ZIAR INDEPENDENT,EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEJUL CLUJ

ANUL II, NR. 89 VINERI 6 APRILIE 1990 4 PAGINI 50 BANI

Entuziasmul post-revo- luţionar se anunţă a fi în •descreştere. Timizii na- dăjduiau că, în sfirşit, f» venit- vremea lor, că vor fi puşi în evidenţă dc al­ţii, că li se va face loc în faţă. N-a prea fost aşa. Cîştig 'de cauză au avut, din nou, cei care au ştiut: să cadă în picioare, în­totdeauna. Din această pricină "lumea a rămas nemulţumită.

Revoluţia nu a adus cu sino ceea ce sperau cei mai mulţi: impunerea, ' automată, a valorilor," re­abilitarea individului, ca profesionist şi om social, . ’ trecerea „îri rezervă" . a oportuniştilor, a „amato­rilor" de tot felul.

Uimitor este faptul că, , după revoluţie, foarter mulţi s-au repezit să fa­că politică, să prindă, o funcţie în noua conjunc­tură, să se aleagă măcar

cu ceva din schimbările facilitate de revoluţie. Prea puţini sînt aceia ca­re şi-au propus să lucrc- ze, să creeze ceea ce îna­inte “'nu au putut crea. Lupta pentru reabilitare,

. pentru subminare^., (com­promitere) este în toi. Mulţi dintre cei . care, in-

ratoare, în »ateliere * 'de creaţie şi lucrează cu în- • treaga lor putere? -

Democratizarea', libera- • lizarea sînt • aşteptate cu sufletul Ia gură să pice de tfndeva dţţ sus.- Dacă se poate tot de la Bucu­reşti, sau de. la ce.ntrul de- judeţ. De jos - în sus, so

E NEVOIE DE MÂI MULTE PĂRERI!tr-un fel sau altul, nu s-au putut realiza , sînt, tentaţi să pună ratarea proprie pe seama „dicta­turii". Ei bine, ş-a termi­nat cu vechiul regim; eu opreliştile reale din ca-.

- lea valorilor. Unde sint,' acum, valorile naţionale? In asociaţii, îri comisii şi comitete, în grupările po­litice sau apolitice? 'Ori sînt în cabinete şi labo-

face prea puţin^şi nu ce ' ar trebui. înlocuirea (pen- :

s io n a r c a .de/, cele ‘ mai 'multe ori) a unor; oameni ţ vîrstnici n-a schimbat e- senţa, lucrurilor, ri-a îfllă-, turat inerţia. 'Aceeaşi tea­mă care ne făcea, înain-

, te, să ^ridicăm instinctiv . mina, se manifestă şi a- cum.’Cc pot păţi dacă nu sînt de acord? — este în­

trebarea supremă care ■ •blochează masele.. ; Şi dacă nu ne vom eli- . bora de teama de a spu- ' ' nc gu, dacă nu vom în­

văţa Să folosim dreptul dc a fi noi înşine, de a gîndi cu propriul cap, schimbările nu vor fi spectaculoase.; Acceptarea

. mai multor păreri fie ele opuse celor de sus, : este condiţia de bază pentru repunerea. individului in drepturile fireşti; *. v

De sus, din afara colec­tivelor, nu va veni ni­meni să ne spună: nu ac­cepta ceea ce îţi propun, propune altceva, fă cum "crezi tu că e mai"• bine.’ Este nevoie, deci, de mai multe păreri, de mai muî- te dezbateri, de mai mul­tă 'personalitate indivi­duală. '

M. SANGEORZAN

Prieteni noi pentru elevii româniNoi dovezi, noi mărturii ale solidarităţii

cu poporul român, cu tineretul nostru; ;Asistat de doamna Ana-Maria Sâmpe- ;

trean, director adjunct la Liceul industrial nr. 5, l-am avut ca interlocutor pe domnul ' Henry Michel, profesor de matematică la Institutul Tehnic din Nâmur şi la Gole-

; giul Saint-Servais, Belgia.— Stimate domnule profesor, cum gă­

siţi România? * .— Prima dată am venit în 29 decern- •

brie, cu un prim convoi de ajutoare din Namur.' Gomparativ cu anul trecut, exal-

' tarea Revoluţiei pare" diminuată, dar -au * rămas, din cîte mi-am dat seama, bucuria ' şi plăcerea, primirea la fel ~de călduroasă. ■ Tinerii trăiesc viaţa parcă mai mult, mai \ din plin. Am vizitat ţara dvs. şi în 1906,: dar atunci am vizitat regiuni; nu. un popor., — La Liceul industrial nr. 5. aţi asistat ■ la numeroase ore de curs. Să ne oprim . Ia sistemul dc învăţămînt, privit desigur.-; comparativ. , ;.... « r s:

— Elevii sînt preocupaţi, poate mai pu­ţin destinşi, dar, cu o adevărată doririţă . de a învăţa. Nivelul cursurilor îmi pare foarte ridicat Sistemul de emulare îmi.! aduce aminte de sistemul, de învăţămînt de. acum 30 de ani şi de rezultatele deose­bite pe care le obţineam atuncL Sistemul dv. e mult mai puţin participativ decît la noi, la fel şi iniţiativa elevilor, dar me­toda pedagogică contează mai puţin decît rezultatul pe. care îl obţii. Apreciez res- ' pectul elevilor; faţă de profesori.

— O întrebare care ar fi’ trebuit să 'fie 'prima: cum a demarat această acţiune?Şi, îri aceeaşi idee, cum vor evolua aceste ' prime contacte?

Acţiunea a pornit de la elevi. In. fie­care an, elevii fac acţiuni caritabile pen­tru lumea a treia, pentru cei săraci Sau în alte scopuri precise. în acest cadru • s-au hotărît să facă ceva pentru elevii din Ro­mânia. Ei sînt cei care au adunat aceste

Demostene SOFRON(Continuare în pag., a Il a)

e c M l mi *f l i l

wWâm M m sm

«/ |A>UN *& ia u ■„Cu prietenie şi dragoste pentrii România".

• Foto: N. PETCU

CUTIA PANDOREIP

- în tre b ă ri 9 9 sau fără1 • î î răspuns

PORTRETE MIŞCATE

M. Gorbaciov a declan­şat un fenomen ireversi­bil, care a dus la mişcă­rile revoluţionare ce ! se petrec acum In răsăritul şl centrul Europei. Şi In alte părţi ale globului. A declanşat Insă şi altceva, care s-a întors împotriva lui. Şl anume, tendinţa^ unor popoare din Uniu­nea Sovietică spre inde­pendenţă totală. Cum va rezolva, pină la urmă, a- ceastă Încurcătură, est* greu de spus.

I. In anul 1977, acest foarte mare scriitor care a fost şi este Marin Pre­da declara intr-un inter­viu: „Dar ceea ce m-a im­

presionat cel mai mult la „fraţii" de peste: munţi a " fost totdeauna ospitalita­tea. Sub semnul ei- ani • petrecut trei vacanţe a-

. colo, despre care am scris . şi pe care n-am să le uit. . M-am întrebat adeseori dacă pe lumea asta exis­tă cineva care să mă fi primit cu atîta bucurie In casa lui cum m-a primit tatăl acelui coleg arde-

• lenn*. O a’ltă întrebară; la : ordinea zilei ar fi: Oare Ii înţeleg pe transilvă­neni la fel de bine şi a- cum intelectualii ^de din­colo de munţi1*?

2. Pină a afla răspun­sul la o problema .atit de complexă, II întrebăm . pe domnul Virgil Andrei VI- , ţă dacă nu este de acord ca ziua de 1 Decembrie să fie inclusă In calen­darul sărbătorilor Ronaâ-' ■■• niei propus de dînsul prlji , intermediul Televiziunii? . A uitat (dînsul şi mem­brii partidelor pe carâ le reprezintă) chiar ziua ca­

re semnifică formarea ; României' aşa cum o ima­ginează unele: partide po­litice în programul" lor : electoral? : Dacă da — a- , tunci este foarte grav. Iar dacă omisiunea * este fă- ' cută cu bună ştiinţă — atunci- e şi mai grav. • -- -•3. Unul dintre cei măi serioşi şi respectaţi pro- ; fesori din Cluj mă- opreş­te pe stradă şi mă întrea­bă: Ştiţi cum îl cheamă pe , Neculal Constantin Muriteanu? Ridic diri. "U- mei-i. bineînţeles. Mikloş Gonstantin Munteanu — - îmi spune. După : propria mărturisire — ! adaugă, profesorul. O fi glumit — încerc să înţeleg, eu Pro­babil, îmi răspunde, nu­mai că una este sfi glii-, meşti despre „vulturul a- gricol" şi alta despre „po- gromuri ln Transilvania". Sint de acord. Dacă eşti un spirii mai grav, poţi Intra la idei, încheie dis­cuţia profesorul.

. Vaier 6HIOREANU

> EXPOZIŢIE

Astăzi, la ora 17, în cadrul expoziţiei „Ico a ­ne vechi româneşti", de la Muzeul de artă, dr. Marius Porumb va sus­ţine conferinţa „Icoana r- docum ent d e istorie şi artă rom ânească".

soi si un inculpat...uituc!: Seară de seară stăm

cîteva ceasuri în compa­nia unei stafii. . . Vii, ca­re ne vine în casă pe mi­cul ecran. E vorba de un nou proces, unul ca lumea d e . data aceasta, cu un singur inculpat, dar şi el ţie soi! Mai bi­ne n-ar fi fost. Unul ca­re a tras asupra oameni­lor, care a ucis cu sînge rece, dar care a şi uitat to t . ce o şăvîrşit. E un ndulce“ din cauză că are diabet., Pozează în cel m ai. nevinovat dintre ne- vinovaţi. Nici umbră de remuşcare, de regret. . . De unde n u -i.. . Incul­patul e Nicolae Andru- p a :.. fratele genialului din Scorhiceşti, fost ge­neral locotenent şi şeful unei şcoli de securitate. De ce tot Nicolqe, că ne era pînă peste cap de a- juris cu unul?! Se vede treaba că, după istoricele chefuri, bătrînul Andrufă ori a uitat (boală de fa­milie!?) ori, copleşit de geniile ce-i cădeau în bă­tătură mai abitir ca frun­zele, a încurcat rînduiala şi i-a botezat — să nu fie păgîni — cu acelaşi nu­me pe doi dintre flăcăi. Şi au devenit nu păgîni, ci .monştri.

