socul islamului - marc ferro · propunere indecenta (272 p.) som carrie (464 p.) fidelitate -...
TRANSCRIPT
MARC FERRO
$OCUL ISLAMULUISEGoLELE XVlll-XXl
Traducere: CATALIN DANDE$
EDITURA ORIZOITTURI
I
t
CUPRINS
Cuvant-inainte.. .............. 5
PREMISE....... ..............7Pentru a iegi dintr-o viziune occidentald a Istoriei.........8Prima traum5: ,,Cum am devenit noi sclaviisclavilor strdmogilor nogtri?" .... .........21A doua traumd: Israelul................................................33CelIlalt dezastru: fragmentarea Pakistanului .. ... ........ .. 3 8
Familia, acest refugiu inviolabil................................... 40Corpul Islamului ,,ascultd"........... ..........................-.....44
TENTATIILE ISLAMULUI ..............54O cronologie din perspectiva Orientului............ .....--... 57
Reformism: intoarcere la surse sau modemitate .......... 63
Tentalia comunismului: Islamul revolu,tionar.............. 98
Tentalia nalionalistd................................................... 1 l9Revolulia islamicd...-.................................................. 170
Islamizarea modemitSlii............................................. 195
OCC TDENTUL DEZORIENTAT ORIENTULDECONCERTAT....................... .......223
Orient Islamizarea naliunii sau nafonalizareaIslamului........... ................................237
G1osar............... ..........249
Mul!umiri......... ..........251
ULTIME APARITIIFABIO MGNOLORD KINROSS
JOSEPH POLANSKY
PEIER EVNSWAN VNDEN EERGHE
NICOUE BACIU
MIHA]L DRUIIE$
TIIOMAS IGNEATLY
PEDRO GOMEZ CARRIZO
CATHERINE MAILLARD,
PA]RICIA RIVECCIO
JIM HARRISON
MADAIINA GATEJ
VICTOR HUGO
GASTON LEROUX
CMRIES DICrcNS
ATEXANDRE DIJMAS
XAVIER DE MONTEPIN
GUY DE MAUPASSANT
HENRY JAi/|ES
TEODOM COSTEA
PILAR EYRE
CHRISTIAI GOESCHEL
VEM COWE
ROMANE CELEBRECOLTEEN MCCULIOUGH
SIDNEY SHELDON
A,J,CRONIN
ERICH SEGAL
SUSAN HITL
JACK ENGELHARD
]HEODORE DREISER
ADAM KENNEDY
FLORENCE L. BARKIAY
FMN9OISE SAGAN
LoUIS BROIi'FIELD
OFERTA DE CARTE
tNtTtERE iN MTSTERELE tsToRtEt
ISTORIA IMPERIUT OTOION
H0R0sc0P 2020
SECREIUL LUI OMSSISO ISTORIE A RAZBOIUI.IJI RFCE
YATTA - ocUPAREA RoMANIE{ DE CATRE RU$I
oUTEZATORII LUMII
10 CI,RI CETEBRE - REPOVES1TE PE SCURT
LISTA IUI SCHINDLER
cULTUM GENERALA iN 365 DE zrLE
CUI'' SA RAT'A MEREU TANAM
LEGENDELE TOAI.,INEI
AVOCATUL CASEI
NOUA TEGE A PENSIITORfl9MIZERABILU , REPOVESTITA DE PAULINE FMNCIS 14,99
FANToMA DE t-A opEM- REpovEsr[A DE 14.99
PAULINE FMNCISpovEsTEA cELoR DouA oRA$E - REpovEslTA 14.99
DEPAULINEFMNCIScoulElr DE MoNTE cRrsTo - REpovEsT[A DE 14.99
24.W
29.99
19.S9
24.W
24.W
24.W
24.W
19.99
l9.s29.99
19.SS
24.W
11.9S
19.99
n.w
14.S14.99
14.99
i4.99i4.9924.99
14.99
14.S9
14.S9
24.99
14.9S
14.99
14.99
14.99
14.99
14.99
14.99
t4 ss
PAULINEFMNCIS
AMANTA SOTUTUI
GIUVAIERUL
UNCUP|UAUTENTC
19.99'19.99
19.99
24.W
24.W24 Sg
AGENDA FARMACEUTICA sI PRODUSE cosIVEnCE 29,99
SINGUMTATEA UNEI REGINE
MUSSOLINI SI HIILER
BUNATATT pEr'fiRu [,tEsE]-E FEsTtvE ALE
SARBATORILOR DE IARNA
CODUL RUTIER 2019
SFIDAREA DESINUTUI
PASAREA sPrN vor.1 (336 p.)
