a unei întreprinderi, se pot prezenta două aspecte: majorarea cheltuielilor cu personalul poate angaja o creştere a valorii adăugate, în timp ce rezultatul şi rentabilitatea întreprinderii se pot reduce brusc; creşterea valorii adăugate poate fi rezultatul creşterii stocurilor de produse finite fabricate la costuri foarte ridicate pe care piaţa va fi incapabilă să le absoarbă datorită preţurilor de vânzare pe care ar trebui să le practice.

Analiza valorii adăugate prezintă interes pentru orice întreprindere, indiferent de domeniul de activitate, deoarece permite evaluarea performanţelor, a eficienţei folosirii factorilor de producţie, a politicii comerciale.

21


2.2.4 EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE

Excedentul brut de exploatare sau insuficienţa brută de exploatare (cazul în care cheltuielile exced veniturile) caracterizează funcţionalitatea curentă a întreprinderii sau măsura în care aceasta poate să-şi menţină sau să-şi dezvolte potenţialul productiv, să remunereze capitalurile avansate (proprii şi împrumutate) şi să facă faţă obligaţiilor fiscale. Acest indicator reflectă performanţele tehnice şi comerciale ale întreprinderii, adică performanţele care derivă din ciclul de exploatare. Acesta este un sold calculat independent de politica financiară a întreprinderii (deoarece nu ţine seama de cheltuielile şi veniturile financiare), de politica sa fiscală (pentru că nu ia în calcul impozitul pe profit), de elementele excepţionale şi de politica întreprinderii în materie de amortizare (amortizarea şi provizioanele sunt considerate cheltuieli calculate, dar neplătite; aceste sume, până la utilizarea lor, se găsesc sub formă de acumulări la dispoziţia întreprinderii). Excedentul brut de exploatare mai este înţeles ca reprezentând capacitatea potenţială de autofinanţare degajată din activitatea de exploatare. Datorită faptului că inidicatorul de poate calcula şi prin compararea veniturilor de exploatare, susceptibile să genereze încasări, cu cheltuielile de exploatare, susceptibile să antreneze plăţi, excedentul brut de exploatare este considerat un indicator care face trecerea de la analiza rezultatelor contabile la analiza fluxurilor financiare. Acest indicator se pretează comparaţiilor între întreprinderi, vizând caracterizarea eficienţei tehnice şi comerciale.

Excedentul brut al exploatării(EBE) se stabileşte ca diferenţă între valoarea adăugată plus subvenţiile, pe de o parte, şi impozitele, taxele şi cheltuielile de personal, pe de altă parte.

EBE = (Valoarea adăugată + Subvenţii de exploatare) - (Cheltuieli cu personal + Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate)

Excedentul brut al exploatării, exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare (operaţii strict legate de producţia industrială, de activitatea comercială sau prestări servicii), resursă principală a întreprinderii, cu influenţă hotărâtoare asupra rentabilităţii economice şi a capacităţii potenţiale de autofinanţare a investiţiilor (din amortizări, provizioane, profit).

Rolul excedentului brut al exploatării poate fi urmărit sub trei aspecte:a) Excedentul brut al exploatării este o măsură a performanţelor

economice ale întreprinderii. Sub acest aspect, indicatorul va fi reţinut în calculul

22


rentabilităţii economice (EBE/ capitaleconomic),sau al ratei marjei brute de exploatare (EBE/CA). Un excedent brut al exploatării suficient de mare va permite întreprinderii reînoirea imobilizărilor sale prin amortizări, acoperirea riscurilor din provizioanele constituite şi asigurarea finanţării sale care antrenează cheltuielile financiare, iar diferenţa va fi distribuită statului (impozit pe profit), acţionarilor (dividende) şi/sau conservată prin autofinanţare.

b) Excedentul brut al exploatării este independent de politica financiară a întreprinderii (nu este influenţat de veniturile şi cheltuielile financiare dependente de structura financiară a întreprinderii), de politica de investiţii (nu ţine cont de deciziile întreprinderii privind modalităţile de calcul a amortizării), de politica de dividend (deciziile conducerii întreprinderii privind repartizarea profitului net), de politica fiscală şi de elementele excepţionale(nu ia în calcul impozitul pe profit, şi rezultatul excepţional).

Acest sold intermediar de gestiune nefiind perturbat de politica întreprinderii în materie de finanţare, investiţii, provizioane, fiscalitate, furnizează informaţii semnificative cu privire la performanţele industriale şi comerciale, fiind de aceea recomandat în studii previzionale şi analize comparative ale întrepriderilor aparţinând aceluiaşi sector de activitate. El poate să pună în evidenţă, mai bine decât rezultatul final, o deficienţă, structurală a întreprinderii în plan pur industrial şi comercial.

c) Excedentul brut al exploatării reprezintă o resursă fianciară fundamentală pentru întreprindere. Sub rezerva producţiei imobilizate şi a decalajelor generatoare de creanţe stocuri şi datorii cu consecinţe asupra trezoreriei, excedentul brut de exploatare constituie resursa fundamentală care va fi utilizată pentru menţinerea sau creşterea capacităţii de producţie a întreprinderii, plata cheltuielilor financiare, a impozitului pe profit şi dividendelor, rambursarea împrumuturilor angajate anterior. Dar această resursă financiar fundamentală nu este decât o resursă de trezorerie potenţială, un cash-flow potenţial degajat de exploatare (cash-flow brut al exploatării), susceptibili de a se transforma în disponibilităţi pe măsura reglementării decalajelor dintre nevoile şi resursele exploatării. Acest aspect decurge chiar din metodologia de calcul al excedentului brut de exploatare:

Excedentul brut al exploatării = Venituri din exploatare – Cheltuieli pentru încasabile exploatare plătibile

Pornind de la veniturile şi cheltuielile încasabile, respectiv plăţile şi având în vedere diferitele decalaje care se produc la nivelul creditelor acordate clienţilor şi creditelor furnizor, sau la nivelul stocurilor, antrenând un veritabil fenomen de retenţie a fluxurilor monetare, se poate arăta că o parte din excedentul brut al exploatării se va regăsii imobilizat în variaţia nevoii de fon de rulment pentru exploatare ( producţia imobilizată nu generează fluxuri monetare).

23


Excedentul brut al = Venituri din exploatare încasate(în cursul exerciţiului) exploatării + Venituri din exploatare de încasat (în exerciţiul următor) – Cheltuieli pentru exploatare plătite (în cursul exerciţiului) – Cheltuieli pentru exploatare de plătit (în exerciţiul următor) Excedentul brut al = Excedentul de trezorerie al exploatării (ETE) exploatării + Venituri din exploatare de încasat

- Cheltuieli pentru exploatare de plătit

Dar, veniturile şi cheltuielile realizabile, în exerciţiul următor, sunt expresia resurselor temporare pentru exploatare, respectiv a necesarului de active circulante, care, articulate cu soldul lor din bilanţ, conduc la evidenţierea variaţiei nevoii de fond de rulment pentru exploatare (ΔNFR):

Excedentul brut al = Excedentul de trezorerie al exploatării (ETE) exploatării + Producţia stocată (Stoc final – Stoc iniţial)

+ Variaţia stocurilor (Stoc iniţial – Stoc final) + Producţia imobilizată

+ Variaţia creanţelor de exploatare (Sold final – Sold iniţial) - Variaţia datoriilor de exploatare (Sold final – Sold iniţial)

EBE = ETE + ΔNFR + Producţia imobilizată=> ETE = EBE - ΔNFR - Producţia imobilizată

Aşadar, excedentul brut al exploatării exprimă fluxul real de trezorerie al exploatării (ETE) rezultat după acoperirea variaţiei nevoii de fond de rulment pentru exploatare. Excedentul de trezorerie al exploatării joacă un rol important în cadrul analizei fluxurilor de trezorerie. Excedentul brut al exploatării constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale a întreprinderii, deci punctul de pornire în tabloul fluxurilor de trezorerie.

