SLUJBA SFÎNTULUI TEODOSIE

AL CERNIGOVULUI (5/18 feb.; 9/22 sept.)

2

Tipărităcu binecuvîntarea Prea Sfinţitului

NicodimEpiscop de Edineţ şi Briceni

© Seminarul Teologic Liceal de fete „Sf. Cuv. Mc. Elisabeta” Edineţ

3

La Doamne, strigat-am..., stihirile pe 4 glasul 1-îi.

Podobie: Toate lăsîndu-le...,

Sosit-a, de Dumnezeu în-ţelepţite Teodosie, prazni-cul tău cel decît soarele mai strălucit, care cheamă către veselie pe credincioşi, şi cu razele bucuriei luminează pe toţi, căci întru tine s-a arătat slava lui Hristos, slava biseri-cii celei drept pravoslavnice, strălucind tu cu lumini prea-slăvite. Pentru aceasta, cu dragoste strigăm ţie: roagă-te pururea pentru noi, părinte preasfinţite.

Cînd a sosit vremea de Dum-nezeu mai de înainte însem-nată, atunci te-a preaslăvit pe tine Dumnezeu Cel minu-nat întru sfinţii Săi, căci cu adevărat minune preaslăvi-tă este, că trupul tău, mulţi ani trecînd, a rămas nestri-cat, şi acum s-a arătat izvor de vindecări tuturor celor ce cu credinţă aleargă la tine. Slavă Celui ce ţi-a dat ţie tărie, slavă Celui ce te-a în-cununat pe tine, slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.

Luminat prăznuieşte acum ţara noastră, preaslăvind sfîn-tă pomenirea ta, părinte ie-rarhe Teodosie, că întru tine a cîştigat rugător şi fierbinte înainte stătător la scaunul lui Dumnezeu, grabnic apărător întru nevoi şi doctor fără de plată celor neputincioşi. Sla-vă Celui ce ţi-a dăruit ţie da-rul vindecărilor, slavă Celui ce te-a preaslăvit pe tine, sla-vă Celui ce preaslăveşte prin tine sfîntă biserica Sa.

Slavă..., acelaşi glas:

Să lăudăm astăzi cu cîntă-ri pe făcătorul de minuni cel preaslăvit, pe care l-a dăru-it Hristos bisericii Sale, spre întărirea adevărului credin-ţei noastre celei pravoslav-nice, spre mustrarea celor ce cugetă cele deşarte şi spre înţelepţirea celor rătăciţi. Bucură-te, părintele nostru, ierarhe Teodosie, al cerului bisericesc stea prealuminoa-să; bucură-te, al pămîntului nostru laudă preaminunată; bucură-te, al tuturor bolna-vilor şi scîrbiţilor grabnic şi milostiv mîntuitor; bucură-te, rugătorule cel cald pentru sufletele noastre.

L A V E C E R N I A M I C Ă

4

Şi acum..., a praznicului,sau a Născătoarei

L A S T I H O A V N ĂStihirile glasul al 2-lea:

Podobie: Casa Eufratului...

Casă preasfîntului Duh te-ai arătat, preafericite părinte Teodosie, curăţindu-ţi sufle-tul şi trupul de patimi, şi îm-podobindu-te pe sine cu sme-renia şi cu dragostea, ca un locaş vrednic al Aceluia.

Stih: Preoţii tăi se vor îmbrăca întru dreptate, şi cuvioşii tăi se vor bucura.

Lauda arhiereilor, slava monahilor, părinte Teodo-sie, stînd înaintea scaunului Preasfintei Treimi, roagă-te neîncetat pentru sufletele noastre.

Stih: Fericit bărbatul, care se teme de Domnul, întru poruncile Lui va voi foarte.

Auzi rugăciunile fiilor tăi, părinte ierarhe Teodosie, a ce-lor ce cu dragoste către tine aleargă, şi cererile cele din ini-mă dăruieşte-le celor ce cin-stesc sfîntă pomenirea ta.

Slavă... glasul al 8-lea

Părinte ierarhe Teodosie, cine va spune ostenelile şi nevoinţele tale, care pentru dragostea către Hristos le-ai săvîrşit? Căci cu postul, şi cu privegherea, şi cu rugăciunea cea neîncetată ai omorît toate cugetele cele trupeşti; iar cu smerenia şi cu răbdarea, şi cu dragostea cea către aproapele te-ai gătit pe sine întru locaş Duhului Sfînt. Pentru aceea şi întru locaşurile cereşti te-ai sălăşluit, unde acum vieţu-ind, roagă-te pururea pentru sufletele noastre.

Şi acum..., a praznicului, sau a Născătoarei: Stăpînă primeşte...

T R O P A R U L glasul al 4-lea:

Cel prea îmbunătăţit între arhierei, părinte Teodosie, ai fost lumină turmei tale; şi ast-fel te-ai mutat în locaşurile cele veşnice. Roagă-te, dar, în-aintea scaunului Împăratului slavei, să ne izbăvim noi de re-lele ce vin asupra noastră şi să se mîntuiască, sfinte, cu rugă-ciunile tale, sufletele noastre.

5

După obişnuitul psalm, se cîntă: Feri-cit bărbatul..., starea întîi.

La Doamne, strigat-am..., se pun sti-hirile pe 8, al praznicului pe 4 şi al sfîn-tului pe 4, glasul al 2-lea:

Podobie: Părinte Nicolae...,

Părinte ierarhe Teodosie, măcar deşi în nevoinţe tăinui-te curgerea ai săvîrşit, însă n-a fost cu putinţă ca să se ascun-dă minunata bună mireasmă a smereniei tale celei de Dumne-zeu iubită; pentru aceasta, te-ai şi arătat luminător preastră-lucit, nu sub oboroc ascuns, ci în sfeşnicul bisericii lui Dum-nezeu pus. Şi de la Dumnezeu proslăvit, pe Care roagă-L pen-tru sufletele noastre.

