Ministerul Apărării Naționale

Academia Forțelor Aeriene “Henri Coandă”

Facultatea de management aeronautic

Referat la

Construcția și funcționarea instalațiilor de radiolocație

SISTEMUL DE ROTIRE-INDICARE AL

RADARULUI P-18

Profesor îndrumător:

Mr. Bălos Dănuț

Proiect realizat de:

Sd. Cap. Holbură Alexandru

BRAȘOV,2012

CUPRINS:

1.Introducere în radiolocație...................................................................................3

2.Destinația stației P-18...........................................................................................4

3.Instalația de indicare............................................................................................5

3.1.Destinație,compunere și regimuri de funcționare a intalației de indicare.Variantele

întrebuințării in luptă a I.O.C.P....................................................................................5

3.2.Caracteristici tehnice și compunereea I.O.C. și I.O.C.P..............................................7

3.3.Principiul de funcționare a I.O.C........................................................................8

4.Sistemul de rotire și inclinare a antenei

4.1.Destinație,regimuri de funcționare,caracteristici tehnice si compunerea sistemului de

rotire și indicare a antenei...................................................................................11

4.2.Principiul de funcționare a sistemului de rotire și înclinare a antenei......................14

5.Bibliografie...............................................................................................17

2

1.Introducere în radiolocație:

Transmiterea mesajelor prin intermediul undelor electromagnetice, constituie obiectul

radiotehnicii.În cadrul radiotehnicii există două domenii importante: radiocomunicațiile și

radiolocația.

În cadrul radiolocației se studiază principiile, metodele și sistemele cu ajutorul cărora este

detectată prezența unui obiect și se obțin informații asupra poziției, vitezei, dimensiunilor,

numărul elementelor ce-l compun și altor parametri ai acestuia.

Fenomenele fizice care stau la baza radiolocației sunt:

-propagarea în linie dreaptă cu o viteză constantă (c=300000Km/s) a undelor electromagnetice

într-un mediu omogen;

-reflexia undelor electromagnetice la suprafața de separare între două medii cu constante

dielectrice diferite;

-interferența undelor electromagnetice, care permit concentrarea energiei într-un fascicol îngust

și măsurarea precisă a coordonatelor.

Radiolocația este de două tipuri:

a.Radiolocația activă în care semnalul recepționat este efectul reflexiei semnalului emis de la

stația de radiolocație.În acest caz radiolocația activă este denumită primară sau cu raspuns pasiv.

Dacă semnalul emis de stația de radiolocație declanșează la obiect o instalație locală,care emite

un semnal de răspuns, sistemul reprezintă tipul de radiolocație activă secundară sau cu răspuns

activ.

b.Radiolocația pasivă în care obiectul este detectat prin radiolocația sa naturală sau artificială.În

acest caz, stația de radiolocație are numai receptor, emițătorul lipsește.Ca exemple de

radiolocație pasivă se amintește radiolocția astronomică.Sursele radiogalactice sunt puse în

evidență și localizate cu ajutorul receptoarelor speciale de mare sensibilitate.

3

Instalația de radiolocație are următoarele caracteristici generale:

-utilizarea unor antene cu o caracteristică de directivitate îngustă, astfel încât poziția antenei să

poată determina direcția aproximativă pe care se află obiectul semnalat;

-distanța la care se află obiectul se determină în funcție de viteza de propagare a undelor

electromagnetice, egală cu viteza luminii în spațiul liber.

Cu ajutorul instalațiilor de radiolocație se pot rezolva următoarele probleme:

-descoperirea existenței obiectivului căutat(țintei);

-măsurarea coordonatelor lor(distanță,azimut,unghi de înălțare);

-determinarea vitezei de variație a coordonatelor și vitezelor absolute ale țintelor;

-determinarea traiectoriei țintelor în intervalul de observare și predicție a punctelor viitoare;

-aprecierea unor proprietăți(dimensiuni, proprietatea de reflexie,compunere etc.)

