Anul XIII. Arad, Mercuri 14|27 Ianuarie 1909 Nr. 9

ABONAMENTUL Fi m in . 2 4 Cor. Kt jaffl. ie . 12 • Pt o htnâ . 2 •

I M de Duminecă Pi at m . 4 COT. t Pentru România şl :

. 10 Cot. de zi pentru Ro-

ţj străinătate pe in 40 franci.

REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA i Deák Ferenc-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş şi

comitat 502.

Procesul pentru mănăstiri, (*) Veacmi întregi a n stat subt jugnJ pa­

triarhilor sârbi delà Carloviţ, iar valorile des­părţitei erarhice, n u s 'au potolit lud . La 16 Martie biserica romana gr. or. are adecă să ae jodece cu sârbii pentro posesiunea a trei mănăstiri : Bez i in , Sârjgiorge şi Mesici, cele dona dinţii pe teritorial diecezei aradane, 'nur a treia pe teritorial diecezei Caransebe­şului.

La actione a jodecăforească, pornită de bi-eerica noabtrâ, pátriáiból sârbesc a dat u n rtepons, pe care, deşi foarte lur-g, violent şi neordonat, ba c/Var plin de insulte la a-dresa bieericer* române, totuşi ne-am laat osteneala eă-1 cetim.

Ne credem datori să ţinem pe cetitorii ncşlri in curent cu faseie acestai proces şi

fă-i dăm toate informaţianile necesare pentru a şi face o icoană fidelă despre lapta ce se va desfâşoţa la tribunalul din Timişoara.

Lucian Bogdanovici, patriarhul sârbesc ales aşa akâad cu forţa da guvernul ma­ghiar, cbiar Io acest proces onde nu poate fi vorba decit de documente istorice nedis-cutabile, ţine eă ргоѵонсе o luptă Înverşu­nată Intre cele două biserici.

Dopa cale ştim, unul dintre distinşii noştri I scriitori b.serictşti, arhimandritul şi vicarul

Vasile Matgra, s'a lnBírcinat ca pe temei istoric să cântărească şi să combată aser­ţiunile cuprinse In răspunsul patriarhului Lucian Bogdanovici.

Din par te -ne vom spicul din aces t r ă s p u n s părţile cari ni-se par n e d e m n e de un înalt prelat, iar din punc t de vedere istoric ab ­solut nu lă .

La actul prin care metropol ia noas t ră îşi formulează dreptul Ia cele trei mănăst i r i , patr iarhul r ă s p u n d e făgăduind, că noi am fi băştinaşi fa ţar* aceasta şi zice că e n u numai > uşura t icăc dar tendenţ ioasă şi în­drăznea ţă această af irmare a metropolitului r o m â n .

Ga u n advocat de a treia mână , tăgădneşie deci această » t emerară* afirmare, care ar fi cont rară faptelor istorice, şi zice că strămoşii noştr i erau simplu nişte păstor i rătăciţi pr in munţ i şi tăietori de lemne, cari o aveau nici cea mai mică idee despre solidaritatea re­ligioasă, p e când sârbii, au fost chiar delà începutul creştinizării Ungariei cel mai cult şi cel mai organizat popor . Scrie textual : >Sârbii pe vremea când despre r o m a ai nici n u se pomenea îa ţara aceasta, au trăit a v â n d biserică perfect organizată, marile fondaţiuni şi mănăst ir i e rau de caracter cu­rat sârbesc, în cari l imba şi caracterul sâr­besc ca fir r o ş a se perpe tuă în decursul v e a c u r i l o n .

D e s p r e imigraţii sârbi scrie (tot la pag. 5) u rmă toa re l e : «Imigraţii sârbi au adus cu sine comorile şi averile şi au fost încărcaţi c a n u m e r o a s e privilegii i . Ce comori a u a d u s sârbii, cari au fugit dinaintea turcilor In Bănat aducând cu sine vre-un căţel şi pur ­cel, cu asta r ă m â n e dator pa t r ia rhal . E^te însă foarte îndrăzneţ în afirmări ca acestea la adresa român i lo r : (pag. 6) »Nu n u m a i

In ce priveşte spor i rea averilor noas t re b i -sericeşu, dar în general în istoria patriei noas t re , român i i n ' a a nici u n merit. . . ca rac ­teristic este de altfel, dar neescepţionabil c ă aşa zisa politică religioasă a români lor n u este nou ta te <.

>Aşa se vede că la dânşii a devenit u n fel de ideal naţ ional să se aşeze fără grije îa averea organizată şi su s ţ inută de alţii*. Se laudă apoi (pag. 7) că Arsenie Cernovici a-ducâad cu sine 4 0 . 0 0 0 familii sâ rbe a creat sate şi oraşe p â n ă la Vaţ şi Buda , nemai vorbind de comitatele din Banat , de Arad, Cenad, Cîocgrad, Bihor etc. Neagă însă că subt Ludovic I, subt Matei Corvin şi Vladislav ar fi fost români în Ungaria (pag. 8), măca r că azi până şi cei mai şovinişti istoricieni maghiar i r ecunosc că Ioan H a n y a d i a fost r o m â n prin u r m a r e şi marele rfge Matei a fost român .

L i pag. 11 zice că până şi în veacul 17 noi români i n u e ram naţie ci numai o sectă In deosebire de naţia sârbească.

Noi pes te 2 mil ioane suflete e ram — sectă, — iar ei vre o 2 0 0 de mii e rau o naţ iune , cărei patr iarhul îi atribuie meri ta colosale : Ei a u a d u s cul tură î a ţară, ei a u întemeiat comers iu şi industrie, ei a u apara t ţ i r a împotriva turcilor!. . . .

Pen t ru a ne înegri, pat r iarhal citează c u înbelşugare pe româai i (?) Gaster , Tictil şi Alexici, p r e c u m şi pe Hunfalvi, Iancsó Be­nedv k, Ré!hi şi aiţi istoriciani maghiari , cari au scris despre noi conduşi n a de a-devàruî ietoric ci de tandenţa politice. Chiar sprij inindu-se р з aceştia pat r iarhal sâ rb e

FOIŢA ZIARULUI «TRIBUNA..

Bai Canin la J i r e c e k ) . I >o Alecu Konstanttnoi.

»Ce vi pr. vesteşte Ţvetco, zise ruşlnoiul llcşo, •'a tntlmplst mal pe urmi, dar cu ştiu cl Bal Owlu a călătorit mai 'rulete la Prag», cl a atât mult pe icolo şi c l a vlndut o grămadă de ulei de rozr. Să vi o poTCtteac şi vouă ?

l-im rf spune : Clnd e vorba de Bel Osulu, ou mal întreba atâta, di -i înaintei<

>Bice, ascultaţi deci: Bai Ganiu ajunge din Vlena In Pngi . Se ccboari la gari, la desagii pe umeri şi ijucge pe strtdl. Vizitii t lbiresc pe el şl vreiu s i l servească; el Ie face un semn cu capul, că n'are pottl. Ăştia cred c l Ie face «mn i i I ajute şi lată cl se opreşte o tr lsuri Înaintea lui. Bal Oanlu se Infurlszf, scăpări •chintal din ochi şl face gesturi mânioase. Un

: poliţist vede «stea toate şi perunceşte trlsuiei î l plece. Bai Otnlu Işi bate capul delà cine s i afle unde locuieşte istoricul nostru Jlrectk.

Jlrectk a trăit In Bulgaiii, iubejie pe bulgari, Bai Oaniu se va duce la el şl 1 va zice: Bună arul, să ti dea Dzeu toste cele bune — şi mai

C'**i poale căi pofttşte să stea; de ce aă mal dea nl la hotel? — Pe clnd sa gindeşte Ia astea,

vina un hamal cu şapei roşie şl se opreşte In Hinte« lui şl 1 face propunerea s i l duci «5 de-•gil .

Bal Oanlu П întrebi daci ştie unde loeukşte •) Un învăţat istoriograf, profesor universitar.

Jlrectk; hamalul i spune c l nu ştie, dar crede c i va put f i afla şl întinde mâna s i la In primire desagii. Bai Ganiu nu li d l — poate ai dispară cu ei cu iot, cine ştie unde, şi mai e hamalul Imbricat şi prea bine — cine poate povesti cât o s i I ceari ?

— >SI meargă demnul numai înainte, c l eu viu In urnei, zice Bai Ga nia cucartenie. Las! mi desagii, o si-l duc eu singur*.

Curtenii asta a folosit-o Bai Ganiu, pe deo parte ca s i câştige pe hamal pentru slnr, pe de alt! parte ca sl-i arate, c l r u e vreun bogătaş de clasa Intlltr, pe care o s i I poati pureca cum

va vrea el. Porcesc amândoi la drum şl întreabă la fiecare

coif de stradi unde şade Jirecek; tn sflrşlt a bă­gat cineva de seami c i e vorba de profesorul Ji­rectk; 1rs spus unde vor putea s i ie informeze;

I ei au întrebat şi l'au gislt In sflrşlt. Bai Ganiu zice hamalului un : » Dumnezeu s i ti

ajute! Multam!« şi lotri In locuinţa lui Jlrectk. O, o, buni ziua die Jirect k. cum 1(1 merge,

bine ? strigi Bal Ganiu Ia tonul cel mai prietenor, când Intri In odaia casei.

Acesta II întinde mina surprins, II pofteşte al ocupe loc şi i e năcaz, c l nu şi aduce aminte, cine e iubitul său prietin,

— Nu mă cunoşti ?« adaugi Bai Ganiu, schim­bând pe >dta< cu »tu« de mal multe ori. >N'ai fost ministru In Sofia ?<

— >Ba dale — >Eu sunt de acolo I« — urmează sărbăto­

reşte Bal Ganiu — » suntem prin urmare tova-rlşi, şl Inel cum ! 1(1 mai adud «sainte de arti­colul din gazeta » Slav janin« ?<

— >Da, Irti aduc aminte«, zice Jirecek plin de răbdare şi afabil.

— »Hil, cum te-au împroşcat !,.. Da s i nu-{f pese de loc, s i n'ai nici o grife ! Decite-ori te-irn lăudat eu! . . Zic ei, c i Jirecek aşa, c i Jlrectk pe dincolea, da >s! fie cu iertare* z'c eu, nu e nici unul ca ele,

Jlrectk cunoaşte bine pe bulgari şl de aceea nici nu se miră de loc de familiaritatea aceasta a lui Bal Ganiu. Conversată urmează Inel astfel vre o câteva minute, In sfârşit trec Ia o temi mai prac­tică: Bsi Gmlu laudi locuinţa gazdei, face aluzii foarte plausiblle c i >ar ma! fi la adecă Inel lor, ca s i locuiaacl chiar şi un strein aici«. II vor­beşte de ospitalitate bulgarilor, îşi exprimi pă­rerea sa de rău: »Vezl, ceilalţi nu sunt ca noi» bulgarii ; daci vine un străin In casă bulgărească, II cinstesc cu mâncare şi beuturl şl cu locuinţă «. Jirecek caută a i i explice, s ă i faci a i Inţeleagi, c l locuinţa e strimţi, chiar şi pentru al sil. Bai Oanlu Işl face urechea toacă şi aduce vorba iarăşi! la ospitalitatea bulgărească. Delà tema aceasta trece conversaţia Ia negoţul lui Bai Geniu. Acesta comunici stăpânului casei c i a adus ulei de roz?, spre vânzare şi declari : Mâine, dsci vrei, s i m l duci la toate fabricele, c l primesc bucuros; tu si-mi spui ce vreau oamenii, că eu nu pricep limba. Nj-I aşa?« Jirectk se g i b e ş t e si-i comu­nice că nu e cunoscut cu fabricant i uleiurilor eterice, fiidcl are o ocupaţie foarte deosebită de a lor şl — pe l ingi asta — nici nu are timp li­ber; dar Ii va spune unde se întâlnesc studenţii bulgari şi printre aceştia va găsi pe unul, care să-i sari Intr'ajutor.