Inculpatul seamănă bi­ne cu fratele mai mare din toate punctele de ve-. dere: înfăţişare fizică, fire, vorbă şi boli. E fi o deosebire: fratele cel mare se scăpa pe el, tn vreme ce Ândruţa uită' De: stilul e omul! In noua uniformă nici nu arată• rău Andruţa Nico­lae. Lui i-au plăcut uni­formele, ca lui fra’ su re­voluţiile.- In afară de ul­tima! La început s-a a- taşat de uniforma de jan­darmi. Suna frumos cu­vîntul. Apoi a preferat-o pe cea de securitate şi în­că de general. Firesc, a-

cum e alta la rînd Şi nu numai pentru el, ci pen­tru toată familia. Rudili vor rămîne tot strîns u- nite, nu în fruntea ţării şi a bucatelor, a funcţii­lor şi academiilor, ci aco­lo unde ajung întotdeau­na cei ca ei. Ce ■să-i faci? „Cel mai iubit fiu” i-a părăsit. Aşa i-a plăcut lui,-mereu să fie primul. cel dintîi. Urmat de toa’şa. Nu .numai rudili, ci şt cepexul, pretenii, toaşu’ Corbu, 'Şarolta şi ; chiar niscaiva - polimeri ■ au rămas orfani Multi­laterali: şi de-mamă şi de tată!

Ce a făcut inculpatul?,A primit ordin să trimită elevii. S-a dus şi el să vadă ce fac. N-a dat nici un ordin. S-a plimbat, să vadă ce mai e . A 1 hînt ~ apă că-i era sete. A mîn- cat şi o bomboană, că-L era^foame. I-a văzut pe Dincă şi Postehdcu agi­taţi. El nu era. El a tr as' cu pistolul în aer. Cineva i l-a d a tsă -l compromi­tă. 1 l-a dat gata inc-lr-, cat. El n-a văzut morţi, sînge,. nici pe ‘ cei ce i-a ,. îm puşcat..: A . chemat' cisternele cu apă. Apa era rece, pneumonia —. gata, vorba unui cinic banc şi oamenii au murit-1 Intre timp s-a şi odihnit, la c.c., apoi a revenit şl/ nu mai era . nimic. 7 morţi sînt o nimica toatăf Pentru' el.

II urmăream cutremu­rat cît de senin şi " de calm vorbea, de parcă ar fi fost un 'martor. Eluită,A uitat. Va beneficia, ori­cum, de o pedeapsă Iun- • gă, pentru ca.să-şi poată aminti totul. 'Şi nu-l va ■ mai supăra - acolo hi(A lu­mina.: Acolo se va întu- nerici bine. Bine de tot-

Viorel CACOVEANU .

ELECTORALA Cine are drept ui de-a alege

şi a fi ales?;în acest sens Deere tul-Lege pentru ale­

gerea parlamentului şi a Preşedintelui României stipulează: • Cetăţenii români, fără deosebire de naţionalitate, rasă, lim-. bă, religfe, sex, ■ convingeri politice sau profesiei exercită, în mod egal şi în de­plinătatea lor, -drepturile electorale. • Au dreptul de a alege cetăţenii români care au-împlinit .18 ani sau care, în anul ale­gerilor,' împlinesc această virstă. • Au. dreptul de a fi aleşi pentru Adunarea De­putaţilor cetăţenii cu drept de vot care au ‘ împlinit vîrstă de 21 de -ani, iar pentru Se-; nat şi. Preşedintele României, cetăţenii cu drept d e . vot care au împlinit vîrsţa de 30 de ani. • Pot candida nurriai cetăţenii cu domiciliul în ţară, care âu o profesiune sau ocupaţie legală. • Nu pot alege şi nu pot fi aleşi alienaţii şi debilii mintali puşi sub interdicţie, precum şi persoanele lip­site de drepturile electorale, pe durata stabilită ‘ prin hotărîre judecătorească de condamnare. • Nu pdt fi alese persoanele care au şăvîrşit abuzuri în funcţii politice, juridice şi administrative, care au încălcat drepturile fundamentale ale omului, pre­cum, şi persoanele care âu organizat sau au fost instrumente ale represiunii în ca­drul organelor de securitate, vechea poli­ţie şi In miliţie. • Interdicţia de a fi alese priveşte şi persoanele care, potrivit legii, nu pot face parte din partide politice. • Candidaturile pentru parlament şi Preşe­dintele României se propun de către par­tide sau alte formaţiuni politice constitui­te potrivit legii. • Candidaturile pentru parlament se propun pe liste de candidaţi care pot cuprinde cel mult numărul de deputaţi sau senatori ce trebuie aleşi în fiecare circumscripţie electorală. • Pentru Preşedintele României fiecare partid sau formaţiune politică poate propune numai clte o singură candidatură, • Se pot pre­zenta şi candidaturi independente. • Atît candidaturile partidelor şi formaţiunilor politice, cit şl cele independente, pot fi depuse numai dacă au ccl puţin 100.000 de susţinători. • Pentru Adunarea Deputa­ţilor sau pentru Senat se pot prezenta şi

candidaturi independente sau, după • caz, liste, de candidaţi independenţi. Fiecare candidat independent trebuie să ; fie < sus-, ţinut de cel puţin 251 de cetăţeni cu drept de a alege. • Pentru parlament se poate candida numai într-o singură circumscrip- ; ţie electorală. ; • - ' "v-:. ' M"

p a s » *„ ^

Frumuseţe şl gingăşi*

AbEVARUL - IM UBERTME; PAGINA 2

M a te i Corvinul şi locul său în memoria colectivă românească

Jumătatea de mileniu trecută de ld moartea rege­lui Matei Corvinul (1458— 1400) este un deosebit pri­lej de rememorare a bio­grafiei şi faptelor ilustrei sale personalităţi. Clujul este dator, în-acest context, cu o cinstire în pluş, de-' oarece o serie de mărturii, Intre care şi cea a lui Pe- trus Ronzanus, arată câ „augustul Matei" s-a năs­cut în acest oraş.

Dar cine era, in fapt, a- cest suveran, pe care mulţi istorici îl socotesc cel m ai. important, rege al "Ungariei din evul mediu? Era fiul mai mic al românului Ian- ' cu de Hunedoara, unul din­tre cei mai mari coman­danţi de oşti pe care i-a dat creştinătatea în lupta antiotomană. Acest Iancu, la rîndul său, dăruit ie^. papa cu titlul glorios de athlcta Christi (atletul lui Hristos), era fiul micului nobil hunedorean, român de origine cnezială, numit Voicu, şi nepotul cneazului Şerbu. In 1409, la 18,oc­tombrie, regele Sigismund de Luxemburg dăruia, pen­tru merite militare deose­bite, lui Voicu, fraţilor săi "Mogoş şi Radu şi văru’ ui lor Radu, precum şi fiului lui Voicu, Iancu, domeniul Hunedoarei, cu tîrgul omo­nim, cu cîteva zeci de sate, cu vămi, mine de sare, aur,

. argint şi fier. încă din ti­nereţe Voicu, pentru a-şi vedea confirmată calitatea de feudal prin înnobilare, a trebuit să treacă la ca t» licism, mai ales că în Transilvania,. de la dome­niul lui Ludovic I (1342—■ 1382), statutul de nobil îl presupunea şi pe cel de ca­tolic. ..- Această schimbare nu a însemnat neapărat pierderea caracterului et-

,nic. românesc al fostului

cnez Voicu. De altfel, chiar• şi fiul lui 'Voicu, Iancu de Hunedoara era încă numit în tinereţe, conform măr­turiilor documentare, şi Ioan Românul (lohanncs Olah). El s-a situat astfel în rîndul acelei pături de nobili români (nobilcs va- lachi) care prin slujbele

ISTORIA CA V IAŢA

militare au asigurat apăra­rea ţării în faţa asaltului otoman. Ajuns voivod al Transilvaniei în 1441 şi a- poi guvernator al Ungariei în 1446, Iancu de Hune­doara s-a sprijinit pe mica nobilime, pe enezimea ro­mânească din Hunedoara— Haţeg, din Banat şi Mara­mureş, realizînd un front de luptă al celor trei ţări româneşti, devenite .poar­tă a creştinătăţii", adică apărătoare' ale civilizaţiei europene. Despre Iancu de Hunedoara scria umanistul

.italian (devenit papă) Enea Silvio Piccolomini că a sporit nu atît gloria ungu­rilor, cît a românilor din mijlocul cărora se născusc.

In urma crizei politice declanşate In regatul Un­gariei, în deceniul al şase­lea al secolului XV, fiul lui Iancu de Hunedoara, Matei Corvinul, ajunge în 1558 rege. El continuă po­litică tatălui său, asigurînd un prestigiu deosebit ţării asupra căruia domnea. Conform unei "mărturii din 1479, din 112.000 de luptă­tori care asigurau apărarea acestei părţi de Europă îm­potriva turcilor, doar 14.000, adică 12,5 la sută, erau din Ungaria, restul de98.000 de oameni, adică 87,5 la sută, erau din. Tran­silvania, Ţara Românească şi Moldova. Dintre aceştia,

cel puţin 72.000, adică 64 la sută din total, erau . siguri români (Valaclji), după cum consemnează. direct izvorul invocat Deci în vremea regatului de obîr- şie românească Matei Cor- vinul, efortul de apărare antiotomană la Dunărea de Jos era susţinut In propor­ţie covirşitoare de poporul român.