Părinte ierarhe Teodosie, de ai şi fost pus pe scaunul ar-hieresc, ca un bărbat plin de dar şi curgerea vieţii călugă-reşti o ai păzit, petrecînd în-tru bună ascultare părintelui tău, ierarhului Lazăr, şi arăt-înd tuturor chipul smereniei, după asemănarea Domnului Iisus, pe Care roagă-L pentru sufletele noastre.

Părinte de Dumnezeu înţe-lepţite Teodosie, măcar deşi nu multă vreme ai fost păsto-rul bisericii lui Hristos, însă dragoste multă ţi-ai agonisit de la turma ta, îmbrăţişînd

pe toţi şi mîngîind pe cei scîrbiţi, iar către sărmani şi văduve spre ajutor alergînd. Pentru aceasta şi după ferici-tă adormirea ta, către tine şi către Cel viu alergînd, cei cu scîrbe şi bolnavii iau mulţime de daruri, slăvind pe Hristos Dumnezeu, Cel minunat în-tru sfinţii Săi, pe Care roagă-L pentru sufletele noastre.

Slavă..., glasul al 6-lea:

Omule al lui Dumnezeu şi credincioasă slugă, slujitoru-le al Domnului, bărbatul do-ririlor, vasul cel ales al Sfîn-tului Duh, stîlpul şi întărirea bisericii, al Împărăţiei moşte-nitorule, nu înceta a te ruga pentru noi către Domnul.

Şi acum..., a praznicului, sau a Născătoarei:

Cine nu te va ferici, Prea Sfîntă Fecioară? Sau cine nu va lăuda prea curată naşterea ta? Că Cel ce a strălucit fără de ani din Tatăl, Fiul Unul-Născut, Acelaşi din cea cura-tă a ieşit, negrăit întrupîndu-Se, din fire Dumnezeu şi om făcîndu-se pentru noi. Nu în două feţe fiind despărţit, ci în două firi neamestecat fiind cunocut. Pe Acela roagă-L, curată, cu totul fericită, să se miluiască sufletele noastre.

L A V E C E R N I A M A R E

6

V O H O D: Lumină lină...

P R O C H I M E N U L zilei

P A R E M I I L EDe la Pilde, citire:

(Versete alese din diferite capitole)

Pomenirea dreptului cu la-ude şi binecuvîntarea Dom-nului pe capul lui. Fericit este omul care a aflat înţe-lepciunea şi muritorul care ştie priceperea. Că mai bună este neguţătoria acesteia decît vistieriile aurului şi ar-gintului, şi mai scumpă decît pietrele cele de mult preţ, şi tot ce este scump nu este vrednic de ea. Pentru că lun-gimea de zile şi anii vieţii sînt în dreapta ei şi în stînga ei - bogăţie şi mărire. Că din gura ei iese dreptatea, legea şi mila pe limbă le poartă. Deci, ascultaţi-mă pe mine, fiilor, că lucru de cinste vă spun şi fericit este omul care va păzi căile mele. Că ieşirile mele sînt ieşiri de viaţă şi se găteşte vrerea de la Domnul. Pentru aceasta, vă rog pe voi şi pun înainte glasul meu fi-ilor oamenilor. Că eu, înţe-lepciunea am tocmit sfatul şi gîndul eu l-am chemat. Al meu este sfatul şi întărirea, a mea este priceperea, şi a mea este tăria. Eu pe cei ce mă iu-besc pe mine, îi iubesc, şi cei ce mă caută vor afla har, în-

ţelegeţi dar cei fără de răuta-te chibzuiala şi cei neînvăţaţi lipiţi-vă inima. Ascultaţi-mă pe mine iarăşi, că lucruri de cinste vă spun. Şi voi scoate cele drepte din buzele mele, că grumazul meu se va învă-ţa cu adevărul. Şi urîte sînt înaintea mea buzele minci-noase. Cu dreptate sînt toate graiurile gurii mele, nimic nu este strîmb nici răzvrătit în ele. Toate sînt drepte pentru cei ce înţeleg şi netede sînt toate pentru cei ce află cu-noştinţa. Că vă învăţ pe voi adevărul, ca să fie în Domnul nădejdea voastră şi să vă um-pleţi de Duh.

De la Înţelepciunea lui Solomon, citire:

(Versete alese din diferite capitole)

Gura dreptului izvorăşte înţelepciune şi buzele oame-nilor înţelepţi ştiu darul cel bun. Gura înţelepţilor se în-vaţă şi dreptatea îi mîntuieş-te pe ei din moarte. Sfîrşin-du-se omul drept, nu-i piere nădejdea. Căci fiul drept se naşte spre viaţă şi în bunătă-ţile sale, va culege roada drep-tăţii. Lumina drepţilor este de-a pururea, şi de la Domnul vor afla har şi mărire. Lim-ba înţelepţilor ştie cele bune şi în inima lor odihneşte în-ţelepciunea. Domnul iubeşte

7

inimile cele cuvioase şi la El sînt bine-primiţi toţi cei fără prihană în cale. Înţelepciu-nea Domnului luminează faţa celui priceput, că ea soseşte la cei ce o doresc mai înainte ca aceştia să o fi cunoscut pe ea. Cel ce vine la dînsa nu va osteni şi cel ce priveghează pentru ea curînd va fi fără de grijă. Că ea însăşi umblă şi ca-ută împrejur pe cei vrednici de ea, şi se arată lor cu bună plăcere, căci pe înţelepciune nu o biruieşte niciodată rău-tatea. Pentru acesta, am fost eu iubitor al frumuseţii ei. Şi am iubit-o, şi am căutat-o pe ea din tinereţile mele. Şi am căutat-o ca să o aduc mie mi-reasă. Ca pe Stăpînul tuturor am iubit-o, pentru că ea înva-ţă în taină ştiinţa lui Dumne-zeu şi cunoaşte lucrurile Lui. Ostenelile ei sînt bunătăţi şi ea învaţă curăţia, mintea, dreptatea şi bogăţia, iar în viaţa oamenilor nimic nu este mai de trebuinţă decît aces-tea. Căci, de pofteşte cineva multa ştiinţă, înţelepciunea ştie cele trecute, iar cele ce urmează să fie le asemuieş-te, ea ştie tălmăcirea cuvin-telor şi dezlegările vorbelor celor ascunse, cunoaşte de mai înainte semne şi minuni, ca şi întîmplările vremurilor