>Daci vrei — adaugă Bai Ganiu — daci n e

«ь* 2 _ silit să ne recunoască o m a r e calitate : u n d e e r a m Ia contact c a slavii şi e lementul ma­ghiar, roman izam cn mul t succes (psg 19).

Б cel puţ in cin dat ca u n popor de pă­stori , tăietori de lemne, cărbunar i şi cărămi­dari , c u m ne prezintă tot la pag. 19 să în­ghită elementele alcătuitoare de stat .

Reţ inem In privinţa asta o mărtur is i re pe ca re o face la pag. 2 1 .

Dupa ce sa plânge adică că păstorii şi tăietorii aceştia de lemne romanizează şi pe bulgari , scrie următoru l caz :

>In districtul Posareva ţ , rîuî Miava des­par te două sate, Sdrela , sat valah şi Se to-nis , sat sârbesc. In scur tă v r e m e păstorii sârbi , cari îşi păştiau turmele ia u n loc cu românii , au primit obiceiurile şi portal ro­m â n e s c , a a învăţat l imba valahă aş» că chiar între dânşii Încetai cu încetul vorbiau mú bucuros româneş te decât sârbes te . Şi din contră valahul n u învaţă sârbsşte . Iar deoarece trecerea pe rîul Miava e a n e v o ­ioasa pent rucă rar se găseşte acolo o lun­tre , sârbii d î pe acest terilor, în v reme scur ta s ' aa valahizat. Tot aşa a u păţit bul­garii de lângă Timoc In districtul Vidinului în vecinătatea valahilor, vorbind şi ei mai mul t şi mai bucu ros româaeş t e .

La pag. 23 patriarhul sârb îşi ia oste­nea la să dovedească cucerirea pe care a u fâcut-o păstorii şi cărbunari i de români prin­t re saşi. h r ca să demonst reze , că în Un­garia propriu zi3â nici crrar în veacul tre­cu t n u erau români , se provoacă la a n oarecare Baiîhsy, care In »Istoria statis.ică« ce a scris pe v remea lai Ioaif, n u ştie încă desp re p o p o h ţ i e româneasca .

V a s à zică pen t rucă s'a găsit un manu­scr is r ămas delà un prost , care nu şt ia de­sp r e român i , pa t r ia rha l Bogdanovic i sus­ţ ine enormi ta tea că în veacul t recut nu e rau român i în Ungar i a propr iu zisă.

Prezentându-ne , ca p e o naţie pr imej ­d i o a s a , capabilă să-i desnaţ ional izeze şi pe ungur i , patr iarhul conjură judecător ia din Timişoara să respingă cu a tâ t mai oseb i t ac ţ iunea noastră , pent ru intrarea în poses ie

vrei, nu te pot sili. O si-1 dau şi doatnnli (e acasă ?) o sticli de ulei de rose. O cunosc şi pe dumniaci. (Jirectk, cere nu « însurat, nu se poste din destul mira, ds care doamnă e vorbs) Da dacă sveţl pe aici rudenii, prieteni, să іг spui, că am adus ulei ds roza — ci nu e aici o ruşine. O s i raă duc mii des pela ei, o să povestim de Bulgaria noastră. Ducă tocmii vrei, m i Invoiesc să rămân şi la dta cit stau In Praga. El?c

»Iarti-mä, dale >Zic şi eu, numai î ş i , dică vrei — adaugi!

Bal Gsniu zăpăcit - Mia-mi place m îi bine In hotei, da, spuneam eu, Jirecek e de-al nostru şi...

>I(] raulţumasc pentru atenţiune; te-aşl t'neâ bucuros Ы mine, dar nu am locuinţă destul de mare. Astăzi Iasă eşti oaspele nostru şi prânzeşti cu noU.

»La ргазк? De ce n u ? — aplaudl Bsi O»-niu. — Şi d t a al mâncat, cum s'ar zice, tot­deauna dacă cu la mine, cd paţin la masă bulgărească*.

jirecek are o afteere urgentă, care a întrerupt o cănd a Intrat Bil Gsniu. Stăpânul casei stă ca pe spini şl nu ştie cum să scape pentru câi?a timp de limbutul său oaspe. Suaă ; apare un ser vitor, căruia 1 porunceşte să comunice celor al casei, că a sosit un oaspe din Bulgaria. Nu mult după asta apare mima lui Jirectţc Bai Oia iu abia ci se ridică de pe scaun, fice cu mâna o dupiă mişcare 1« frunte şl aruncă vorbele aşa peste umeri: »El, cum marge, bine, ce . 9 Si-ţl străog mâna, a şt, c u n o fac bulgarii. Ei, c u a o mai duci ? MI bucur*.

Doimna II salută prietenos şl arată un deoss-

»T RI BU N A«

a celor trei mănăstiri, cu cât dacă s'ar ad­mite că bisericile şi averile pot să fie mo­ştenite de cei cari supravieţuiesc poporeni-lor dispăruţi, atunci şi catolicii delà Vaţ, Strigoniu, Comarom, ori jidanii de pe acolo ar putea să pretindă bisericile şi averile sârbeşti rămase fără credincioşi. Ciudat raţionament. Se vede că patriarhul sârb a uitat de comunitatea vieţei noastre bise­riceşti, a uitat, că mănăstirile din chestiune sunt pe teritor românesc, şi că mai bine de două veacuri împreună am agonisit şi susţinut mănăstirile şi bisericile, precum se face că nu ştie nici despre lupta marelui Şaguna, care deja la 1864 se provoca Ia argumente puternice şi se baza pe docu­mente nerăstarnabils pentru a pretinde partea de avere ce ni-se cuvine.

Patriarhul sârb îicheie (pag. 50) rugând judecătoria să respingă acţiunea mitropoliei româneşti şi s'o condamne Intre altele şi la plătirea a 17.200 cor. cheltuieli cât a avut patriarhul compunând proza sa încâlcită şi tendenţioasă.

In alt număr ne vom ocupă cu răspun­sul comitetului congresual sârbesc, precum şi cu răspunsul episcopului sârb Qavril Zmeianovici şi ceilalţi trei episcopi sârbi.

Boicot în Ungaria contra ungurilor. Ziarele maghiare publica îngrijorate u rmă­toarea ş t i r e :

>Din Biaj se anun ţ a că românii de acolo au pornit u n boicot atât de sever şi de bine organizat împotr iva comercian­ţilor maghiari (mol), cu d 'atunci aceştia nu mat pot să vândă nici măcar o cutie de ch'brùuri. Sa zice că se va cere aju­tora i guvernului împotr iva boicotului *. Adecă ce să ajute — g u v e r n u l ?

O să p u n ă j andarmi la poarta гогваэііог şi o să-i dacă pe sus în prăvăliile ungureşt i ? !

De aitfel, drept să măr tur i s im: fraţii delà Blaj a u dat de leacul şovinismului , căci la pungă sun t foarte simţitori şl ungari i neaoşi şi neofiţii!

bit interes fată de patria oaspelui, punlndu-i o îmilţlnae de întrebări.

„Nu, spune-mi drept — zice Bal Q<nia — nnde-i mai frumos, In Praga ori Ia Sofii ?< D n a nu 1 înţelege fiindcă n'a fost nicicând Ia Sofia, dar Bsi Oaniu se uită la Jliec.k surăzloddiabolic:, ca şl când atgvrei să-I facă si-i înţeleagă supe­rioara sa cunoştinţl a unui suflet femeiesc. Nu e femeie? Se poate vorbi cu ea ceva mai im­portant ?

» Domnul vrea să prirczeisci astăzi Ia noi — — zice Jirecek mimei sale şi o roagi dapă aceea pe neasţ«şte să I ducă pe Bil Oinlu latr 'alti odaie ca s l ş i poată urmi lucrarea.

Doamna f«ce propunerea Iui Bsi Gmlu s l meargă In odiia vecini. Bai Oinlu priveşte scru-titor la Jirecek, se uită dual desagii cu sticluţele de ulei, se reigladeşte, adunănduşi sprâncenele: >Şi-au spus ceva pe nemţeşte ! Mii ştii, mai ştii ! Da nu-mi vine să cred. La urma urmei a fost ministru la noi. Da nici miniştrii nu s ЩІ de păcură bună. D i de ăsta nu cred odată cu capul.c

Sa ridioft nthotărlt de pe asana şi pleacă tn o lala de alături la propnnerea doamnei ; dir când ijaag* la uşă, sa întoarsa, vrtnd să eateaieă de pe feţele celor doi planurile lor şi bagă de teamă vre o câteva semne mate, pe eiri Ie schimbau — de fapt — eksenii !n momentul acesta : sem­nele attea însemnau: Vezi de mi-I ţine cât mi i mait, fiindcă am o afacere foarte urgenta ; Bai Giina Insă şi Ie explică altfel. — „Poate că vă stau lnorurile astea In drum" declară el, a ră tăni sa oehii la desigi.

27 Ian. n. 1909

Proclamarea şefiei dlui Ion I. C Brătianu.

Dăm după »Villornlc decursul congresului de Ieri a! partidului national-liberal.

Djşî congresul eră anunţ i! pentru ora 2 {uni. totuşi Încă de pcla orele 1, sala începe s i se po­puleze.

Dintre fruntaşii partidului ni |!oru! liberal, am putut observa următoarele persoane;

Dnli miniştri E. Costlnescu, Torna Stelfan, Sa. Hiret, V. O. Mortun, Anton Carp şi Al. Diu-vari.

Dnll P. S. Aurelian, M Paerfkld«, B. M Issir Em. Porumbaru, C. I. Stoicescu, C. C o d i ş , ge­neral Btidlşteann, Nicu Ginea, D. I. Qhica, D . Polizu-MIcşuneşti. C Cllmescu, Q . Vultaresca, C F. Robescu, Or. Stefâneicu, D . Dragamlr Du­mitrescu, C. Higi Tudorache, AL Eaacovicl, I. G, Piese», Fbria Roset«, Al. Culogiu, D. Drighlescu, S. Hallta, Général Blduleicu, N. N. Siveanu, Co­lonel Parfenl, II. Isvoraan, D.M. Barilleana, T*ke Prolopopescu, Al Tătiranu, 1. Fusses, Dr. An-ghelescu, losef Iglroseanu, mijor SUtlneanu, M. Orleana, G. Dlamandl, Dr. G. Anghiiescu, Dr. Cintacuzino, C. Stire, Tr. D j u w a , C. I. C. Brl-tlanu, I. N. Cezărescu, Dr. M«dăr«scu, Andrei Popovld, Aurel Duaca, Dr. Botescu, G. C. Dragu, Slmionescu Rimnlcemu, Victor Aatoaescu, Or. Olani, I. Nădijde, D. Cerp, Slroe Beloesco, In­giner Ţaruşanu, C. Banu, I. O. Duca, Valérián Urseanu, Nerou Lu pas eu, N. Alexiu, N. T. Pop, Slivescu, Ştefan C. Ion, P. Р, Э 0 І , St. Filipescu-D i g i ş s n i , Dr. Buiciiu, Mitei Corbsscu e*:.