După o perioadă de con­flicte. culminînd cu infrin- gerea regelui la Baia, ln. 1467 de către Ştefan cel Mare, raporturile lui Matei Corvinul cu Moldova s-au îmbunătăţit. Ştefan cel Mare avea să stăpîneascâ In Transilvania nu numai întinsele domenii ale Ci- ceiului (cu vreo 40 de sate)

. şi Cetăţii de Baltă (cu î sate), âar avea să exercite un adevărat patronaj spi­ritual, cu voia regelui, asu­pra românilor din acesta locuri. Ridicarea bisericii episcopale de la Feleac, dăruirea ei cu odoare de preţ, hirotonirea în Moldo­va a ierarhilor episcopiei de .aici sînt nunjai cîteva dovezi în acest sens.

La sfîrşitul domniei, în 14S0, acest suveran catolic de origine românească, ca­re promovase pe mulţi din­tre conaţionalii săi transil­văneni în funcţii impor­tante, militare şi politice, lasă în urmă o epocă de glorie. . *

De aceea, cinstindu-i şi noi memoria, n e . alăturăm lui Nicolae Iorga, care l-a caracterizat astfel pe suve­ranul intrat în nemurire: „Mereu şi pretutindeni bi­ruitor, o singură dată în­vins, de propriul său neam" (la Baia, în 1467, de către Ştefan cel Mare).

Ioan Aurel POP

BREVIAR «TÂTENISCîn atenţia asociaţiilor de

locatari: am primit urmă­toarele precizări din parteaG.I.G.C.L.:

• Sumele încasate anti­cipat (conform Legii nr. 4/ 1981, lege ce nu a fost brogată), nir pot fi resti­tuite asociaţiilor de loca­tari, dedt In situaţia înce­tării contractului, la cere­rea beneficiarului, cu pre­aviz de 15 zile, conform art. 13 din contract. De a- «emenea, legea nu prevede acordarea de dobînzi pen-r tru sumele încasate. Aso­ciaţia locatarilor are obli­gaţia să restituie suma în­casată anticipat şi fondul dc rulment locatarului ca-, re se mută din imobil şi sfi, încaseze sumele corespun­zătoare de la noul locatar.

• Tehnica şi metodologia stabilirii taxelor: pentru a- pa, potabilă taxele se sta­

bilesc pe baza înregistrării aparatelor de măsură şi control. Tariful legal pen-

,'tru apa potabilă livrată populaţiei ‘ este 0,75 lei/mc: taxa canal: apa evacuată ln reţeaua publică repre­zintă 75.1a sută din apa li­vrată, tarif legal 0,20 lei/ mc. Pentru apa meteorică! cantitatea de apă meteori­că preluată de reţeaua pu­blică de canalizare se sta­bileşte pe baza cantităţii specifice date de Hotărîrea. nr. 18/1981 â fostului C.P.C.P., care în cazul locuin­ţelor’ este 0,2 mc/mp/an. Cantităţile totale de apă meteorică evacuată" se de­termină prin înmulţirea cantităţii specifice cu su­prafeţele totale ale incin­telor (construite şi necons­truite) aferente fiecărui be­neficiar, ■ Cantitatea astfel stabilită In fnc-'an se în­mulţeşte cu tariful legal de

0,20 Jei/mc rezuitînd suma anuală de plată.

• Transportul de rezi- duuri menajere: tariful le-

: gal este de 26 lei/mc, calcu­lat la 0,75 mc'persoană a- nual (adică 1,625 lei/per­soană şi lună). Asociaţiile de locatari sînt invitate să comunice unităţii de gos-

' podărie comunală numărul persoanelor înscrise în car­tea de imobil, _

F. SERGHIE

Atletism: 'EVOLUŢII ,

r e m a r c a b il i ;Tinerii atleţi de-la A.L.

la un mare maraton inter­naţional care se va desfă­şura la Paris. Felicitări a- cestor tineri şi celor care i-au pregătit să urce' pe

S.I.T.-C-S.M. au realizat e- culmile performanţei: pro- yentul clştigînd titlurile de ' fesorii Ioan Mănăştureanucampioni puse ln joc la ca­tegoria tineret (pînă la 23 de ani) în cadrul campiona­tului republican de cros, ediţia 19901 ■Elevii antreno- ' rului Ioan Mănăştureanu

şi Călin Tătar, respectiv consilierul tehnic al sec­ţiei, antrenorul Gheorghe Biro! : ..........

iuiui iiMn ivuinaşiureanu(noul preşedinte al C.S.M.) ’ j — prin Gabriel Pop (la in- l'irjiţJ ■

.....................................

t t f î k z i

dividual) şi echipa forma tă din Pop, Simion Moca- nu (loc 111 la individual), Petre Bota (V), Gligor Mo- canu (VI), Gheorghe Lăpu­şan (13), ultimul rezervă (toţi lucrează la ALSIT) — au clştigat după mulţi ani de pauză titlurile de • cam­pioni ai României la cros, categoria tineret, pe distan­ţa de 10 km. Să mai notămo evoluţie remarcabilă. şi în cursa seniorilor, unde Mircea Latiş (ALSIT-CSM) a ocupat locul IV. Demn de remarcat ni se pare fap­tul că, numai cu o săptă­mînă în urmă, la Băile Fe- lix, el a cîştigâţ concursul de primăvară la maraton redus (21 km), dobîndind şi dreptul de a participa, la finele săptâmîriii .Viitoare,

* < *

' ■ ' 1

MIRCEA LATIŞ

■■■ii

.A J« , «.jjLAtletul IOAN* BĂRBOS, cîsţigător. 'a 3 'titluri de. campion

(în-sală) alături de antrenorul Gh.; Moiiea: ■

APELStaţiunea de cerceta­

re şi producţie , pomico­lă Cluj este grav afecta­tă de acţiuni iresponw- - bile ale unor aşa-cişi pasionaţi ai pomicai- turii.

In ultimul timp, 8- eeştia an scos pomi a- flaţi în. diferite stadii de cercetare în. cîmpnri-

le experimentale,1 anu- lind astfel un îndelun­gat efort, dar şi pers-- pectiva dej a realiza noi soiuri carc, să răspun-: dă mai bine cerinţelor de cultură din zonă. -

Staţiunea apelează Ia raţiune ţi responsabili­tate, precizînd că- dupâ omologare toate soiurile valoroase vor Ii oferite adevăraţilor cultivatori.

Prieteni noi pentru elevii români(Urmare din pag. I)

ajutoare, ei sînt cei care au scris, unii ur­mînd să sosească In ţara dv. săptămînă viitoare. Acest lucru explică relativa modestie a ceea ce am adus noi şi aspec­tul eteroclit al cadourilor, fiind vorba de cadouri mai personale. Pe viitor, contac-- tele între elevi români şi belgieni se vor întări prin vizite reciproce, corespondenţă. Un director de liceu, licenţiat în pedago­

gie, va veni pentru un seminar şi pentru un schimb de experienţă cu cadrele pe- 'dagogice clujene. El aparţine unui grup . de studiu din Lille (Franţa) şi se numeşte ■ Arnold Michel, director, al ,. Colegiului Saint-Servais. Acţiunea noastră' a fosi coordonâtă de serviciul social al şcolii,. serviciu condus de domnul Josy De Hou- bert. Ceea ce este important pentru mi-' ne, nu este atît schimbul de obiecte, cît schimbul spiritual, de prietenie.

Am considerat întotdea­una şcoala, învăţătura In general, drept una din vir­tuţile cele mai alese ale o- mului, acea avere ascunsă pe eare nimeni nu o poate înstrăina. Ea este fără preţ şi nepieritoare, este însăşi condiţia existenţei, forţa şi nemurirea unui neam.

Avem nevoie de şcoli în Cluj, de un învăţămînt că­ruia să-i fie asigurat ca­drul optim de desfăşurare. «Căci ce folos mai poate a- duce învăţătura cind este pusă acolo unde nu trebu­ie? Ea este ca o lampă a- şe2ată într-o oală acoperită de întuneric” (Paficatan- tra). Cu aceste gînduri, a- llmentate de temerile mul­tor elevi ;i părinţi privind situaţia precară a spaţiilor de învăţămînt din Cluj — în special a celor djn car-

j ru «Zorilor1* — ne-am •aresat domnului Alexan­

dru Şerban, primarul mu­nicipiului Cluj, cunoscîn- du-l-aplecarea spre actul de cultură, In toate aspec­tele sale, cu convingerea că domnia să'nu poate ră­mine indiferent în faţa cri-

D-l Alexandru Şerban: „încă din luna februarie a acestui an a fost definiti­vat amplasamentul pentru şcoala din «Zorilor*, impu- nîndu-sc deplasarea aces­teia spre nordul cvartalu-

şcoală nouă la 15 septem­brie 1990 — este vorba deo clădire cu 24 săli de cla­să şi sală de gimnastică. (N.r. ’— Vom fi de faţă să; consemnăm evenimentul); Acestei şcoli i se va ad&u-.