Indicatori :

Rata repartizării primare = EBE Valoarea adăugată

Rata rentabilităţii capitalurilor investite= EBE Capital propriu

Rata dobânzii = Cheltuieli financiareEBE

24


2.2.5 REZULTATUL EXPLOATĂRII

Rezultatul exploatării caracterizează performanţele comerciale şi financiare ale unei întreprinderi, independent de politica financiară şi fiscală. Spre deosebire de excedentul brut al exploatării, acest sold ţine cont de politica de amortizare şi de constituire a provizioanelor.

Rezultatul exploatării = Excedentul brut al exploatării + Venituri din provizioane aferente exploatării + Alte venituri din exploatare - Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele

aferente exploatării - Alte cheltuieli de exploatare

Rezultatul exploatării se poate calcula şi direct, ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile aferente exploatării:

Rezultatul exploatării= Venituri din exploatre – Cheltuieli aferente exploatării

Rezultatul exploatării pune în evidenţă rezultatul degajat din exploatare, după luarea în considerare a tuturor cheltuielilor de producţie şi comercializare şi a riscurilor de exploatare.

Rezultatul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare, obţinută prin deducerea cheltuielilor(plătibile şi calculate) din veniturile exploatării (încasabile şi calculate).

Exprimarea sub formă relativă (rezultatul exploatării / Active de exploatare) a rentabilităţii activităţii de exploatare serveşte la realizarea unor comparaţii între diverse întreprinderi care promovează politici de amortizare diferite.

Indicatori :

Rata rezultatului din exploatare = Rezultat din exploatare Cifra de afaceri

25


2.2.6 REZULTATUL CURENT

Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul exploatării normale şi curente, cât şi de cel al activităţii financiare. Este, deci, rezultatul tuturor operaţiilor curente ale întreprinderii.

Rezultatul = Rezultatul exploatării+Venituri financiare–Cheltuieli financiare curent

Nefiind perturbat de elemente excepţionale, acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor curente ale întreprinderii pe mai multe exerciţii succesive.

Matricea privind analiza rezultatului curent (fig. 2.6) pune în evidenţă nouă situaţii :

Rezultatul financiar

Rezultatulexploatării

<< 0

Frânare

≈ 0Pragul de

rentabilitate al politicii

financiare

>> 0

Forţă

>> 0Exploatare

foarte rentabilă

RC ≈ 0

1

RC > 0

4

RC >> 0

6

≈ 0Pragul de

rentabilitate al exploatării

RC < 0

7

RC ≈ 0

2

RC > 0

5

<< 0Exploatare nerentabilă

RC << 0 RC < 0 RC ≈ 0

26


9 8 3

Activitaterentabilă

Activitatenerentabilă

1) Rezultatul curent este aproximativ zero: RC ≈ 0Cazurile (1),(2),(3) corespund „pragului de rentabilitate a activităţii

curente”, respectiv situaţiilor în care suma veniturilor din exploatare şi financiare au permis acoperirea exactă a cheltuielilor din exploatare şi financiare. Aceste situaţii sunt mai mult sau mai puţin precare, căci dacă pragul de rentabilitate „ curentă” este un minim ce trebuie atins, el nu permite şi dezvoltatea întreprinderii.

Cazul 1 : pragul de rentabilitate curentă „ levierul financiar”Exploatarea foarte rentabilă ar trebui să permită întreprinderii asanarea

rapidă a situaţiei financiare, astfel încât cheltuielile financiare se vor diminua şi rezultatul curent se va ameliora.

Există totuşi două situaţii periculoase, privind durabilitatea profitului exploatării :

- gradul de învechire a imobilizărilor. Dacă rezultatul exploatării este pozitiv, pentru că întreprinderea nu a înregistrat cheltuieli de amortizare datorită gradului avansat de învechire a imobilizărilor acesta riscă să întâmpine dificultăţi când va trebui să facă faţă global noilor investiţii. Acesta nu este însă un caz curent, întrucât îndatorarea este de cele mai multe ori o sursă semnificativă pentru realizarea investiţiilor.

- starea pieţei. Dacă aceasta este în scădere, în lipsa stabilizării prin lansarea de noi produse care să permită relansarea, întreprinderea va întâmpina dificultăţi.Riscul asumat de întreprindere este de altfel, mai mult sau mai puţin

suportabil, în funcţie de structura financiară a întreprinderii reflectată în bilanţ, şi de natura activităţii sale.

Cazul 2 : pragul de rentabilitate curentă „supravieţuire”Întreprinderea echilibrează şi exploatarea şi politica sa financiară rămânând

în starea de supravieţuire, fără să-şi asume vreun risc financiar. Devenirea sa, transformarea sa progresivă, depinde de nivelul investiţiilor şi de starea pieţei.

Cazul 3 : pragul de rentabilitate „transformare” Întreprinderea renunţă la activitatea de exploatare nerentabilă în favoarea

activităţii financiare: această preschimbare poate fi temporară sau definitivă.

27


2) Rezultatul curent este pozitiv : RC > 0Cazurile (4),(5),(6) corespund situaţiilor în care întreprinderea degajă

rentabilitatea din activitatea sa, întrucât rezultatul exploatării şi rezultatul financiar nu sunt niciodată negative. Acestea sunt deci situaţiile ideale.

Cazul 4 : profit curent „manager întreprindere”Datorită unui bun echilibru al politicii financiară, rezultatul exploatării nu

este absorbit de cheltuielile financiare: este situaţia ideală. Întreprinderea a investit suficient, promovează o politică de independenţă financiară „bun manager al

întreprinderii”, beneficiind de efectul de levier care îi permite ameliorarea rentabilităţii financiare, fără să fie afectată de riscul financiar.

Cazul 5 : profitul curent „supermarché” sau „holding”Întreprinderea desfăşoară o activitate generatoare de lichidităţi (stocuri

reduse sau cu rotaţie rapidă, credite-clienţi limitate sau inexistente), pentru care caută cele mai bune plasamente posibile, supravegând zi de zi expansiunea pieţei şi gestiunea trezoreriei.

Alte posibilităţi: întreprinderea este un holding, al cărui obiectiv este maximizarea dividendelor percepute de filialele sale, singura sursă de venituri care permite acoperirea cheltuielilor pentru exploatare.

Cazul 6 : profitul curent „monopol”Întreprinderea ocupă o poziţie forte pe piaţă. Exploatarea foarte rentabilă

permite degajarea unor lichidităţi sporite al căror plasament constituie sursa de rentabilitate suplimentară.Situaţia este ideală, dar nu este sigur şi durabilă.

3) Rezultatul curent este negativ : RC < 0Cazurile (7),(8),(9) corespund situaţiilor în care activitatea curentă a

întreprinderii nu degajă rentabilitate, întreprinderea confruntându-se cu numeroase dificultăţi.