La orile 2 jum. soseşts dnul lo in S. C. Bri­ttana, cire este primit cu ovafjurji şl aplauze, cui dureizi mai mjîte minute.

Dnul P. S. Aurelian, preşedintele senatului, este proclamat preşsdlnte al congresului.

D sa spună că membrii partidului- mjlonil li­beral, din Intreig* ţar*, au fost chlemitj pentru a se rosti cui se cuvine a se încredinţa şefii pirt.'dulu», tn urma retrigţrtl deli a:es«tă şefie a dlui D. A. SlBrdzi, retragere care a întristat pe toţi membrii partidului.

Luflad ca r ia tu l di Ferechlds spune că pirtidol шфоваі libera', venlf Ii cârma statului In urmi evenimentului dla ori mă/ i ra anului trecut, poate fi mândru că şi-a Impiiait menirea cu prisosinţă.

Oriţle modului înţelept de guvernare al dlui Sturdzi, care s'a retras din vla|* politică f Jnd regretit de toţi, partidul liberal s'a prezentit tot­deauna In f*ţa evenimentelor pregltit şl strlns nnlt.

— „A, de ioo. Ш rog, să n'âi nioi o ta&mi*, ti ră»panda Jreo«k

„Da tat Tâ vor sta In drum, ştiu ea. Stai, Ii iau cu mice Ia odaia тезіпа" — şi întindj mana să ia d e u g i , dar J>res»k eu macnă-ia protei-tează prietenos. „De mi-ar fi frică, aş mi i alea, da aşa ered..."

Se dne In odaia de primire şi doamna tnohide aşa dapă dtssa, ea iă nu se andl In odaie nici un igomot. Se oiteneţte ta tot chipul aft dea o ocupaţie interesantă Ini Bai O tn iu : Ii pune îna­inte d.firite aibnmari; îi a n t ă tablouri, o sume­denie de ilustraţii, dar gândurile lai Bii Qiaia eboară pe alt u ide ra şi Bai G ini a răipnnde a-tenţiunilor cu o răceală тоНа : „Na mai am pof­tă, mulţam; uită-te numai dta la ele. Câte chipuri de astea am mai r a s a t ! Na mai sunt niai e i copil mic I м

Bai Ganiu se uită neliniştit Ia eeasorinisal săn gigantic de argint şi începe o conversaţie foarte interesantă şi foirta ia Іоаді e i : „Saat foarte curios, i i oanais Еэгора. Aouma, de pi l i i , • la noi amiasul şi să ia prinsul. L i D-rastră a altfel. Clnd mâneaţi D-roastră, da pildă ?"

Noi mâncăm, de obicei, la 6 eeaiuri, aitizi Insă putem să mâncăm şi mai de vreme. Iartămi, am să te părăaese pentru un minut", aise sti-pftna şi iese pe uşă.

Bai Ganiu stă singur tn silon, se uită ou gin-dnrile aiurea la chipuri, souipa din eftad In oâid pe covor, (nu fiinăaă i a r fi foame, dar mai ştii!) dă ea eisma pe de-a «apr a şi trage ea urechii ii cel mai mie igomot din cabinetul de lucra. Ds-o-dată aude, cum se ridică Jirecek de pe scaon, cum faee са(іта pasi fi cum stă localni. ,Ci

27 Ian. D. 1909 . T R I B U N A . Pag. 3

înaintea vacanţei parlamentare leale ca ocazia sărbătorilor, s'a ţinut o constituire a mijorilăţi-lor parlamentare, c lnd s'a putut constata că par­idul naţional-liberal este cel mai tare partid po-Kic din ţ i r i .

Ia urma retragere! delà şefia partidului national-liberal a diu! Sturdza, fruntaşii partidului a'au gJndit a propune ca succesor Ia şefia partidului pe dl Ion BritiiDU, care poarti şi un nume ilustru, şi care s'a i firmát ca cel mai de valoare din par­tid (aplauze şl ovaţiuni. Trăiască).

Continuând dl Pberikyde spune c i adversarii partidului cauţi să spule că partidul liberal ar fi divizat In tineri şl băttini liberali. Nu este ade­vărat. Eu, z'ce dl Pherc kyde, care sunt unul din­tre cel a a l vechi libert)), v i afiim c i tiu există tineri şl bătrâni. Cu toţii suntem überall şi gata a ne supune noului şef.

DI Ferlcblde termică spunlnd ca membrii par­tidului trebuie să consfinţească ca ştf pe dl i. Biătianu.

Dl gen. Budiţieanu, vise-preşedinte al senatu­lui se adressai t d rec t dini prim-ministru.

Ţsra are nevoie de o a dmiaiatraţie bună, de i n a n | e ic! de, de o armată bice organizată, şi com viitorul şei al partidului cate In miaorfc a Îndeplini aceste idealuri, el toa te fi sigar că toţi membrii senstnlni României ver fl en el.

D3 & Costintscu este primii ea aplanse şi ova-|ІОВ».

D-ia faee istoricnl partidului cation al-liberal, aritftnd că toate evenimentele mari, tot ce a'a făcut in ţară se datoreste vechilor conducători a i partidului ca C. A. Rosetli, Ion Brăliaun şi

D. Sta>dxa. Lui Ion Brăt'aee se datoreste formarea şi or­

ganizarea partidului libere!, şi do aceea aai, când membrii partidtilai sânt chî"maţi să rezolve nn aţa de mare evtnimfut, « i ß . tal lai Ion Brătiana planează deaiopr« noastei.

D-sa face арві la m i ea tutercr membrilor partidului în dea Baud pe cei ce ar avea tre-o s»Etu\\ imue, kfc nn ţie socoteală de interesele lor personale f»ţă de marele intere* general al tarii, şi r.imele noului şef al partidului, dl Jon 1. C. Brâtianu, să fie un cuvânt de ordine ptn-iru unire, delà *n cap la altul al ţârii.

( ap lan ie prelungite). Dl. C. Stere, d#pnlst de Iaşi. Voibind in nn-

mt)e /«te/ni, vechea capHaia a Mo djvei, aalotă ia pertoDK dloi Ion Br i t»n» pe şt fol psrtidalti nsţicnal-liberat, recontestaí absolut de nimeni.

Ş i fol bbdí partid — ррияе d. Siere — na ае alege, el se in pune, prin calităţii* sale, şi d. Brătiana Îndeplineşte ca prisosinţă aceste ca Utili.

Na MVLTIGHLE care ar putea fi stingherite ds

pioatâlâa n a i sont, că n'am leat desagii ca mine Jn odaie. „Bai Gsniu stă ca pe spini; In iffrşit nn se mai poate reţinea, ae scoală, merge tiptil deiot, f e covor, (ana la nş» cabinetului, tşi a-pleoă OTeshsa la gaura cheii şi atenită ; fşi sade nemsi respirarea speriată şi băl»ia săegeloi în •rec hi. Dar nn se linişteşte Bai Gsniu on on», en dotă ; no poate vedea nimic prin ganra cheii şi pe clnd apară încă nehotirtt elsnţa uşii, des­chide t ţ s , t ag* eapul misterios in cd»ie şi vede pe Jirecik apl«cânda-se, in apropierea dessgilor tăi, înaintea onai dnlsp de cărţi. Bai Gsoin і ae rlnjeşte : „Ei, Incri, incri ? Stai, mă găndeam, să arnnei odată ochii lolăuntro. Da lucră, na te «ia«bi«i de loc, o să închid aşa îndată."

Jirecck II priveşte mirat, f i r i ea să-i treacă prin cep cauza curiosul ţii acesteia ciudate.

Trafi. de H. P. P,

(Va arma.)

H A . Z . Bucurie în căsnicie.

Io an: Cum poţi s i trăieşti cu o aşa nevastă, care purursa face gâlcesvf. Aş lăia-o In mama focului.

Petru: Dirpotrlvl. La coi e bucurie destulă. C i are cevastă-mea obiceiul, când e mânioasă, să arunce In mine cu tot ce apuci In m i n i ! Dt tă m i loveşte, să bucură er, dacă greşeşte lo­vitura, m i bu tur eu! Şi »pü că z k l , c i nu trăim lume d'aibi ?

anele pofte personale, pot ai consacre on şef de part id; el ae Înalţă mai ana de acestea şi numai calităţile şi valoarea lai ti im pane ca şef.

Şef nn poate fi decât cel care reprezintă uni­tatea organică, şi care prin ooedaserea «a poats să unească înir'ua corp o mulţime risijit*.

In partidol liberal aa а < xistït pretenţii Ia şefie, din partea diferitelor persoane. Pariidol liberai ai-a n r a a t oalea lai faloioă, unit şi ţatornie.

Noal şef al partidalni poartă aeelaş steag pe care l'a portat premergătorii săi şi care tntru-peaxă dorinţa României de a fi mare, liberă, stăpână pe destinele ei.

Trăiască pxrtidol national-liberal şi şeful său, d. Ion Brătisna. (aplauzi,).

D. N. Ganta citeşte an discurs plin de la-snfleţii'e prin care şi d-sa, tot In numele Isşulni şi Moldovei, aduce omagiile sale dini I. Brătiaau, ţel al partidol liberal.

Dl Uariu Iswieanu spune c i retfmbrii parti­dului naţional-libetai trebuie s i se glscască strâns unit, In jurul steigului desfăşurat de noul şef a!

partidului. Dl D. Sturdza, şeful partidului liberal fiind îa

viaţă a voit tâ încredinţeze conducerea partidu­lui, ce iul roti vrednic dintre toţi, dlul Ion I. C. Btătisnu, şi noi toţi suntem datori să ne supu­nem lui, cici a dovedit c i e vrednic s i ne con­duci.

Di r iâcdmile nu trebuiesc numai strânse, ci noul şef al partidului trebuie s i le şl umple.

Urează apoi ca toati activitatea viitoare a noului şef fi partidului să fie un triumf.

Dl M. Ihitiklde luând din nou cuvântul spume că membrii partidului !r« bule şă şl spuie cuvâotu', deactea d sa vs ce;i o moţiune.

MOŢIUNE. ЫеѵгіЪги partidului naţional-liberal adunaji în

Bucureşti in sala Eforiei, în \iua de 11 Ianuarie ІдСд, 1 eţrtzentând întreaga oiganţaţie a parti-аиші dm iară, declară p reiunccşte pe dl Jen C. Brùtianu preşfdint» ai comitetului executiv conamăior al partidului naţional-hberal.