şi ale anilor, ea este sfetnic bun pentru toţi, că nemuri-re este într-însa şi mărire în împărtăşirea cuvintelor ei. Pentru aceea am zis din toată inima mea: „Dumnezeul pă-rinţilor şi Domnul milei, Cel Ce ai făcut toate cu cuvîntul Tău şi cu înţelepciunea Ta ai tocmit pe om, ca să stăpî-nească făpturile cele făcute de Tine şi să îndrepteze lu-mea întru cuviinţă şi drepta-te, dă-mi înţelepciunea care şade pe scaunele Tale şi nu mă despărţi pe mine de robii Tăi, că eu sînt robul Tău şi fiul roabei Tale. Trimite înţe-lepciunea Ta din ceruri, de la locaşul Tău cel sfînt şi de la scaunul slavei Tale, ca fiind cu mine, să mă înveţe ce este plăcut înaintea Ta şi să mă îndrepteze spre cunoştinţă, şi să mă păzească întru sla-va sa, că gîndurile celor mu-ritori sînt toate cu temere şi cugetele lor cu greşeală.”

De la Înţelepciunea lui Solomon, citire:

(IV, 3-15)

Dreptul, de va ajunge să se sfîrşească, întru odihnă va fi, că bătrîneţile sînt cinstite, nu cele de mulţi ani, nici cele ce se numără cu numărul ani-lor. Şi cărunteţile sînt înţe-lepciunea oamenilor şi vîrsta

8

bătrîneţilor viaţă nespurcată. Plăcut lui Dumnezeu făcîndu-se, L-a iubit; şi, vieţuind între păcătoşi, s-a mutat. Răpitu-s-a ca să nu schimbe răutatea mintea lui sau înţelepciunea să înşele sufletul lui. Că rîvna răutăţii întunecă cele bune şi neînfrînarea poftei schim-bă gîndul cel fără de răutate. Sfîrşindu-se peste puţin, au plinit ani îndelungaţi. Că plă-cut era Domnului sufletul lui, pentru aceea, S-a grăbit a-l scoate pe dînsul din mijlocul răutăţii. Şi popoarele văzînd şi necunoscînd, nici punînd în gînd una ca aceasta, că dar şi milă este întru cuvioşii Lui şi cercetare întru aleşii Lui.

L A L I T I EStihira hramului şi stihirile sfîntului,

glasul al 2-lea:

Părinte ierarhe Teodosie, dacă te-ai mutat de la cele pă-mînteşti la cele cereşti, atunci Dumnezeu, Cel minunat întru sfinţii Săi, ţi-a dăruit ţie darul vindecărilor. Căci cum te-ai arătat arhiereului Ioan, care era bolnav, şi poruncindu-i ca a doua zi să slujească, înda-tă l-ai făcut pe acela sănătos. Pentru aceea şi cu bucurie în-chinîndu-se moaştlor tale, cu umilinţă strigăm: slavă Celui ce preaslăveşte pe sfinţii Săi.

Tuturor celor ce cu credin-ţă aleargă sub acoperămîntul tău, ierarhe, tu le eşti mijloci-tor, căci te arăţi întru scîrbe mijlocitor, în boli doctor cu dar dăruit, pe calea mîntuirii povăţuitor către Dumnezeu. Pentru aceea, cu dragoste cin-stind sfîntă pomenirea ta, ţie, ca unui părinte preamilostiv strigăm: roagă-te pentru noi, ierarhe Teodosie.

Glasul 1:

Voind a vindeca pe fecioara cea cu totul slăbănogită, te-ai arătat în vis tatălui ei, pre-otului, poruncindu-i ca să-i aducă la tine pe toţi casnicii săi. Şi cînd se rugau cu toţii la mormîntul tău, îndată cea slăbănogită s-a făcut sănătoa-să şi singură a ieşit din peş-teră, unde zăceau moaştele tale, slăvind pe Hristos Dum-nezeu, pe Care roagă-L, părin-te de Dumnezeu purtătorule Teodosie, să vindece şi nepu-tinţele noatre.

Slavă…, glasul al 3–lea:

Mari şi preaslăvite minuni a arătat prin tine Dumnezeul minunilor, părinte Teodosie, cînd bine a voit ca să prea-slăvească moaştele tale, cele preacinstite şi mult tămădui-toare: că orbilor li se da vede-re, muţii bine grăitori se fă-

9

ceau, slăbănogii şi şchiopii se vindecau, şi toată neputinţa şi boala cu puterea lui Dum-nezeu se gonea şi de la toţi numele lui Dumnezeu se prea-slăvea, căci prin tine aievea a cercetat Dumnezeu pămîntul nostru, prin tine şi noi am văzut măririle lui Dumnezeu. Pentru aceasta, cu cucernicie cinstind sfîntă pomenirea ta, către tine cădem şi ţie ne ru-găm: roagă-te pentru mîntui-rea sufletelor noastre.

Şi acum..., a praznicului, sau a Născătoare, glasul acelaşi:

Născătoare de Dumnezeu şi mijlocitoarea celor ce se roa-gă ţie, întru tine îndrăznim şi cu tine ne lăudăm, către tine alergăm şi ţie ne rugăm: roa-gă-te pentru mîntuirea sufel-telor noastre.

L A S T I H O A V N Ă, gl. 5-lea:Podobie: Bucură-te…,

Bucură-te, ierarhe Teodosie, podoaba cea prea frumoasă a bisericii noastre, lauda cea bună a oraşului Cernigov, stîl-pul cel neclintit al pravoslavi-ei, de Dumnezeu preaslăvit şi făcător de minuni arătat spre înfruntarea cugetărilor celor nedrepte ale bîrfitorilor. Bu-cură-te, al nostru nou rugător către Dumnezeu, Căruia de-a pururi stînd înainte cu toţi

sfinţii, roagă-te pentru mîn-tuirea sufletelor noastre.

