Modul III

Nr.6

Funcţionarea

aparatului

respirator

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Hai să ne spălăm, să mâncăm micul dejun şi să mergem afară, la joacă. Trebuie neapărat să ma ajuţi să umflu un balon.

- Bună dimineaţa, Eli! Dar ce-i cu graba asta? Şi de ce ai nevoie de mine pentru a umfla un balon?

- Pentru că eu, pur şi simplu, nu pot! M-am uitat şi în oglindă, în timp ce umflam balonul, şi cred că fac ceva gresit. Când trag aer în piept…

- …Adică atunci când inspiri….

- Exact, atunci când inspir, parcă cresc. Şi atunci când încerc să bag aerul în balon….

- …Adică atunci când expiri….

- Aşa, când expir, revin la înalţimea iniţială, iar pieptul şi abdomenul meu nu mai sunt umflate. Nu înţeleg deloc de ce se întamplă asta, e normal?

- Sigur că da, plămânii tai au crescut şi au scăzut în volum. Dar nu pentru că s-au contractat sau relaxat. Ei nu au muşchi ca să poată face acest lucru.

- Păi, şi atunci ei cum se umflă şi dezumfla?

- Bună dimineaţa, Dani!

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

- Îţi explic imediat. Stai să umflu balonul ăsta. Dacă apăs în partea asta, tot aerul de aici se mută în cealaltă parte. Dacă nu mai apăs, balonul se umflă iar în partea asta. La fel se întâmplă şi la noi, când respirăm. Plămânii se găsesc în cavitatea toracică (o colivie formată din coastele noastre). În partea de jos a cavităţii toracice se găseşte un muşchi ce poartă denumirea de diafragmă. Când muşchii intercostali şi diafragma se contractă, cavitatea toracică se măreşte, lăsând astfel mai mult spaţiu disponibil pentru plămâni, în care poate intra aerul din afară. Iată cum are loc

. inspiraţia

Apoi muşchii intercostali şi diafragma se relaxează şi revin la poziţia iniţială. Spaţiul în care stă plămânul se micşorează, iar aerul conţinut de aceştia este împins în afară. Aceasta este .

- Stai să văd dacă am înţeles. Când inspir, se contractă muşchii intercostali, coastele mele se ridică şi astfel, plămânii au mai mult loc în care să intre aerul de afară.

- Foarte bine! Ai înţeles!- Aha! De asta mi se pare mie că eu

cresc atunci când inspir. Datorită poziţiei pe care o am când muşchii sunt contractaţi.

expiraţia

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

- Dar, Dani, aerul pe care îl expir este mai cald decât cel pe care l-am inspirat. Asta îi face organismul nostru aerului? Îl încălzeşte?

- Ceva, ceva, ai observat tu bine. Aerul pe care îl expirăm este mai cald decât cel pe care l-am inspirat. O să-ţi explic şi tot ce se întâmplă cu aerul. Dar mai întâi, spune-mi tu pe unde intră aerul?

- Aerul intră pe nas.

- Foarte bine. Aerul intră pe nas. Interiorul nasului se numeşte cavitatea

nazală şi este acoperit cu o mucoasă şi peri. Acestea încălzesc uşor aerul şi păstrează toate impuritaţile din aer, astfel încât acesta să treacă mai departe curat şi puţin mai cald decât era afară. Dar dacă te ţii de nas, ce se întâmplă? Nu mai respiri?

- Dacă mă ţin de nas, respir pe gură!

- Deci putem respira şi pe gură. Este posibil datorită modului în care sunt alcătuite căile respiratorii. Din nas şi gură, aerul trece în faringe (care arată ca două tuburi încrucişate) şi se îndreaptă către laringe.

În partea superioară a acestuia, se află epiglota (care este ca un fel de poartă). Când intră aer în faringe, epiglota lasă laringele deschis pentru ca aerul să poată trece. Când înghiţim, epiglota închide laringele astfel încât mâncarea să nu se ducă spre plămân, ci către stomac, prin esofag.

- Acum înţeleg de ce îmi spune mama LA MASĂ NU SE VORBEŞTE, pentru ca epiglota să poată să-şi vadă de treaba ei liniştită. Dacă vorbim şi înghiţim, epiglota se poate încurca, iar noi ne înecăm şi tuşim.

Aerul trece în faringe şi se îndreaptă către laringe.

Epiglota închide laringele astfel încâtmâncarea se duce către stomac.

