sistemul de rating caampl

65
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR” REGLEMENTARE ŞI SUPRAVEGHERE BANCARĂ Sistemul de rating CAAMPL Aprofundarea factorilor CAPL Profesor: Vasile Bleotu

Upload: florin-pojoga

Post on 04-Jul-2015

1.223 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

REGLEMENTARE ŞI SUPRAVEGHERE BANCARĂ

Sistemul de rating CAAMPL

Aprofundarea factorilor CAPL

Profesor: Vasile Bleotu

Page 2: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CUPRINS

CAPITOLUL 1 Introducere...........................................................................................3

CAPITOLUL 2 Prezentare generala - factori CAAMPL..............................................6

CAPITOLUL 3 Aprofundarea factori CAPL...............................................................9

3.1. Adecvarea capitalului............................................................................................9

3.2. Calitatea acţionariatului......................................................................................11

3.3. Profitabilitatea.....................................................................................................13

3.4. Lichiditatea..........................................................................................................16

CAPITOLUL 4 Studiu de caz......................................................................................19

CAPITOLUL 5 Concluzii............................................................................................39

Bibliografie....................................................................................................................41

2

Page 3: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CAPITOLUL 1

INTRODUCERE

Realizarea unui sistem de lucru pentru evaluarea instituţiilor bancare se poate dovedi

foarte util în special dacă avem în vedere fenomenul de contaminare indirectă. Contaminarea

indirectă se manifestă prin două modalităţi. Prima dintre acestea se referă la faptul că

operatorii din piaţă se pot aştepta la existenţa efectelor contagiunii directe chiar dacă nu este

cazul. A doua se referă la situaţia în care, dacă o bancă afectată de o problemă financiară,

operatorii din piaţă se pot aştepta ca şi alte bănci din sistem să fie marcate de şocul respectiv.

Din aceste motive, sistemele de supraveghere sunt mai degrabă orientate către evitarea

falimentului bancar la nivel individual decât a sistemului în ansamblul său.

„Sistemul de rating bancar şi de avertizare timpurie – CAMEL” este un astfel de

instrument. Prin utilizarea lui se urmăreşte identificarea, într-o fază incipientă, a acelor bănci

care prezintă insuficienţe sub aspect financiar şi operaţional sau manifestă trenduri adverse.

Sistemul CAMEL se bazează pe evaluarea a cinci componente care reflectă într-o manieră

uniformă şi cuprinzătoare condiţia financiară a unei bănci, în conformitate cu legislaţia

bancară şi regulile de bună practică.

Componentele specifice de analiză ale acestui sistem de rating sunt următoarele:

- Capital (Adecvarea capitalului)

- Assets (Calitatea activelor)

- Management

- Earnings (Profitabilitate)

- Liquidity (Lichiditate).

Indicatorii ce caracterizează componentele specifice acestui sistem de rating,

intervalele valorice aferente notei corespunzătoare fiecărui indicator, precum şi modalitatea de

agregare a punctajelor individuale este preluată de rating şi avertizare timpurie din România –

3

Page 4: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CAAMPL. Sistemul de rating şi avertizare timpurie CAMEL a fost adoptat şi în România.

Începând cu anul 2001 acest sistem de rating presupune analiza unei componente în

plus şi anume „Calitatea acţionariatului”, devenind sistemul de rating CAAMPL.

Fiecare din cele şase componente sunt evaluate pe o scară de valori cuprinsă între 1 şi

5, astfel încât 1 reprezintă cel mai performant nivel şi 5 cel mai scăzut. Doar patru din aceste

componente (CAPL) sun evaluate pe baza unor indicatori. Intervalele valorice au fost stabilite

pornind de la standardele internaţionale în materie şi de la condiţiile specifice sistemului

bancar românesc. Nota finală se obţine prin însumarea valorii ratingului pentru fiecare dintre

indicatorii cuantificabili, la care se adaugă şi valoarea ratingului pentru componentele

„calitatea acţionarului” şi „calitatea managementului”.