Cazul 7 : deficit curent „redresare”Întreprinderea echilibrează rezultatul exploatării, dar ea este grevată de

importante cheltuieli financiare. Se poate crede că îndatorarea a permis realizarea unor investiţii care vor ameliora în viitor rezultatul exploatării, asigurând astfel rambursarea datoriilor financiare. Situaţia este deci viabilă.

Dacă piaţa nu este în expansiune, întreprinderea se va confrunta curând cu dificultăţi foarte grave.

Cazul 8 : deficit curent „dilemă”

28


Exploatarea nefiind rentabilă, dar rezultatul financiar echilibrat, întreprinderea dispune de noi atuuri comerciale(produse noi, publicitatate,etc)? Dacă da, ea va trebui să se îndatoreze pentru a procura disponibilităţile necesare realizării investiţiilor sale.

Dar dacă ea a aşteptat prea mult pentru a investi, sau a fost depăşită de concurenţi mai dinamici sau mai bine echipaţi, atunci este de preferat ca întreprinderea să realizeze o preschimbare, sau o cedare a activităţii.

Cazul 9 : deficit curent „criză” Întreprinderea este cu siguranţă în dificultate. Ea trebuie să-şi restabilească

situaţia financiară prin fonduri proprii, şi de asemenea să depisteze cauzele deficitului său de exploatare şi să-l remedieze.

Rezultatul curent rezultă din operaţiuni ordinare de exploatare şi de finanţare. Contrar rezultatului de exploatare, el ţine cont de incidenţa modului de finanţare a întreprinderii (dobânzile aferente împrumuturilor).

Rezultatul curent înaintea impozitării permite astfel analizarea rezultatului unei întreprinderi fără ca judecata să fie alterată ca urmare a unor elemente cu caracter excepţional sau fiscal.

2.2.7 REZULTATUL EXTRAORDINAR

Spre deosebire de celelalte solduri care se calculează în cascadă, rezultatul extraordinar se obţine ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile nelegate de activitatea normală, obişnuită a întreprinderii.

Rezultatul extraordinar = Venituri - Cheltuieli extraordinare extraordinare

Calculul acestui indicator permite măsurarea influenţei elementelor extraordinare în formarea rezultatului global al întreprinderii.

Este importantă izolarea operaţiunilor nerecurente (care nu se repetă în mod regulat în fiecare an) care nu se vor reproduce în viitor, deoarece ele nu intervin în previziunea rezultatelor exerciţiilor ulterioare.

Pentru ca analiza contabilă să fie pertinentă, rezultatul extraordinar nu trebuie să regrupeze decât aceste operaţii veritabil extraordinare ca mod de a le distinge de operaţiunile ordinare care concură la formarea rezultatului curent.

Din păcate, Planul Contabil face sa figureze în conturile de cheltuieli şi de venituri numite extraordinare a numeroase operaţiuni care sunt, în mod relativ, obişnuite, în viaţa întreprinderii: penalităţi, amenzi, degrevări de impozite, donaţii, subvenţii, clauze de revizuire a preţului, plusuri sau pierderi de valori care rezultă din reînoirea imobilizărilor etc.

29


2.2.8 REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

Rezultatul exerciţiului reprezintă profitul net sau pierderea netă cu care se încheie o perioadă de activitate a întreprinderii. Acest indicator corespunde sintezei rezultatului curent şi extraordinar, corectat cu impozitul pe profit.

Rezultatul net = Rezultatul + Rezultatul - Impozitul pe profit al exerciţiului curent extraordinar (+ alte impozite)

Rezultatul exerciţiului(profit sau pierdere) are o dublă semnificaţie. Pe de o parte, el apare ca o confirmare globală a eficienţei activităţii, respectiv ca un indicator care reflectă eficacitatea de care întreprinderea a dat dovadă în activitatea productivă, financiară, comercială, ţinând seama de efectele evenimentelor aleatoare. Pe de altă parte, rezultatul exerciţiului măsoară fluxul resurselor adiţionale create de întreprindere (profitul) sau a resurselor consumate de către aceasta în cursul exerciţiului (pierderea).

În consecinţă, rezultatul exerciţiului permite evaluarea efectelor activităţii desfăşurate asupra acumulării întreprinderii. Atunci când rezultatul exerciţiului îmbracă forma profitului, el semnalează o amplificare a acumulării, înţeleasă ca o posibilitate de reconstituire a capitalurilor angajate. Când rezultatul exerciţiului exprimă o pierdere, aceasta indică faptul că resursele angajate nu pot fi

decât parţial reconstituite, evidenţiind o diminuare a posibilităţii de a reproduce capitalul avansat în cursul exerciţiului.

În concluzie, rezultatul net al exerciţiului exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care vor fi remuneraţi acţionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

Acest profit net trebuie să fie susţinut de existenţa unor disponibilităţi monetare reale, altfel el va rămâne doar un potenţial de finanţare.

Profitul net urmează să se distribuie sub forma dividendelor si / sau să se reinvestescă în întreprindere.

30


Profitul net nerepartizat, constituie sursa de finanţare proprie sau element de autofinanţare, generat de însăşi activitatea întreprinderii.

CAPITOLUL IIISTUDIU DE CAZ

3.1. PREZENTAREA SOCIETĂŢII

Toate întreprinderile, ca organisme economice ce asigură vânzarea de mărfuri, producţia de bunuri, prestarea de servicii sau execuţia de lucrări stabilesc cel puţin o dată pe an, situaţii sintetice: bilanţ şi contul de profit şi pierdere. În bilanţ vom regăsi numai conturile din clasele 1-5, in contul de profit şi pierdere se regăsesc conturile de venituri şi cheltuieli, grupate după natura lor: de exploatare, financiare, extraordinare.

În cele ce urmează incercăm o prezentare a soldurilor intermediare de gestiune şi a modului cum se reflectă la societăţii cu acelaşi obiect de activitate.

Pentru realizarea studiului de caz am analizat rezultatele înregistrate în anul 2003,2004 si 2005 ale următoarelor societăţi:S.C. „ CRIŞANA CONS ” S.A. înfiinţată în 1991;S.C. „ HYDRO ” S.A. înfiinţată în 1992;S.C. „ HITA DP_CONS ” S.R.L. înfiinţată în 1995;

Toate societăţile au activitate preponderentă în construcţii şi anume:S.C. „ CRIŞANA CONS ” S.A. – servicii în construcţii;S.C. „ HIDRO ” S.A. – construcţii hidrotehnice;S.C. „ HITA DP_CONS ” S.R.L. – alte lucrări de instalaţii;

Forma de proprietate:S.C. „ CRIŞANA CONS ” S.A. şi S.C. „ HIDRO ” S.A. – capital de stat şi privat autohton (stat < 50%);S.C. „ HITA DP_CONS “. – societăţi cu răspundere limitată.Toate societăţile au sediul în judeţul Bihor.

Pentru analiza economico-financiară a activităţii acestor societăţi am folosit informaţii financiare din:

31


bilanţ; cont de profit şi pierdere; situaţia creanţelor şi datoriilor; date informative; repartizarea profitului; situaţia stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie; situaţia activelor imobilizate.