2.Destinația stației P-18

Stația de radiolocație P-18 este un telemetru si este destinată pentru descoperirea țintelor

aeriene,determinarea apartenenței și a coordonatelor curente ale acestora(distanța

înclinată,azimut).În plus,la conjugarea cu radioaltimetre,de la indicatorul de observare circulară

portativ (IOCP) la radioaltimetre se asigură indicarea semiautomată a țintelor în azimut și

distanță înclinată.

Coordonatele țintelor se determină după poziția semnalelor de la ținte pe indicatorul de

observare circulară(IOC sau IOCP) în raport cu gradațiunile de azimut și distanță,iar

apartenența-după existența semnalelor de recunoaștere. Indicarea țintelor se execută cu ajutorul

desfășurării de vizare cu marcher de distanță.

4

Stația P-18 este o stație P-12NP modernizată și în sistemul de radiolocație se poate

folosi:

-pentru descoperirea țintelor aeriene în cazul când funcționează autonom,cât și pentru mărirea

cîmpului de radiolocație în cazul cînd funcționează conjugat P-14, P-14F, P-15, P-35, P-37 sau

5N87;

-pentru introducerea datelor despre țintele aeriene în sistemele automatizate “Vozduh-1P”,

“Vozduh-1M”;

-pentru indicarea semiautomată a țintelor (în azimut,unghi de înălțare și distanță) la complexul de

rachete antiaeriene S-75, în cazul conjugării cu radioaltimetrul PRV-13;

-pentru determinarea celor trei coordonate ale țintelor aeriene(azimut,distanța înclinată și

înălțime), în cazul funcționării în compunerea complexului de radiolocație ,format din stația P-18

și radioaltimetrul PRV-16(PRV-9),

-pentru extinderea posibilităților de cercetare și conducere a țintelor la mică înălțime, în cazul

conjugării cu stația de radiolocație P-15, cu afișarea informațiilor de radiolocație pe un singur

indicator;

-pentru asigurarea zborurilor și dirijării aviației de vînatoare, în cazul cînd subunitățile de

radiolocație sunt dispuse în apropierea aerodromurilor, de asemenea cînd sunt suprapuse cu

punctele de dirijare;

-pentru refacerea zonei de cercetare prin radiolocație după loviturile nucleare, de asemenea

pentru formarea zonei secrete de cercetare prin radiolocație(datorită mobilității mari a stației).

3.Instalația de indicare

3.1.Destinație,compunere și regimuri de funcționare a instalației de indicare.Variantele

întrebuințării în luptă a I.O.C.P.

Instalația de indicare este destinată pentru observarea vizuală a situației aeriene în zona

de cercetare a stației de radiolocație, determinarea coordonatelor curente ale țintelor (distanța

înclinată și azimut) și apartenenței acestora.

5

La conjugarea stației cu radioaltimetrul PRV-13, care funcționează în regim de telemetru,

sau cu stația P-15, se determină azimutul și distanța țintelor don zona de descoperire a acestor

stații.Stația P-18 poate fi conjugată la un moment dat cu radioaltimetrul PRV-13 sau numai cu

stația P-15.

Instalația de indicare cuprinde:

-indivatorul de observare circulară, care se dispune în mașina cu aparatură;

-indicatorul de observare circulară portativ, care este dispus în mașina cu aparatură sau paote fi

instalat la o distanță de 500 m față de acestea;

-indicatorul de control (bloc 56), care se dispune în dulapul 3 din mașina cu aparatură și poate fi

folosit ca indicator suplimentar de distanță, pentru determinarea coordonatelor țintelor,

compunerii acestora și apartenenței.

Indicatorul de observare circulară(I.O.C.) și indicatorul de observare circulară

portativ(I.O.C.P.) pot funcționa în următoarele regimuri:

-reprezentarea informațiilor stației P-18 –regim L;

-reprezentarea informațiilor radioaltimetrului PRV-13 sau stației P-15 –regim V;

-reprezentarea informațiilor centralizate ale stației P-18 și radioaltimetrului PRV-13 sau ale

stației P-18 și stației P-15 –regim V+L.