PASAREA SPIN V01.2 (368 p.)
FUR|A INGERLoR (464 p.)
GMN CAMRIA (336 p.)
LovE SToRY & SINGUM IUBIRE (384 p.)
INTRUSUL (240 p)
LIDY DE WNIER (336 p.l
PRoPUNERE INDECENTA (272 p.)
SoM CARRIE (464 p.)
FIDELITATE - JENNIE GERHARDT (368 p)
o TMGEDTE Ar,rERrcANivol. 1 (360 p.)
o TMGEDTE AMERTCANA vol. 2 (360 p.)
o TMGEDTE Ai,TERTCANA VoL. 3 (360 p.)
PRINCIPIUI DoMINoULUI 840 p.)
DoMINo VENDEnA (240 p.)
MATAI.{IILE (330 p.)
vA PLACE ERAHMS? E BONJOUR, IRiSTETEI
(260 p.)
LoTUS r',I,tAR (40 p.)
Pentru a iegi dintr-o viziuneoccidentali a lstoriei
2001: atac-surpizA astpra New Yorkului. 1979:.
revolulie islamicd in Iran. De dou[ ori, Occidentul s-a aflat,
cu stupome, in fala unor evenimente neprevdzute, de negAndi!
de neinleles.1979: ,,revolutie islamici", doi termeni in aparenJd
incompatibili. intr-adevdr, memoria istoricd a Occidentuluia disoiiat intotdeauna religia de idealul revolulionar, de
acest iluminism ce a combdtut-o. Mai mult incd, in secolul
al XXlea, Islamul apdrea ca un supraviefuitor, un fel de
arhaism pentru o lume occidentalA elevatA prin progres, incurs de laicizare, pe drumu1 cdtre socialism. Din perspectiva
dezvolt[rii lor industriale, inc[ embrionard, {6rile Islamuluipar de doui ori mai nepregdtite in incercarea de a intre-prinde ceea ce, in ochii Occidentului, rdmAne prerogativa
iumii occidentale: lupta revo@onari dusd de partide
,;mrncitoreqti". in plus, de-a lungul secolului, aceste ldri din
Orient au apdrut ca un factor al politicii intemalionale, 9i nu
ca unul dintre motoarele sale, care ar anima ,,mersulistoriei". Spre exemplu, imediat dupd cel de-al Doilea
Rdzboi Mondial, Occidentul n-a vrut sd vadl in lupta 1or
pentru independenld decdt o manipulare a sovieticilor sau a
imericanilor. Crncizeci de ani mai deweme, cind izbucnea
pima cizA iraniand, in 1908-1911, la Tabiz' un ora$
$ocL'I- ISLAMULU
industrial in care muncitorii textiligti s-au confiuntat cu
patronii 1or, Intemaf.ionala a II-a Socialistl nu vedea decdt
un mijloc de a combate imperialismul rus 9i englez inPersia: faptul cd un partid socialist se formase acolo, cu totce putea implica aceasta, qi anume c[ iranienii aveau oviziune revolutionard asupra viitorului 1or, trecea intotalitate neobservat !
$i cdnd, tot ?n Iran, in 1979, izbucnegte revolulia ce ilalungi pe qah de la putere, pentru occidentalii obiqnui{i sd
vadd in revolufiile trecute din 1789, 1830, 1848 victoria
burgheziei asupra alianlei dintre tron $i altar, ceea ce se
petrece acolo, in Persia, qi anume aliania clerului giit cu
burghezia bazirului qi cu intelectualii impotriva gahului
,,modemizator", este de neinleles. Nicio analizd din epoca
respectivi nu se dovedegte capabil[ si dea un sens prelulriiputerii de cdtre Khomeiny.