Stih: Scumpă este înaintea Domnului moartea cuvioşilor Lui.

Bucură-te, cap sfinţit, al că-lugărilor povăţuitor de Dum-nezeu înţelepţit, care din ti-nereţe pe Hristos L-ai iubit şi jugul Lui cel bun cu bucurie L-ai purtat. Bucură-te, cel ce nu prin cuvînt numai, ci mai ales cu faptele şi cu chi-pul vieţii tale pe toţi către Dumnezeu îi aduci, Căruia şi acum, înainte stînd, părin-te ierarhe Teodosie, roagă-te pentru fiii tăi, care cu cre-dinţă şi cu dragoste cinstesc sfîntă pomenirea ta.

Stih: Preoţii Tăi se vor îmbrăca întru dreptate şi cuvioşii Tăi se vor bucura.

Bucură-te, arhiereule al lui Dumnezeu cel împodobit cu bunătăţile arhiereşti şi stră-lucit cu faptele cele bune. Bucură-te, oglinda smereni-ei, chipul cel minunat al blîn-deţilor şi al nerăutăţii, iar al dragostei vistierie neîmpuţi-nată. Bucură-te, care şi după adormire turma ta nu o ai lă-sat, ci de-a pururea o ajuţi şi te arăţi ca un părinte iubitor de fii. Pentru aceasta şi noi, prăznuind pomenirea ta, că-tre tine, ca la un părinte aler-găm şi cu dragoste către tine strigăm: roagă-te pentru noi,

10

părintele nostru, să se mîntu-iască sufletele noastre.

Slavă…, acelaşi glas:

Veniţi, purtătorilor de Hris-tos noroade, veniţi şi să alcă-tuim ceată, ca să încununăm cu cîntări pe noul făcător de minuni cel preaminunat, pe care Hristos Cel minunat în-tru sfinţii Săi l-a proslăvit, şi pămîntului nostru cald mij-locitor l-a dăruit. Bucură-te, părintele nostru Teodosie, mîngîietorule cel grabnic în-tru scîrbele noastre, bucură-te, doctorul cel preamilostiv al bolnavilor; bucură-te, cel ce eşti gata a cere de la Domnul, pentru toţi şi fiecăruia, cele ce sînt spre mîntuire. Şi acum, stînd înaintea scaunului mări-

rii Lui, chemat fiind întru bu-curia Domnului tău, ca o slugă bună şi credincioasă a Dom-nului, pe Acela roagă-L pentru mîntuirea sufletelor noastre.

Şi acum..., a praznicului, sau a Născătoarei, acelaşi glas:

Biserică şi uşă, cămară şi scaun al Împăratului eşti, Fe-cioară întru tot cinstită, prin care Mîntuitorul meu, Hristos Domnul, S-a arătat celor ce dormeau întru întuneric, Soa-rele dreptăţii fiind, Care voia să lumineze pe cei pe care i-a zidit după chipul Său, cu mîna Sa. Pentru aceasta, cu totul lă-udată, ceea ce, ca o Maică, ai cîştigat îndrăzneală către Dîn-sul, roagă-L neîncetat să mîn-tuiască sufletele noastre.

L A U T R E N I E

La Dumnezeu este Domnul... se cîntă troparul praznicului, de două ori, Sla-vă..., a sfîntului, Şi acum..., a prazni-cului, iar de nu este praznic, troparul sfîntului de 2 ori Slavă..., Şi acum..., a Născătoarei o dată.

După catisma întîi, se cîntă sedealna, glasul al 6-lea:

Precum odinioară cu atinge-rea de marginea hainelor lui Hristos se vindecau cei ne-putincioşi, şi precum mahra-

mele şi legăturile capului lui Pavel vindecau bolile cele ne-vindecate, aşa şi acum mulţi bolnavi iau vindecare, atin-gîndu-se de hainele tale, cu care au fost îmbrăcate moaş-tele tale, sfinţitorule Teodo-sie. Pentru aceea, bucurîndu-ne şi slăvind pe Dumnezeu, cu dragoste strigăm ţie: vindecă, preafericite, cu rugăciunile

11

tale, şi durerile noastre cele sufleteşti şi trupeşti.

Slavă..., Şi acum...,

Preasfîntă Fecioară Maică, tu eşti cu adevărat tăria ce-lor fără de ajutor, prin tine, noi, cei smeriţi ne înălţăm, pentru tine sus ne ţinem, pentru că tu eşti tuturor aco-perămînt şi mijlocitoare că-tre Dumnezeu.

După catisma a doua, se cîntă sedealna, glasul al 4-lea:

Cînd eresurile se înmulţeau şi sufletele cele neiscusite le tulburau, atunci pe tine Hris-tos Domnul te-a arătat în bi-serica Sa, ca pe o mărturie nemincinoasă a adevărului, nu prin cuvinte iscusite biru-ind minţirea cea deşartă a oa-menilor, ci prin nestricăciu-nea moaştelor tale, cu multe minuni şi semne întărind cre-dinţa cea sfîntă, spre bucuria şi mîntuirea tuturor, care cu dragoste cinstesc sfîntă po-menirea ta, părinte ierarhe Teodosie, şi de-a pururea cîn-tă lui Dumnezeu: slavă Celui ce preaslăveşte pe sfinţii Săi.

Slavă..., Şi acum...,

Fecioară cu totul fără priha-nă care pe Dumnezeu Cel mai presus de fiinţă L-ai născut, pe Acela, dimpreună cu ierarhul Teodosie, neîncetat roagă-L

să ne dea iertare de păcate şi îndreptare vieţii mai înainte de sfîrşit, celor ce cu credin-ţă şi cu dragoste te cîntăm pe tine după datorie, ceea ce eşti una întru tot lăudată.Se cîntă polieleul: „Robii Domnului”.

Apoi aceste mărimuri:

Mărimu-te pe tine, sfinte părinte ierarhe Teodosie, şi cinstim sfînta pomenirea ta, că tu te rogi pentru noi lui Hristos Dumnezeul nostru.

