Sl a vi i de ră să ri t. Ru s ia k ie vean ă . Slavii de r ă s ă rit populau în special teritoriul cuprins între lacul Ilmen, râul Oka ş i cursul mijlociu al Niprului, grupul principal fiind localizat pe cursul superior ş i mijlociu al Niprului. S a constatat c ă între an!ii din secolele "I "II ş i tri#urile slavilor r ă rs ă riteni din secolele urmă toare e$ist ă o succesiune cultural ă ş i istoric ă . %eritoriul vec&ii 'usii este considerat de unii cercet ă tori vec&ea vatr ă de formare a slavilor ş i pe acest teri tori u, tri#urile slavil or de r ăs ărit, organizate în timpul unei îndelungate faze tri#ale în sate ş i târguri de a lungul Niprului, au fost unificate în urma ac!iunii scandinavilor varegi, ce s au concentrat, datorit ă activit ă !ii lor preponderent comerciale, în ora ş e mari pr ecu m N ov gorod şi ( ie v. ) nt re g ul secol * e ma rc a t de î nc& ei er ea de contracte comerciale care organizează sosirea convoaielor de mono$ile concentrate la (iev. 'itmicitatea sc&im#urilor implica sta#ilitatea politic ă a acestor regiuni deose#it de amenin!ate de învaziile diverselor popoare ale stepei, care c ă utau s ăş i impun ă puterea între "olga ş i +un ă re. c!iunea unificatoare a acestor negustori scandinavi nu ar fi fost posi#il ă f ă r ă e$isten!a unui proces de stratificare social ă în rândul tri#urilor slave de r ă s ă rit. cest proces a fost generat de apari!ia unor conduc ă tori de tri#uri j up a ni- cn ez i ca re , sp ri j i ni nd u se p e mi c i ar ma t e pe rs o nal e drujine î ş i impun autoritatea ş i pun #azele unor conduceri ereditare. pari!ia statului kievean are la #az ă împletirea dintre procesul de stratificare social ă ş i intervan!ia scandinav ă . +escoperirile ar&eologice au ar ă tat c ă , o dat ă cu veac u l al "IIIlea, ordine a patr iar&al ă a încep ut s ă se des trame, constituindu se grupuri familiale f ă r ă leg ă turi de rudenie între ele. e cursul superior al Niprului aceste comunit ă !i erau autonome, gra!ie a#unden!ei pă du ri l o r ce fo r ma u u n o #s ta co l de ne t r ec u t. )n su d , co mu ni c a! i i le ma i lesnicioase, precum ş i e$isten!a pericolului invaziilor nomade au f ă cut necesar ă agregarea unor sisteme de alian! ă între diferitele familii, apoi între uniunile tri#ale. Numele tri#urilor ce fi gurează în Cronica vremurilor trecute reflect ă tocmai acest tip de organizare social ă . )n secolul al I* lea varegul 'urik a întemeiat un centru de putere care va deveni ul teri or unul di nt re cele mai puternice state al e /vul ui 0edi u timpuriu din estul /uropei. 'olul lui 'urik este su#liniat doar în vec&ea cronic ă ruseasc ă , atri#uit ă lui Nestor, scris ă în secolul al *II lea, deci apro$imativ dou ă secole mai târziu, cronic ă ce nu este confirmat ă ş i de alte izvoare în acest ă privin! ă. 1arta ar&eol ogică a secolelor II", pent ru regiunile la care se refer ă Nestor , este apr oape în concordan! ă cu informa!iile cronicii. )n primul rând ritul de înmormântare descris de el în&umarea r ă m ăşi!elor corpului ars în urne corespunde pe deplin ritului de înmormântare atestat de a ş a numitele câmpuri de urne. )n al doilea rând, drevlianii, care locuiau în regiunile p ă duroase de pe dreapta Niprului, radimicii ş i viaticii aveau într adev ă r în perioada men!ionat ă o cultur ă inferioar ă polenilor. /ste posi#il ca 'urik s ă fi ajuns prin uzurpare, în a doua jum ă tate a secolului al I* lea, în fruntea centrului de putere al slavilor ilmeneni de la No vg or od . 2r ma şu l să u Ol eg este co n fi r ma t î n ma i mu l t e iz vo ar e #i z an ti n e, ruse ş ti ş i #ulg ă re ş ti, ca domnind în Novgorod înrtre anii 345 567, perioad ă