Moţiunea eite primită cu aplaize şl ovsţiunl prelungite.

Discursul d'ul 1. Brăiianu. Sunt cuprins de o emeţiur*; adânci, pentru că Îmi dau seama da marea răspundere ce-mi Uv.

In atest moment solemn gittdu! meu se în­toarce căt;ă acei ce m'su precedat şi In a clror vistă îmi voiu căută pilda şi b isola.

GI rdu ! mtu se întoarce !n *cett moment că'ră fostul ro i t ru ş t ! şi V grttele mele se unesc cu regret<le d vofstra unanime ci , din cauz* s in î -tăţii sale sdruntlnate de o jumătate veac de munci mare şl curată, e silit să se retragi delà condu­cerea partidului. S i l urăm cu toţii cr, redobăn-dindu-şi tărătstea cât mai curând, să ne poafi ajută cu luminile begatei gale experienţe.

Continuând, spune tă alegerea sa ca şef al partidului este o consecinţă a muncei ne prege­tate a celcr bătrâni, cari au creat partidul şl au f ic t t cefe mai rrari acte in această ţari.

Să nu v i aştept»ţi din partea mea la un pro­gram nou. Frogrtmul se formeiză faţă de nece s i t i ţ le mari ale ţării şi ele neamului.

Ţinta partidalni naţional-libera 1, va rămâne aceeaşi Întărirea forţelor naţionale pe terenul intelectual, material şi militar.

Pontra aih?g«rea аееяЫ гшор tnbnie să între­prindem o acţiona de dreptate şi de solidaritate.

Să ne reamintim ccvintele celai ce m'a pré­cédât : Domnia legilor.

Âcţinnea noîtră trebuie să fit o of eră de Înăl­ţare a neamniai şi de regenerare a ţârei.

Karele figuri cari s'au retras din partid, lăsând In ei aa gol, nu aa pătat face ca Ia decursei vrensiior, acţiunea partidului să scadă, de aceea şi aită-xi când re retrage Încă un stâlp, datoria noastră este să ne urmăm calea şi să Întărim şi mai mult partidei.

Şi acnm ca sufletul cinstit, vă гЫ s i fim nciţi pentru a putea conlucra spre binele şi prospera-rea acestei ţ i r i .

Ultimele cuvinte ale d Ini Bîătianu sunt aco­perite de o furttnă de ap'acse şi de ovaţiuni nesfârşi e.

Congrese! a'a sfârşit ia orele 4.

Moartea primarului Galaţilor. Despre motrtsa regretatului N. Gaaiutea pri­

mar al Galaţnlui, originar delà noi „Minerva acrie :

Dnpă cum am апогф*, Luni seara s'a «tins din viaţă, nn demnitar al G&latilor, ţigară b'09 cn-noscută şi simpatizată In oraşal nostru Gh. N. Gamuies, primarul orsşoloi unul аЫга delegaţii partidului liberal, Ia congresul din Baotmşli, so­sind а іеагі la gară, a fost caprina de ut» ataş al inimii, boală de care decedatul suferea de malt. Abia a putut să meargă pftoâ In sala de aştep­tare a clasei I, onde era Ineonjcrat de majori­tatea delegaţilor, oare se aflta acolo luă In grabă două pilule dintr'un medicament anti-cardiao, şi de care medicament era nelipsit In totdsaana.

Cu toate Ingrjirile ce i-s'au dat ш pripi, pri­miră! Gamulea presimţi sfârşitul şi cern să i-so aducă pe fiul sin, bacalaureat, soldat la batalio­nul de cetate.

înainte de a veni medicul după care sa trimi­sele, primarei Gamulea caza la nesimţire*. D-aii doctori Sfăvresoa şi Vico sosind i-au Urni fric­ţiuni şi ir jcctiurH, Insă totul a fost zadarnic, căci dnpă câteva minate, dftnsal а expirat. Ia iimpal aeesfa a sosit di prefect al jodeţolui, Gassi, care diaru«e să se trimeatâ după dl ajutor de primar Petrovici, şi advocatul Fiiipide, vechio prieten ai deoedfttuloi.

Reittul delegaţilor plecase cu (renal, iar în Gs-lati a rimaa numai dl Gsssr, care a telegrafist c»zoi dini priœ-ministrn, dini 0*lesnn>, şef ai par.idniui liberal şi dini Dr. Ştefineacn Galaţi, reda ca de ledstul. Cornel reinscil-ţit « fost apoi transportat la locuinţa deced»i«iai. u&ds la grabă ri3(fe!@ s$'a t şi un fosits ct rs număr de cuuos-ccţi veclrâ să-i vadă.

Yesica morţei sale a'a răspânfit cu foarte mars inţ'K!ă în tot oraful, şi a impresionat mult, pen-t r tcá dese data! a fost un om bine cunoscut şi Iu deostbi cinstit.

De »fiarfc Insă k'áa »rberat dnpf le la lalim-Clcb, la clubul advoorţlor, la seiiui iigei, şi Ia primărie.

Â^Uzi corpul decedalclui a fost tmbăisătnat. I^morirâatarea se va fsce Mereuri. Până »cum lm locnmţa sa a'»a pr mit г-осоагоаіѳ telegrame şi corosEP. D#C6d(tal lasă ta urma sa doi fii, ШѴІ c»re sin di» să dreptul Ia Berlin şi altui kta-dsni.

Priœfri» şi Liga culturală vor fsse o lemor-ncâstcre impnsătoare deeedataluù

D i n R o m â n i 8 s C o n f e r e n ţ a d lu l p r e f a s o r Il ie Bărbe leac r j .

A%tarâ la ore:6 9 di prof. universitar Ilie Băr-boletcr, a ţinut In sala Alenecloi o cohferirţâ tratând despre : O nouă prcblemă şcoUră şi mai sa seif m l socială română.

Vcrb'nd despre oanzele care contribniess la trăîoioiA unfii ţ ir i , conferenţiarul spunea, cft sc cala este unul din cei mai principali sgeaţi. Pe lir.gă partea ştiinţifică şi literară, oare se predà tn şcoală, trebuie să ne interesese şi şeoala economica, care este şcoala de agricultură şi şcoala de шеигіі . Âlătnri de %а«Г\ьщ ne mai trebbieşte şi o şcoală politică socială, In care tinerii să poată Învăţa psihologia vieţet politioe-sociale, ţi deslegtrea tuturor chestiilor cari se ridică la ordinea zilei. In timpul, tn crre triim, spnnea confereoţitrul, tinerilor na le este dat, a Ina parte la viaţa politică souială şi aceasta este un rău. Politica şi partidele politise pentra tinerime este o tsgauâ de oipătoialâ şi de ambi­ţioşi. In partidele politice tinerimea ar trebui să vadă an element de ordine, de înălţare de neam, iar nu de lacrori ca total contrar. Aci e roinl şcoalei, spunea conferenţiarul şi acessta ca atât mai mult, cu cât suntem inondaţi OM un mare număr de reviste şi ziare politice in care cinstea celor mai d« seamă bărbaţi ai noştri e pusă la băiiuiall. Din corectul g'^şit al revistelor ten-d№ţio»i@ ţi din cauza nspâs&Uaro a politiciani-lcr, am avut tn timpul din urma carenţe greşite, aşa o&m a fost cel ai.timilitsrist şi anti-religios. AY fi ЬІ№Ѳ ca fn careurile sapeiicsre de ii?.ca fi la ЫыЛіл.б să li-se f*câ de către profesori, ex­punerea curentelor noi, la moi jest şi conştiia-

Pag. 4 >f K I B U N Ä< 27 Ian. n. 1909

cioi. FàoftnSo-ie acestea, cooşliiaja da a i s r ă r şi de datorie та fi mai mare, iar carenţele tenden­ţioase şi personale ar dispărea.

Iioheind conferenţiarul spunea: sa eercetlm r i a l la noi, şi na la reoini, s i ne îafăţam anal pe altal а jadee«, fi atanoi, ea figurantă vom fi conştienţi de viaţa politieă socială aşa cnm eite, şi cam «r trebui iă fie.

*

A d u n a r e a g e n e r a l ă a m u n c i t o r i l o r r o т й п і d i a U n g a r i a . Ieri s'a ţinut adunarea generali de constituire i cercului cultural a mun­citorilor români din Ungaria, fn sila >Amiclţla« din capitală.

Adunarea s'a deichis la orele 4 d. a. aubt pre­zidenţia diui P. Bucur, careaari ta t pe scurt sco­pul adunîrei, şl necesitat» Infiinfărel cercului, erătănd cam toate naţiunile din Uigaria aflate In capitală fşl au cercurile lor culturale. D sa dând cuvântul diai I. Creţu, acesta aratl pe larg foloasele ce le au muncitorii de pe urme cercu­rilor culturale, dând In a cell şl timp cetire pro­iectului de statut al cercului care se aprobi cu unanimitate de voturi, cu mici modificări.

Cercul constltuindu se a luat numele de : » Viitorul*, cerc cultural al muncitorilor români din Ungar in .

Scopul cercului es te : de a înfiinţa In ca­pitali o bibliotecă a cercului, precum şl In sa­tele şi oraşele din Uigir ia locuite de romi al, pentru ultimul scop este destinat 40 la sut2 din veniturile cercului.

S'a ales un comitet provizoriu compui din 14 persoane anunţându se a 2 a adunare Ic 25 Ia­nuarie, tot Ia sala Amiciţia, câad se va alege co -miletul definitiv.

Din Austria vrea să ocupe Serb ia şi

Muntenegru l . Dm Roma se scrie : De­putatul Cirment publică în »Stampa« u n articol, în care arată că Austria în înţele­gere cu Bulgaria are intenţiunea de a ocupa Serbia şi M.-Negru. Trupele austriace vor ocupa Belgradul, pe care îl vor părăsi în scurt tim. Teritoriul, pe care-I vor ocupa Bulgarii va rămânea însă în stăpânirea lor. Ştirea pare a fi adevărată, întrucât un di­plomat bulgar a făcut declaraţiuni în acs-laş senz.

B o i c o t a r e a berei P i l sen d e o i t r e g e r ­m a n i . Foarte multe cercuri germane, supărate de Incăpiţăaarea cu care cehii boicotează produ­sele germane, au hotărât să ia Iniţiativa unei mifcirl de contra boicot.

Comitetul director al uniune! paagîrmaaice a publicat un minlfest, In care declară că In si* tuaţia actualii, este aproape o datorie naţionili, ca taţi germanii să bjlcoteze predatele cehe, dupănirn şi cehi! boicoteazi prodassle germane.

In special boicotai aces'a trebuie s l lovească In berea de Pilsen, fis că această bere este din fabricele cehe, fie că eie din alte f«brici In care ar fî angtjtte chiar mari capitaluri germane.

Mătura acsasta In adevăr poate fi foarte pă­gubitoare pentru Вэетіа, dacă se ţine socoteală de marea consumxţlune pe care şi-o asigurase berea de Pilsen, atât In Germania precum şi In alte părţi.