Cu aceste stihuri:1. Auziţi acestea toate popoarele. As-

cultaţi toţi cei ce locuiţi în lume.2. Gura mea va grăi înţelepciune şi cu-

getul inimii mele pricepere.3. Doamne, iubit-am bunacuviinţa casei

Tale şi locul sălăşluirii slavei Tale.4. Gura dreptului grăieşte înţelepciune

şi limba lui rosteşte dreptate.5. Întru pomenire veşnică va fi dreptul,

de auzul rău nu se va teme.6. Fericiţi sînt cei ce locuiesc în casa

Ta, în vecii vecilor Te vor lăuda.

Iar după sfîrşitul stihurilor, se cîntă:Slavă..., glasul 1-îi:

Slavă Ţie, Treime Sfîntă: Părinte, Cuvinte şi Duhule Sfinte, zicînd: Slavă Ţie Dum-nezeule.

Şi acum..., acelaşi glas:

Bucură-te, ceea ce eşti cu dar dăruită, Marie, Domnul este cu tine, zicînd: şi prin tine cu noi.

12

Aliluia, Aliluia, Aliluia, Sla-vă Ţie Dumnezeule. (de 3 ori)

După polieleu, S E D E A L N A, glasul al 6-lea:

Cu adevărat păstor şi părin-te şi învăţător cu dar dăruit te arăţi şi după adormirea ta, părintele nostru Teodosie, căci arătîndu-te prin vis ce-lor bolnavi, îi înveţi pe ace-ia să cinstească biserica lui Dumnezeu şi aşezămintele ei cele dumnezeieşti ca să se întărească cu dumnezeieştile Taine spre mîntuire şi să să-vîrşească rugăciuni şi cereri către Preacurata Maica lui Dumnezeu, cu care împreună roagă-te pentru mîntuirea su-fletelor noastre.

Slavă..., Şi acum...

Acoperămîntul tău cel grab-nic, şi ajutorul, şi mila arat-o spre robii tăi şi alină valurile gîndurilor celor deşarte, Cu-rată, şi sufletul meu cel căzut ridică-l, Născătoare de Dum-nezeu, că poţi toate cîte le voieşti.

Antifonul 1 al glasului al 4-lea:

Din tinereţile mele...

Prochimen glasul al 4-lea:

Scumpă este înaintea Dom-nu-lui moartea cuvioşilor Lui.

Stih: Ce voi răsplăti Domnului pen-tru toate, cîte mi-a dat mie.

Toată suflarea...Evanghelia de la Ioan X, 1-9

Psalmul 50.Slavă ..., glasul al 6-lea:

Pentru rugăciunile Ierarhu-lui Tău Teodosie, Milostive, curăţeşte mulţimea greşelilor noastre.

Şi acum...

Pentru rugăciunile Născă-toarei de Dumnezeu, Milosti-ve, curăţeşte mulţimea greşe-lilor noastre.

Stih: Miluieşte-ne, Dumnezeule, după mare mila Ta...

Stihira, glasul al 6-lea:

Plăcutule al lui Dumnezeu, dimpreună părtaş cu Hristos, ierarhe Teodosie, după nume-le tău, aşa şi viaţa ta, că pe tine însuţi aducîndu-te dar lui Dumnezeu, cu adevărat dar dumnezeiesc te-ai arătat pentru pămîntul nostru. Via-ţa ta este slăvită şi adormită cu sfinţii, roagă-te pentru su-fletele noastre.

C A N O A N E L E Canonul praznicului cu irmosul pe 6

şi al Sfîntului pe 8, glasul al 8-lea, iar de nu va fi praznic, Paraclisul Născătoa-rei de Dumnezeu cu irmosul pe 6, şi a Sfîntului pe 8

Cîntarea 1Irmosul: Apa trecînd-o pe uscat...

Primeşte lauda ce se aduce ţie din guri nevrednice, şi răs-

13

plăteşte cu rugăciunile tale cele călduroase către Dum-nezeu celor ce cinstesc sfîntă pomenirea ta, părintele nos-tru Teodosie.

Din tinereţe pe Domnul ai iubit, păzind neprihănită cu-răţenia ta, din pruncie te-ai lipit de Acela cu sufletul tău curat, păzind întru curăţie şi nerăutate inima ta; pentru aceea şi fiu al lui Dumnezeu te-ai arătat cu adevărat, sfin-te Teodosie.

Slavă...,

Bine este bărbatului dacă va lua jugul din tinereţile sale, zice Scriptura; aceste-ia urmînd din tinereţile tale, cu bucurie jugul Domnului ai primit şi ai fost călugăr prea-ales, fericite Teodosie.

Şi acum...,

Preasfîntă Fecioară, Maica lui Dumnezeu, apărătoarea noastră cea neruşinată, mîn-tuieşte, auzi-ne pe noi, cei ţinuţi de patimi cumplite şi dă-ne mînă de ajutor cu rugă-ciunile tale.

Cîntarea a 3-a

Irmosul: Doamne, Cel ce ai făcut...

Fericiţi cei săraci cu duhul, zice Domnul, la acest mîntui-tor glas luînd aminte, preacu-vioase, mai presus decît toa-

te faptele bune te-ai sîrguit a agonisi sărăcia cea duhovni-cească, iubind-o pe aceea ca pe o apărare tare de toată is-pita, şi ca pe o maică a tutu-ror bunătăţilor, de Dumnezeu iubite.

Cunoscînd că din asculta-re se naşte smerenia, iar din smerenie nepătimirea, ai iu-bit ascultarea cu toată inima, întru toate tăind voia şi cu-getele tale, pentru aceea şi la nepătimire ai ajuns, pregătind sufletul tău întru locaş curat Preasfîntului Duh.

Slavă...,

Mari blîndeţi ţi-ai agonisit, de Dumnezeu înţelepţite Teo-dosie, suferind toată scîrba cu suflet voios, şi toată strîmbă-tatea şi înjosirea întru tăcere, cu dragoste acoperind-o, pen-tru aceasta ai şi luat moşteni-re în pămîntul celor vii, unde drepţii în veci petrec, slăvind pe Domnul Iisus.