Alegerea regimurilor de funcționare enumerate mai sus se execută cu comutatorul V-

V+L-L, dispus pe pupitrul de comandă local și pe pupitrul de comandă de la distanță.Regimurile

se aleg independent la I.O.C. și la I.O.C.P.

În plus, la I.O.C. este prevăzută posibilitatea reprezentării vizuale a diagramei de

directivitate a antenei în plan orizontal.După forma diagramei de directivitate se trage concluzia

despre buna funcționare a sistemului de antenă și se execută orientarea stației.

Deosebirea față de I.O.C. constă în aceea că la I.O.C.P. se formează suplimentar

desfașurarea de vizare.În funcție de sarcinile rezolvate de stația P-18, sunt posibile următoarele

patru variante de folosire a I.O.C.P. :

6

a.Funcționarea autonomă a I.O.C.P. (reprezentarea informațiilor stației proprii).

b.Folosirea I.O.C.P. în calitate de indicator de bază pentru transmiterea semiautomată a indicării

țintei în azimut,cu ajutorul desfășurarii de vizare,la produsul VOLHOV.Varianta se folosește la

conjugarea stației P-18 cu radioaltimetrul PRV-13 echipat cu dulapul LIV (indicator portativ

pentru unghi de înălțare).În acest caz I.O.C.P. și dulapul LIV al radioaltimetrului.

c.Funcționarea în comun a I.O.C.P. cu indicatorul de înălțime al radioaltimetrului PRV-9 (PRV-

16), în cazul conjugării stației P-18 cu PRV-9(PRV-16).În acest caz de la I.O.C.P. se asigură

comanda radioaltimetrului PRV-9(PRV-16) în azimut,cu blocul de comandă a vizorului(bloc 24),

iar rezultatul măsurării înălțimii cu radioaltimetrul se reprezintă cu indicatorul de înălțime

(selsinul M2) al blocului de indicare a țintei(bloc 26), montat la I.O.C.P.

d.Folosirea I.O.C.P. pentru determinarea coordonatelor țintelor în cazul conjugării stației P-18 cu

stația P-15.

3.2.Caracteristici tehnice și compunereea I.O.C. și I.O.C.P.

I.O.C. și I.O.C.P. au următoarele caracteristici tehnice:

-desfășurarea radial-circulară se formează cu bobine de deflexie fixe;

-în indicatoare este folosit tubul catodic de tipul 31LM32V;

-determinarea coordonatelor se face după gradațiunile electrice de distanță de 10,50,100 km și de

azimut de 10°,30° sau de 5°,30°;

-instalația de indicare asigură funcționarea pe trei scări de distanță:

I 0-90 km; II 0-180 km; III 0-360 km;

-semnalele ecou de la ținte se observă pe ecranele indicatoarelor când amplitudinea lor este de

1,2-1,5 ori mai mare decât nivelul zgomotelor receptorului.

I.O.C. și I.O.C.P. sunt asemănătoare între ele constructiv și în compunerea lor au

următoarele blocuri identice:

-blocul desfășurării pe orizontală (bloc 7);

7

-blocul desfășurării pe verticală (bloc 8);

-amplificatorul video (bloc 9), dispus din punct de vedere constructiv în blocul 10;

-blocul semnalelor de afișat (bloc 25);

-stabilizatorul de tensiune (blocul 13).

Pentru asigurarea funcționării I.O.C. și I.O.C.P. ,în compunerea instalației de indicare

intră blocul semnalelor ecou (blocul 19).

Pentru formarea desfășurării de vizare și a marcherului de distanță pe I.O.C.P., în

compunerea acestuia intră în plus:

-blocul de comandă a vizorului (bloc 24);

-blocul de indicare a țintei (bloc 26).

Pentru formarea gradațiunilor de scări se folosesc următoarele blocuri:

-calibratorul (bloc 18);

-formatorul gradațiunilor de azimut (bloc 17).

3.3.Principiul de funcționare a I.O.C.

Funcționarea intalației de indicare o analizăm pe traseele de bază:

a.Traseul de formare a tensiunilor de desfășurare.