3.2. DETERMINAREA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE

3.2.1. DETERMINAREA MARJEI COMERCIALE Marja comercială este un indicator de rentabilitate a activităţii comerciale. La societăţile analizate, în afară de S.C. CRIŞANA CONS S.A. care desfăşoară o activitate mixtă, nu se calculează indicatorul marja comercială deoarece nu comercializează mărfuri. S.C. HYDRO S.A. comercializeaza în anul 2005 mărfuri în valoare de 2876 lei, o valoare nesemnificativa deoarece cheltuielile privind marfurile sunt 0 lei. In acest caz nu se pot calcula ratele marjei comerciale.

S.C. CRIŞANA CONS S.A.

Marja comercială = 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” – 607 „Cheltuieli privind mărfurile”

Indicatori (rate) :

Rata marjei comerciale = Marja comercială Vânzări de mărfuri

Rata comercială a cheltuielilor = Marja comercială Cost cumpărare mărfuri

Rata rotirii stocurilor = Cost mărfuri vândute Stoc mărfuri

Denumire indicator 2003 2004 2005Venituri din vânzarea mărfurilor 7 776 173 25 072 515 1 202 961Cheltuieli privind mărfurile 7 105 441 24 001 945 1 108 855MARJA COMERCIALĂ 670 732 1 070 570 94 106Rata marjei comerciale 8,63% 4,27% 7,82%Rata comercială a cheltuielilor 9,44% 4,46% 8,49%Rata rotirii stocurilor 3,38 7,14 -4,87

32


Indice de creştere a veniturilor din vânzările de mărfuri

100% 322,43% 84,53%

Indice de creştere a cheltuielilor 100% 337,80% 84,39%Indice de creştere a marjei comerciale 100% 159,61% 85,97%

În cazul S.C. „CRIŞANA CONS” S.A., marja comercială are o valoare semnificativă, ceea ce denotă faptul că activitatea comercială a societăţii nu poate fi neglijată. În anul 2004 nivelul marjei creşte faţă de 2003, datorită creşterii mai rapide a veniturilor din vânzarea mărfurilor, faţă de creşterea cheltuielilor privind mărfurile.

Marja comercială a înregistrat o evoluţie ascendentă pe durata perioadei analizate, o creştere de 59,61% în anul 2004 faţă de anul anterior. Ea reflectă un flux global al activităţii comerciale pozitiv, contribuind în mod favorabil la formarea rezultatului net al întreprinderii analizate.

Marja comerciala

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1 2 3

2003

2004

2005

3.2.2. DETERMINAREA PRODUCŢIEI EXERCIŢIULUI

Producţia exerciţiului reprezintă producţia vândută, stocată sau nu şi producţia imobilizată. Se calculează prin însumarea producţiilor realizate de întreprindere:

Producţia exerciţiului = Producţia vândută + Variaţia stocurilor + Producţia imobilizată

S.C. CRIŞANA CONS S.A.

Denumire indicator 2003 2004 2005Producţia vândută (Qv) 7 428 258 18 092 895 19 857 089Producţia stocată (Qs) 210 369 336 382 -227 881Producţia imobilizată (Qi) 0 0 0PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

(Qex)7 638 626 18 429 277 19 629 208

Indice de creştere a Qv 100% 243,57% 267,32%Indice de creştere a Qs 100% 159,90% 8,32%

33


Indice de creştere a Qi 0% 0% 0%Indice de creştere a Qex 100% 241,26% 256,97%

Producţia exerciţiului prezintă fata de anul 2003 o creştere însemnată atat in anul 2004 cat si in anul 2005 cu toate ca in anul 2005 productia stocata are valoare negativa, dar nu putem să ştim dacă producţia a crescut şi în unităţi fizice. Nu se poate evalua ca pozitiv sau negativ acest fenomen pentru că producţia vândută este exprimată în preţ de vânzare, iar producţia stocată – la cost de producţie.S.C. HITA DP_CONS S.R.L.Denumire indicator 2003 2004 2005Producţia vândută (Qv) 1 455 324 1 484 899 1 685 001Producţia stocată (Qs) 0 0 0Producţia imobilizată (Qi) 0 17 27 0PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

(Qex)1 455 324 1 486 259 1 685 001

Indice de creştere a Qv 100% 102,03% 115,78%Indice de creştere a Qs 0% 0% 0%Indice de creştere a Qi 0% 100% 0%Indice de creştere a Qex 100% 102,15% 115,78%

Producţia exerciţiului nu înregistrează o creştere importantă dar are un nivel ridicat, ca şi în cazul precedent acest fenomen nu poate fi apreciat. Şi aici evoluţia se datorează evoluţiei producţiei vândute.

S.C. HYDRO S.A.Denumire indicatori 2003 2004 2005Producţia vândută (Qv) 1 095 918 4 710 466 4 758 990Producţia stocată (Qs) 0 0 130 458Producţia imobilizată (Qi) 0 0 0PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI

(Qex)1 095 918 4 710 466 4 889 448

Indice de creştere a Qv 100% 429,82% 434,25%Indice de creştere a Qs 0% 0% 100%Indice de creştere a Qi 0% 0% 0%Indice de creştere a Qex 100% 429,82% 446,15%

Producţia exerciţiului prezintă o creştere însemnată în anii 2004 si 2005 faţă de anul 2003 şi acest fapt se datorează numai creşterii volumului producţiei vândute. Ca şi în cazul precedent nu putem şti dacă e fenomen pozitiv sau negativ, economic, pentru că creşterea se putea datora creşterii preţurilor (fenomen negativ) sau creşterii volumului fizic al producţiei (fenomen pozitiv).

34


Productia exercitiului

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

1 2 3

2003

2004

2005

În perioada analizată producţia exerciţiului înregistrează, în toate cele trei cazuri, o creştere permanentă datorată în cea mai mare parte creşterii producţiei vândute.

Structura producţiei exerciţiului

S.C. CRIŞANA CONS S.A.(1)

S.C. HITA DP_CONS S.R.L.(2)

S.C. HYDRO S.A. (3)

2003 2004 2005 2003 2004 2005 2003 2004 2005

Producţia vândută

97,25%

98,17%

101,16%

100% 99,88% 100% 100% 100% 97,33%

Producţia stocată

2,75% 1,83% -1,16 %

0% 0% 0% 0% 0% 2,67%

Producţia imobilizată

0% 0% 0% 0% 0,12% 0% 0% 0% 0%

Producţia exercitiului

100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100% 100%

Producţia exerciţiului este formată în proporţia cea mai mare din producţia vândută, a cărei pondere înregistrează o uşoară creştere in perioada analizata in cazul societăţii Crişana Cons SA, si o usoara scadere in cazul celorlalte două societăţi.

3.2.3. DETERMINAREA VALORII ADĂUGATE

Valoarea adăugată reprezintă crearea sau mărimea valorii pe care întreprinderea, prin activitatea curentă, o aduce bunurilor sau serviciilor achiziţionate de la terţi.

Aceasta se calculează ca diferenţă între marja comercială la care se adaugă producţia exerciţiului şi cheltuielile cu materii prime şi materiale şi cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi.