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

- Şi ce se întâmplă mai departe, cu aceea plămânul nostru creşte în volum. hematia descarcă aerul ajuns în laringe? - Şi în alveole, ce se întâmplă? şi încarcă de care are atâta

- Trece prin trahee, bronhii şi - Alveolele sunt acoperite de o reţea nevoie organismul, pentru a-l transporta bronhiole, şi ajunge în plămâni, la de capilare foarte, foarte fine. Sunt atât mai departe la inimă şi apoi la ţesuturi. alveolele pulmonare. de fine, încât celulele din sânge se - Şi cu ce se

- Alveole? Ce sunt astea? Nişte aliniază una câte una pentru a putea întâmplă?cauciucuri? Că aşa sună! trece. Îţi mai aduci aminte de hematiile - Dioxidul de carbon trece în aerul

- Nu, nu sunt cauciucuri. Alveolele din sânge? Ce făceau ele? din alveole şi este eliminat atunci când sunt ca nişte balonaşe mici ce se umplu - Sigur că îmi amintesc! Hematiile expirăm.cu aerul pe care îl inspirăm. Sunt foarte sunt nişte camioane care transportă - Nu-mi spune! Ştiu eu acum. Se multe astfel de balonaşe. Ele sunt oxigen şi dioxid de carbon. relaxează muşchii intercostali şi adunate mai multe şi se grupează în - Foarte bine! La alveole ajung diafragma. Se micşorează spaţiul în saci pulmonari. În fiecare sac pulmonar, hematiile încărcate cu dioxid de carbon. care stau plămânii, se apasă pe aerul ajunge prin bronhiole. Si pentru că Organismul nostru are nevoie de balonaşe, adică pe alveole, şi aerul este sunt la fel de elastice ca şi baloanele, se oxigen, iar dioxidul de carbon trebuie împins în afară. Nu-i aşa că am înţeles? umflă atunci când se umplu cu aer. De eliminat. Când ajunge la alveolă,

dioxidul de carbon oxigenul

dioxidul de carbon

Aerul ajunge în alveole Transferul de oxigen şi dioxid de carbon

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

- Bravo! Foarte bine! Ai înţeles acum şi de ce se încălzeşte aerul?

- Da. Aerul se încălzeşte când intră în cavitatea nazală şi apoi pe tot traseul pe care îl străbate. Am înţeles cum funcţionează respiraţia. Dar de ce e atât de importantă?

- Pentru că fără oxigen nu putem trăi. Numai în prezenţa lui organismul nostru obţine energie. Dacă vrem să ne încălzim cu lemne, nu ne putem doar uita la ele. Trebuie să le dăm foc pentru a degaja căldura. La fel se întâmplă şi în cazul organismului nostru. Pentru a transforma hrana în energie, corpul nostru are nevoie de oxigen.

- Şi, că tot veni vorba de cât de important este oxigenul, cred că acum poţi să înţelegi cât de importantă este respiraţia atunci când facem sport. Orice sport presupune un consum mai mare de energie. Îţi aminteşti că mama îmi spune cateodată: „Du-te afară şi aleargă, să-ţi consumi energia”?

- Îmi amintesc! Eu credeam că e vorba de nişte baterii!

- Pentru a avea energia necesară, organismul nostru are nevoie de mai mult oxigen. De aceea, când alergăm, respirăm mai mult şi mai des decât atunci când ne plimbăm. Ca să aducem în organism mai mult oxigen.

- Mulţumesc foarte mult, Dani! Mă duc acum să sar puţin coarda. Cred că o să consum mai mult oxigen decât de obicei.

„Du-te afară şi aleargă, să-ţi consumi energia”

Dicţionar

Ce sunt căile respiratorii = Traheea, împreună cu laringele, faringele, bronhiile şi bronhiolele alcătuiesc căile respiratorii. Toate sunt un fel de tuburi de diferite forme şi mărimi, prin care trece aerul către plămâni.

Să ne jucăm şi să învăţăm!

Proiect susţinut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Descarcă jocul de pe www.abc-darulsanatatii.ro/intra-in-aventura/, secţiunea Downloads

1. Colorează baloanele. 2. Scrie care este sportul unde alergi cel mai mult şi de ce?

Intră în aventură pe site-ul

www.abc-darulsanatatii.ro

Învaţă despre universul corpului uman,

joacă-te şi câştigă premii!

www.facebook.com/AbcDarulSanatatii

Modulul I Modulul II

Modulul III

Modulul IV

Igiena şi alimentaţiasănătoasă

Structura corpului uman

Funcţionarea corpului uman

Menţinerea sănătăţii

Publisher: Farmaciile DONA, S.C SIEPCOFAR S.A

Project Manager „ABC-Darul Sănătăţii”:

Farm. drd. Georgeta Ionică

Adresa redacţiei: Str. Şcolii nr. 7, Popeşti Leordeni,

Jud. Ilfov, tel.: 021-361.46.90, abc-darulsanatatii@farmaciiledona.ro

www.farmaciiledona.ro