Episcopalul din Caransebeş. »'Budapesti Hírlap* în n u m ă r a l s ă a de

azi scrie u rmă toa re l e :

>Din Caransebeş se anun ţ ă lai >Buda­pesti Tudosiíó< u rmă toa re l e : Naiote cu câteva zile mai mal te ziare publicau şti­rea că ministrul de cnlte şi instrucţ iune publică ar fi p ropus spre întărire pe Fi­brei Masta, ales episcop la Caransebeş , deoarece acesta a îndeplinit coadiţ iunile legate de aprobare .

»Dnpa ştirile primite diu cea mai au­torizată sorginte, ştirea aceasta nu cores­punde câtuşi de puţin adevărului. Epis­copal Masta până acom n ' a dus la înde­plinire nimic serios din ordinaţiunile mi­nisteriale, ba n 'a îndeplinit nici dispoziţiu-nile legii şcolare în dieceză. In aparen ţă , s 'a pornit de mult cercetare, dar rezal ta-tol n ' a fost decât praf a runca t în ochii autorităţilor superioare. Dintre persoanele dificultate ana l trecut la consis tera i din Caransebeş de comisaral ministerial, pen­tru a scăpa de eventuale alte neplăceri , unii s 'au penzionat alţii s 'au duз în conce­diu ori prin ocolirea forurilor competente a u scăpat de urmări le anchetei . latre asţ/el de împrejurări întărirea episcopului în timp apropiat nu se poate aştepta de loci

Ce zic la toate acestea prelaţii bisericei naţ ionale r o m â n e ? !

Situaţia politică. Firele politicei ungureşt i s s ţes a c u m pe

coridoarele camerei . Desbaterea a supra re ­formei dărilor — u n proiect de m a r e însem­năta te — n u mai atrage pe nimeni. L a şe ­dinţă s 'au prezentat de toţi vre-o 2 0 de deputaţ i , dintre cari patru sunt la r â a d cu discursul. Un singur glas sincer şi hotarlt r ă s u n ă în sala goală, al diui Vlad.

Ca atât mai sgomotoasă e viaţa ia afară de şedinţă, pe coridoare. M»i războinici s u a t ko3su1hiştii, cari se s t râng în j a ra l lai J a s t h . Spre călătoria lui la Visaa sunt aţintite azi toate privirile.

Ziarele scriu — a z\s J a s th — că eu a m de gând să trec în opoziţie. N a i adevărat . Păreri le mele despre banca au tonomă, sun t împărtăşi te de majoritatea acestei cameri , iar majoritatea n u poate sta în opoziţie. Asta am s'o spun şl Maiestăţii Sale.

Se comentează de asemenea cu viu in­t e res , următoarea declaraţie, pe care secre­tarul de stat, Szterényi a fâcut-o î a faţa u n o r politiciani austriaci: Situaţia guvernu­lui e foarte gravă. N a se poite desconsi­dera influinţa, ps care o are, preşedintele camerei, între kossuthişti. Atitudinea lui Jasth poate să fie hotărâtoare pentru des­făşurarea crizei.

Dealtfel toate discuţiile se redu: la câ­teva combinaţii. Unii cred, că în chestia băncii se va găsi neapărat o formulă nouă care să potoliască nemulţămirile să se asi­gure înţelegerea cu Austria. Alţii vorbesc de alegeri noui, cari se vor face prin Mai, sigur însă, nu se ştie nimic.

Austria contra concesiunilor u n g u r e ş t i .

Camera austriacă, s'a întrunit şi conform făgăduinţă lor partidal crefim-social a ho­tărî! să facă totul pentru a mobiliza toi parlamentai şi toate partidele austriace con­tra concesiunilor ungureşti. Acum vre-o doaâ saptămâui camera seniorilor austriaci a luat o atitudine hotărîtă împotriva dorinţelor ko3saihiste. Discursul contelui Thun nuşi-s pierdut efectul. Azi toată Austria este h > tărîlă să nu mai tolereze progresele cres­cânde ale maghiarizării armatei comune. At­mosfera politică din Viena e încărcată cu nemulţămirea taturor partidelor nu tu con­tra ungarilor numai ci chiar şi împotriva purtătorului coroanei care se arată prea în-gidaitor şi prea prjţin energic h\& cu năval­nicele dorinţi ungareşti.

Ia special partidul creştin-social din Viena în fruntea căruia se află primarul Dr. Karl Lueger e pornit contra concesiunilor un­gureşti. Se afirmă cu toată hotărârea şi se şopteşte ca un fel de secret public că în dosul acţiunii cresjin* socialilor se află însuşi prinţul moştenitor Francise Ferdinand. Gironomul nostru are în privinţa situaţiei politice pă­reri cu totul deosebite de ale împăratului şi doreşte să împiedece cu orice preţ con­cesiunile ungureşti.

Iată pentruce interpelarea deautatuluî creştin-social baronul Morsey, împotriva cesiunilor ungureşti, capătă o însemnătate deosebită. Dăm aici îa rezumat textul in­terpelării aşa cum a fost anunţat pe şe­dinţa de azi a camerii austriace:

Interpelaţiunea e iscălită de deputatul btronul Morsey şi mii mulţi alţi deputaţi creştini sociali. In ziua de 19 Decemvrie anut trecut a apărat un comunicat al ministerului de război соаяаа in care se declari c i aspiraţiile miilUre uagureşti se pot îndeplini şi ci s'au fi eut negocieri Ia această privinţă. Ftţă cu aceasta fniutl ailnUtrul de răz­boi a declarat ci au se fac negocieri şi tot te cercurile militare au declarat că orice coicesiuae militară e cu neputlajă.

Dezideratele temerare ale ungurilor sunt po­trivnice compromisului ausfro-ungtr. Armata co­mună este un bun preţios, o comjsr l din care nu se poate chtltui mijloace p:ntru a se satis­face ooftele şovlniste insaţiabile şi a se mântui situaţii politice iniutenablle.

Armata e neglijaţi. Şovinismul unguresc stră-b i te tot mai mult In şcoalele ofiţereşti dl a Ua-garfa Popoarele nemsghlare din Uagaria au la străinătate conaţionali numeroşi (ncât toate uşile ar fi deschlie pentru toate agitaţiile din afară, toate attea atunci când Ia Oagtrla poporul e lipsit de drepturi şi prin proiectul de reformă electorală preponderenţă ungurească asigură in mod brutal şi concesiunile ungureşti su i t un mij­loc pentru as'gjrarea reformei electorale.

Li urmă interpelanţli întreabă pe ministrul-preşedinte austriac dacă e dispus să dea Ia lo­cul competent declaraţiile că parlamentul austriac va combate orice concesiune militară.

Jasth şl naţionalităţile.

Smialovsţky Valér, prefectul comitatului Trencsén, întâlnindu-se pe coridorul camerii cu Justh, 1-a întimpinat ironic:

— In numele slovacilor, te salut... — Mulţumesc — Mă bucur de acest

salut şi ţi declar, că eu nu contez numai Ia slovaci, ci la toate naţionalităţile de-o

Telefon 28*. S'a deschis cea mai nouă Telefon 28*.

prăvălie de parfumerii, lucruri de artă şi diferite articole. Deposit de рагГаиѳгіі, instrumente medicale, materii de ba»* daglat, aparate pentru îngrijirea bolnavilor, obiecte de trama' (preservatlve), de bărbierit, şl pentru menagl; ciaiuri, lichenul, compoeiţU, ape minerale, vinuri medicinale, preparative pentru

alimentare, bomboane; väpsell şl diferite materii. M á t h é şl S o ţ u l , Kolozsvár, Ferencz Józseí-ut a.

27 Ian. n. 1909 « T R I B U N A * Pag. 5

potrivă. Eu am credinţa veche şi nestrămu-й, că Ia urma urmei trebuie si fie odată \ct între noi. Mă rog, ce înseamnă asta?

Roi ne certăm cu toată lumea, cu naţio-jialitiţile, cu croaţii, cu socialiştii, cu noi faine. Să vezi. Cu o leacă de bunăvoinţă

E i putea să fie şi altfel. N'a trebui să ne itóngtm de limba şi de cultura nimăruia. fereşte, aceluia care voieşte să se consacre [vieţii publice, şi eu îi cer să ştie ungureşte. Iar împotriva acelora, cari gravitează în a-M, e bine să introducem cele mai aspre iäsuri. Dar altfel eu sunt pentru egalitatea itplină şi pentru desvoltarea liberă. Aceleaşi lucruri le-am spus Ia o adunare din Cor-pona, unde erau de faţă şi vre-o 60 de pieoţi panslavi, — cari, în entuziasmul lor iar fi purtat pe umeri. — Da, ne putem inpăca, numai să vrem...

C e z ice L u p t a ?

»Data fiind situaţia foarte gravăc, tre-biià să fie cerut şi sfatul lui Birâuţiu. —

nu s'a cerut L Acum, în legitima şi su-Jblima ei indignare, »Lupta« scrie deadrcptul ia Impăratu :

Maiestate ! Ce să credem ?.,. .. Ai slăbit Maiestatea Ta, poate pentru comoditatea

toâneţelor...

E», vezi ?... Aşi-ţi trebuie Maiestate !...

Discu r su l d e p u t a t u l u i VJad.

In şedinţa de ieri a címerei ungureşti députa tri Aurel Vlad a rouit un discurs т я і lung ia iieuţia proleetuUn de «іэггл» daţilor. Dl Viad npus că rtforma dărilor nefiind o chestiune de tidln politic, i r vota bucuros proiectul, daci ar -tntr'adevir salutar. Prolatt-il In discuţie tas* ,pep«tuiază vech'u) sistem medieval de-a uş j ra « sarclai publice tocmai claiele cei* mai puter­ea (nfiuente subt raportul poiiti". La noi clisa maţilor proprietari, a bolerltail, eite şi azi ta вваі influenţi, pentru acela, proiectul mena-jjitzl mii mult interesele marii proprietăţi. Din-potrivi mica proprietate şi negoţul şi industriile mot lovite da proiect. I i special iotaresele b in -dior se atirg grav şi limitarea Ia 8 % maximum idobinzilor loveşte greu pe micile instituie de cred t cari adesea ш pot acorda creditul átüt de Mei, pe când ch'ar banca autro-ungară arsul tre­cui fusese nevoită să-şJ urce ettionul la 7 şi la Ц, Cere o noui conscripţii a cadastrului care rtoplrţi mai exact şi mai drept greu Utile ţi ar scoate marea proprietate din situaţia el privilé­giai. Cere Introducerea impozitului pe venit are singur poate fi drest şi respinge proiectul.

lin nou cutremur în Italia. A trecut o lună d e h îngrozitorul cut re-

lar, care a prefăcut la cimitire d o u l din «le mai Înfloritoare oraşe ale Italiei. Şi pă-ilntul tot n u s 'a mai liniştit Încă. Astăzi K vine ştirea u n u i nou cu t remur , cara a mai sporit pegubele de până a c u m şi a mai îimănat Încă odată fiorii morţi i .