Elevii din „ Z o r i lo r ” v o r avea şcoală!zei pe care o parcurge în- văţămlntul preuniversitar clujean (criză datorată, în principal, lipsei de spaţii suficiente şi adecvate des­făşurării corespunzătoare a acestuia). Am formulat, a- şadar, unica şl obsedanta întrebare, ce stăruie de a- tlta vreme pe buzele cluje­nilor: Se vor bucura elevii de şcoli noi în viitorul an şcolar? '

lui pentru a se evita de­molarea a 4 sau 5 case din zonă. De altfel, un locui­tor al cartierului mi s-a a- dresat, recent, cu cuvinte­le: «Felicitări, domnule primar! Şcoala a fost deja trasată In teren'1. Aşa es­te, lucrările vor începe în curînd, proiectul de execu­ţie fiind predat din 30 martie. Gopiil din cartie­rul .Zorilor* vor intra ln

ga cea din zona „Zorilor*-' Sud, lucrare aflată în fază de proiectare, cu atacare In 1990 şl dare tn folosinţă In 1991. în ‘ celelalte car­tiere, anul' 1991 va marca darea In folosinţă a noi. spaţii de învăţămînt: 24. săli dc clasă în cartierul Mărăşti, şcoli în Mănăjtur— micro I, Aurel Vlâicu- Sud. sporirea cu 9 a nurofi-

. rului sălilor de clasă la Şcoala generală de pe stra­da Alexandru . Vlahuţă. Prin finalizarea acestor lu­crări, elevii vor avea con­diţii infinit mai bune pen­tru studiu şi desfăşurarea unor activităţi extraşco-lare“.

Iată priorităţi pe care Revoluţia le-a scos la lu­mină, chiar dacă, aprioric, fuseseră atît de mult vehi-

. culate în trecut. Aristotel spunea că rădăcinile învă­ţăturii sîo» , amare, dar roadele dulci. Dorim să culegem Intîile roade la 15 septembrie 1990, cu ocazia inaugurării, primei şcoli din cele. menţionate — şcoala din cartierul „Zori-

"lor*. •Mîchaela BOCU

PARAFRAZE

C a b in e le directoriale

s i

Cu ani tn urmă, directo­rul unei respectabile în­treprinderi, avind un' rulaj de export şi thai respecta­bil, descindea jovial la li­nul din clienţii săi de pes­te ocean încrezător rin vii­toare cifre de afaceri '(cit

;puteau fi afaceri tranzac­ţiile de acest fel in trecutul regim). Mare i-a fost mi­rarea dnd după amabili» tăţile de inttmpinare, gaz­dele tn loc să-l iscodească despre calitatea ■ noii oferte l-au■ sufocat ■ cu întrebări despre lin anume X care făcuse vllvă tntr-un con­curs nord-american ~ cu re­zultate sportive Ncu totul remarcabile, acel X fiind chiar salariatul intreprih-. derii de care vorbim■ Peri- tru moment, directorul s-a simţit de-a dreptul blocat,

, dar dezmeticindu-se ime­diat a intrat în joc mimind un mecenat de care era de. fapt} complet străin. Cum amănuntele , furnizate de. imaginafia sa practică 'au avut efect, nu numai câ s-a ales cu felicitări, dar fi-a', asigurat şi un dever comer­cial sporit pe. acea.,, piaţă, , graţie simpatici şi admira­ţiei amfitrionilor faţă - de frumoasele isprăvi alei sportivului (subaltern!) de care directorul ■ nostru n-avea habar la acea dată. Dar flerul său a intuit til- cul situaţiei. Drept pentru care, la întoarcere, i-a . con­vocat in cabinetul său pe „sindicaliştii“ ce ; tutelau mişcarea sportivă (d e , ma- : .să!) şi i-a) mustrat pentru_ cătiiu l-aii informat despre •meritele celor., cc ' luptă pentru c u lo r i l e ' .c o le c t i ­vului şi cu care el, colecti- vulj trebuie '. să se min- drească etc., 'etc.’ v (Nici o vorbă însă ‘despre orele de aşteptare ale tinerilor în antecaniera cabinetului fă­ră Or obţine măcar un dram de atenţie!). Important, es­te că de la .aceaîm preju­rare omul nostru de con­ducere a .decretat* priori­tară activitatea secţiei res­pective, cerind testarea po-N sibilităţilor fi Ia alte sec­ţii sportive, totul binetnţe-, Ies pus tn legătură cu re-' fetele comerciale ale între­prinderii. . Oricum, fusese ciştigată o cauză cu care a- , poi ani de zile s-a acumu­lat un palmares: mergînă chiar pînă la o medalie o- limpică!!! ' ‘ / ’ -U

Întîmplarea nu-i inven­tată şi nici ‘ de domeniul fabulei. Ea s-a. petrecut aidoma şi a instituit o re­gulă care a fundţionat atî­ta timp cît omul nostru ă" deţinui’ mandatul de con­ducere. ’‘ De jc e am readus îh' a» tenţie asemenea poveste, repet, întru totul veridicăf Pentru că . în concepţia cu­rentă de aşa-zisă „sponso­rizare" la noi acum stăruie, falsa idee a tranzacţiei u- nilaterale (eu dau, tu nu dai nimic). . Aşa să fie oa-' re? Nicidecum. Ctntărite cum trebuie lucrurile, con­venţia nu poate , avea dectt termeni de reciprocitate. Ei. sportivii, ce pot. să dea? Un temei de strălucire, un prestigiu fn plus unul nu-' trie ce se doreşte a avea statut de' renume. Dar, a- tenţie, tn noua noastră al­cătuire" economico-socială, la înţelegerea aceasta se a- junge nu prin cabinete di­rectoriale, cl prin consen­sul celor , mulţi ai căror purtători - de cuvtnt vor trebui să devină (fiindcă n-au devenit încă peste tot!) sindicatele. Mai-mai, să zicem, că restul vine dt ta sine. '

Ccodor MATEE&CU

PAGINA 3=

IN AGRICULTURA

Fapte şi mai puţine...vorbe!Vremea, mai prielnică decît altădată desfăşurării

lucrărilor agricole de primăvară, i-a ajutat — şi ea— pe cei harnici. Acesta este cazul majorităţii agricul­torilor judeţului, carc, trecînd mai repede peste atît de complicatele probleme organizatorice, şi-au con­centrat energiile spre executarea la timp, in bune con­diţii, a semănatului culturilor de primăvară. ' Sînt în­să, din păcate, încă destule sate in care în prim plan continuă Să se situeze disputei):, fie între cooperatori şi conducerile unităţilor, fie între cooperatori şi cei­lalţi locuitori ai satelor care doresc şi ci să primeas­că loturi în folosinţă, pe care să le lucreze...

Desigur, se poate spune că nici reglementările lega­le în vigoare nu sînt în măsură să soluţioneze' toate neînţelegerile, lăsînd poate prea mult loc unor inter­pretări diferite, într-o situaţie sau alta. Tocmai, de aceea, clanul celor mulţi, care porniseră cu hotărîrc la desfiinţarea C.A.P.-urilor, s-a stins, încetul cu înce­tul. După o viaţă de muncă, greu comparabilă cu ori-, care alta, actualii pensionari din agricultură ezită, fi­resc; în momentul în care trebuie să opteze între pen­sie şi pămînt. Ţăranul nu mai crede în promisiuni. Este prea păţit. El vrea lucruri concrete. Cei care au o pensie cît de mică, nu pot să renunţe la ea, cei care mai.au puţin pînă la pensie, vor face orice pentru a ; nu o pierde. Pensia este ceva concret, e un reazem sigur al bătrîncţii. Iar promisiunea că se vor da şi pensii, că se dă şi pămînt, nu mai rezistă, deocamdată, în situaţia cînd se merge pînă la desfiinţarea C.A.P.- tilui. Clarificările în viaţa satului sînt mai necesare ca orieînd. Ele vor veni, probabil, dar;.trebuie să vi­nă cît mai repede. Şi, mai ales, ele trebuie să vină în sprijinul real al ţăranului. Dar, pînă la clarifica­rea deplină a problemelor din agricultură, pămîntul: trebuie, oriunde, să fie lucrat. Pentru că, peste tot unde sînt neînţelegeri, lucrările sînt mult întîrziate, e- xistînd adesea pericolul de a rămîne necultivate în­semnate suprafeţe de teren.

La Sînicoara, spre exemplu, de unde am primit o scrisoare semnată de 50 de cooperatori, Se pare că sînt la modă adunările de desfacere şi apoi , refacere a C.A.P.-ului. Cei 50 de cooperatori care ne-au, scris, cer păstrarea fermei de legume din satul lor. Din Tu-; rea, ca şi din alte sate din zona Gîrbăului, continuă să ne sosească la redacţie sesizări ale. nerespectării re­glementărilor, abuzuri de tot felul ale unora dintre, cooperatori sau conducătorii lor.- De altfel, probleme mai mici sau mai mari există peste tot. Ar fi însă, în folosul tuturor, ca în rpzolvarea fiecăreia dintre pro­bleme să se acţioneze cu luciditate si răbdare, cu rea­lism ş i ' înţelegere. Este nevoie acum mai mult ca orieînd de fapte şi mai puţin de v o rb e ... ' - ; ’ >

Emil LUCA

■ Bani ca - ciot ura, < apă caldă, cu . . . lingura! Cen­trala termică nr. 9 desert veşte mai multe blocuri de locuinţe din Microra- ionul IIIO prişani. Cum le deserveşte? De. regulă etajele 3—4,- nici vara şi mai ales nici iarna, cînd'; au apă: caldă n-au -căldu­ră şi invers. Nu odată se. Întîmplă sâ n-avem de niciuna. De plătit Insă plătim ca şi clnd .ne-am ■ bucura şi de una .şi de \ alta.. ■ ■4 Ani intervenit şi în scris

şi Verbal; la conducerea I.G.C.L. dar nimic : 'Pînă cînd acea'stă nedreptate? Rusu 'Aurel, Turda, str. Macilor nr. 14.

