Sistemul Nervos si Agresivitatea CaninaAcest referat descrie Sistemul Nervos si Agresivitatea Canina.In acest PDF poti vizualiza cuprinsul si bibliografia (daca sunt disponibile) si aproximativ doua pagini dindocumentul original.Arhiva completa de pe site contine un fisier, intr-un numar total de 30 pagini.Fisierele documentului original au urmatoarele extensii: doc.

CuprinsCuprins:1. Introducere2. Rememorări anatomice-nervii cranieni3. Sistemul nervos la câine4. Notiuni de neurologie în stres5. Patologia inflamatorie a sistemului nervos6. Agresivitatea canină:• devieri comportamentale,• clasificarea agresivităţii,• cauze,• remedii,• profilaxie.

Extras1. Introducere

Descriere termen medical: totalitate a centrilor nervoşi şi a nervilor care asigură comanda şi coordonareaviscerelor şi a aparatului locomotor, primirea mesajelor senzoriale şi funcţiile psihice.

Structura sistemului nervos - Pe plan anatomic, sistemul nervos este format din două ansamble distincte,sistemul nervos central şi sistemul nervos periferic.

Sistem nervos central - Denumit şi nevrax, sistemul nervos central (S.N.C.) este format din miliarde deneuroni (celule nervoase) conectaţi între ei şi dintr-un ţesut de susţinere interstiţial (nevroglie). El cuprindeencefalul (creierul, cerebelul, trunchiul cerebral), protejat de craniu şi maduva spinarii, amplasată încoloana vertebrală.

Sistem nervos periferic - Prelungire a sistemului nervos central, sistemul nervos periferic cuprindetotalitatea nervilor şi ale îngroşărilor lor (ganglionii nervoşi), nervii, legaţi printr-o extremitate de sistemulnervos central, se ramifică la cealaltă extremitate într-o multitudine de ramuri fine care inerveazătotalitatea corpului. Există nervi cranieni şi nervi rahidieni.

Funcţionarea sistemului nervos - După organizarea şi funcţionarea lor, se disting sistemul nervos somatic,care pune organismul în comunicaţie cu exteriorul şi sistemul nervos vegetativ, sau autonom, carereglează funcţiile viscerale.

Funcţionarea sistemului nervos face să intervină un lanţ de neuroni, care se articulează între ei prinsinapse, neuronul asigură conducerea influxului nervos, iar sinapsa asigură transmisia acestui influx fie dela un neuron la altul, fie de la un neuron la un organ-ţintă, de exemplu, muşchiul în cazul unei sinapse

neuromusculare. Această transmisie este realizată prin intermediul unei substanţe chimice denumităneurotransmitator (acetilcolina, adrenalina, noradrenalina). Acetilcolina este neurotransmiţătorulsistemului nervos parasimpatic, care comandă contracţia fibrelor musculare netede şi secreţiileglandulare. Adrenalina şi noradrenalina sunt neurotransmiţătorii sistemului simpatic, care, printre altefuncţii, asigură contracţia peretelui arterelor şi intervin în secreţia sudorii.

Sistem nervos somatic - Sistemul nervos somatic comandă mişcările şi poziţia corpului şi permiteperceperea de către piele a diferitelor senzaţii (tactile, caldură, durere) şi descoperirea prin celelalteorgane de simţ a mediului înconjurator (văz, auz, miros). El este constituit din neuroni senzitivi şi neuronimotori.

Sistem nervos vegetativ - Denumit înca şi sistem nervos autonom, el este complementar sistemului nervossomatic şi reglează îndeosebi respiraţia, digestia, excreţiile, circulaţia (bătăile cardiace, presiuneaarterială). Aceste celule depind de centrii reglatori situaţi în măduva spinării, trunchiul cerebral şi creier,care primesc informaţiile, pe căile senzoriale, provenind de la fiecare organ.

Sistemul nervos vegetativ este împarţit în sistem nervos parasimpatic, ale carui activităţi se echilibreazăastfel încât să coordoneze activitatea tuturor viscerelor.

- Sistemul nervos parasimpatic este, ca regulă generală, responsabil de punerea în stare de odihnă aorganismului. El acţionează prin intermediul unui neurotransmiţător, acetilcolina, şi încetineşte ritmulcardiac, stimulează sistemul digestiv şi limitează contracţiile sfincterelor.

- Sistemul nervos simpatic, sau sistemul nervos ortosimpatic, pune organismul în stare de alertă şi îlpregăteşte pentru activitate. Ei acţionează prin intermediul a doi neuro- transmiţători, adrenalinanoradrenalina. Acest sistem creşte activitatea respiratorie, dilată bronhiile şi pupilele, contractă arterele,face să fie secretată sudoarea în schimb, el frânează funcţia digestivă.

Examenele sistemului nervos - Examenele care permit explorarea sistemului nervos central sunt, înprincipal, scannerul, imageria prin rezonanţă magnetica (I.R.M.), înregistrarea potenţialelor evocate(metoda de studiere a activităţii electrice a căilor nervoase ale auzului, văzului şi ale sensibilităţiicorporale), electroencefalografia şi analiza lichidului cefalorahidian recoltat prin puncţie lombară. Sistemulnervos periferic este explorat în mod deosebit prin electromiografie.

Patologia sistemului nervos - Se deosebesc leziunile sistemului nervos central de cele ale sistemuluinervos periferic.

- Leziunile sistemului nervos central dezvaluie diferite cauze:

- compresia creierului sau a măduvei spinării de către un hematom (provocat de un traumatism cranian),de un abces, de o tumoră benignă sau malignă, de un edem cerebral;

- distrugerea creierului sau a măduvei spinarii printr-un traumatism (secţionarea măduvei prin fracturăvertebrală). Printr-o infecţie (meningita, encefalita), printr-o intoxicaţie sau printr-o insuficienţă avascularizării (arterita cerebrală);

- excitaţia anormală a unor zone ale cortexului (epilepsie);

-degenerescenţa neuronilor (scleroza în plăci, boala lui Parkinson, boala lui Alzheimer, coreea luiHuntington- medicina umană).

- Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii (atingere a unui singur nerv) cauzate desecţionarea unui nerv, de compresia uneia din rădăcinile sale (sciatica prin hernie discală) sau de oinfecţie, fie polineuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine virală, imunologică (poliradiculonevrita,de exemplu), carenţială (deficit în vitamine) sau toxică. În afara traumatismelor, numeroase alte afecţiunisunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor (diabetul zaharat). Atunci cînd sunt afectaţisuccesiv mai mulţi nervi, se vorbeşte de multinevrită.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documentul complet de 30 pagini il poti citi daca il descarci din Biblioteca.RegieLive.ro

Imagini din documentul complet:

Mai multe detalii se gasesc in pagina documentului din Biblioteca.RegieLive.ro