in 2001, dupd stupoarea provocatl de sfi4itul inviola-bilitdlii teritoriului american, un fel de opacitate acoperd
actele privind atentatele din 11 septembrie' O dovedesc
reac{iile de neincredere ale cetilenilor americani, cate nu
inleleg de ce sunt atacali. O dovedeqte, de asemenea,
absenla unor obiective declarate ale acestor atentate comise
doar in numele lui Allah, neexplicit revendicate 9i atribuite,
prin urmare, unei nebuloase islamiste', asociate cu numele
lui Osama bin Laden.O astfel de identificare a unor procese istorice din restul
lumii, din afara Occidentului, ne-a ficut indiferenli laanumite forme de evolu1ie, precum qi la probleme provenite
din alte pd(i. Existd ins6 9i alte date ce dau mdsuri acestei
incapacitili de le analiza in numele Islamului.
* Termenii marcali cu asterisc figueaza in glosarul aflat la sfir$itul ca{ii.
9
MARCFERRo
Este vorba, ?n primul rdnd, despre utilizarea unor ter-
meni folosif, de obicei pentru a cunoaqte 9i inlelege trecutul,
precum gi prezentul societa,tild occidentale; cel de ,'reli-gie", in primd instanti, temen ce ne serveqte la a compma
iudaismul, creqtinismul 9i islamismul, cele trei religii ,,reve-
late", ca qi cum la baza lor ar sta aceeaqi realitate. Deqi este
adevirat cd acest termen de ,,tevela1ie" inciti tocmai la cre-
dinle gi practici, care, probabil, au fost 9i rdmdn compara-
bile, aceitea au variat totugi, dar nu in mod simultan in cele
trei religii.Dar, in timp ce, de-a lungul a multe secole - de la
distrugerea Templului din Ierusalim pAnI la crearea statului
Israel -, iudaismul a fost, ?ntr-adevlr, o religie, qi incd una
in sensul occidental qi actual al termenului, dup[ conver-
tirea lui Constantin, in anul 312 dupd Iisus' creqtinismul a
fost asociat cu statul inainte de a firziona cu el, incAt
feluritele tipuri de raporturi inhe Biseric[ gi stat au ali-
mentat intreaga istorie a Occidentului' DimpotrivS' Islamul
este, incA de h origine, in acelaqi timp, stat, putere politicd
gi comunitate, ansamblul acestora constituindu-se impreund
cu religia. Aceasta nu e doar o simpli porfiune din via{d,
chiar dacd, in funclie de circumstante, adeplii ei trec de la o
religiozitate cdldu!6, plin[ de conformisme, la o ffedinldprofundd sau invers, incdt distinclii, precum separalia dintre
Biserica qi stat sau dintre viala privata 9i ordinea public6, nu
au acelagi sens ca in lumea cregtind' Disocierea care poate
exista in Occident intre aceste instanle nu implicd,
intotdeauna gi peste tot, o separare ideologicd intre politic ai
religios. Islamul este inrtru cAtva o ,,cultr-r[ istoricb la care
statul se subsumeazd" (A. Laroui). De fapt, ortodoxia face
distinclie, incl din secolele al IX-lea gi al Xlea, inhe statul
islamic, teocrat de la origini, caz istoric ,'miracu1os", 9i
10 1l
gocul- ISLAMULUI
statele musulmane ulterioare, nonteocrate qi niciodatdclericale, care separ6 politicul de religios.