Pentru obținerea desfășurării radial-circulare cu bobinele de deflexie fixe ale tubului

catodic,este necesar să se aplice la bobinele de deflexie pe orizontală impulsuri de tensiune liniar

variabilă,a căror amplitudine se modifică după legea sinusului unghiului de rotire a antenei,iar la

bobinele de deflexie pe verticală impulsuri de tensiune liniar variabilă,a căror tensiune se

modifică după legea cosinusului unghiului de rotire a antenei.Formarea acestor tensiuni are loc în

felul următor:

8

Transformatorul rotativ din blocul 28 (blocul selsinelor transmițătoare)nse alimentează cu

tensiune de 12V,2 KHz de la blocul 25 și se rotește sincron cu antena.Transformatorul rotativ

din blocul 28 este cuplat cu transformatorul rotativ din dulapul 1B.În timpul rotirii antenei, de la

transformatorul rotativ din blocul 1B se culeg două tensiuni SIN.URA și COS.URA, defazate

între ele cu 90° și modulate după legea sinusului și cosinusului unghiului de rotire a

antenei.Aceste tensiuni se aplică in mod corespunzător la blocurile 7 și 8.De la blocul 25 se

aplică la blocurile 7 și 8 tensiune de 12V,2KHz.Cu ajutorul acestei tensiuni în blocurile 7 și 8 se

separă anvelopele tensiunilor(sinusoidale și cosinusoidale), care sosesc de la transformatorul

rotativ.Aceste anvelope se folosesc în blocurile 7 și 8 ale I.O.C. pentru obținerea desfășurării de

bază pe I.O.C. și de asemenea se aplică pe circuitele SIN. D.F.I , COS. D.F.I. la I.O.C.P., pentru

formarea desfășurării de bază.

De la blocurile 16 și 18 se aplică la blocul 7,în mod corespunzător,impuls de pornire-ID și

impuls de sfârșit de distanță D-2.Sub acțiunea acestor impulsuri în blocul 7 se formează impuls

de forma dreptunghiulară,care determină durata cursei directe a desfășurării pe ecranul

indicatorului.Acest impuls se folosește în blocul 7 și de asemenea se aplică la blocul 8.În plus,

acest impuls se aplică pe circuitul ILUMINARE la blocul 9,de unde prin amplificatorul de

impulsuri se aplică pe catodul tubului catodic,pentru iluminarea cursei directe a desfășurării.

În blocurile 7 și 8 în limitele impulsului dreptunghiular, se formează din anvelope

impulsuri de tensiune liniar variabilă,a căror amplitudine se modifică în mod corespunzător după

legea sinusului și cosinusului unghiului de rotire a antenei(TLVX, TLVY).

Sub acțiunea acestor tensiuni,prin bobinele de deflexie pe orizontală și pe verticală a

blocului 10 trec curenți liniar variabili.Pe ecranul blocului 10 se formează desfășurarea radial-

circulară.Modificarea scărilor indicatorului se execută cu comutatorul SCARA de pe blocul 10,

prin aplicarea comenzilor necesare la blocurile 7 și 8.La I.O.C.P. desfășurarea de bază se

formează din tensiunile anvelopa SIN. D.F.I. și COS. D.F.I. în mod analog.

b.Traseul de formare a curenților de focalizare

Focalizarea desfășurării la blocul 10 se asigură prin modificarea curentului în bobinele de

focalizare ale tubului catodic.Curenții de focalizare se formează în blocurile 7 și 8 și pe circuitele

9

FOCALIZARE DINAMICĂ de la blocul 7 și FOCALIZARE STATICĂ de la blocul 8 trec prin

bobinele de focalizare ale blocului 10.

c.Traseul de trecere a semnalelor ecou

Semnalele ecou ale stației de radiolocație de la blocul 27 (E-L) și semnalele ecou de la

radioaltimetrul PRV-13 sau de la stația de radiolocație P-15 (E-V) se aplică la blocul semnalelor

ecou (bloc 19).În blocul 19,la comanda V,V+L sau L de la blocul 11,se alege regimul dorit de

funcționare a I.O.C.