35


Valoarea adăugată = „Marja comercială” + „Producţia exerciţiului” - 601 „Cheltuieli cu materii prime” - 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile” - 603 „Cheltuieli privind obiectele de inventar” - 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate” - 605 „Cheltuieli privind energia şi apa” - 606 „Cheltuieli cu animalele şi păsările” - 608 „Cheltuieli privind ambalajele” - 61 „Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de terţi” - 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)

S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)Indicatori 2003 2004 2005Marja comercială 67 073 107 057 94 106Producţia exerciţiului 7 638 626 18 429 277 19 629 208Consumurile intermediare 5 778 396 142 67820 15 647 871VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ 1 927 304 4 268 514 4 075 443Amortizarea 1 77 676 247 668 305 002VALOAREA ADĂUGATĂ NETĂ 174 963 402 085 3 770 441Indice de creştere a marjei comerciale 100 % 159,61 % 140,30%Indice de creştere a producţiei exerciţiului

100 % 241,26 % 256,97%

Indice de creştere a consumurilor intermediare

100 % 246,92 % 270,80%

Indice de creştere a valorii adăugate 100 % 221,48 % 211,45%Randamentul muncii 271 45,12 490 63,37 43 355,78Rata valorii adăugate 25,23 % 23,16 % 19,35%Recompensarea factorilor de producţie:

- personal31,77 % 23,28 % 34,52%

- stat 1,07 % 0,87 % 0,90%- credite 1,34 % 0,46 % 1,17%

În perioada analizată valoarea adăugată creşte, ceea ce denotă un fenomen economic pozitiv, pentru că producţia exerciţiului şi marja comercială cresc mai repede decât creşte consumul de la terţi.

S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)

36


S.C. HITA DP_CONS S.A. (2)Indicatori 2003 2004 2005Marja comercială 0 0 0Producţia exerciţiului 1 455 324 1 486 626 1 685 001Consumurile intermediare 778 662 871 120 908 850VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ

676 663 615 505 776 151

Amortizarea 11 147 21 109 25 426VALOAREA ADĂUGATĂ NETĂ 665 516 594 397 750 725Indice de creştere a marjei comerciale

0 % 0 % 0%

Indice de creştere a producţiei exerciţiului

100 % 102,15 % 115,78%


100 % 111,15 % 116,72%

Indice de creştere a valorii adăugate

100 % 90,96 % 114,70%

Randamentul muncii 25 061,59 22 796,49 31 046,04Rata valorii adăugate 46,49 % 41,40 % 46,06%Recompensarea factorilor de producţie:

- personal44,78 % 65,56 % 56,74%

- stat 1,22 % 1,04 % 1,53%- credite 0 % 0 % 0%

Valoarea adăugată în acest caz, are un nivel ridicat, dar prezintă o uşoara tentă de diminuare in anul 2004, dar creste in anul 2005, fenomen economic pozitiv pentru evoluţia societăţii.

S.C. HYDRO S.A. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)Indicatori 2003 2004 2005Marja comercială 0 0 0Producţia exerciţiului 1 095 918 4 710 466 4 889 448Consumurile intermediare 766 046 3 430 277 3 335 741VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ

329 873 1 280 190 1 553 707

Amortizarea 82 355 19 352 330 422VALOAREA ADĂUGATĂ NETĂ 321 637 1 260 837 1 223 265Indice de creştere a marjei comerciale

0 % 0 % 0%

Indice de creştere a producţiei exerciţiului

100 % 429,82 % 446,15%

37



100 % 447,79 % 435,45%

Indice de creştere a valorii adăugate 100 % 388,09 % 471,00%Randamentul muncii 12 217,50 29 771,85 31 074,14%Rata valorii adăugate 30,10 % 27,18 % 46,06%Recompensarea factorilor de producţie:

- personal93,80 % 45,12 % 56,74%

- stat 0,68 % 0,29 % 1,53%- credite 0 % 0,47 % 0%

Valoarea adăugată, în perioada analizată, prezintă o creştere însemnată, fenomen economic pozitiv.

Valoarea adaugata bruta

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

1 2 3

2003

2004

2005

Valoarea adăugată înregistrează în perioada analizată o creştere în cazul societăţilor Crişana Cons S.A. şi Hydro S.A.(o creştere de 121,48 % respectiv 288,09% ) şi o uşoară scădere în cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L (o scadere de 9,04 %) in anul 2004,urmata de o crestere in anul 2005 de 14,70%.

3.2.4. DETERMINAREA EXCEDENTULUI BRUT DIN EXPLOATARE

Excedentul brut al exploatării (EBE) sau insuficienţa brută a exploatării (IBE) se calculează ca diferenţă între valoarea adăugată la care se adaugă subvenţiile primite şi cheltuielile cu impozitele, taxele şi cheltuielile cu personalul.

Excedentul brut al exploatării = Valoarea adăugatăInsuficienţa brută a exploatării + 741 „Venituri din subvenţii de exploatare”

- 63 „Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsămintele asimilate”

- 64 „Cheltuieli cu personalul”

38


Excedentul brut al exploatării este indicatorul cheie al stării de sănătate a întreprinderii.Indicatori:

Rata repartizării primare = Excedentul brut al exploatării Valoarea adăugată

Rata rentabilităţii = Excedentul brut al exploatării capitalurilor investite Capital propriu

Rata dobânzii = Cheltuieli financiare Excedentul brut al exploatării


S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)Indicatori 2003 2004 2005Valoarea adăugată 1 927 304 4 268 514 4 075 443Subvenţii de exploatare 0 0 0Cheltuieli cu personalul 6 12 391 993 801 1 406 871Impozite,taxe vărsăminte asimilate

20 695 37 329 37 387

Cheltuieli totale 633 086 1 031 130 1 444 258EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE

1 294 217 3 237 384 2 631 185


100 % 221,48 % 211,46%

Indice de creştere a cheltuielilor totale

100 % 162,87 % 228,13%

Indice de creştere a EBE 100 % 250,14 % 203,30%Rata rentabilităţii capitalurilor investite

35,87 % 60,64 % 41,53%

Rata repartizării primare 67,15 % 75,84 % 64,56%Rata dobânzii 2,14 % 2,18 % 4,10%

Excedentul brut din exploatare are o valoare semnificativă în perioada analizată şi totodată înregistrează o creştere importantă in anul 2004 fapt datorat creşterii mai rapide a producţiei decât creşterea cheltuielilor. In anul 2005 excedentul brut din exploatare inregistreaza o scadere fata de anul precedent datorata scaderii valorii adaugate si cresterii cheltuielilor cu personalul.


39


S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)Indicatori 2003 2004 2005Valoarea adăugată 676 663 615 505 776 151Subvenţii de exploatare 0 0 0Cheltuieli cu personalul 302 978 403 465 440 364Impozite,taxe vărsăminte asimilate 8 223 6 375 11 842Cheltuieli totale 311 201 409 840 452 206EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE

365 462 205 665 323 945

Indice de creştere a valorii adăugate 100 % 90,96 % 114,70%Indice de creştere a cheltuielilor totale

100 % 131,70 % 145,30%


118,52 % 101,46 % 101,70%

Rata repartizării primare 54 % 33,41 % 41,74%Rata dobânzii 0 % 0 % 0%

Excedentul brut din exploatare are o valoare moderată şi înregistrează la această societate o scădere în anul 2004 faţă de anul 2003, evoluţie de altfel negativă pentru aceasta. In anul 2005 societatea inregistreaza o creste a excedentului brut din exploatare fata de anul 2004 si se apropie ca valoare de cea inregistrata in anul 2003.