Şi acum...,

Nu avem îndrăzneală către Fiul şi Dumnezeu tău, Prea-sfîntă Stăpînă, nu avem în-drăzneală nici către tine, Pre-abinecuvîntată, noi, cei puru-rea întinaţi cu păcatele, dacă tu însăţi, Maică preamilostivă, nu ne vei chema pe noi, rătă-ciţii, la pocăinţă, cu nădejdea

14

mîntuirii, depărtînd de la noi toată scîrba şi lenevirea.

S E D E A L N A, glasul al 4-lea:

Arătatu-te-ai luminător cu dar dăruit, părintele nostru Teodosie, strălucind cu lu-mina cea lină a smereniei şi a dragostei, şi pe noi cu dragostea ta luminîndu-ne. Deci şi noi, cu dragoste cin-stind pomenirea ta, strigăm ţie: roagă-te pentru noi, fă-cătorule de minuni din nou arătat.

Slavă..., Şi acum...,

Avînd mintea întuneca-tă de multe greşeli, strigăm către apărarea ta cea tare, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, luminează ochii sufletelor noastre şi răsari-ne nouă zarea pocăinţei, cu rugăciunile plăcutului tău ierarh Teodosie, una curată şi binecuvîntată.

Cîntarea a 4-a:

Irmosul: Tu eşti tăria mea Doamne…

Îngreuiat de slăbiciuni, şi de bătrîneţe prea trudit fiind, ar-hiepiscopul Lazăr a rugat pe patriarhul bisericii noastre ca pe tine, cel întru toate iscu-sit şi la lucru păstoesc vred-nic, să te blagoslovească şi să te dea lui dimpreună slujitor,

iar mai apoi şi moştenitor, precum a şi fost, cu voia lui Dumnezeu, părintele nostru, ierarhe Teodosie.

Cu adevărat vrednic te-ai arătat de cinstea şi de scau-nul arhieresc, părinte Teodo-sie, fiind înţelept la cuvînt, cu fapte bune în viaţă, întru dumnezeieştile Scripturi is-cusit, şi vrednic a povăţui oile cele cuvîntătoare la păşunea cea duhovnicească.

Slavă...,

Împodobit fiind cu buna cre-dinţă, şi cu viaţa ta cea du-hovnicească cunoscut fiind la tot norodul părţii Cerni-govului, cu un glas de toţi ai fost ales la slujirea cea mare a bisericii lui Dumnezeu, pă-rinte Teodosie, şi ai fost pus păstor şi arhiereu oraşului Cernigov.

Şi acum...,

Mult poate rugăciunea dreptului cea fierbinte, zice Iacov, fratele Domnului, mult poate şi rugăciunea ie-rarhului Teodosie ce se fae dimpreună cu rugăciunea ta cea de Maică, Preasfîntă Stă-pînă de Dumnezeu Născătoa-re, că tu eşti mijlocitoarea şi acoperămîntul, şi apărătoa-rea noastră, ceea ce eşti pli-nă de dar.

15

Cîntarea a 5-a:

Irmosul: Pentru ce m-ai lepădat…

Se bucura norodul oraşului Cernigov privind la tine, cel îmbrăcat cu sanul arhieresc cel preastrălucit, şi dim-preună cu arhipăstorul La-zăr stînd înaintea prestolu-lui darului lui Dumnezeu, şi înălţînd preacuvioasele tale mîini pentru turma ta, şi foarte se mîngîia şi se umi-lea cu inima, mulţumindu-i lui Hristos, Începătorul păs-torilor.

Chip ai fost pentru toată turma ta cea dată ţie de la Dumnezeu, cu cuvîntul şi cu viaţa, cu dragostea şi cu du-hul, cu credinţa şi cu curăţia, pentru aceasta, părinte Teo-dosie, cu dragoste pentru tine s-au lipit nu numai oile tale, ci şi cei nepravoslavnici te cinsteau pe tine, ca pe omul lui Dumnezeu.

Slavă...,

Cu adevărat păstor bun ai fost turmei tale celei cuvîntă-toare, ierarhe Teodosie, gata fiind ca să pui sufletul tău pentru oile tale, pentru aceea te-ai şi arătat apărător nebi-ruit celor năpăstuiţi, al drep-tăţii rîvnitor neînfricoşat, pe puternicii lumii acesteia cu dragoste mustrîndu-i, şi pe

oile turmei tale părinteşte aducîndu-le la cunoştinţă, iar pe cei rătăciţi, pe calea cea dreaptă preaînţelepţeşte po-văţuindu-i.

Şi acum...,

Preasfîntă Fecioară, Maica lui Dumnezeu, înviază sufle-tul meu cel omorît, ridică-l pe cel căzut, vindecă pe cel rănit, mintea mea o luminea-ză, valurile ispitelor le alinea-ză şi mă mîntuieşte cu rugă-ciunile plăcutului tău ierarh Teodosie.

Cîntarea a 6-a:

Irmosul: Rugăciunea mea voi vărsa…

De Dumnezeu înţelepţite, părintele nostru Teodosie, din tinereţe fiind monah prea ales, locaşuri pentu călugări cu dragoste ai zidit, şi întru acelea toate bine le-ai întoc-mit spre folosul vieţii călu-găreşti, părinteşte de-a puru-rea pe toţi îndreptîndu-i cu învăţăturile tale către Dum-nezeu.

Foarte frumos împodobin-du-ţi sufletul tău cu fapte bune întru locaş Duhului lui Dumnezeu, podoaba biseri-cilor lui Dumnezeu ai iubit, şi de aceasta, avînd întru tot osîrdinca purtare de grijă, bi-serici din nou ai zidit întru

16

slava Ziditorului şi Dumne-zeu, Care pe toată lumea a înfrumuseţat-o cu podoabă nespusă.