Lăsăm să urmeze câteva a m ă n u n t e :

Roma. — Generalul Massa teltgrcfisză din І8І5ІП* ca data de 23 Iaanurio cà a'au secs Ы 117 cadavre de sab dir lœiiuri , cari en

foit îngropate. Consiliul maaieipal a foit disolrat din eanza gravelor neregalaritaţi ; primirnl а de-mii iomt deferind autoritatea sa antorităţei mili­tare. Vaporal атвгіоап Cjitie а sosit adaeftnl mnlta c i rne şi alte sjatoare. Pompierii din Pa­lermo laeraai i eu aotiritate sare a stă aga inoea-dinl din câteva puncte ale oraş cd ai.

' Gineralal Tarditi telegrafiazi ea dala de 23 Ianuarie, din Palmi: Vremea este гезе Insfc bnnă. La orele 2 40 seara s'a simţit o uşoara sgedai-t u r i : la 7.40 паа mai tare. Da inginer ds mint а rixitat spărtara prin care ies emanaţinni sal-forice şi a constatat c& asastea na au nici o le­gatară ca mişcările telaris» şi că na este niai o primejdie.

Messina. — Aiiă seară la orele 7,30 s'a sim-ţH ac) un foarte paternii} cutremur de pământ ch o dor«ti de opt seorande. Popnlaţinnea a fo*t alarmaţi ; b a r a c t b an fjst balaasate; satremnral t'« simţit şi pe vapoare.

Reggio de Calabria. — Ua entremar nşor s'a simţit astă seiră la orele 7.20. L i orele 7.24 s'a simţit nn cutremur violent de o intensitate egală en a ca! rem ar ni ai din 28 Desemvrie. Mai malte zidari cari erau deja despicate s'aa pribisH. Po-palnţianea este la prada unei mari paniee. Da cutremur foarte tare s'a simţit de asemenea la Palmi, Bignara, Sicilia, Viiîst S u Giovanni. P o -polaţionlie snat alarmata; na eiie nici o viotimă.

In urma ontrftmnrnlni da aseară s'a pro Ini o prăbuşire la tnnslal diatre Villa San Giovanni şi Sioilia, Comanicaţiniea pe cale ferată a fost Îndată restabilită.

ШШшт laformaţinm! « — Prin telefon. —

Şedinţa Camerei. Budapesta, 26 I m . Ş3dinţa se deschide

la ora 10 V4. Prssidiază FUkowázky. S3 trece numai decât ia discuţia a supra refor­mei dărilor. Szabó litván c o m b ï t e proiec­tai din punc tu l de vedere al micilor proprie­tari. Вегк áth István vorbeşte pen t ru p ro ­iect.

Вепщку cere cuvân t la regulament şi a-taoă vehement pe Polonyi, care în discur­sul său de deunăzi a spus , că partidul p o ­poral ar £1 făcut pendentă at i tudinea sa, în discuţia a supra reformei dărilor, delà vota­rea congrnei. Poonyi afirmă că el a fost de b u n ă credinţă, şi întrucât a pu tu t să greşească îşi cere scuzele .

La reforma dărilor mai vorbeşte Emödy Józtif, care primeşte proiectul.

Audienţa lui J u s t h . Azi la ora 11 Jus th a fost primit In au­

dientă de câtrâ Maiestatea Sa. Jt isth a stat la împăra tu l 45 de minute . D u p ă audienţă s'a îa tors , însoţit de contele Zichy, la pa­tul unguresc din Bankgasae. în t rebat de ziarişti a supra audienţei , Justh a refuţat orişice răspuns, subt cuvânt , că n ' a cerut voie delà Maiestatea Sa, să comunice cu­prinsul convorbirii .

După prânz, J j s t h a vizitat pe Weiss­

kirch ner, preşedintele camerei austriace, apoi pe baronul Aehrenthal şi pe ministül co­mun de război Schönaich.

Bogdanovici în Cameră. Patriarhul Bogdanovici a avat azi în ca­

mera ungară, o întrevedere mai lungă cu Wekerle. Se crede, că întrevederea asta se poate aduce în legătură cu stările din Croa­ţia, şi cu Învrăjbirile dintre sârbi şi croaţi. A şi început Prea Sfinţia Sa să uneltiască ?

N O U T Ă Ţ I . A R A D , 26 Ianuarie n. 1000.

Pentru frajii din Italia. A\i am primit delà veneratul nostru prie­

ten Dr. V. Bianu medic în Buţău o ofrandă de 20 cor. pentru fraţii din Italia. Ni-л surprins foarte plăcut, că deşi dus de atâţia ani în România, deşi s'a făcut şi acolo co­lectă pentru scopul acesta, dl Bianu a ţinut să contribuie la colecta fraţilor săi de acasă, drept un mic semn şi acesta că simte şi se solidarisea\ă cu noi.

Sumele de azi:

Dr. V. Bianu, medic Buzîu — cor. 20.— Petru Popa, sin. ecou. şi soţia Marfa

Musca — — — — — — » 6'—« ban Buieriu şl soţia Sofia Popa — » 5'—• V asile Giulani — — — .— » |- , Vasüe Cioragar, comersant Pecica — » 5-—

cori 37 — э 1421-26 Listele noastre preoedenfe

Ltolaltă: cor. 1408-26

— Preotu l C u r e — achitat . T r ibuna -Inl din Arad a adus ieri sentinţă de achi­tare în procesul părintelui Cure, Virgil Ţi­gan, Nicolae Marian, Nicolae Vorţan * şi Marian Chiş incriminaţi pent ru agitaţie şi îm­potrivire cooira autorităţii la alegerea de pr imar din Covăsinţ. Se ştie că părintele Care, а fost cu acel prilej arestat şi mal­tratat î o t r ' an chip neomenos din par tea jan­darmilor, cari l-au t ransporta t la Siria şi 1-aa ţ inut două zile închis. Acum tribunalul v ine şi constată că n 'a ava t nici o vină. D a r e a torturile c a m r ă m â n e ? Cum r ă m â n e cu fi-birăul Faragó la acărui ordin părintele Cure a fost arestat, şi c u m cu bestiile de jandarmi , cari au executat în chipul cunos­cut ordinul ? Ziarele ungareş t i din localitate, cari scriau atunci coloane întregi de «răs­coala valahă* din Covăsinţ, se m u l ţ u m e s c ac am de а înregistra simplu de tot ştirea, ca în oricare alt proces , că preotul Cure a fost achitat .

Eüe o ticăloşie aceasta fără seamăn, ca­racteristică pent ru situaţia imposibilă In care ne aflăm, de a suferi o administraţie străină de neamul nos t ru şi plină de o ură best iala faţă de dînsuî.

— P r o c e s de îna l tă t r ă d a r e . Ziarele sârbeşti din Z a g r e b publică textul apelatei d a t ; la Cur ia Banului de cei 33 ad/ocaţi apără tor i ai sârbilor acuz iţi de înaltă tră­dare . Apelata aceasta, contra punerii subt

Fabrica d e s p ă l a t ou a b u r i

K r i s t á l y gözmosó gyár,

Cu maşinăriile sale cele mai moderne, aranjată cu puteri electrice, spali, calcă fi curăţă albituri bărbăteşti şi de dame, şi tot felul de lingerie cu preţuri moderate. — La o samă ce trece peste zece cor., pachetul se retrimite porto-franoa -~

Kolozsvár,

P a g . б »T RIB U N Ac 27 Ian. a. 190?

acuză , se mărgineşte mai mul t Ia chestii de formă.

— O încercare de mituire. Ziarul »Reichspost« din Viena adnce ştirea că re­dacţia ziarului s'a prezintat cm individ care a cerut să i-se comunice numele autorului articolelor contra lui Kossuth. Individul a arătat o pungă cu bani vrlnd să indice în-tenţiunea so de-a mitoi pe autorul articole­lor. Poliţia nu a izbutit să afle numele au­torului.

— C o n c e r t a i q a a r t e t S w ä r d s t r ö m , va aveà !oc în 17 Februarie In grădina de iarnă a hote­lului Central la orele 8 teára. E primnl concert, care t e dă teára fi publicai cunoscftnd celebri­tatea artiştilor, dă năvală în librăria Weiiz Leo aude se vftcd but U le (palatul minonţiloi). Fseam atenţi pe iubitorii de artă, eari doreats a atenità •ce t t concert iă se grlbeaacă a-şi prenolà locu­rile, căci abtă mai tuet bilete. Prcgrsnml ае va ртЫка Ia timp ni s i c .

— P r o d u c t i v i t a t e a d in i Slavici . însetând a ae mai ocnpà de şcoală, dl Slavici şi-a relntt activii» tea pnblicintieă | i e atât de zelos ţi da productiv tn noia fază a mor cei sale, încât avem tot cntâninl ră ne boenrím. Dnp» „Spira Călin", iată o nonă povestire „Două in mi", c t re se poată ceti In foileton ni „Mir ervei", ziar ce stă seb di­recţia dini Slavici. In acelei timp primim d»la initiicioi tipografic „Minerva" o culrgere de po­veşti, acnee de dl Slavici mai nainle şi editate

acom. („Ţ*ra Noaatră')

— C u c e r i r e a v ă z d u h u l » ! . Se pare că Sta­tele-Unite vor avea cet d<Diăio port pertrn va-іеіе plulHoire in t ăzd th VnrHaBrlarc^ffLcdg» la Briacliff Minor, )» 60 kirn, de Niw-Ycik. Da coperişnl ctefulni ceîui nou va fi o platformă

j jeniru coborlicl şi pornitnl aeropknelor şi bs-lo»веісг. Va tire* 526 OCO df lei. Plasai Ш fi­ent arhiteo'nl Goi Kin g din Phihdtl jhia . Va fi lungă de 105 m. Inlr'o parte vor fi şo orori mari pe»trn baloane. O r i z l de Inmină. rer icală va »rata de departe locni pentin ratele ce «e vor eoborl noapte».

— J u d e c a r e a p r o c e s u l » ! g e n e r a l u l u i A'e-x e j e w . La judecarea proceanlci ;nt*n*»t generalu­lui Ahxfjtw acnzat de ecropţiun**, s'a dovedit că fabricile Hc t t l k in , Schteider, Cretzot, Vic-ken , Ârmairciig an fcrnizat ma!e;;*ie de ră ibj ia Raaifi !n timpul războiului ra«o-jtpcnea.

S'a dat cetire unei coreipondeiţe secrete din care rezultă că nonoai generálni Ai» x< j< w ctilixa t n piecdcnim antpeot, ce) de Olga, dar ia mai asnt o aerie de atari paei d inime.

In acuzarea ta, piccuiorul a mentinct toate capelele de aci zare. GmeraSol Âhixtjtw a de­clarat că a vtndct invenţicnile tal» ь а т а і en eondiţicne ca ele tă fie ret lirai© ui Rnaia cnmai.

— C u t r e m u r u l In Bucureş t i . Duminecă, Ia orele 6.2 m. dimineaţa, a avut loc In capitala nn nşcr catremnr de păaânt . Ce tre murul aceste a foit !r regi» trat nurcii de aparatele seiamogre fice ale tbservatornloi aatrocenic delà Fi laret.