Semnalele ecou de la blocul 19,prin potențiometrul AMPLIFICARE al blocului 10, se

aplică la blocul 25,unde se amestecă cu alte semnale și prin amplificatorul video din blocul 9 se

aplică la electrodul de comandă al tubului catodic.

d.Traseul de trecere a semnalelor de recunoaștere

Semnalele de recunoaștere de la aparatura de apel se aplică la blocul 19.La apăsarea

butonului MP de pe blocul 11,se aplică la blocul 19 comanda de manipulare.La această comandă

semnalele de recunoaștere se aplică la blocul 25,unde se amestecă cu alte semnale și prin

amplificatorul video din blocul 9 se aplică la electrodul de comandă al tubului catodic.

e.Traseul de trecere a gradațiunilor

Gradațiunile de distanță 10,50,100 km de la blocul 18 și gradațiunile de azimut 10° (5°),

30° NORD de la blocul 17 se aplică la blocul 25.În cazul fixării întrerupătorului GRADAȚIUNI-

DECUPLAT de pe blocul 10 în poziția GRADAȚIUNI, la blocul 25 se aplică comanda de

trecere.La această comandă gradațiunile se amestecă cu alte semnale și prin amplificatorul video

blocul 9 se aplică la electrodul de comandă al tubului catodic.

f.Traseul de formare a semnalului complex la I.O.C.P.

Semnalele ecou,semnalele de recunoaștere,gradațiunile de distanță de 10,50,100 km și

codurile create pentru gradațiunile de azimut de 10°(5°), 30° sau 0° (NORD), impulsul STROB

10

VIZOR și impulsul SD-2 se amestecă în semnal complex și se aplică pe un cablu de linie la

blocul 25 al I.O.C.P. Codul semnalelor transmise este un cod de impulsuri poziționate (două sau

trei impulsuri cu diferite dispuneri în timp).Acest cod se formează în blocul 19,odată cu aplicarea

la aceasta a impulsurilor GA-10° (5°), GA-30°, GA-0°, SD-2 sau STROB VIZOR.Pentru

excluderea reprezentării codurilor pe ecranul I.O.C.P., acestea se formează pe timpul cursei

inverse a desfășurării.În blocul 25 al I.O.C.P. se execută decodificarea.

Tipul semnalului ecou (E-L, E-V sau E-L + E-V), amestecat în semnalul complex, este

determinat cu comenzile aplicate de la blocul 22 la blocul 19, după pozițiile comutatorului V-

V+L-L.Semnalele de recunoaștere se amestecă în semnalul complex pentru a fi transmise la

I.O.C.P. în cazul apăsării butonului MP de pe blocul 22.Codul impulsului STROB VIZOR se

formează și se amestecă în semnalul complex în cazul cuplării întrerupătorului VIZOR de pe

blocul 24.Gradațiunile de distanță se amestecă în semnalul complex la fixarea întrerupătorului

GRADAȚIUNI-DECUPLAT de pe blocul 10 al I.O.C.P. în poziția GRADAȚIUNI.

În cazul funcționării stației de radiolocație P-18 în regimul de sincronizare exterioară,

impulsurile de pornire exterioară (PORN. EXT.) se pot aplica la blocul 16 atât direct cât și prin

I.O.C.P. În al doilea caz impulsurile de sincronizare de la blocul 25 al I.O.C.P. se aplică prin

cablul de linie al semnalului complex la blocul 19. În blocul 19 impulsurile de pornire exterioară

se separă din semnalul complex și se aplică la blocul 16.

4.Sistemul de rotire și inclinare a antenei

4.1.Destinație,regimuri de funcționare,caracteristici tehnice si compunerea sistemului de

rotire și indicare a antenei

Sistemul de rotire și înclinare a antenei (S.R.I.A.) este destinat pentru rotirea antenei în

plan orizontal și pentru înclinarea ei în plan vertical.

Sistemul de rotire a antenei are următoarele regimuri de funcționare:

a.Funcționarea automată a S.R.A. în regimul de rotire circulară cu vitezele de 2±0,2

rot/min, 4±0,2 rot/min, 6±0,3 rot/min, stabilitatea vitezei de rotire fiind de ±5%.