Slavă...,

Cu bucurie îngerească te bucurai, ierarhe al lui Dum-nezeu, cînd vedeai pe fiii tăi întru adevăr umblînd, şi ca un părinte iubitor de fii, te mîhneai cu inima pentru cei ce rătăceau şi te rugai pentru mîntuirea tuturor, cuprinzîn-du-i pe toţi cu dragoste şi pen-tru toţi mijlocind, părintele nostru, ierarhe Teodosie.

Şi acum...,

Veniţi, toţi credincioşii, să cădem către Maica lui Dum-nezeu, apărătoarea cea caldă a neamului nostru, şi întru umilinţa inimii să strigăm: Preasfîntă Stăpînă, de Dum-nezeu Născătoare, pentru rugăciunile plăcutului tău ierarh Teodosie, acoperă-ne cu acoperămîntul tău cel plin de dar.

C O N D A C U L, glasul al 4-lea

Te-ai ostenit pentru Hris-tos, Începătorul păstorilor, părinte ierarhe Teodosie, păscînd oile tale cele cuvîn-tătoare pe păşunea cea du-hovnicească, şi ai luat de la Hristos Mîntuitorul darul tă-

măduirilor, ca să vindeci de toată neputinţa sufletească şi trupească pe toţi cei ce aleargă cu credinţă la moaş-tele tale vindecătoare. Roa-gă-te, sfinte, pentru cei ce cheamă numele tău, să se mîntuiască sufletele noastre de asupririle vrăjmaşilor.

I C O S

Cu adevărat dar de la Dum-nezeu te-ai arătat pămîntu-lui nostru, părinte Teodosie, că din tinereţe afierosindu-te pe tine lui Dumnezeu, cu luptă bună te-ai luptat pînă la sfîrşit, şi, fiind vas ales al darului, de mari daruri te-ai învrednicit. Deci, precum încă în viaţă, aşa mai ales după fericită adormirea ta, înaintea scunului Preasfintei Treimi stînd, cu îndrăzneală ridici preacuvioase mîinile tale, rugîndu-te pentru tur-ma ta, şi pentru toată ţara. Pentru aceasta dar, alergînd către tine cu credinţă şi cu dragoste, toţi cei scîrbiţi iau de ajuns mîngîiere, şi cei bol-nav vindecare. Şi noi dar, îm-preună cu ei, ca unui părinte iubitor de fii, strigăm: roagă-te, sfinte, pentru cei ce chea-mă numele tău, de asupririle vrăjmaşilor să se mîntuiască sufletel noastre.

17

Cîntarea a 7-a

Irmosul: Tinerii evreieşti în cuptor…

Pururea gîndind de ceasul morţii neîncetat doreai să fie înaintea ochilor tăi crucea Domnului, a Cărui închipui-re, şi pe cale fiind tu, era cu tine, ca totdeauna din inimă să poţi striga către Domnul: bine eşti cuvîntat, Doamne, Dumnezeule în veci.

Şi după moarte, ca viu fi-ind, cu darul lui Dumnezeu petreci cu fiii tăi, şi după adormire, părinte Teodosie, păstor bun te arăţi acelora, prin vedenii în vis, povăţuind la credinţă pe cei ce nu ştiu, şi învăţînd a striga: bine eşti cuvîntat, Doamne, Dumneze-ule în veci.

Slavă...,

Părinte Teodosie, arătîndu-te în vis călugărului celui bol-nav, ai poruncit ca să umble la biserică şi să se roage, şi părinteşte pe acela povăţuin-du-l, i-ai adus aminte păcate lui, chemîndu-l la pocăinţă, şi i-ai dăruit lui vindecare ca tot-deauna să slăvească pe Dom-nul: bine eşti cuvîntat, Doam-ne, Dumnezeule în veci.

Şi acum...,

Mintea mea este împrăş-tiată, inima împietrită, voia mea neputincioasă, Stăpînă

de Dumnezeu Născătoare, mi-lostiveşte-te spre mine, păcă-tosul, vindecă sufletul meu, şi ca o Maică bună a Mîntuitoru-lui meu Celui bun, mîntuieşte-mă pe mine ca pururea să cînt Lui: bine eşti cuvîntat, Doam-ne, Dumnezeule în veci.

Cîntarea a 8-a

Irmosul: Pe Cel ce şade...

Cine după vrednicie va pu-tea spune toate minunile tale, ierarhe Teodosie? Că şi bol-navilor celor ce nu te caută pe tine, te arăţi doctor prea-ales, chemînd pe toţi ca să mărturisească slava lui Dum-nezeu, care preaslăveşte pe sfinţii Săi, şi este preaînălţat în veci.

Celor ce se muncesc de du-hurile cele necurate, tu te-ai arătat izbăvitor şi scăpare, ierarhe Teodosie, gonind cu puterea lui Dumnezeu toată asupreala drăcească de la cei ce pătimesc, şi cu credinţă aleargă la moaştele tale, ca să se slăvească numele lui Dum-nezeu în veci.

Binecuvîntăm...,

Numele tău, ierarhe Teo-dosie, ca mirul ce se varsă, ca o bună mireasmă a raiului dumnezeiesc, se poartă pes-te faţa a tot pămîntulului,

18

îndulcind inimile credincio-şilor, şi chemîndu-l întru du-hovnicească bucurie să laude pe Domnul Cel preaînălţat întru toţi vecii.

Şi acum...,

Nu trece cu vederea rugă-ciunile robilor tăi, Maica lui Dumnezeu, primeşte rugăciu-nile noastre pentru plăcutul tău ierarh Teodosie, şi le du la scaunul Fiului şi Dumne-zeului tău, ca să se slăvească de toată zidirea numele Lui în veci.

Cîntarea a 9-aIrmosul: Pe tine Maica lui Dumnezeu...

Ca un vindecător preamilos-tiv, sfinte Teodosie, cu milos-tivire iei aminte nu numai la bolnavii ce înşişi te cheamă pe tine, ci asculţi şi pe cei de aproape ai lor, şi după credin-ţa acestora, doctor grabnic te arăţi bolnavilor, pe toţi milu-ind şi mîngîind, peste toţi, cu prisos, darurile tale vărsînd.