Astfel, intr-o lard musulmanS, politicul funcfioneazd
intr-un raport specific cu religi4 arta de a guvema se poate
exprima intr-un fel particular, de o manierb autonomd, de
exemplu, prin formule memorabile.,,Regalitatea supravie-
luieqte necredinlei, dar nu 9i injusfiliei", aftrrnd Tratatuldespre guvernare al lui Nizam al-Mub in secolul al K-lea-S-a creat un fel de teorie a puterii, a guvernirii, cum ar fi,,Cercul echit[,tii", ce poate cdp6ta expresii variate, precum
in acel tratat din secolul al XII-lea, Sfaturile Seicului*Harawi cdtre un print ayyubid: ,,Lumea este o grddin[ alcdrei gard este statul; staful este un sistem de guvemare alc6rui cap este prinful; prinlul este un pistor asistat de
armati; armata este compusA din arxiliari intrelinufi cu
bani; banii sunt un mijloc de subzistenJi fumizat de supugi;
supugii sunt sclavi pe care justilia ii aserveqte; justilia este
legdtura prin care se menline echilibrul lumil'.Aceste cazuri nu primesc nimic prin mediere religioasi,
dar existi altele, despre epoca otoman6, pe care le-a studiat
Jocelyne Dakhlia 9i care dovedesc c[ in societEfile occi-dentale au ap[rut categorii ale gdndirii - adesea preluate dinRenan, precum cb ,,intr-o Jard islamic[, politica gi religia se
contopesc" -, categorii ce ne pot impiedica sd inlelegemfunclionarea lirilor islamice. Dar vom reveni asupra acestui
punct esen1ial.
Corolarul acestei dificult.iif de a alege termenii apropialiqi asociali istoriei firilor occidentale este identificareafenomenelor Islamului cu destinele lumii arabe qi numai cu
ale acesteia.
MARC FERRO
in mod cert, aceasti identificme este normald gi legitimepentru cel care se referd la naqterea Islamului, la expan-
iiunea lui, la privilegiul exercitat de limba arabd, la rispdn-
direa civilizafiei, la renagterea nalionalismului, adic6 larolul wahhabismului, unul dintre leagdnele,,integrismului",aplrut, de asemenea, in Arabia, lara mde s-a infrptuit de
curdnd alianla dintre petrol qi credinld.Totugi, in ceea ce privegte inteligibilitatea fenomenelor
din ultimele secole, aceastd identificare riscd sd falsifice
analiza. Nu pentru ci existii de patru ori mai put'ni musul-
mani arabi dec6t nonarabi, 9i nici pentru ci Islamul din
Java, de exemplu, se deosebea destul de mult de cel din
Arabia sau din Maroc, ci pentru cd leagtrnul regenerdrii
Islamului in secolele al XIXlea qi al XXJea nu se situeazd
in mod necesar in interiorul lumii arabe, cel pulin dupd cum
s-a putut defini. Astfel, atunci cdnd la sfbrgitul secolului
al XIX-lea renaqte o migcare nalionalb arab6, ea presupune,
pentru cei care o elogiazd, Peninsula Arabicd qi Semiluna
fertild - Siria, hakul, Palestina -, dar nu qi Egiptul care nu
este considerat c"a fiind o pfi arabd. Or, tocmai acolo, ?n
Egipt, se na$te una dintre cele mai putemice miqcdri de
regenerare a Islamului, cea a ,,Fra{ilor musulmani"'Mrai tArziu, dupd egecul unor conducdtori' precum
Nasser, care doreau unificarea lumii arabe, suflul revolufieiislamice pome$te din Iran, qi nu din lumea arabd, o revo-
lulie ale cdrei efecte zguduie o parte a lumii mediteraneene'
Ar mai trebui s[ amintim ci mai inainte, la inceputul
acestui secol, intdia mare migcare reformistii musulmand s-a
afirmat in sdnul lumii tdtare qi turceqti, la congresul de la
Baku, luAndu-gi avintul Islamul revolulionar.in mod sigur, la asea datl, poate chiar de mai multi weme,
Arabia generase wahhabismul, insd India musulmand, cu
12 13
$ocul- ISLAMULUI
Wali Allah, cunoqtea gi ea o migcare de regenerare, ceea ce
inseamnd cd voinJa de regenerare a Islamului a alut mairnulli poli, qi nu turul singur.
Ast[zi, nebuloasa islamic[ pe carc a insuflelit-o BinLaden este, cu certitudine, condusi de un arab, dar, in modsigur, acesta se wea mai degrab[ musulman decdt cetSlean
al unui anume stat sau al unei anumite na{iuni' In luptaarmatd pe care Al Qaida o poartd impotriva Americii,discipolii sbi se declard toli afgani, chiar dacd provin dinCecenia, Algeria, Arabia sau de pe alte meleaguri. Inimaginarul eroic al populaliilor musulmane, aceqtia i-auinlocuit pe palestinieni - pe care, de altfel, ii sus{in , intimp ce palestinienii inqiqi se doresc a fr atdt arabi, c6t qi
musulmani.