11

Acest regim se folosește pentru descoperirea și urmărirea țintelor.Viteza de 4 rot/min este viteza

de bază a rotirii antenei și se folosește pe timpul descoperirii și urmăririi țintelor la toate

înălțimile.Viteza de 6 rot/min se folosește pe timpul descoperirii și urmăririi țintelor la mică

înălțime.Viteza de 2 rot/min se folosește pe timpul descoperirii țintelor la mare înălțime,iar pe

timpul urmăririi se cuplează viteza de 6 rot/min. În regimul autonom de rotire circulară stația

P-18 poate fi folosită ca stație pilot pentru alte stații și pentru radioaltimetrul PRV-13.

b.Funcționarea automată a S.R.A. în regimul de reglare lină a vitezei de la 0,4 pană la 6

rot/min, cu schimbarea sensului de rotire.În plus, în acest regim se poate cupla viteza mică de la

0 la 3 rot/min, pentru ridicarea diagramei de directivitate a antenei în plan vertical după

radiațiile radio ale soarelui.

Regimul de reglare lină a vitezei se folosește pentru reglarea schemei de compensare a vântului

din aparatura de selecție a țintelor mobile,pentru descoperirea țintelor intr-un sector dat, pentru

precizarea caracteristicilor țintelor și de asemenea poate fi folosit pentru descoperirea și

urmărirea țintelor.

c.Funcționarea S.R.A. în regimul de urmărire a antenei stației pilot.În acest regim antena

stației P-18 repetă rotirea stației pilot.

Acest regim se folosește în cazul conjugării cu alte stații, pentru suprapunerea situației aeriene de

la stațiile conjugate pe ecranul indicatorului și pentru cuplarea operativă a uneia din stațiile

conjugate la aparatura de culegere a datelor.

S.R.A. asigură rotirea antenei pentru următoarele sarcini provocate de vânt și ploi:

-când viteza vântului este până la 20 m/s,fără polei se asigură funcționarea cu vitezele de

2, 4 și 6 rot/min.

-când viteza vântului este până la 30 m/s,fara polei- 2 rot/min

-când viteza vântului este până la 10 m/s și poleiul cu grosimea până la 10 mm - 2, 4 și 6

rot/min

12

Compunerea sistemului de rotire și înclinare a antenei:

a.Transmisia de forță.Asigură funcționarea automată a S.R.A. în regimurile de rotire circulară și

reglarea lină a vitezei.Ea cuprinde:

-blocul de comutare a S.R.A. (bloc 32)

-amplidina (bloc 41)

-reductorul de rotire (bloc 31)

Cu reductorul de rotire sunt cuplate mecanic blocul selsinelor receptor(bloc 29) și blocul

selsinelor transmițător(bloc 28), care din punct de vedere constructiv sunt dispuse pe reductor.De

la blocul selsinelor receptoare se aplică tensiunile de sincronizare a rotirii la produsurile

conjugate conduse.Blocul selsinelor transmițătoarelor asigură transmiterea tensiunii

proporțională cu unghiul de rotire a antenei la instalațiile stației.

b.Aparatura care asigură regimul de urmărire a antenei stației pilot.În compunerea aparaturii intră

-transmiterea sincronă intermediară(T.S.I.)care constă din blocul semiamplificatorului

T.S.I.(bloc 91) și blocul servomotor(bloc 92);

-servoamplificatorul transmisiei de urmărire(bloc 94);

-blocul de alimentare(bloc 96) care servește pentru alimentarea blocurilor 91 și 94;

-blocul selsinelor receptoare (bloc 29).

Blocurile 91, 94 și 96 sunt dispuse din punct de vedere constructiv în dulapul 4.