Sistemul de rating bancar utilizat de BNR este supus unui proces continuu de

perfecţionare impus de o multitudine de factori, cei mai mulţi fiind legaţi de modul în care

evoluează economia naţională, piaţa bancară în special, precum şi de modificările aduse

reglementărilor bancare în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu standardele

internaţionale.

Rolul major al autorităţii de supraveghere este acela de a preveni riscul sistemic prin

promovarea unei supravegheri bancare eficiente care să asigure realizarea stabilităţii şi

viabilităţii întregului sistem bancar.

În acest sens s-a impus necesitatea implementării, în cadrul Direcţiei supraveghere –

Serviciul sinteză, a Sistemului Uniform de Rating Bancar - CAAMPL.

Indicatorii utilizaţi pot fi grupaţi în următoarele categorii principale.Sistemul se

constituie într-un instrument eficient de lucru pentru evaluarea instituţiilor bancare în scopul

identificării, într-o fază incipientă, a acelor bănci care sunt ineficiente sub aspect financiar şi

operaţional sau manifestă trenduri adverse solicitând, din partea autorităţii de supraveghere, o

atenţie sporită.

Sistemul CAAMPL se bazează pe evaluarea a şase componente care reflectă într-o

manieră uniformă şi cuprinzătoare performanţele unei bănci, în conformitate cu legislaţia şi

reglementările bancare în vigoare.

Componentele specifice de analiză sunt următoarele:

C - adecvarea capitalului

A - calitatea acţionariatului

A - calitatea activelor

M - management

4

Page 5: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

P - profitabilitate

L - lichiditate

Fiecare din cele şase componente este evaluată pe o scară de valori cuprinsă între 1 şi

5, astfel încât 1 reprezintă cel mai performant nivel iar 5 cel mai scăzut. Patru din cele şase

componente (C – adecvarea capitalului, A – calitatea activelor, P – profitabilitate şi

L - lichiditate) sunt analizate în funcţie de o gamă de indicatori, pentru care sunt stabilite

cinci intervale şi cinci ratinguri corespunzătoare acestora. Intervalele valorice au fost stabilite

pornind de la standardele internaţionale în materie şi de la condiţiile specifice sistemului

bancar românesc.

5

Page 6: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CAPITOLUL 2

PREZENTAREA GENERALA A FACTORILOR CAAMPL

Adecvarea capitalului.

Prin legislaţia în vigoare, o bancă personalitate juridică română, este obligată să-şi

menţină un capital minim, în raport cu natura şi limitele de risc, precum şi cu capacitatea

conducerii de a identifica, măsura şi controla aceste riscuri. În perioadele în care banca

realizează performanţe slabe, capitalul, acţionând ca un tampon, menţine încrederea

publicului în sistemul bancar, promovează stabilitatea fondurilor depozitarilor şi suportă

dezvoltarea rezonabilă a instituţiei.

Calitatea acţionarului

Prin această componentă autoritatea de supraveghere urmăreşte să identifice acei

acţionari care demonstrează slăbiciuni de natură financiară sau influenţe asupra situaţiei de

ansamblu a băncii. Acţionarii băncii pot fi persoane fizice, persoane juridice bancare şi

nebancare, holdinguri, agenţii guvernamentale sau combinaţii ale acestora.

În stabilirea ratingului acţionariatului o atenţie specială trebuie să se acorde

acţionarilor semnificativi (orice persoană fizică sau juridică care deţine cel puţin 5% din

acţiunile unei bănci). Pentru a se determina măsura în care aceştia sunt o sursă de sprijin

pentru bancă sau pot constitui un pericol potenţial pentru întreaga activitate a băncii se

analizează situaţiile lor financiare. Acolo unde este cazul, în evaluarea calităţii unor firme

acţionare se ia în considerare şi ratingul atribuit de o agenţie specializată de rating.

Acţionarii pot fi sau nu implicaţi în mod activ în operaţiunile zilnice. Cu toate acestea

ei trebuie să facă dovada clară a faptului că deţinerea unui pachet de acţiuni nu este în

detrimentul efectuării de către bancă a unor operaţiuni sănătoase.