Natura celorlalte categorii selectate in vederea uneianalize a desfEguririi evenimentelor istorice, ca gi cea araporhrrilor stabilite intre acestea - naliune, revoluJie,
laicizare etc. - constituie, in plus, factori de neinielegere.
Astfel, in secolele al XIXlea gi al XX-lea, teoreticienii qi
ideologii, fie ei liberali sau socialigti, gdsesc in cursul isto-riei un sens 9i o direclie bine determinate, pe care evoluliaulterioard a evenimentelor 1e-a confirmat sau infirmat. Depild5, acegtia afirmd cd naliunile sunt formaliuni ftanzitorii,mai mult sau mai pulin dependente de dezvoltareaburgheziei, cd a reprezenta un ,progrcs" in raport cu forma-
liunile precedente - fut cazul de fa!6, sistemul feudal,altundeva, comunitdfle, triburile etc. -, dar care vor fieliminate de dezvoltarea economicd sau de revolulie.Aceste idei existd gi in ziua de astdzi, in epoca globalizlrii,cdteodatii sus,tinute de ultraliberali, iar uneori de cdtre
nostalgicii leninismului, acegti noi sau vechi radicali de
stdnga care anunld disparifia naliunilor.
MARCFERRo gocul ISLAMULUI
s-a reunit la Lausanne o Conferinld a na{ionalit5t'lor la care
au participat egipteni, tiitari, polonezi, tunisieni. '. - 27 de
naliuni -, revolu{ionarii socialigti care se aflau atunci inElve{ia - Lenin, Martov, gi nu numai ei - ignorau complet
existenJa acestei Conferin{e, intr-atdt revendicdrile nalionale
li se pdreau depdqite 9i sh[ine de proiectul lor social 9irevolulionar gi de insdgi ideea pe care gi-o f[ceau despre
derularea istoriei.Inclusiv conceptul de revolulie s-a restrAns la definifia sa
occidental[. Dar, pe de altl parte, in mai 1918, intre-
bdndu-se care ar fi spaliul cel mai potrivit pentru succesul
revoluqiei mondiale, in vreme ce se derula una chiar sub
ochii lui, Konstantin Trojanovski, un militant revolufionar,
considera c6, avAnd avantajul unui cler putemic, o tradifiein rezistenla la invazii $i fiind situati intre lumea turc5,
lumea indomusulmand qi lumea arabd, fdrd indoiali Persia
qi granilele sale erau cele mai potrivite si serveasci drept
rlscruce de drumuri pi leagdn al revoluliei viitoare. Aceasti
.judecatd insemna cb revolu,tia rus[ nu avea pentru totiaceeagi semnifica{ie pe care i-o dideau animatorii sii. De
flapt, in Iran, Afganistan, Catrcazia, revolufia din 1917 nu
era perceputd ca o migcare socialisti sau ca o manifestare a
tuptei de clas6, ci, mai degrab6, ca o deqteptare a na$rlnilorce se eliberau de sub stipAnirea Imperiului larist' Pentru
aceste !Iri, principalele evenimente nu erau zilele din apriliesau din octombrie, cum o repeta twlgata occidentald'
comunistS sau nu, ci intrunirea migcirii musulmane la
Kazan, in mai, sau nagterea unor noi state musulmane,
precum cel al uzbecilor la Kokand, in Ferghana.
Astfel, confnutul dat ideii de revolulie, semnificalia qi
importanta migc6rilor nalionale, fiilizatea unor termeni cu
semnifica[ie variabild - fie cd e vorba despre stat, despre
La acest diagnostic, ce emanl dintr'o analizd aga-zis
,qtiintifici", se adaugi o judecati moral5. Predispuse la
rogu sau la brun, crimele statului-nafune au fost at6t
de grave - in secolul dl XXlea, a se vedea cele ale
statelor-nafuni tricolore, englez 9i fuancez, in colonii -,incdt ideea despre viitor ignori cd acest stat-nalirme, pe care
societatea occidentald incd il considerd o garanlie asiguranlei, a rimas in mare mdsurd un lucru ce Jine de
Providen
MARCFERRO
naliune, despre lupta de clas[ sau despre ',naliunile prole-
tare", concept imaginat de titarul Sultan Galiev - sunt tot
atatea proiecte, instanle, idei ce se intreles gi interfereazd
pentru a diferenlia sensul acestor evenimente gi a le face
mai greu de in1eles.