13

4.2.Principiul de funcționare a sistemului de rotire și înclinare a antenei

a.Funcționarea automată a S.R.A. în regimul de rotire circulară cu vitezele de 2; 4 și 6 rot/min

Pentru cuplarea acestui regim,la pupitrul de comandă locală(bloc 11) sau la pupitrul de

comandă de la distanță(bloc 22) se apasă butonul corespunzător 2; 4 sau 6.La blocul de comutare

S.R.A. se aplică comanda corespunzătoare.La această comandă de la blocul 32 la

amplidină(blocul 41) se aplică tensiunea de comandă proporțională cu viteza de rotire

comandată.Amplidina amplifică tensiunea aplicată.Tensiunea amplificată se aplică de la

amplidină la motorul electric M1 din reductor.Motorul electric începe să se rotească cu viteza

stabilită și prin intermediul reductorului rotește antena.În același timp prin intermediul

reductorului se rotesc selsinele dispuse în blocurile 28 și 29 și tahogeneratoarele M2,M3.De la

tahnogeneratorul M2 se culege tensiunea de stabilizare proporțională cu viteza de rotire a antenei

și se aplică la blocul 32 pentru stabilizarea vitezei de rotire.

În cazul funcționării stației P-18 ca stație pilot,de la selsinele transmițătoare canal

aproximativ și precis (SELS.TRANSM. CA.M3 și SELS.TRANSM. CP.M4) din blocul 29

tensiunile de sincronizare se aplică prin pupitrul de semnalizare(bloc 102) la produsul conjugat

condus.Raportul de reducție a selsinelor transmițătoare M3 și M4 este egal cu 1:36.Pentru

alimentarea selsinelor transmițătoare tensiunea de sprijin de 70-110V se aplică prin pupitrul de

semnalizare de la produsul conjugat.

În cazul conjugării cu radioaltimetrul PRV-13, pentru funcționarea acestuia în regim de

telemetru, de la selsinele transmițătoare ale radioaltimetrului se aplică tensiunea de sincronizare

la selsinele transformatoare CA și CP M2 și M1 din blocul 29.Selsinele transformatoare CA și

CP sunt cuplate în raportul de reducție 1:23.De la selsinele transformatoare tensiunea de

dezacord(UCA, UCP) se aplică la radioaltimetrul PRV-13.Pentru stabilizarea vitezei de rotire a

radioaltimetrului,de la tahogeneratorul M3 din blocul 31 se transmite la radioaltimetru tensiunea

de stabilizare.

În cazul funcționării stației P-18 în regim de urmărire,selsinele transformatoare M1 și M2

din blocul 29 se folosesc pentru realizarea regimului de urmărire.

14

b.Funcționarea autonomă a S.R.A. în regimul de reglare lină a vitezei

Pentru cuplarea acestui regim se apasă butonul LIN de pe blocul 11(22).La blocul 32 se

aplică comanda de trecere a blocului în regimul stabilit.Viteza de rotire se stabilește prin rotirea

rozetei selsinului VITEZA de pe blocul 11(22).

De la acest selsin tensiunea de comandă se aplică la blocul 32.Amplitudinea tensiunii de

comandă depinde de unghiul de rotire a selsinului VITEZA, iar faza depinde de sensull de rotire

(deci cu acest selsin se stabilesc viteza și sensul de rotire a antenei).În blocul 32 această tensiune

se transformă în tensiune continuă,a cărei mărime depinde de amplitudinea tensiunii aplicate,iar

semnul depinde de fază.Această tensiune se amplifică cu amplidina și se aplică la electromotorul

M1 din blocul 31.Prin intermediul reductorului motorul rotește antena cu sensul și viteza de

stabilite.

c.Funcționarea S.R.A. în regimul de urmărire a antenei stației pilot

Selsinele transmițătoare pilot CA și CP de la stația conjugată pilot sunt cuplate mecanic

între ele într-un raport de reducție 1:36, în timp selsinele transformatoare M2 și M1 din blocul 29

sunt cuplate în raportul 1:23(care este necesar în cazul conjugării cu PRV-13).De aceea, în cazul

lucrului stației P-18 în regim de urmărire, intră în funcțiune transmisia sincronă intermediară

(blocurile 91,92), care transformă tensiunea selsinelor CA și CP cu raport de reducție 1:36 într-o

tensiune cu raport de reducție 1:23.