Permis - de conducere' 'auto pentru . . . eţei-nitate.r •Dacă te.-înscrii lâ Şcoala ■ •de şoferi amatori pentru. obţinerea unui permis de r conducere .' auto,; trebuie să aştepţi , de la doi ani în sus. Motivele?. Lipsa instructorilor^' a maşinilor şi alunei organizări efi- . ciente.; Noi dorim Să in­trăm în* posesia TÎvnituluiî permis: în " perioada pre- ; văzută de lege şi nu cînd

vom ajunge moşnegi. Doar, pentru asta-şi plă­tim. Semnează Şchiop E- mil, Rusu Emil, Chiorean Angela, Dumitru Marina, Socâciu, Marinela, Tot Marian, Mureşan Aurel, toţi din Turda.

Taximetre particulare cu preţuri . . . particulare.

această rută autobuze la nivelul cererilor, iar ta- ximetriştii particulari s& aibă tarife bine stabilite. Dărăban Petru, com. Mi­hai Viteazul, str. Orto­doxă nr. 418.

Şi cărţile sub . . . tej­ghea? Am intrat în Li­brăria nr. 3, tocmai cînd

Dialog cetă (ciiesc cu„Adevărul în libertate

. Sînt pensionar de boală. ’ M-am întors din spital

şi am dorit' să ajung a- casă în com. Mihai Vi-

■ teazul. Lav cursa de Cor- ! neşti ştiam că pentru : mine este o aventură să

apelez, că-i o aglomera- : ţie . . . Am apelat la un

taximetrist particular, Nu . m-a refuzat. In schimb , l-am refuzat eu cînd mi-a pretins o sută; de lei! -

Pentru evitarea acestor neplăceri, fac două pro­puneri: IRTA să pună pe

gestionara Muşeu Eugenia servea o cunoscută cu cîteva cărţi „ascunse* pri­virilor sub tejghea; Pînă să le pună în sacoşă, am putut descifra: colecţiile „Romanul de dragoste* ş i . „Univers*. Au plecat.

După cîteva zile, am revenit Aceeaşi gestio­nară „selecţiona1*, tot sub tejghea, alte cărţi primite..

; recent. Am întrebat-o: Sub tejghea' se-face „co-

. lecţia14 romanelor care nu se află pe rafturi? Răs­

punsul a fost prompt: „Domnişoară, fiecare tră­ieşte la locul său de mun­c ă C h i a r aşa? HancDe- lia, Turda, str. Lotus nr. 46'A.

In două camere, 12 co­pii şi părinţii. Locuiesc într-un apartament cu 12 copii, eu şi soţia. Plătesc consumul după numărul de persoane. De la 1 fe­bruarie a.c., sînt pensio­nar de boală. Şi în regi­mul trecut $1 acum am bătut la toate uşile pen- ,tru a fi ajutat să locuiesc şi e u . în condiţii umane. Nimeni nu m-a ajutat» Nici măcar domnii de la Primăria din Cîmpia Tur­zii, care au şl confort pentru familiile : lor şi pentru . . . maşinile per­sonale.

Democraţia este numai pentru unii sau pentru noi toţi? Gal Alexandru, Cîm­pia Turzii, str; Lamino- riştilor, bloc F 3, scara B, apart 17. • .

Pentru conformitate,^ .-Ion CORDOS

CONFERINŢA DE PRESA -

In perioada 8—16 a- prilie, In municipiul Cluj se desfăşoară tur-, neul extraordinar „PRI­MĂVARA LIBERTA- ŢH“, susţinut de trupe de teatru - din Franţa.' Azi, la ora l i , la Tea­trul Naţional- din Cluj, se organizează o confe­rinţă de presă la care sînt aşteptaţi . cronicarii de specialitate .• pentru presa. clujeană, precum şi corespondenţii de pre-: să : ai publicaţiilor 'cen ­trale. ■. .

CIVILI PRINTRE INFRACTORI ( î l )„BOLIZII"

Traversăm oraşul pe la ora prînzului. Nu am putea zice că măturătorii nu şi-au făcut" treaba. Dar asta se întîmplă cu o noapte în ur-, mă, iar cetăţeanul nostru . . . mai aruncă un pachet gol de ţigări, o cutie de chibrite. Şi, uite aşa, caro­sabilul şi trotuarul îşi „dau mina" întru murdă­rie . . . de unde şi cîntecul „Unde eşti, tu, burgul meu de altădată?*.

Pe Feleac circulaţia este „vegheată* de ochiul atent al radarului. La punctul de control se adună „maldăre* de bani. Cîte 250 lei, că aşa sună legea. Pe loc, fără mîrîieli, viteza legală se respectă oriunde pe mapa­mond. Cine nu se uită pe cadran . . .

„Acţiunea radar* — cum li spune maiorul loan Rusu — dezvăluie un alt gen de infractori care cad în pă­cat, oameni onorabili alt­fel, la locul lor. De n-ar fi boala vitezei. Dar, iată şi rezultatul: din Vilcele pină în Feleacu au trecut prin faţa radarului timp de 2 ore, 1250 autovehicole din ‘ care 25 au călcat pe (ora să spun bec), pe accelerator. Nominalizăm pe cîţiva din­tre cei care au făcut-o chiar lată. Deci, 5-Cj-2l79 (con­ducător Buta Ionel) 70 km/h; 5-CJ-6398 (Chirilă Paul a „adăugat* 20 de ki­lometri la oră peste viteza admisă în localităţi); 1-CJ- 9908 (Mircea Ioan de la „Cimentul* — Turda) cir­culă cu 75 km/h. Şi un cu­noscut recalcitrant, ne a- trage . atenţia omul legii, conducătorul auto care o plătit, dar' numai după c« a precizat că radarul este o metodă eeauşistă, care umblă cu şmecherii (l-am citat exact). Este vorba

despre Bel man ' Adrian' tot din Turda care ,,mîna“ cu 81 kilometri la oră.

Maiorul Rusu avertizea­ză din nou: I. Nu depăşiţi viteza legală. 2. Angajaţi-vă corect în depăşiri. 3. - Nu consumaţi • alcool la volan. Şi un mare semn de excla­mare după fiecare sfat. Nu de alta, dar sînt principale- • le cauze ale unor accidente grave. .

O PIEDICA NEVINOVATA...

Dar care a spart geamul la unitatea „Ciupercărie*, l-a rănit pe cel implicat şi a pus pe drumuri un şef de unitate. Glume proaste care s-au soldat cu un braţ bandajat şi achitarea pa­gubei.

UN HOŢ FLAMIND ^

A sustrds feţe de panto­fi, tălpi, pantofi întregi, totul nou nouţ că la '„C lu­jana" nu se fabrică . . . ve­chituri. Apoi, aşteptînd să se liniştească treburile (era ora 7,30) şi-a făcut gospo­dăreşte foc. Gata, gata să-şi prăjească slănina. Nici prin- cap nu i-a trecut că putea da foc secţiei, nici că Po-;. liţia îl va lua ca din oală. Ce-i drept, Ţîgurean Ioan abia acuma-i în . . . oală.

. . .Ş I UN 3 A IA T ' SUBŢIRE** .

Ioan Tudoran din - oraşul Victoria se laudă că are o condamnare_de , 6 ani şi 4 luni ■ (numai pentru fapte bune!). Cînd a venit Revo­luţia a şters-o şi el din a- restul IJH.G.-ului, a cunos-

, cut o fată din Cluj, a furat ce ai furat şi ir-a mărturisit cinstit comandantului Po­liţiei municipale ? (domnul Blaga l-a ascultat cu răb­dare îngerească) că nu-i el omul care să stea prea mult la arest Că-1 trage la şale, probabil. Cu ultimul punct nimeni nu- a fost de acord. . - t , '-.-v-. -

Din nou „alarmă* prin" staţie. Accident grav la' Gilău. : ;i Despre asta, insă, vă vom relata mîine. t: v ....... - Ion RUS

Radu VIDA

rt i t oŢîgurcan - Ioan fa d tran b a g

SUBINGIfJEF.ilîn orice statistică, subinginerii sînt

menţionaţi pe buiiă dreptate ca fiind ca-, dre cu studii superioare. .Ca şi altor cate­gorii de oameni ai muncii, epoca de tristă amintire din trecut le-a creat mari ne­mulţumiri şi subinginerilor, care au fost, pregătiţi în institute de învăţămînt supe­rior, dar locul şi Kjlul lor în viaţa econo- • mică a ţării a fost ignorat şi neglijat, sta­tutul lor rămînînd neprecizat Acesta es­te motivul pentru care Serile de mii d e : subingineri ‘ din toată ţâra pot .fi regăsiţi ln funcţiile cele mai diverse: unii au a- juns organizatori reputaţi ai proceselor de producţie la nivel de secţii, alţii sînt coor­donatori activi ai formaţiilor de muncă din ateliere,'pe cînd unii-au'rămas uitaţi în funcţii de personal de execuţie sau în­deplinesc activităţi marginale în domeniul tehnic. .

De fapt, subinginerii au o pregătire a- propiată de cea a inginerilor, ’ diferenţa constînd în numărul mai mic de ani de

; studiu şi în lipsa anumitor discipline din programul lor de învăţămînt. Nedreaptă apare însă m ai. ales prevederea legală ca- .re interzice pentru subingineri continua­rea studiilor, învăţămîntul cu acest profil avîn^ caracter închis. ■ Pînă şi titulatura Subinginerului - generează ambiguităţi; cei în cauză dorind să fie pe viitor incluşi în categoria de- tehnolog} — noţiune totuşi. distinctă de cea consacrată de inginer di- ' plomaU De asemenea, în platforma lor de revendicări este înscrisă cerinţa de a putea ocupa' orice funcţie, evident" prin concurs,' deci pe bază de competenţă. Im­portant este în. fond ce ştii, la ce te pri­c e p i . ;" '" ■ -

Şi, nu în ultimul rînd, revendicările sînt legate de salarizare. Solicitările vizează retribuirea în conformitate cu funcţia o~ cupată, „ elirainîndu-se sistemul discrimi­

natoriu prin care subinginerii pot promo­va numai pînă la categoria de subingineri principali, cerîndu-se şi în acest caz crea- : rea de gradaţii (I—III) >pentru subingine­rii principali. In orice, caz, subinginerii apreciază că dînşii (avînd studii superioa­re) să fie încadraţi cu o clasă cel puţin peste nivelul de încadrare al- maiştrilor (care au studii medii). ,

Aceste revendicări şi încă altele sîrit cu­prinse într-o platformă ce urmea7ă a fi - prezentată primului ministru, de către un comitet loca! de iniţiativă.. -Ş

— „Nici guvernul, ni se spune, nu ştie unde să ne încadreze. « Martor este riecre-, tul privind dreptul la muncă în. străină- • tate, unde stă scris negru pe alb că bene­ficiază de acest drept (în ordinea unei e- numerări anormale) inginerii, maiştrii şl subinginerii...*, - . .