:1.
Un alt factor care ftrgreuneaz[ inlelegorea acestui
fenomen il reprezintii viziunea eurocentricd a derul[riiistoriei gi care predetermind sistemele noastre de inter-pretare. in acest mod de a vedea trecutul este dominantd
ideea cd la sfirgitul secolului al XMle4 dupd cum a ardtat
Femand Braudel, dinamica activitililor economice se
deplaseazl, dup[ cucerirea Americii, dinspre Mediterana
cdtre Atlantic. Or, aceastd restumare de situalie a alut ca
efect, printre altele, deplasarea atenliei occidentalilor, astfel
inc6t lnrile din Orient n-au mai fost percepute, ulterior,
decat partial.
$i totugi, acest secol al XVI-lea este in egald mdsurd
marcat de apogeul celor trei imperii musulmane: ImperiuJ
Otoman, cel al dinastiei Safavide din Persia qi cel al
Marelui Mogul din India. Umbra aruncat6 de cucerirea
Americilor, de lupta dintre Spania 9i Imperiul Otoman, de
bdt6lia de la Lepanto ascunde astfel privirii Occidentului
r6zboiul sunnililor* otomani cu qiif;i* Persiei Safavide,
invazia Indiei de cdtre afgani qi ocupafla Delhiului de cdtre
Nadir $ah. Renumele Seviliei sau al Amsterdamului,
fascinalia aurului din Potosi (Bolivia) duc la pierderea
interesului pentru Damasc, Bagdad sau pentru Buhara 9i,
ulterior, Isfahan.Aaalizdnd raporturile dintre aceste lumi qi Occident, din
punctul de vedere al acestora, 9i nu din cel al Europei, se
16 t'7
$oCUL ISLAMULUI
impun cAteva constatdri. Degi simple, ele nu sunt neapdratevidente, dacd se pdstreazi o viziune qi o schemd euro-centricd a istoriei. Se qtie deja cd aceastd vulgata percepeexpansiunea europeani ca pe o c[utare a mirodeniilor gi aaurului, o voinld de a cregtina gi apoi un apogeu imperialistal dominaliei mondiale in numele progresului gi al civi-lizaliei. Aceasti intensd activitate era suslinutd de o mareparte a opiniei publice, care stAmea rivalitatea puterilorcoloniale, inainte ca Statele Unite gi Japonia sd devindoutsideri qi apoi ivali ai vechii Europe.
Aceastd istorie se afld sub semnul dezvoltdrii sau aldecadenlei, al continuitilii sau rupturii, al energiei agenlilorsdi, preoli sau rlzboinici, seniori sau neguJbtori, muncitori,capitali$ti sau cadre de conducere. Lumile Islamului par,privite din aceasti perspectivd, imobile: ,,Noi ne migcdm,dar ei nu avanseazd; i-am gdsit intr-un stadiu primitiv,spune occidentalul, incd mai poarti aceleagi veqminte".
Atunci cdnd reconstituie istoria altora, concepJia occi-dentald este, de asemenea, uniformb gi neschimbati.
,Ar trebui sd credm acum un partid fuancez", declara, in1998, ;eful unei vechi wilaya (regiune militaxd) din timpulrdzboiului din Algeria. El reacliona prin aceasti exclamalie,sub fomd de butadd, la deriva criminald irnduratd de lara sa.
,,Nu suntem nici arabi, nici musulmani, ci mediteraneenidin Magreb", adduga el, incrimindnd astfel politica dearabizare gi islamizare ce a fost practicati dupd oblinereaindependenlei. ln mod cert, in fala colonialismului francez.mul! algerieni au dorit a fi arabi, iar Islamul i-a ajutat s6-qiasume gi consolideze identitatea. Astfel, din refugiu,Isla^mul lor devenise o for!^d. o energie.
Insd atributele acestei identitili pot varia in firnclie denevoi, de urgenle.