Tensiunea de sincronizare CA și CP de la produsul pilot se aplică prin pupitrul de

semnalizare (bloc 102) la selsinele transformatoare CA și CP (M2,M3) din blocul 92,cuplate

într-un raport de reducție 1:36.În cazul existenței dezacordului între pozițiile axelor selsinelor

transmițătoare ale stației pilot și ale selsinelor transformatoare din blocul 92,de la selsinele

transformatoare se culeg tensiunile de dezacord (UCA,UCP), care se aplică la servoamplificatorul

tensiunii sincrone intermediare(bloc 91).Servoamplificatorul amplifică tensiunea aplicată și

aceasta se aplică în calitate de tensiune de comandă la electromotorul M1 din blocul

92.Electromotorul prin intermediul reductorului, rotește rotiarele selsinelor transformatoare din

blocul 92 în sensul micșorării unghiuluii de dezacord.Pentru funcționarea servoamplificatorului

este necesar ca de la stația pilot să se aplice la blocul 91 tensiune de 220V, 50 Hz (tensiunea

respectivă trebuie să fie fazată cu tensiunea de sincronizare CA și CP).În același timp

15

electromotorul M1 rotește tahogeneratorul M6 și selsinele transmițătoare CA și CP (M4,M5)

cuplate într-un raport de reducție 1:23.

De la selsinele transmițătoare M4 și M5 tensiunea de sincronizare CA și CP se aplică la

selsinele transformatoare CA și CP (M2,M1) din blocul 29.În cazul existenței dezacordului între

poziția rotoarelor selsinelor transmițătoare M4,M5 din blocul 92 și a selsinelor transformatoare

M2,M1 din blocul 29, de la selsinele transformatoare se culege tensiunea de dezacord care se

aplică la servoamplificatorul transmisiei de urmărire (bloc 94).De la servoamplificator tensiunea

de comandă amplificată se aplică la blocul 32.

Pentru cuplarea regimului de urmărire se apasă la blocul 11(22) butonul URMĂRIRE.La

aceasta comandă în blocul 32 se închide circuitul de aplicare a tensiunii de comandă de la blocul

94 la amplidină.De la amplidină tensiunea amplificată se aplică la electromotorul M1 din blocul

31.Electromotorul intră în funcțiune și prin reductor rotește sarcina(antena, rotoareleselsinelor

blocurilor 29,28, tahogeneratoarele M3,M2 din blocul 31).Rotirea se asigură până când rotoarele

selsinelor transformatoare M2,M1 din blocul 29 ocupă poziția de aliniere cu rotoarele selsinelor

transmițătoare M4 și M5 din blocul 92.În cazul rotirii stației pilot, antena stației P-18 va urmării

poziția antenei stației pilot.Pentru stabilizare de la tahogeneratoarele M6 din blocul 92 și M2 din

blocul 31 se aplică la servoamplificatorul transmisiei de urmărire(bloc 94).

d.Înclinarea antenei

Pentru cuplarea înclinării antenei, comutatorul ÎN SUS – ÎN JOS de pe blocul 11(22) se

fixează în poziția corespunzătoare.De la blocul 11(22) comanda sub formă de tensiune continuă,

în tranzit prin blocul 32,se aplică la electromotorul de înclinare M5.Electromotorul, prin

reductorul de înclinare, rotește traversa pe car esunt fixate cu ajutorul contrafișelor, cele 16 brațe.

Sensul de rotire al electromotorului se schimbă prin schimbarea sensului curentului indus.

Pentru indicarea unghiului de înclinare selsinul transmițător M4 este legat mecanic cu

electromotorul de înclinare.Cu selsinul transmițător sunt cuplate electric selsinele receptoare M1

din blocurile 32 și 26.În cazul înclinării antenei la unghiul corespunzător se rotesc rotoarele

selsinelor receptoare, deplasând acele indivatoare pe scale.

16

Bibliografie:

1. Alexandru, M. (2002). Bazele Radiolocaţiei. Braşov: Editura Academiei Forţelor Aeriene

„ Henri Coandă”

17