Minune sînt cu adevărat şi mai presus de cuvînt minu-nile tale, Teodosie, părintele nostru, că te-ai arătat slava bisericii, propovăduitor ce-resc al pravoslavnicei credin-ţe şi martor nemincinos al adevărului.

Slavă...,

Sfinte a lui Dumnezeu, plă-cutule al lui Hristos, vistie-ria milei celei nedeşertate, caută spre neputinţele mele, vindecă sufletul meu, cel rău învălbuit de patimi, vindecă şi trupul meu, cel cuprins de dureri, ca să proslăvesc întru tine darul şi milostivirea lui Hristos Dumnezeu, Care este minunat întru sfinţii Săi.

Şi acum...,

Maică preamilostivă, către tine ridicînd inima mea cea păcătoasă, înaintea ta, cea plină de dar, cu smerenie pun neputinţele sufletului şi ale trupului meu, pentru rugă-ciunile ierarhului Teodosie, miluieşte-mă.

L U M I N Î N D APodobie: Cerul şi stele...

Cel ce a împodobit cerul cu stele, stea nouă, prealuminoa-să, te-a arătat pe tine, ierarhe Teodosie, care împodobeşte cerul bisericii şi goneşte în-tunericul cugetelor celor rău credincioşi. Luminează şi ini-mile noastre, cele întunecae cu păcatul, şi către pocăinţă ne îndreaptă, cu rugăciunile tale, preacuvioase.

19

Slavă... Şi acum..., a praznicului, sau a Născătoarei:

Luceafăr prealuminos, care arăţi nouă pe Soarele Cel ne-apus, te ştim pe tine, Prea-sfîntă Fecioară de Dumnezeu Născătoare, pentru aceasta te rugăm pe tine, ca ceea ce eşti Maica Luminii, luminea-ză-ne pe noi cu lumina Fiului tău, a lui Hristos Dumnezeu-lui nostru.

L A L A U D E Stihirile pe 4, glasul al 6-lea:

De Dumnezeu purtătorule, preafericite părintele nostru Teodosie, urînd frumuseţile lumii şi dulceaţa celor vre-melnice, viaţa călugărească o ai iubit, şi cetei îngereşti te-ai împreunat. Pentru aceea, ca un luminător preastrălucit, cu minunile, la toată lumea minunat străluceşti. Roagă-te pentru noi, cei ce săvîrşim sfîntă pomenirea ta, şi ca noi, fii tăi şi oile turmei tale ce-lei cuvîntătoare, rugîndu-ne şi pe tine întru ajutor che-mîndu-te, să aflăm, prin tine, pace şi mare milă.

De Dumnezeu purtătorule, preafericite părinte Teodosie, tot cugetul trupului l-ai supus duhului, cu postul şi cu lupte tăinuite curăţindu-te, şi fiind locaş al Preasfîntului Duh, ca

aurul ce prin foc se ispiteşte, strălucind te-ai arătat. Loca-şurile cele călugăreşti bine tocmindu-le şi bisericile lui Dumnezeu, cu bună podoa-bă, înfrumuseţîndu-le, bine ai păscut oile tale cele cuvîntă-toare, pe care le-ai şi ridicat, cu învăţăturile tale, ca cu o scara oarecare, la înălţimea faptelor celor bune. Pomeneş-te-ne pe noi, cei ce cinstim pomenirea ta cea de-a puru-rea sfinţită, şi te roagă să se mîntuiască sufletele noastre.

Viaţa ta cea lui Dumnezeu plăcută, preaslăvite Teodosie, ne-a răsărit nouă, învăţîndu-ne faptele bune, cele de Dum-nezeu iubite, că tuturor te-ai arătat îndreptător credinţei şi chip blîndeţilor, oglindă nevoinţelor călugăreşti şi a înfrînării, iar al dragostei şi al smereniei vestierie nesfîrşită. Pentru aceasta, cinstind sfîn-tă pomenirea ta, pe Hristos, Cel ce te-a încununat pe tine Îl preaslăvim, pe Care roagă-L pentru mîntuirea sufletelor noastre.

Slavă..., glasul al 2-lea:

Ce-ţi vom aduce Ţie, Hris-toase, Dumnezeul nostru, sau cum, după vrednicie, vom lă-uda îndurările care din prisos le verşi spre noi nevrednicii? Fericiţi sîntem noi, fiind fii

20

ai Bisericii Tale celei pravos-lavnice, în care, precum în zilele cele de demult, aşa şi acum, arăţi mari şi preaslă-vite minuni, preaslăvind pe sfinţii tăi. Iată şi acum lumi-nat prăznuim pe cel din nou mare făcător de minuni, pe care a-l preaslăvi bine ai voit. Slăvim numele Tău, Doamne Dumnezeul nostru, închină-mu-ne măririi bunătăţii Tale, şi căzînd înaintea Ta, stri-găm: pentru rugăciunile sfîn-tului ierarh Teodosie, milu-ieşte-ne pe noi.

Slavă... Şi acum..., a praznicului, sau a Născătoarei:

Toată nădejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumne-zeu, păzeşte-mă sub acoperă-mîntul tău.

Slavoslovia mare, troparul, ecteniile şi otpustul

LA LITURGHIEFericirile din canonul sfîntului cînta-

rea a 3-a şi a 6-a.

PROCHIMENUL, glasul al 3-lea: Gura mea va grăi înţelepciune şi cugetul ini-mii mele pricepere. Stih: Auziţi acestea toate neamulrile. Ascultaţi toţi cei ce locuiţi în lume.

Apostolul către Evr. XIII, 17-21.

Evanghelia de la In. X, 9-16.

Aliluia, glasul a 2-lea: Preoţii Tăi, Doamne, se vor îmbrăca cu dreptatea şi cuvioşii Tăi se vor bucura. Stih: Căci Domnul a ales Sionul şi la ales, ca locu-inţă Lui.

CHINONICUL:

Întru pomenire veşnică va fi dreptul, de vorbire de rău nu se va teme.