S.C. HYDRO S.A. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)Indicatori 2003 2004 2005Valoarea adăugată 329 873 1 280 190 1 553 707Subvenţii de exploatare 0 0 0Cheltuieli cu personalul 309 435 577 665 815 315Impozite,taxe vărsăminte asimilate

2 240 3 691 9 717

Cheltuieli totale 311 675 581 356 825 032 EXCEDENTUL BRUT DIN EXPLOATARE

18 198 698 834 728 675


100 % 388,09 % 471,00%

Indice de creştere a cheltuielilor totale

100 % 186,53 % 264,70%


17,45 % 197,68 % 249,65%

40


Rata repartizării primare 5,52 % 54,59 % 46,90%Rata dobânzii 23,52 % 1,24 % 0%

Excedentul brut de exploatare are un nivel foarte redus, dar creşte foarte mult în anul 2004 (cu 3840%) ai creste si in anul 2005. In perioada analizata EBE inregistreaza o crestere spectaculoasa datorata cresterii valorii adaugate.

Excedentul brut al exploatarii

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

1 2 3

2003

2004

2005

În perioada analizată excedentul brut al exploatării are o evoluţie pozitivă pentru societăţile Crişana Cons şi Hydro, situaţie datorată creşterii elementelor de natura veniturilor mai mult decât creşterea sumei dintre cheltuielile cu personalul şi cele cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate; şi o evoluţie sinusoidala în cazul societăţii Hita Dp_Cons datorată descresterii si apoi cresterii excedentului brut al exploatarii.

3.2.5. DETERMINAREA REZULTATULUI DIN EXPLOATARE

Rezultatul din exploatare reprezintă performanţa industrială sau comercială a întreprinderii, fără a ţine seama de politici financiare, fiscale, de investiţii, de distribuţie.

Se calculează ca diferenţă între excedentul brut al exploatării la care se adaugă veniturile din provizioane şi alte venituri din exploatare şi insuficienţa brută de exploatare la care se adaugă cheltuielile cu amortizările şi alte cheltuieli de exploatare.

Rezultatul din exploatare = + EBE (IBE) + 781 „Venituri din provizioane privind

activitatea exploatare” + 75 „ Alte venituri din exploatare” - 681 „ Cheltuieli de exploatare privind

41


amortizările şi provizioanele” - 65 „ Alte cheltuieli de exploatare”

Rata rentabilităţii comerciale =Rezultatul din exploatare Cifra de afaceri


S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)Indicatori 2003 2004 2005Excedentul brut din exploatare 1 294 217 3 237 384 2 631 185Venituri din provizioane de exploatare

112 078 0 0

Alte venituri din exploatare 67 668 44 496 125 278Cheltuieli privind amortizările şi provizioanele

1 776 760 + 52 805

2 476 681 +3 375 436

305 002+380 151

Alte cheltuieli de exploatare 8 040 125 755 355 299REZULTATUL DIN EXPLOATARE

1 282 967 2 570 913 1 716 011

Rata rentabilitălii comerciale 15,63 % 12,48 % 8,15%Ponderea rezultatului din exploatare în EBE

99,13 % 79,41 % 65,22%

Rezultatul exploatării are valoare însemnată şi evoluţie semnificativă, ceea ce denotă o situaţie economică sănătoasă.


S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)Indicatori 2003 2004 2005Excedentul brut din exploatare

365 462 205 665 323 945

Venituri din provizioane de exploatare

0 0 0

Alte venituri din exploatare 6 723 193 3 781Cheltuieli privind amortizările şi provizioanele

11 147 21 109 25 426

Alte cheltuieli de exploatare 5 772 - 9 897 700REZULTATUL DIN 355 266 194 646 301 600

42


EXPLOATARERata rentabilitălii comerciale

24,41 % 13,11 % 17,90%

Ponderea rezultatului din exploatare în EBE

97,21 % 94,64 % 93,19%

Rezultatul din exploatare are un nivel redus şi o evoluţie negativă in anul 2004,aceasta se datorează nivelului ridicat al consumului la terţi, dar in anul 2005 inregistreaza o crestere a rezultatului ceea ce rezulta un fenomen economic pozitiv.

S.C. HYDRO S.R.L. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)Indicatori 2003 2004 2005Excedentul brut din exploatare

18 198 698 834 728 675

Venituri din provizioane de exploatare

33 822 0 0

Alte venituri din exploatare 0 0 180Cheltuieli privind amortizările şi provizioanele

8 236 19 352 +232 283

330 422

Alte cheltuieli de exploatare 9 318 15 223 51 501REZULTATUL DIN EXPLOATARE

34 467 431 975 349 808

Rata rentabilitălii comerciale 3,15 % 9,17 % 7,35%Ponderea rezultatului din exploatare în EBE

189,40 % 61,81 % 48,00%

Rezultatul din exploatare are un nivel foarte redus în anul 2003, dar înregistrează o creştere foarte mare în anul 2004, fenomen economic pozitiv pentru societate.

Rezultatul din exploatare

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

1 2 3

2003

2004

2005

43


În perioada analizată, rezultatul din exploatare are o evoluţie favorabilă în cazul societăţilor Crişana şi Hydro şi o evoluţie nefavorabilă în cazul societăţii Hita Dp_Cons. În 2004 la cele două societăţi s-a înregistrat o creştere a rezultatului din exploatare de 100,39 % respectiv 1153,30 %, creşterea s-a datorat ritmului mai rapid de creştere a veniturilor din exploatare (147,30 % respectiv 329,82 %) în raport cu ritmul de creştere a cheltuielilor de exploatare (155,66 % respectiv 303,80 %); la cea de-a treia societate Hita Dp_Cons s-a înregistrat o scădere a rezultatului din exploatare de 45,21 %, scădere datorată ritmului mai lent de creştere a veniturilor (1,69 %) în raport cu ritmul de creştere mai rapid al cheltuielilor (16,75%). In anul 2005 la Crisana si Hydro apare o usoara tendita de scadere,in schimb la Hita Dp_Cons apare o tendinta de crestere.

3.2.6. DETERMINAREA REZULTATULUI CURENT AL EXERCIŢIULUI

Rezultatul curent al exerciţiului reprezintă rezultatul ce provine din activitatea normală, obişnuită a întreprinderii.

Se calculează ca diferenţă dintre rezultatul din exploatare (dacă s-a înregistrat profit) la care se adaugă veniturile financiare şi rezultatul din exploatare (dacă este pierdere) la care se adaugă cheltuielile financiare.

Rezultatul curent = + Rezultatul din exploatare (profit / pierdere) + 76 „ Venituri financiare” + 786 „ Venituri financiare din provizioane - 66 „ Cheltuieli financiare” - 686 „Cheltuieli financiare privind

amortizările şi provizioanele”


S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)Denumire indicatori 2003 2004 2005Rezultatul din exploatare (Rexpl.)

1 282 967 2 570 913 1 716 011

Venituri financiare (Vfin.) 53 439 217 654 372 939Cheltuieli financiare (Cfin.) 27 722 70 648 108 021REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI (Rcurent)

1 308 683 2 717 919 1 980 929

Indice de creştere a Rexpl. 100 % 200,39 % 133,75%Indice de creştere a Vfin. 100 % 407,30 % 697,87%Indice de creştere a Cfin. 100 % 254,84 % 389,65%Indice de creştere a Rcurent 100 % 207,68 % 151,37%

44


Rezultatul curent este mai mare decât rezultatul exploatării, datorită veniturilor financiare. Nivelul indicatorului creşte aproape dublu. Este o situaţie favorabilă pentru societate.