DoudbsI K'efteria, şefei aer viciului meteor o'o-gio delà acel cbtervater a dat nrn ătoarele dee-

lufiri. — Cutremurul а avet o smpiltcdine foa?i«

mare, înlecaitatea i-a fost Iotă cn totcl mică. Oaeilaţinnile cutrimurolni an foit Înregistrate la­tre era 4 şi 54 m. şi 5 şi 27 m. C»a mai mzit> i i t rni i taie a avet Ioc tntre 5 ora 2 а іпс іѳ şi 5 ore S m.

Fiind foarte n*or nn I-a simţit nimeni, звп cel puţin, віввеві dintre ct i pe еагі і - ат În­trebat.

— Ce direcţione av« à ? — Deîa and tpre rc rá şi la kgMmu cn аае»-

sta, pot »I apun, ţcâ ulm sarai partioalar», зиѵ, aflat, că соігітвгпі a'a aimţit cn тшШ patere

In Bulgaria şi tn вресіяі, în Sofia. Pot să mai apnn, că mişcarea a foat orizontală nn verticală, sa aceea a ontremnrnlni de aită toamnă.

— 4 5 0 d e m i l i o a n e Iei p e n t r u b inefacer i pub l i ce . UD atatutioian american a calculat, cât a'a dat pentrn acopnri de binefacere In deenranl anulai 1908, şi a ajuna la reznltatnl că partiou-Itrii an dăruit peste 90 milioane dolari, adică peste 450 milioane de franci.

Darurile ac este» se repartizează astfel : pen­trn esofuri culturale s'a dat 36 şi p m milioane' dolari; pentru aoopuri ашаяИа?» 8 9 4 mii. dolari pentrn scopuri religioase 4,4 mit. d.; pentrn muzee 9,4 m d. ; pentrn biblioteci 850.000 de dolari.

In frnntea generoşilor donatori vine, ca tet-deanna, Andrew C&rnegie ca 30 de mi ioane franci; Rockefeller сн 15 roii., dna Rcsiel Sarge cn 7 jena. mii. franci et», etc.

— C â t ce s t ă c n r ă î b o i ? » Datât o judecată dreaptă txai bine o pace strâmbi*, — zice ro-irâaui. —

Iată cl t tva exemple : Clnd au fost surprinşi englezi! In Nai al de

c i t r i buri. (11 Octomvrle 1899), parlamentul bri­tanic a Încuviinţat fără nici o discuţiune zece milioane livre stcil'rgc spre a fini războiul cu

burii. Rîzboiu', care avea să dureze trei luni, şi nu

s'a terminat decât abia In tref aci, a costa», nu zece, cl 211.1560C0 de livre sterlingé.

Rizbolul din 1877/78 a coitat de soîdst 10 fr. 60 ; războiul din 1870/71 câte 6 fr. 50 b. de soldat.

Iotr'on vlifer rlzbt iu ver veri de un scldft 8 fr. 50 b. ír, csitul m<Ch\ socotîndu-»c pentru un milion de sold»ţi t â k 8 miKoane ţi jumifate pe zi.

Cflnd a'a îuwpnt răiboial ruso -jap oaez, ga ter­nei res а í f izet câ va irvirge Jjţpcnia, h ' l ta-ind 4C0—460 тіНсгп^ de franci, pif t a rd <hel-ifiieü.1'.) ei trecoră petto cinci ші ішаг , alarä de cât Г« costat flova шкісііа şi capisret».

F; ;nţa i r e der-xţsA r. zidită te Berne» ei екшв Se Utk miliard jnm. in ï.bt, loeotită ca sà fie de ajnns cale 5 milioare pe zi 10 Ioni. Probisbii să nici іосоіе&ія асекаіа nn *е va potrivi cu cea din ecupanie.

D.'n acette puţine exenr p'e reznifă că nn ae pcate şti niciodată, cât v» coita cn războia de ţe la Incepctnl ini. De aceea cel mai iDţelett incin este de a ao îni r r ra cinfcv* cât re» i mclt pectrn răxbcin, dar de fient aă n u l facă.

ж Leac sigur împotriva boalci de porci, pre ţu! uduî pachet de încercare 36 de fii.

Fdrä căldură se poate face în timp de$ minuu гсюаі cel ш&і Ъы\ materia pcnt.ru 1 1. 32 de fii-pentru un Ihre de cognac 40 de fii., un litru de rachiu 20 de fii. La fiecare flacon se alătură şi modul de întrebuinţare.

Cremă de leptt de ghiocei astăzi cel mai bun leac pentru curăţitul pielii şi a tenului, curăţă faţa de pistriu în t:mp de trei zile şi o face albă şi catifelată.

Văpseaua de păr Neril. După o întrebuinţare împrumută psruiui cea mai frumoasă culoare originală, bălaie, brunetă sau neagră.

Dulapuri p$niru farmacii de casă, articole d« agricultură tn preţurile cele mai ieftine.

Toate de vânzare ia Feke te Mihá ly , dro­gherie, Târgu-Murăşului (Marosvásárhely, Szé­chényi-tér).

C o n c e r t , p e t r e c e r i . — Renn inna de estire şi cântări din Oraviţa-

romină invită Ia iprc^ncţincea ce o va aranja Ы 31 Іагш&гіе n. 1SG9 ia sala oteinlni beif Ne-dit; í din loc. începute 1 ?a 8 ore SBHS. Programai 1. Viàv : a) „Ş'a « r l " b) „Piăngtrea mei fbri cele" vtnrl bărb- 2. T. Lrgojano: ^De doeft", cor bătb. 3. A. Popovici: „Doinitoiii români", cor mixt tu solo de copran fi bai. „Mâţa cn clopot", comedie poporală Intr'on zei de I. Valóan. í

Bursa i a n&rtarl şi efecte d i i Badapeeta^

Bndadesta, 17 Ianuarie 1909.;

IMCMBIEREA Sa 1 OBĂ şl : Oria pa Aprilie 1908.(100 U3.) 25 04 -2506 Sicari pw Aprilie 1996 1993 Сасюах pt Mala 14-44-14-46 DvRi t* Aprilie 16 95—1T-—

Fieful eerexieior după 100 k!g. a foit вгніііі Qïiu non

De Tita — . Din швйіШві Âibei — De Pesta ~ ~ — f іиаЦенеае — — — De Bacica-™ Sicari — - — Onr.nl de nutreţ, cvtllt. 1.

* de (fùiuttea II. OvSe de » L

» « » II. Cacerax —

25 K. 55-25 » 5 2 -

-26 K. 35 -25

25 25 25 20 16 15 17 16

35— 4 0 -4 5 -10--1 0 ~ 7 0 -25— 95~-

26 15 20 16 3fl 17 Ï7

13 > 80—14

i I B L I O O R A F l l : . D t l a l i b r ă r i e „Telbune!" d in Arad ae mi

pot căpătă armatoarele ca l endm pe a. o.: Calendarul delà Cluj, preţei 20 fii. pica 05

porto. Galendarnl Sfmtret ai Bibi. pentin toţi, preţi

30 61. piua 05 fii. porto. Caiecdarni literar şi ictciio, rrf |nl 1 cor. pin

10 UI. porto. Ca/pcdaroi Eftiontl al »Foii iRtgresabte", pr*

ţnl 86 fii. pice 05 fii. porto. Calendarul d d a Arad, ptejöl 50 fil. pina 10 fil

porto. Calendarul „Minervei", preţul 1 cor. 25 fii ріш

10 fii porto. Calendarul Literar, pretai 1 cor. pins 10 iii

porto,

A tpărctt : „Ramuri" revistă literară b 1 mart Nr. 1 си fcrmitorni ввівзг: N lorga — Opert epitconriki Dani aachin. O.t. Gog» — A fost a det'I (pcez'e) I. Ciocârlan — Яогв. I. CT. Gr rien — Acasă (fcezie). C Ş. Fi g*ţel — R«viit«le noastre literare N. Vaiov»cí — Plrăîaş de pe bofar (pofz'e). N. Вівйяси — O Mi oi tare я co-misinnei delà Focşani t ă b ă Vodă CíizÍ. G. Theo-drrJao — Cadoul d» pnvigheicri. I. D. Sorion -Deipl ' t ' re (poezie). G. C. lonescu Şiţeft :—Rizboia' psc» d« L. Tohtoi. L. Іііввси — Rsgă (toez'f). I. M. Marite^rn — Domnnl Rprzar (s'-b ţ ). N. Vaioviei — Uoni veteran (po<z «). O. Мшаг -O prietenie literari. Ar. Cotrna — Vremuri gre!» (poezh) A Gorovei — Din pţihoîogia tiranalni nofcirn. C. Ş. Figîjel — Floarea «osreîrii (aoe-aie). I. K. Tcrontin — Olată toamna. Falg Pri­beag — Strofe. T. Crâng — Uiei f'ori (pöízíeh P. MiţigSrint — Rivaşe de pe*te hoisre dm A deal — Cronica. Rodst(ia şi adm. : ttr. Ştirbei Vodă Nr. 81. Aborjsmentnl assal in (*ră 6 lei; în străinătate 9 lei.

Poşta Redacţiei. Ioiif Oliriu Inv. Marga. Ne vcm interesa şij

vom scrie.

r o s t a Administraţiei. Antonio Popovid. T. M. N'aveţi nici o restan|l

In abonament pe 1908 DS Ioiof şl A. Mxz?rcdinenu. Piteşti. A n primit

abonamentul pentrn ambii până la 1 Aprilie 1909; Simion Faur. Chiaeteu. Am ptinrit 12 cor. abo­

nament pană Ia 1 Iulie* 1909. Petro Chin. Perto*. Am prîmJt 6 coroane abo­

nament pana Ia 15 Des. 1908. Mai ave ţi 1 cor. rei t pe 19C8

Redactor rerponsabii C o n n t a n t l n Ssvb, Editor prepikt&i Ово ще і Ailcbln,.

D&cä târguiţi din &rtîo®iele &nuMţ&te în xi&ruJ nostru, ră rugăm o& la comandă "^" unde Aţi cetit Aceste anunţuri. sa

1 9 — 1909 »T R I B U N A« Pag. 7

l E I G Z E B F E R E N C Z croitor de haine civile preoţeşti şi uniforme.

Цггатшй, strada Körős nr. 2 2 . Am onoare a aduce Ia cunoşt inţa onor. Юрі că mi-au sosit pen t ru sezonul de imă şi iarnă postavuri le negre, cari îşi brează culoarea şi le ţin în magazinul

m e u bine asortat , pent ru comandele din provincie ajunge o reverendă de model , sau o haină, la dorinţă m ă duc ori u n d e cu plăcere pe cheltuiala m e a proprie .

Tot a semenea ţin IE magazin postavuri le cele mai nou i şi mode rne din patrie, franceze şi engleze pen t ru tot felul de par-desiuri şi pal toane de iarnă foarte b u n e .

Instalaţie electrică!

ê

Instalaţie electrică!

D E R T Ü L JÁNOS S z e g e d , F e k e t e s a s u t c z a 1 6 .