La . 16 martie s-a constituit, ’ la Bucu­reşti, .Asociaţia Subinginerilor* la care âderă şi cei din. judeţul „Cluj. -

Comitetul de iniţiativă local s-a adresat deja rectoratului ’j Institutului politehnic," solicitînd redactarea unui. posibil program de examene de diferenţă la lucrări de la­borator şi proiecte suplimentare de Reali­zat pentru crearea cadrului legal ..viitor de-- obţinere a titlului de inginer pentru sub- iriginerii din toate, specialităţile,, urmîn- du-se în acest domeniu exemplul colegilor < cu aceleaşi revendicări adresate institu­ţiilor de învăţămînt superior din Iaşi, - Braşov, Constanţa şi Bucureşti. '. Comitetul, de iniţiativă aşteaptă noi a-

derenţi la platforma formulată.. Cei inte-; resaţi pot lua direct legătura cu membrii

»comitetului, d-nii Teodor Pojar, telefon 1-27-71, interior 189, Ioan Marc-şi Teodor Deac la telefon 3-46-i77, interior 92 şi 904,. pînă la data de 10 aprilie, urmînd a ;se stabili delegaţii ce vor participa la con­gresul „Asociaţiei SubinginerilorV care va :: avea loc la 20 aprilie la Bucureşti.

EmU MAIOR

GREVA .

Dată fiind dorinţa una­nimă şi irevocabilă a tu­turor salariaţilor din cadrul F3I.T. de la Combinatul dc utilaj greu, privind des­prinderea fabricii din com­binat şl recăpătarea statu­tului de întreprindere in­dependentă. avut de ia în­fiinţare pină in anul 1980, consecinţă a Decretului 259/ 1980, membrii SINDICATU­LUI ■ LIBER INDEPEN­DENT din F.M.T. au hotă­rît intrarea, în „grevă mo­del japonez'*. pină la obţi­nerea actului de aprobare (începînd cu data de 2 a- prilie 1990).

- .Menţionăm că. îh cazul respingerii solicitării noas­tre, SINDICATUL LIBER INDEPENDENT din F.M.T. este HOTĂRÎT sâ continue lupta pentru^obţincrea re­vendicării . formulate prin toate formele legale. Subliniem dorinţa noas­tră ca acţiunea întreprinsă Să nu fie considerată ca o presiune psihologică, ci ca a). evidenţiere a hotărîrii noastre „ ferme şi de nc- clintit., SINDICATUL LIBER

INDEPENDENT DIN • - FJW.T. • -■

Poliţia T.F. ne informează- Un voiajor neobişnuit

Martiţa Ilie are domici­liul stabil în- Ilva Mică, ju­deţul Bistriţa-Năsăud. A- casă, însă, rareori putea fi găsit Mai des se -afla în diferite trenuri, voiajînd în „interes de serviciu*. Ca să fim mai expliciţi, mani­festa un interes deosebit, pentru bagajele altora. Cu O tînără s-a împrietenit în sala de aşteptare din Dej. I-a furat două geamantane- în care se aflau îmbrăcă­minte şi produse cosmeti­ce. .Alte 3 furturi ie-a co­mis în acceleratul 655 între Dej şi Cluj. Voiajul i-a fost Întrerupt şi urmează să i se stabilească un alt domi­ciliu. ' •

Să nu-ţi lingi degetele cînd umbli cu miere?

Cotoarâ Laura, magazi­neră şi Ispas Zaharia, mun­citor necalificat în gara Teiuş au sustras 3 colete în valoare de 13.451 lei. Vor fl Judecaţi conform proce­durii de urgenţă. La între­

barea de mai sus răspun- sul este NU.

Victimă neidentificată tIn 28 martie, la orele 14,

în zona podului de lîrigă I.R.A. a fost accidentată J mortal o femeie de- apro- ■ ximativ 55 de ani. Avea înălţimea de 1,60 m, pâr şaten, ochi căprui. Era'îm- : brăcată într-un trening vi- . şiniu cu dungi albe. Cine ; poate da reia ţii. este/rugaţ să telefoneze la 3-03-51.

~ Ion RUS

- '

S / l X & hî ţ - . u . ' ,

*: '-V.''U.’O

>C".'

i

■

ADEVĂRUL - IN LIBERTATE; PAGINA 4

*mica■piiM lGtTflTE

& vînd apartament ,4 cam e­re, cartier Manâştur. Telefon0-87-17. (8258)

• Vlnd urgent convenabil VW 1500 şl MZ 250. Telefon 6-02-81. (8195)

0 Vind sufragerie „L lvlng". Telefon 5-94-72. (7861)

Vînd Skoda S,100 şi m ag­netofon Maiak. Telefon 4-27-13. (7863)

' 0 Vînd com puter ZX Spec­trum. Telefon 5-23-79. (7867)

• Vind b ib lioteci şt dorm i­tor antic In stare bună. T e­lefon 8-01-60. (7873)

0 Vînd CEC Dacia, 1300. ia­nuarie 1932 sau schimb cu ca­să modestă In Dlmbul Rotund. Telefon 6-77-55. (7773)

• Ofer materiale de beton şl m oloz pentru construcţii umplutură. Telefon 4-30-79. (7878)

0 Vînd sterilete (spirale) nr.i şi 3. Telefon 3-31-72. (7898)

- 0 Cumpăr valuta est. Tele­fon 4-07-30, orele 15—21. (7880)

« Vînd CEC Dacia 1300, an 1386, telefon 4-77-53. (8198) .

©• Vlnd m otor pentru barca8 CP. Telefon 6-99-72. (8213)

® Vînd magnetofon Tesla B 115 şi benzi magnetice. T e - ; lefon 7-52-69, orele 18—21.

•(8215)• Vînd carte „Tehnici ch i­

rurgicale In operaţii''. Telefon 3-23-79, orele 20—21. (8286)

O Vînd autoturism . Dacia 1300 accidentat şl orgă Farfi- sa. Telefon 4-99-77 sau 4-72-02.(8177)

. 0> Cumpăr garsonieră. Tele­fon 8-34-71. (8170)

0 Vînd m obilă csm eră şl bucătărie, ' preţ , convenabil. Telefon 5-56-63. (8169) ~

• Vînd maşină de tricotaţ eu cartelă Juki japoneză, Dej. Telefon 1-41-33. (8157)

• Vînd m aşini de scris ca ­ractere ruseşti. Sunaţi la te­lefon . 5-78-43, după ora 18. (8132).

• Vindem canapea şi 4 fo ­tolii. Telefon 2-13-37. (8147)

• Vînd frigider „Z1U“ , cum ­păr înscriere Dacia, anterioa­ră lunii Iulie 1989. Telelon 8-00-24. (8308)

0 Vînd cort 4 persoane, sta­re bună, rucsao cu ţevi, ftou. Telefon 6-03-63. (8296)

0 Vînd urgent Lada 1200, radlocasetofon Siemens. T e­lefon 3-09-32. X8303) .

• Vlnd apartament cu patru camere In centru. Huedin, b loc F #, ap. 9, telefon 5-19-GÎ. (8233) -

• Vînd apartament 3 cam e­re. Telefon 5-71-09. (8251)

• Vînd apartament 3 cam e­re, confort mărit, garaj, ln Zorilor. Telefon 2-73-13, după ora 17. (8317)

0 Schimb casă şi grădină, mari. Arad cu sim ilar Cluj (poate" fl şi periferie), even­tual întreţin persoană ln v îrs­tă pentru casă. Telefon Cluj2-86-38, după ora 15 sau Arad CÎ6/1-92-36, după ora 17. (7881)• m Schimb apartament două

camere,' cartierul Gheorghenl cu garsonieră, prefer Pata sau Dorobanţi. Telefon 3-10-56.(7876) •' ' ‘

0 Schimb 3 cam ere şi de­pendinţe mari ICRAL, curte, grădină, zona centrală. Cer două garsoniere central. T e­lefon rl-89-39. (8291)

• Schimb apartament o ca­meră, ICRAL, cu *—3 cam e­re. Telefon S-87-10. )8233)

• Schimb apartament deo­sebit, 2 camere, dependinţe, Bobo • teracotă, ultracentral, pentru apartament 3—4 cam e­re sau 2 apartamente a 2 ca­m ere fiecare sau una garso­nieră şl un apartament 2 c a - ., m ere sem l(central), vînd m o­tor Diesel Ctmpulung. Telefon1-72-16. (8300)

• Atelier P.I.N. Bala Mare oferă elevilor absolvenţi de liceu sonete (promoţii). Mode­le deosebite, policrome, hlr- tlo cretată, p reţ‘ avantajos. Telefon 991/3-36-33. (7690/A)

• Membrii-sindicatului liber al navetiştilor din tnvăţâmint Cluj aînt Invitaţi marţi, io apriiio 1990, ora 13, la casa de cultură a studenţilor pen-(8182)’ conslătulre Importantă.