S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)Denumire indicatori 2003 2004 2005Rezultatul din exploatare (Rexpl.) 355 266 194 646 301 600

Venituri financiare (Vfin.) 1 270 276 169Cheltuieli financiare (Cfin.) 0 0 0REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI (Rcurent)

356 536 19 492 301 769

Indice de creştere a Rexpl. 100 % 54,79 % 84,89%Indice de creştere a Vfin. 100 % 21,77 % 13,30%Indice de creştere a Cfin. 100 % 0 % 0%Indice de creştere a Rcurent 100 % 54,67 % 84,64%

Rezultatul curent al exerciţiului are valoare moderată si inregistrează o scădere semnificativă fapt datorat rezultatului din exploatare şi nivelului foarte mic, aproape nul al rezultatului financiar. In anul 2005 reuseste sa creasca iar si sa fie apropiat ca valoare cu cea din anul 2003.

S.C. HYDRO S.A. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)Denumire indicatori 2003 2004 2005Rezultatul din exploatare (Rexpl.) 34 467 431 975 349 808Venituri financiare (Vfin.) 38 770 32 963 8 891Cheltuieli financiare (Cfin.) 4 280 8 643 0REZULTATUL CURENT AL EXERCIŢIULUI (Rcurent)

68 957 456 295 358 699

Indice de creştere a Rexpl. 100 % 1253,30 % 1014,90%Indice de creştere a Vfin. 100 % 85,02 % 22,94%Indice de creştere a Cfin. 100 % 201,92 % 0%Indice de creştere a Rcurent 100 % 661,71 % 520,18%

Rezultatul curent are în anul 2003 o valoare moderată, dar înregistrează o creştere impresionantă în anul 2004 (de 551,71 %) fapt datorat rezultatul din

45


exploatare şi nivelului nesemnificativ al rezultatului financiar, si o usoara tendinta de scadere in anul 2005.

Rezultatul curent al exerciţiului înregistrează în 2004 o creştere în cazul societăţilor Crişana Cons şi Hydro şi o scădere în cazul societăţii Hita Dp_Cons faţă de anul 2003. Această situaţie este determinată atât de creşterea (respectiv descreşterea) rezultatului din exploatare cât şi a celui financiar. In anul 2005 Crisana Cons si Hydro inregistreaza o usoara scadere comparativ cu anul precedent.

Rezultatul curent al exercitiului

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

1 2 3

2003

2004

2005

3.2.7. DETERMINAREA REZULTATULUI EXTRAORDINAR

Rezultatul extraordinar reprezintă rezultatul ce provine din activităţi extraordinare (întâmplătoare) ce nu fac parte din activitatea de bază a întreprinderii.

Se calculează ca diferenţă între veniturile extraordinare şi cheltuielile extraordinare.Rezultatul extraordinar = 77 „ Venituri extraordinare”

- 67 „ Cheltuieli extraordinare”Nici una dintre societăţile analizate în această lucrare nu prezintă venituri

sau cheltuieli extraordinare ceea ce conduce la un rezultat extraordinar nul în toate cele trei cazuri.

3.2.8. DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

Rezultatul exerciţiului este de doua feluri: brut şi net.Rezultatul exerciţiului brut este rezultatul activităţii financiare înainte de impozitare, iar rezultatul net al exerciţiului reprezintă profitul net sau pierderea netă cu care se încheie o perioadă de activitate a întreprinderii.

Acest indicator se calculează ca diferenţă între rezultatul curent la care se adaugă rezultatul extraordinar (dacă este profit) şi impozitul pe profit la care se adaugă rezultatul extraordinar (dacă este pierdere).

46


La toate cele trei societăţi analizate rezultatul brut al exerciţiului este egal cu rezultatul curent al exerciţiului ceea ce se datorează faptului că societăţile nu au desfăşurat activităţi extraordinare pe parcursul perioadei analizate.

Rezultatul net al exerciţiului = Rezultatul brut al exerciţiului – Impozitul pe profit

Indicatori:

Rentabilitatea cheltuielilor = Rezultatul brut al exerciţiului Cheltuieli totale

Rentabilitatea veniturilor = Rezultatul brut al exerciţiului Venituri totale


S.C. CRIŞANA CONS S.A. (1)Indicatori 2003 2004 2005Venituri totale 8 537 351 21 198 678 21 330 386

din exploatare 8 483 912 20 981 025 20 957 447 financiare 53 439 217 654 372 939 extraordinare 0 0 0

Cheltuieli totale 7 228 667 18 480 760 19 349 457 din exploatare 7 200 945 18 410 111 19 241 436 financiare 27 722 70 648 108 021 extraordinare 0 0 0

REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI

1 308 683 2 717 919 1 980 929

rezultatul curent 1 308 683 2 717 919 1 980 929 rezultatul din

exploatare1 282 967 2 570 913 1 716 011

rezultatul financiar 25 716 147 005 264 918 rezultatul extraordinar 0 0 0

Impozit pe profit 329 985 657 936 299 331REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI

978 698 2 059 983 1 681 598

Rentabilitatea cheltuielilor 18,10 % 14,71 % 10,24%Rentabilitatea veniturilor 15,33 % 12,82 % 9,28%Indice de creştere a rezultatului net al exerciţiului

100 % 207,68 % 171,82%

Rezultatul net are nivel semnificativ şi evoluţie importantă, situaţie favorabilă din punct de vedere economic.

47



S.C. HITA DP_CONS S.R.L. (2)Indicatori 2003 2004 2005Venituri totale 1 463 317 1 487 095 1 688 951

din exploatare 1 462 047 1 486 819 1 688 782 financiare 1 270 276 169 extraordinare 0 0 0

Cheltuieli totale 1 106 781 1 292 173 1 387 182 din exploatare 1 106 781 1 292 173 1 387 182 financiare 0 0 0 extraordinare 0 0 0


356 536 194 923 301 769

rezultatul curent 356 536 194 923 301 769 rezultatul din exploatare 355 266 194 646 301 600 rezultatul financiar 1 270 276 169 rezultatul extraordinar 0 0 0


267 402 145 852 253 486


100 % 54,54 % 94,80%

Rezultatul net al exerciţiului înregistrează o scădere semnificativă în perioada analizată, datorată rezultatului din exploatare şi nivelului nesemnificativ al rezultatelor financiare şi extraordinare. Situaţie nefavorabilă pentru societate din punct de vedere economic.Situatie care se schimba in anul 2005, societatea inregistrand o crestere a rezultatului net al exercitiului.

S.C. HYDRO S.A. (3)

S.C. HYDRO S.A. (3)Indicatori 2003 2004 2005

48


Venituri totale 1 134 687 4 743 429 4 901 395 din exploatare 1 095 918 4 710 466 4 892 504 financiare 38 770 32 963 8 891 extraordinare 0 0 0

Cheltuieli totale 1 065 732 4 287 134 4 542 696 din exploatare 1 061 451 4 278 491 4 542 696 financiare 4 280 8 643 0 extraordinare 0 0 0


68 957 456 295 358 699

rezultatul curent 68 957 456 295 358 699 rezultatul din exploatare 34 467 431 975 349 808 rezultatul financiar 34 490 24 320 8 891 rezultatul extraordinar 0 0 0


59 075 347 102 297 455


100 % 587,56 % 503,52%

Rezultatul net al exerciţiului înregistrează un nivel redus în anul 2003, dar înregistrează o creştere semnificativă în anul 2004 fapt interpretat favorabil pentru societate din punct de vedere economic,si o usoara scadere in anul 2005.