Primul atelier de ascuţit şi melirat bricele din Seghsdin. Deposit de brice (prima calitate), foarfeci, cuţite de

buzunar şi de cuing, precum şi de diferite obiecte de ojel. Ascute şi melirează maşini du tuns pentru oameni şi cai, cu preturile cele mai moderate şi se angajează să pregătească orice obiecte p de branşa aceasta. \'\

Muncitorii primesc \ | — favor. —

•ţine 'în deposit toti ar-ticlii de frizerie.

6 brice trimise deodată spre ascuţire se expedează

porto-îranco.

E L E M E I А З Ш А

I n n t o l i e r v i l m e u d e

instrumente muzicale în Chichinda mare (NagyKi-kinda) str. Sándor- Főherceg

proväzut cu puteri de muncă speciale ке repari tot felul de instrumente mu­zicale în mod special nu preţuri ne­maipomenit de ieftine. Ţin în depozit totfelul de violine fabricaţia cea mai bună, tambure, harmonice şi gramo-foane, precum şi plàci de gramofoane. Apoi tot felul de părţi de instrumente.

La comande dia provincie se face lucrul cu îngrijire sub supravegherea mea. Q u deosebită stimă :

liferant d e — instr. muzicale.

Prăvălie nouă de obiecte de argint de China ! f K o l o z s v á r , M á t y á s K i r á l y - t é r 9 Щ

— (fosta ргатаііе de bijuterii a lui TSagy Józtef). — Ц | Aduo la cunoştinţa on. public, că вш deschis o

prăYalie de obiecte de argint de China i corespunzătoare cerinţelor timpului modern. Ţin ua mara deposit permanent de tacâmuri, tave, jardiniere, oabare, coşuri şi tot felul de obiecte de lux, fasonnl cel mai modern. Ţin mare deposit din obiectele de Bernsdorf şi Szandrick, tot asemenea obiecte optice. Solicit part. on. public, Cu stima

Feuerstein Hermán In Cluj (Ko lozsvá r )

^1 Mátyás-Király-tér nrul 9. "A

— Preţuri solide. — \ Preţ-curent gratis şi freo. • Comandele în provincie se

săvârşesc prompt şi solid.

Anunţuri primeşte admi -nistraţia »Tribu­n e i s pe lângă : preţurile cele : [ mai moderate.

F . S T O I B E R I m&nuşer

Str . Cisnădie i . SIB11U. (Nagyszeben. ) • •—

IVI . a r e d e p o z i t de m ă n u ş i de p i e l e g l a c é , s v e d e z ă , N a p p a şi a l t e p i e lu r i f ine dantele de mătasă şi de zăbranic, mănuşi . To t felal de bandajii pentru hernie simple şi duple, diverse centarioane de tot felul, bandagii, apoi ciorapi de bărbaţi şi de dame şi rufe. A p a r a t e p e a t r u î n d r e p t a ­r e a c o r p u l u i ia cop i i şl fe te , cordoane

pentru - băr­baţi, delà cele mai - simple până Ia cele mai fine, iri- |~J gatoare, ma­turi de cau­ciuc, jeturi de c a u c i u c şi p e r i n u ţ e de cauciuc pntru călătoria în -tren, c i o r a p i de cauc iuc , diferite arti­cole igienice de c a u c i u c din F r a n ţ a pentru - băr­baţi şi pentru

da i ie . T o i t e fiind numai de calitatea cea mai bună şi

în preţurile cele mai ieftine. IVI o a s e l e Î V I I p r e ţ u l r e d u ş i

* * Ш Jambrik József * a u r i t o r , v ă p s i t o r

d e b i s e r i c i , pregătitor de cadre (rame) aurite. S E G H E D I N.

(Szeged), strada Kelemen nr. 4-,

PPTMFQTP 1 ° " c c l u c r ă " °oui şi reparări A rÁllYl£i>J I Лі de această branşă p recum-a l t a r e , a m v e a n e , c ruci , p r a p o r i ( s teagur i ) , i c o a n e şi c a d r e ( rame) , precum şi r e n o v a ­r e a si v ă p s l r e a obiectelor bisericeşti cu aurul

cel mai bun care nu-şi perde faţa. ш P r e t u r i f a v o r a b i l e şl

e x e c u t a r e cu p u n c t u a l i t a t e . • • 1

li « C u ii na i i atelier de ghete.

ѳ d i a ş — M e d g y e s .

ш* L u c r u de mână g a r a n t a i G h e t e d e ş e v r o pen t ru d e m n i . .

» > b o x > » > » şevro p t d a m e c a b a m b i » > > > > cu şirete

J ama tă ţ i de şev ro pen t ru d a m e . Ghe te tar i d e munc i to r i de là

K i r — K i r — K io*5* K 9-50 K 8-— K 6-8o

Ghe te de copi i de là K 3*—

mmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ses M a t e r i a l йш I-a c l a s ă .

Pag. 8 « T R I B U N A * Nr. 9 — 190

„BIHOBEÄNÄ", institut de credit şi economii, societate pe acţii în Oradea-mare, C o n v o c a r e .

Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii >BIHORE.ANA« societate pe acţii în Oradea-mare, conform dispoziţiei §-hii dina statute se invită la

a X-a adnnare generala ordinară cere se va ţinea în Oradea-mare la i8 Februarie 1909 st. n. la 10 ore a. m. în localul institutului, , ;

Obiectele puse la ordinea zilei sunt următoarele: ! î . Alegerea a trei m t m b r i ptntru ѵегігкггеа procesnlui verbal şi a trei scruinàtori pentru actul de alegere.

2. Raportul anual al direcţiunei. 3. Raportul comitetului de revizhme despre examinarea computului annal, a bilanţului şi a propunerilor pentru împărţirea profituk 4. Stabilirea bilanţului anual şi deliberarea asupra împărţirei profitului, ţţ. Fixarea preţului marcelor de prezenţă pe anul 1909. 6. Determinarea scopului spre care, la propunerea direcţiunei, este a se întrebuinţa suma amintită în §-ul 6 1 , punctul c. 7. F ix i rea plăţii membrilor din direcţiune ţi comitetul de reviziune. 8. Alegerea a 1 m t m b r u în direcţiune pe t e r min de 5 ani şi alor 5 nserrbri în comitetul de reviziune pe 3 ani. Se atrage atenţiunea domnilor acţiorari la următoarele dispoziţii din statute: §. 24. pentru folosirea dreptului de vot se recere, ca acţionarul să fie trecut ca proprietar al acţiilor sale în eărţile institutului o

puţin cu 6 luni înainte de adunare şi cu una zi înainte de aceasta să depună pe largă revers la direcţiurea institutului, respective la locuri designate de direcţiune, acţiile sale, eventual şi dovezile de plenipotenţă.

Acţiile depuse la locurile designate de direcţiune, se vor luà în considerare numai încât reverzalul despre depunere, cel mult în zii premergătoare adunării generale s'a depus la institut.

In legătură cu dispoziţiile §-lui 24 din statute, avem onoare a notifica, cà în şedinţa plenara direcţională ţinută la 21 Ianuarie 19t pentru depunerea, respective primirea acţiilor şi edarca documentelor despre depunere, s'tu designat în acest an, respective au fost rugate ii stitutele „Albina", „Victoria", „Silvania", „Economul", „Oraviciana", »Patria" şi „Timişiana".

O r a d e a - m a r e , 2 r Ianuarie 1909. Direcţiunea. ІПвІІЬШмѴш,.

D e b i t CONTUL BILANŢULUI Creai

114 150 113

1C7, 117 108 98

142 92

122 132 133 25

136, J37 144, 146

Cassa în nu mărar Giro Co. la Banca austro-ungară . . Cassa de păstrare poştală Cambii de bancă Credite hipotecare Împrumuturi hipotecare pe amortizare. Credite de cont curent Credite pe efecte Credite pe obligaţiuni cu cavenţi . . Efecte proprii Imobile (casa din Tinea) Mobiliar şi recvizite (după descriere) . Diverse conturi debitoare

Cor. 91116

2854 590

3192732 527592

32635 202672

18490 12488

1230S9 16000 5215 4270

fii. 80 67 95 01

44 ;91

46 55

4229747 79

1 118

39 149 147 125 102 141 105

84, 45, I 124, 139

36

Capital social Fondul de rezervă 174500 -— Fondul de lezetvă pentru pierderi . 7500-— Fondul de penziune 33000 -— Depuneri spre fructificare Cambii reescomptate împrumuturi hipot. pe amortizare cedate . . Lombard Depozite de cassă Dividende neridicate Saldul intereselor transitoare

Profit transportat 301357 Profit net 104361 82

Cor. 12COO0O

215000 1560103 1045440

11565 33000 12792

864 43587

107375

4229747

fii.

83

24

2?

12

39

79

D e b i t CONTUL PROFITULUI ŞI AL PERDERILOR Cred!

•Coj. fii. 30ДЗ 57

262445 32 44832 99

1101 75 1188 81

10131 41 2044 82

369 44 700

5032; 32 2193 10 3344 10

52 143 145 103 111 151 152 123

128

148 127 48

40/0 interese la fondul de rezervă Interese de reescompt Interese de lombard Interese după credit pe amort. cedate . . . Interese după depuneri 10°/o dare după interese de depuneri . . . . Contribuţie Salare (pentru funcţionari, membri în direcţiune

şi comitetul de reviziune Spese curente (tipărituri, porto, luminat, încălzit

telefon etc. Chirie Maree de prezenţă Descrieri

Profit transportat 301357 Profit net 104361-82

Cor. I fii. 6311 67

53931 ; 60 855 26 925 137

72967! 73 7296 79

20073 81

44312

9882 2248 3966 6252 01

107375 39

336397І 63

109, 12Ö 116 129, 113 131 101 35

64 59 73

119

Profit transportat din 1907 Interese: delà cambii de bancă

> credite hipotecare » > pe efecte » > personale > > de cont curent . . . . . . . » » pe amortizare

după capitalele elocate la alte institute (70°/o scutite de dare

Venitul immobile or (darea plătită Interese după efecte proprii (scutite de dare) . Interese de întâtziare ale acţionarilor . . . Proviziune

336397 63

D r . C o r i o l a n P a p m. p . director executiv.

O r a d e a - m a r e , 31 Decemvrie 1908. losif D i a m a n d i m. p.

primcontabil.

P e t r u P á n t y a m. p. losif M o l d o v a n m. p.

D I R E C Ţ I U N E A : N i c o l a u Z ig r e m. p. preşedinte M o i s e N y e s m. p. v.-preşedinte. Aloisiu N y i s t o r m. p.

Dr. Nie . P o p o v i c î m. p. S a m . C i c e r o n e s c u m. p. Andre i H o r v á t h m. p.

Subîtronatul cemitet ш exfmimtt coniul prezent şi l-ггп ailat în deplină regulă şi în consonanţă cu registrele instituţii O r a d e a - m a r e , 21 Ianuarie 1909.

COMITETUL DE REVIZIUNE : D r . V a l e r i a H e t c o m, p. S a v a Ra icu m. p . T o r n a P ă c a l ă m. p. P e t r u P o p e s c u m. p . Dr . G e o r g e Rocs în m. p

preşedinte.

TIPOGRAFIA GEORGE NICHIN, — ARAD 1909.