• Confecţionez Jaluzele din m aterial p lastic d iferite cu ­lori. Telefon 6-39-34. (8236)

0< Staţiunea pentru M ecani­zarea Agriculturii Apahida' În­cadrează prin transfer în In­teresul serviciului sau repar­tiţie de la O ficiul forţe lor de muncă # tinichigiu auto cat. 3—6 0 vopsitor auto cate,’ . 3—6. Relaţii la telefon 932/

, 3-18-88. (8321) -

0 Cu adîncă durere, a- nunţăm încetarea din v ia ­ţă a Iubitei noastre cum na­

te şi m ătuşi, EUGENIA CAPItARU, din B onţida şl transmitem condoleanţe fa

’ mlllei Îndoliate. Fam iliile Căpraru, V lad, Iv&nccscu şl Rulan. (8293)

0 Regretăm profund dls parlţia din viaţă a celei ca ­

re a fost EUGENIA CAPRARU. Sincere con d o ­leanţe fam iliei îndoliate. Asociaţia de locatari, G r. Alexandreseu nr. 51, b loc E 7. (8299)0 Cu adîncă durere a

nunţăm Încetarea din v ia ­ţă a dragei noastre m am e RUSANDA MOGA, In vîrs tă de 87 ani. Sufletul n o ­bil a înconjurat p lnă la sfîrşitul v ieţii pe ccl. şapte copil al săi. Nu o vom uita niciodată. Dum nezeu să o odihnească. Inm or- mîntarea va avea loc In sa tul Sînicoara, ln 7 aprilie' orele 14. T oţi cop iii cu fa ­miliile. (8301)0 Colectivul atelierului

m ccano-energetic . din I.M.A. Cluj este alături de dl. Ioan Vădan în m area durere pricinuită de p ier­derea tatălui drag. T rans­m iteţi sincere condoleanţe fam iliei Îndurerate. (8302)

4 Regretăm profu n d d is­pariţia fu lgerătoare d in viaţă a prietenei noastre dragi M ARIA M AN. S in ce­re ' condoleanţe fam iliei. Fam. Câpuşteac şi Bodea. (8284)

O M ulţum im tuturor ru ­delor, prietenilor şl c o le g i­lor care au fost a lături de noi in m arca durere- p r i­cinuită de decesul fu lgeră ­tor a l scum pei noastre

soţii, m am e şl soacre. M ARIA M AN. FamUia În­doliată. (8284)0 Zdrobiţi de durere şi

In veci nem lngiiaţl anun­ţăm încetarea fu lgerătoare din viaţă a scum pei n oa s­tre so ţii,' m am e şi soacre BORA ELENA, de SI ani, din Sinpaul — C lu j,' care va răm ine veşn ic v ie ln 1 nlm lle noastre. D um nezeu fe-o odihnească tn pace. Inm orm intarea are lo c azi, f aprilie, orele 13, in Sin- paul. Soţul G heorghe, fiii Marius şl M arinei, fiica Maria, ginerele Vasile.0 Pios om agiu scum pei

noastre surori, curtinate şi mătuşi BORA ELENA, pe care nu o vom uiţa n ic io ­dată. Sora Maria, soţul Luci şi nepoata Daniela,

0 Cu Inimile zdrobite de durere ne despărţim dc scum pa noastră m amă, soacră şi bunică. FLOAREA CHIRA. Nu va pieri n i­ciodată din amintirea şi sufletul nostru. , Fiica Le- nuţa .ş l ginerele N iculale şl nepoţii Niculale, Vasile şl Dănuţ. (8247)0 Studenţii anului I en­

gleză sînt alături de doam ­na T. Mafcarcnko, tn m a­rea durere Încercată.(8243)0 Cu adincă durere a-

nunţâm încetarea din v ia ­ţă a iubitului nostru soţ, tată şl bunic IOAN B A B A , de 64 ani. Inmormintarea. va avea loc In 7 apriiio 1990, - ora 12, de la capela cimitirului Mănăştur. A - mlntlrea Iul va răm ine veşnic ln inim ile noastre. Soţia, Ulcele, nepoţii.(8242)0 Sîntem alături de tine,

Jcnl, acum Ia 6 săptăm îni do la treccrea ln etern i­tate a m am ei tale dragi. Daniel şi F lorin. (8241/A)0 U<j ultim om agiu c o ­

locatarului nostru f l p re ­şedintele AsoclaţicI d e lo­catari PETRU AŞTILEAN. Sinccre condoleanţe îndu­reratei fam ilii. A sociaţia de locatari str. H orea 35.(8240) -________'___________

0 Cu durere anunţăm încetarea din viaţă a scum­pei noastre soţii, mame,

bunici şi străbunici FILOFTEIÂ MACAUAN In virstă de 69 de ani. Inmor- m întarca va avea loc . In Zim bor, Sălaj, la data de7 aprilie 1990, orele 12. Fa milia Îndurerată. (8237)

0 In al 81-lea an al vie­ţii s-a stins duios şi demn buna noastră mamă, soa­cră şl bunică, EUGENIA CAPIIARU, Ia 17 ani, după trecerea In eternitate a so ţuiui el, Vasile Căpraru II urmează cu inima ei caldă şt plină de dăruire găsindu-şi liniştea in m or­mintul din Bonţida, unde va avea loc ceremonia fu ­nerară la data dc 7 aprilie! ora 11, Cimitirul ortodox. Somnul să-i fie lin şl me­m oria binecuvîntată. Fiica Ileana, ginerele Gheorghe şl nepoţii Tina, Ica şl Iancu. (8297)0 Minunata noastră stră­

bunică EUGENIA CAPRARU, ne-a părăsit pţ veci. Lasă In urma el un gol de ncînlocwlt pentru toată viaţa. Viaţa el a fost pentru noi, penlru noi s-a trudit şl a muncit cu dă­ruire, cduclndu-ne tn dra­goste, cinste şl omenie. O viaţă s-a stins cu aminti rile, visele, cu caracterul fiinţei sale care ne va ră mîne călăuză pe tot restul vieţii noastre. Nu-1 vom putea mulţumi pentru ceea ce a făcut pentru noi. F ie-i tărina uşoară! îndu­reraţi' copiii Mlhaela, Ioa­na şi Ionuţ Adrian.(8297/A) _ _ _ _ _

0 Mulţumim tuturor ce­lor care au fost alături de noi tn durerea pricinuită de moartea soţului şl tată­

lui drag lng. LIVIU POPOV1CIU. Familia îndu­rerată. (8197)0 Omagiem cu adincă

tristeţe Împlinirea a 10 ani de la dispariţia bunului nostru soţ, tată şl bunic

GHEORGHE POPESCU. F ie-i somnul Un şl amin­tirea binecuvîntată. Fami­lia. (8103) _____0 Se ImpUnesc 2 ani dc

Ia decesul dragului -nostru ŞTEFAN ALMAŞAN din

Vulturenl, soţ, tată, socru şl bunic., II vom păstra neştearsă' amintirea ln 1- nlmile - noastre. Familia. (7*52)• 0 Cu multă durere m i

despart de fratele meu SIMION POP. Dumnezeu să-I Ierte. Fratele Onisle CB familia. (6224)'

0 Regretăm profund dis­pariţia din viaţă a cuscru­lui nostru SIMION POP. Familia Kiss. (8226)

I Cu adincă durere tn suflet anunţăm - Încetarea din viaţă a scumpului nos­

tru tată, socru şl bunic SIMION .POP, in virstă de 82 ani. Familia Minodor Pop.~ (8226/B) '0 Sintem alături de co ­lega " noastră Angeîa

Fechete In marea durere pricinuită de pierderea fe ­tei dragi. Colegii ^ecţiel Prototip — Metalul roşu. (8227)0 Pios omagiu, şi veşnică

amintire dragului nostru frate, cumnat şi unchi

MIHAI ABRUDAN. S inceri condoleanţe familiei Îndu­rerate. Familiile Abrudan şi Baba. (8289)

0 Sintem alături de co ­lega noastră Vlctavara

P op tn momentele, dc grea încercare prin care trece Ia pierderea Iubitei sale m ame şt U exprim ăm în­treaga noastră compasiune. CoiegU de la Biblioteca Centrală Universitară.(8156)

Cu adincă durere tn sufletele noastre anunţăm Încetarea din viaţă a mult Iubitei noastre m ame, bu­n ici, SUSANA POP, In virstă de 73 ani. tnm or- m lntarca va avea loc tn data de 1 aprilie 1990, o - rele 12, de la capela cim i­tirului Central. Familia În­doliată. (8151)

0 Facultatca de Istorie şl filozofie regretă profund

dispariţia lectorului ANANIE FARCAŞ şl ex­prim ă sincere condoleanţe fam iliei. Decanatul. (8171)

ŞTIRI EXTERNE • ŞTIRI EXTERNE « ŞTIRI EXTERNEDECLARAŢIA LUI LASZLO TOKES

Agenţia ungară de ştiri M.T.I. relatea­ză că episcopul reformat Laszlo Tokes a declarat, In cadrul unei conferinţe de pre­să desfăşurate la Budapesta, că „maghia-, rii din România trăiesc psihoza uriei in­certitudini totale. Dar această1 stare ^este caracteristică şi pentru întreaga Românie, deoarece nimeni nu ştie. cum vor evolua diferitele fronturi politice, ce tendinţe se vor întări, cine cu cine şi împotriva cui se va coaliza" — a adăugat el. ; '

Incertitudinea generală şi teama ascut contradicţiile naţionale. Acum, populaţia din toate satele maghiare aşteaptă cu tea­mă cînd va fi atacată de locuitorii inci­taţi ai satelor româneşti vecine. Şi nu au de la cine să aştepte ajutor — a spus, de asemenea, L. Tokes. ; r , ; v

Episcopul — continuă M.T.I. — s-a re­ferit'succint la vizita sa în S.U.A.-„El a constatat cu amărăciune că misiunea sa de bunăvoinţă a fost interpretată eronat;în România, că scopul ei a fost' 1 denaturat.- însuşi preşedintele Iliescu — menţionează- M.T.I. — i-a reproşat că în Statele Unite nu a reprezentat interesele României, - ci numai ale minorităţii maghiare".; :

h. Tokes a afirmat — relatează agenţia ungară — că a legat acordarea clauzei na­ţiunii celei mai favorizate României de reglementarea problemei naţionale. In le - : gâtură cu aceasta, episcopul a relevat că ; guvernului român i s-au acordat îţitr-ade-. văr condiţii prielnice, întrucît‘ partea ro­mână a dat numeroase asigurări privind egalitatea în drepturi a naţionalităţilor.