Rezultatul net al exercitiului

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

1 2 3

2003

2004

2005

49


CAPITOLUL IVCONCLUZII ŞI PROPUNERI

Toate cele trei societăţi analizate au acelaşi obiect de activitate, însă situaţiile lor sunt diferite. Astfel una dintre societăţi are activitate comercială, iar celelalte două nu înregistrează activitate comercială. Nu putem afirma că acest fapt a influenţat în mare măsură rezultatul exerciţiului.

Din punct de vedere al soldurilor intermediare de gestiune cele trei societăţi au indicatorii pozitivi şi în creştere în cea mai mare parte a analizei. Toate celete trei societăţi au rezultatul extraordinar nul ceea ce reprezintă faptul că rezultatul brut al exerciţiului coincide ca valoare cu rezultatul curent al rezultatului. Rezultatul curent (sau rezultatul brut) al exerciţiului este influenţat în toate cazurile analizate de rezultatul din exploatare, rezultatul financiar având o pondere mică în rezultatul curent.

Dintre societăţile analizate se evidenţiază pozitiv S.C. Crişana Cons S.A. şi S.C. Hydro S.A. care prezintă o creştere spectaculoasă a indicatorilor în perioada analizată. Analiza societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. prezintă indicatorii soldurilor intermediare de gestiune în scădere, evoluţie negativă a acesteia în perioada 2003-2004,dar prezinta o crestere in anul 2005.

La societatea Crişana Cons S.A. marja comercială înregistrează o creştere de 59,61% în anul 2004 faţă de anul 2003. Rata marjei comerciale este foarte scăzută la această societate, fapt ce denotă un profit mic, nesemnificativ din activitatea comercială. Dar nu este un fenomen negativ, deoarece activitatea comercială nu este de bază la această societate.

Marja comercială, precum am arătat mai sus, are valoarea zero în cazul celorlate două societăţi.

Producţia exerciţiului, creşte în perioada analizată, în toate cele trei cazuri, datorită creşterii producţiei vândute şi a producţiei stocate. În cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. creşterea producţiei exerciţiului este nesemnificativă. Nu se poate preciza dacă este un lucru pozitiv sau negativ pentru societăţi deoarece producţia vândută este evaluată la preţul de vânzare, iar producţia stocată la costul de producţie.

50


Indicatorul valoare adăugată are o valoare semnificativă şi înregistrează de asemenea o creştere în perioada analizată, doar în cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. înregistrează o uşoară scădere. Randamentul munci creşte foarte mult datorită creşterii valorii adaugate şi faptului că numărul de salariaţi creşte foarte puţin sau rămâne constant. În cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. scăderea indicatorului valoare adăugată duce la scăderea randamentului muncii deoarece numărul de salariaţi rămâne constant în perioada analizată.

Ratele recompensării factorilor de producţie sunt în toate cele trei cazuri în scădere şi au valori relativ mici, fapt datorat valorilor mari ale valorii adăugate.

Rata valorii adăugate înregistrează valori scăzute în cazul societăţii Crişana Cons S.A. (sub 25%) şi în scădere, în schimb în cazul celorlalte două societăţi valorile sunt mai mari dar tot în scădere. Acest fapt nu poate fi considerat un fenomen negativ dacă avem în vedere activitatea de bază a societăţilor respective. Oricum creşterea acestui coeficient ar trebui să fie un obiectiv de gestiune important.

Excedentul brut al exploatării înregistrează înregistrează o creştere de 105,14% în cazul societăţii Crişana Cons S.A., o scădere de 43,72 % în cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. datorată scăderii valorii adăugate şi creşterii cheltuielilor cu impozite, taxe şi personal, iar la societatea Hydro S.A. se înregistrează o creştere foarte mare a acestui indicator.

Rata repartizării primare înregistrează valori ridicate (peste 25 %) la toate cele trei societăţi.

Rata rentabilităţii capitalului investit înregistrează un nivel ridicat la toate societăţile analizate ceea ce permite recuperarea rapidă a investiţiilor şi remunerarea bună a investitorilor.

Indicatorul rezultatul din exploatare înregistrează o creştere semnificativă în perioada analizată, doar în cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. acesta înregistrează o scădere.

Un fenomen negativ se înregistrează în toate cele trei cazuri analizate, cu privire la rata rentabilitaţii comerciale (rata rezultatului din exploatare), care scade şi este sub nivelul minim de 25 %. Acest fenomen se datorează nivelului mare de creştere a cifrei de afaceri.

Rezultatul curent al exerciţiului înregistrează de asemenea o creştere semnificativă fiind influenţat în mare măsură de rezultatul din exploatare, doar ăn cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. acesta scade deoarece rezultatul financiar are valoare mică, nesemnificativă.

Societăţile analizate în prezenta lucrare, înregistrează un nivel ridicat şi în creştere a rezultatului net al exerciţiului, excepţie face societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. care înregistrează profit, dar acesta este în scădere în perioada analizată.Rata rentabilitatii veniturilor înregistrează valori mici, dar în creştere, excepţie face tot societatea Hita Dp_Cons S.R.L. care are un nivel mai ridicat al acestei rate, dar evoluează negativ. Principala cauză a acestui fenomen este creşterea cheltuielilor.

51


Din punct de vedere al soldurilor intermediare de gestiune societăţile analizate în această lucrare pe perioada 2003-2005 au, în general, o evoluţie bună, favorabilă cu mici excepţii în cazul societăţii Hita Dp_Cons S.R.L. şi cu o creştere spectaculoasă în cazul societăţii Hydro S.A..

BIBLIOGRAFIE

1. Gheorghe D. Bistriceanu, Mihai N. Adochiţei, Emil Negrea, Finanţele agenţilor economice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995

2. Petre Brezeanu, Adrian Boştinaru, Bogdan Prăjişteanu, Diagnostic financiar, Instrumente de analiză financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2003

3. Emil Chirilă, Finanţele întreprinderilor, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2001

4. Nicolae Hoanţă, Finanţele firmei – aplicaţii practice, Casa de Presă şi Editură Tribuna, Sibiu, 1998

5. Cornelia Meşter, Dorina Lezeu, Adina Pereţ, Analiza economico-financiară - curs, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2003

6. Cornelia Meşter, Dorina Lezeu, Analiza economico-financiară – studiu aplicativ, Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2003

7. Maria Niculescu, Diagnostic financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2005

8. Ion Stancu, Finanţe, Teoria pieţelor financiare, Finanţele întreprinderilor, Analiză şi gestiune financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1997

9. Ion Stancu, Gestiunea financiară a agenţilor economici, Editura Economică, Bucureşti, 1994

10. Mihai Toma, Petre Brezeanu, Finanţe şi gestiune financiară – aplicaţii practice, Editura Economică, Bucureşti, 1996

52


11. Georgeta Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999

12. Expertiza contabilă, numărul 1-3 din 1994

13. Revista generală de contabilitate şi expertiză, numărul 7 din 1995

53

solduri inter media re de gestiune

Documents