Slobozia

Asezarea Sloboziei in aceasta parte a Baraganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomitei, se intalneau doua drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrala, ajungand la Brasov, Bucuresti, al doilea lega Orientul Apropiat de Tara Romaneasca prin Constantinopole, Silistra, Calarasi, Braila, Galati. Primul document care aminteste de existenta satului Vaideei (Slobozia de azi) care ne arata ca in aceste locuri existase o asezare mai veche, ce fusese pustiita de razboi cu 20 de ani inainte, in timpul domniei lui Mihai Viteazul, deci in 1594, acesta fiind anul primei atestari documentare a localitatii; iar "slobozie", insemna un teritoriu liber, unde cine se aseaza e scutit de anumite obligatii fiscale. In urma cercetarilor arheologice s-a descoperit ca in perimetrul actual al orasului au existatasezari umane inca din perioada neolitica (cca 3000 I Hr.)

Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea Ialomita devine unul din granarele tarii iar Slobozia un centru de desfacere a produselor cerealiere si animaliere. Statisticile din 1836 evidentiaza importanta suprafetelor agricole si un numar insemnat de animale crescute in gospodarii. Desi se dezvolta mestesugaritul si negotul, industria ramane, pana dupa cel de-al doilea razboi mondial, slab reprezentata doar prin ateliere si "fabricute" de mezeluri, dulciuri si lumanari, mori si prese de ulei. Slobozia va deveni un important centru al comertului cu cereale in tara dar si la export, incepand din anul 1912 odata ce caii ferate Slobozia-Ciulnita-Calarasi i se va adauga linia ferata Bucuresti-Urziceni-Slobozia. Infrasctructura Sloboziei nu era prea dezvoltata in trecut, noroiul, praful si gropile predominau, cararile si ulitele erau sinuoase. Multi ani modul in care se faceau transporturile si comunicatiile in Slobozia era unul rudimentar si atat de lipsit de semnificatie, incat nici documentele nu l-au putut consemna deoarece Slobozia, bogata in sol moale si fertil a fost lipsita de nisipuri sau piatra de orice fel, pentru pavaje sau ameliorari de drumuri.

Din anul 1910, Slobozia si-a sporit importanta in zona, cand in localitate va fi construit si dat in folosinta primul oficiu postal si telegrafic. In aceeasi perioada se afla in constructie si podul rutier de la iesirea in oras, pe ruta spre Calarasi. Inca din anul 1895 se luase hotararea de a se construi aici un pod fix care sa inlocuiasca improvizatiile facute dealungul anilor insa aceasta improvizatie va continua pentru ca podul din 1912 nu era cea ce trebuie sa fie.

Puncte tari- amplasarea în centrul unei zone agricole- legatura directa cu autostrada Bucuresti- Constanta- retea de drumuri locale si nationale bine dezvoltata (legaturi directe)- retele bine dezvoltate: apa, electricitate, gaz metan, telecomunicatii etc.- pondere ridicata a populatiei din grupa de vârsta 15 – 59 de ani- forta de munca- au fost implementate procesele de privatizare si restructurare economica

● Puncte slabe- utilitati urbane slab dezvoltate si degradate fizic si moral- sistem de canalizare slab dezvoltat si ineficient- absenta infrastructurii suport pentru sistemul privat- lipsa managementului si a abordarii strategice a dezvoltarii locale- pondere redusa a activitatilor industriale- putere financiara scazuta a populatiei- saracia- incapacitatea de a atrage investitori- sectorul serviciilor slab dezvoltat- absenta activitatii societatii civile- absenta armonizarii sistemului de învatamânt cu cerintele pietei muncii- scaderea numarului populatiei si a ponderii populatiei active- gradul de calificare al fortei de munca în special în domeniul agriculturii si industriei alimentare- declinul industriilor traditionale- ponderea scazuta a tehnologiilor moderne

● Oportunitați- dezvoltarea sectorului privat bazat pe resurse agricole- modernizarea infrastructurii de transport in relatie cu autostrada- orientarea programelor în directia dezvoltarii fortei de munca tinere- sursele de finantare europene- dezvoltarea infrastructurii produselor agricole cu valoare adaugata mare- dezvoltarea ofertei de produse agricole si de servicii pentru agricultura cu valoare adaugata mare- existenta unui excedent de forta de munca ce ar putea fi calificata în domenii specifice- apropierea de resurse agricole- îmbunatatirea calitatii serviciilor- cresterea numarului de IMM –uri din servicii- dezvoltarea antreprenoriatului si a structurilor de suport pentru întreprinderi mici si mijlocii

● Amenințari- migrarea fortei de munca calificate si a celei cu studii superioare, în special pentru tineri- atractivitate scazuta pentru investitori- sistem educational neadecvat- cresterea somajului- aparitia fenomenelor sociale legate de saracie-lipsa de interes a autoritatilor nationale pentru reabilitarea/modernizarea drumurilor nationale- adâncirea discrepantelor sociale- impactul aderarii la UE asupra unor ramuri industriale- incapacitatea de a gasi o identitate economica