In' legătură cu evenimentele de, la Tir-; gu Mureş, Tokes a spus că a avut infor­maţii proaspete despre, ele, informaţii pe care. le-a şi pus la dispoziţia opiniei pu­blice americane. Părerea sa de atunci — precizează M.T.I. — nu s-a schimbat. în* ‘Transilvania nu.au avut loc ciocniri bila­terale. Forţele reacţionare române i-au provocat în mod unilateral pe maghiari. Ungurii au fost victimele agresiunii". ;

(Rompres)

. : ■ WASHINGTON. 4-" Lituania şi dezar- ; marea au dominat convorbirile purtate pe

parcursul a trei ore şi jumătate, miercuri, la Washington între secretarul de* Stat

' James- Baker; şii ministrul- afacerilor ex­terne sovietici Eduard Şevardnadze,: pur-

; • tătorul unui mesaj pentru Gasa A lbă ; — a■ declarat Baker,: citat de . A.F.P; ’• ’

Şevardnadze'a asigurat; presa, că ,n ir e-■ xistă nici o îndoială în ceea: ce îl priveş­te, că' „o . soluţie justă şi înţeleaptă", care să- satisfacă ■ interesele Moscovei- şi - a le: Li­tuaniei, ale" întregii'Uniuni Sovietice, Eu­ropa' şi pacea ar putea fi, găsită ,1a : criza lituaniană".■ ; ■ '

.• La; rîndul său, Baker; a 'afirmat că. oas­petele său-.a subliniat .importanţa soluţio­nării acestei ‘ chestiuni prin - dialog. Bine-

. înţeles, este modul înycâre noi am dori să : vedem rezolvată această chestiune prin

mijloace paşnice şi prin dialog. Aşteptăm cu nerăbdare să vedem; ca, aceasta - să se producă realmente, — a declarat şeful di-- plomaţiei americane. •. ; i \-;y ■ - -

. Secretarul de stat a declarat, pe de altă . parte, câ Şevardnadze este purtătorul unui -. mesaj al preşedintelui Gorbaeiov adresat

preşedintelui George Bush. ;■ i .i- .-.GENEVA. '— Ex-regele Mihai'ar- urma ■> să vină în-România pentru a-şi petrece

sărbătorile de Paşti ~ susţin--surse; din anturajul fostului suveran la Versoix (lln-

= -gă Geneva), unde se află reşedinţa sa — relatează agenţia France Presse. In aceas­tă călătorie cu caracter particular, - care urmează a începe -la 12 aprilie,- fostul re­ge, va - fi însoţit de soţia sa, ;Ana. ’ S-a pre-

' cizat că;el va verii în România ca simplu ; cetăţean, nefiind prevăzute; contacte de

natură politicfi.' \‘ ; . ;BUDAPESTA. — Uniunea Tinerilor

Democraţi (Fidesz) a anunţat suspendarea unei manifestaţii de", protest în _ faţa/ am­basadei României la Budapesta; :care tre-

: 'buia să aibă loc în a doua parte a ».ilei de .astăzi. Fidesz a obţinut informaţii po­trivit cărora la locul, stabilit pentru des-

• făşurarea' manifestaţiei menţionate: urraa să fie organizată simultan o- demonstra­

ţ i e ‘a unor grupări iredentiste, separatiste . -7- transmite agenţia M.T.I. ;

0 Cu adîncă durere a- nunţăm Încetarea din via­ţă a bunului nostru soţ şl

tată colonel AUREI, POPOVICI tn virstă de 82 ani. înhumarea va avea loc luni 3 aprilie 1990 tn cim i­tirul Central, ora 13. Fa- mllla Popovicl. (8318)0 Sîntem alături de prie­

tena noastră A lica -C oşa ln ; marea durere pricinuită de moartea mamei dragi.' Condoleanţe fam iliei.1 Asiza şi Erica. (8319)

0 Cu inim ile zdrobite de durere anunţăm,: Încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă, aJ iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic IOAN BUJU, din Gherla, In virstă de 69 ani. Inmormintarea are loc azi, c aprilie 1990, de la locuinţa defunctului, str. Mintiului nr. 2. Fam. Buju, Kiss şl p o p . (8330)0 Ultim om agiu distin­sului coleg şi prieten

IOAN BABA. Condoleanţe familiei îndurerate. Fami­liile zănoagă şi Şuteu. (8250)

0 Cu nemărginită dure­re anunţăm stingerea din viaţă a scum pei noastre m ame şl bunici FLOAREA SUCALA, din Flnlşel ln virstă de 88 ani. Inm or- mîntarea va avea loc ln satul Flnlşel, sîmbătă, 7

aprilie 1990, ora 13. D ra-' gostea şl spiritul de om e­nie tn care ne-a crescut ne vor călăuzi întotdeauna. Odihnească-se-n pace! Co­piii Vasile, Rozalia, Ghe­orghe, M ărloara, Ioan, Nl- colae cu fam iliile. (8331)0 Adine îndureraţi adu­

cem un ultim om agiu na­şului nostru PETRE

AŞTILEAN, şl sintem ală­turi de famUia îndoliată. Finii Rogozan Ioan, lulia­na, Alexandrina ţl Codru- ţa. (8259)0 Dragă A dy Indrelca,

sintem alături de tine In marca durere pricinuită de pierderea prematură a Iu­bitului tată. Colegii de la Clubul şcolar do Atletism. (8327)0 Ne alăturăm- durerii

familiei P op la dispariţia celui care a fost SIMION POP. Asociaţia de locatari Băişoara 11, Cluj. (8255)

COOPERATIVA „DRUMUL NOU" GLUJ

aduce, la cunoştinţa onoratei * clientele că în cartierul Gheorgheni, în complexul ■ „Mercur", funcţionează secţia c r o i t o r ie d a m e , sub conducerea niaistrei Deac Aniţa. Conducerea.-(411) , ' • t

COOPERATIVA „DRUMUL NOU": CLUJ

angajează croitoresc calificate pentru activitatea de se­rie. <412) . ,

ÎNTREPRINDEREA .METALUL ROŞU" CLUJ - str. Maxim Gorki nr 167

oferâ, pehtru preluare imediată, Căminul de nefamilişti situat în, Cluj, str. Lombului nr. 4, cu plata contravalorii ori cu'închiriere pe bază de contract Imobilul oferit a fost construit în anul 1972, are>4 nivele cu 75 camere, 0- ficiu, grupuri sanitare la fiecare etaj' şi încăpere pentru club. In vederea perfectării formelor de transcriere aş-' teptăm comanda dv. -1 ‘Relaţii suplimentare la sediul u-" nităţii, telefon j8-24-88. (425)

COOPERATIVA „MOBILA SI TAPIŢERIE”CLUJ-NAPOCA . - ‘

oferă spre vînzare celor interesaţi, atît din sectorul so­cialist, cît şi persoanelor particulare: • utilaje pentru pre­lucrări mecanice de tîraplâtie • ' motor Diesel pentru tractor • diferite accesorii şi piese de schimb pentru u- tilaje.de timplărie.: Relaţii asupra celor.oferite se pot da • la sediul unităţii, str. Cimpina nr, f>2/A sau la telefon 4-50-38, interior 8. (426) c. ■«' ■ ; , ’ 1

ÎNTREPRINDEREA DE MATASE „ROMANIA MUNCITOARE" CLUJ

angajează, prin transfer sau Oficiul' forţei de muncă3 clcctricicni şi 6 lăcătuşi mecanici (bărbaţi cu armata terminată) şi ţesătoare. Relaţii suplimentare la telefon C-25-38, interior 135, birou P.I.S. (435)

I. „NAPOCIIIM" - . r- cu sediul în Cluj, str. Someşului nr. 34;- '

încadrează, prin transfer In interesul serviciului sau prin repartiţie D.P.M.O.S., următorul personal: • strungari, categ 4— 6 • zidari şamotori, categ. 4—6 • fochişti pen­tru cazane de înaltă presiune. încadrarea se face conform tegii nr. 57/1974 şi Legii nr. 12/1971. Informaţii supli­mentare la Biroul S.T.P., telefon 3-20-15, interior 163 sau 182. (430)

n ? lES 'y i 06 REDACTie» tn« Cailan (rtdoetoi *et).«ebi»ono (redodot (ol od|und), frolon Baro

««ctetw generai de redocţie), Vals» CWortonu, lot» ConrtonHiwicu. Cmll lueo. Ion ( u i

BMaeţUi R oJ, Mt, Ntpoc* o*. U. rclefaa l-44-K ; telalouia tn te r loarei • «creta rial — ett| «eoţla n l n n l t « t n •' m i problem» •oolal* »l tooocmUm - m , m , n ti administrau* - n ii t>po«rafl« - U ţttL atea pubUaltau M pcteW»*

MmtaMtwtl* itrM » a«p«c» a». U. 9*rtm- 'r lin ta. tntr* «ral* 1*—t t trama! to