Stabilirea ratingului pentru această componentă se bazează pe analiza şi evaluarea unor

factori, de ordin financiar, managerial, de conformanţă cu prevederile legale, precum şi a

riscului de ţară. Calitatea activelor Ratingul calităţii activelor reflectă riscul potenţial al

creditelor, al investiţiilor şi al altor active, precum şi al tranzacţiilor extrabilanţiere.

Evaluarea calităţii activelor trebuie analizată şi în funcţie de gradul de provizionare a acestora.

6

Page 7: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Managementul

Acest rating reflectă capacitatea consiliului de administraţie şi a managementului

băncii de a identifica, cuantifica, monitoriza şi controla riscurile activităţii, astfel, stabilitatea,

siguranţa şi eficienţa instituţiei, în concordanţă cu legile şi reglementările în vigoare.

Conducerea executivă este răspunzătoare pentru dezvoltarea şi implementarea politicii,

procedurilor şi practicilor care transpun obiectivele consiliului de administraţie şi limitele de

risc în standarde prudente de operare.

În funcţie de natura şi scopul activităţilor băncii, practicile manageriale au în vedere

întreaga gamă de riscuri: riscul de credit, de lichiditate, de piaţă, operaţional, de tranzacţie, de

reputaţie, de strategie, de conformitate, legal şi alte riscuri. Soliditatea practicilor manageriale

este demonstrat de: existenţa unui personal competent, a unor politici adecvate, a unui

program de audit propriu şi control intern corespunzător cu mărimea şi complexitatea

instituţiei, abilitatea în administrarea riscurilor, precum şi de existenţa unui sistem

informaţional eficient.

Simpla existenţă a riscului nu trebuie să fie neapărat motiv de îngrijorare. Ceea ce

examinatorii trebuie să decidă este dacă şi în ce măsură riscurile asumate sunt bine

administrate. În general, riscurile sunt considerate bine administrate când acestea pot fi

înţelese, măsurate şi controlate şi când banca are capacitatea de a rezista impactului negativ al

acestora. În cazul în care examinatorii stabilesc că riscurile asumate nu

sunt bine cuantificate, această concluzie trebuie comunicată conducerii băncii în vederea

luării de măsuri pentru limitarea sau eliminarea acestora.

Măsurile care se impun în acest caz sunt reducerea expunerii, majorarea capitalului sau

îmbunătăţirea activităţii de administrare a riscului.

Profitabilitatea

Profitabilitatea băncii ilustrează capacitatea acesteia de a desfăşura o activitate

eficientă. Cantitatea şi calitatea veniturilor pot fi afectate de administrarea excesivă şi

inadecvată a riscului de credit, care poate conduce la alocări de provizioane suplimentare

pentru pierderi din credite sau de niveluri ridicate ale riscului pieţei care pot expune

nejustificat veniturile instituţiei la fluctuaţiile ratei de dobândă.

Lichiditatea

7

Page 8: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Lichiditatea şi administrarea resurselor şi plasamentelor sunt evaluate în funcţie de

trendul şi stabilitatea depozitelor, gradul şi trendul utilizărilor pe termen scurt, sursele de

fonduri, finanţarea activelor pe termen lung; accesul la pieţele monetare şi alte surse de

finanţare;adecvarea surselor de lichiditate şi abilitatea de a face faţă nevoilor de lichiditate;

eficienţa politicilor şi practicilor, strategiile de administrare a fondurilor; sistemele

informatice de administrare şi planurile de finanţare;capacitatea managementului de a

identifica, măsura, monitoriza şi controla lichiditatea şi nivelul de diversificare al surselor de

finanţare.

8

Page 9: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CAPITOLUL 3

APROFUNDARE FACTORI CAPL

3.1. Adecvarea capitalului (C)

Este de aşteptat ca o bancă să-şi menţină un capital corespunzător, în raport cu natura

şi limitele de risc, precum şi cu capacitatea conducerii de a identifica, măsura şi controla

aceste riscuri. Pentru stabilirea gradului de adecvare a capitalului, se are în vedere efectul

riscurilor de credit, piaţă şi a altor riscuri asupra condiţiei financiare a băncii. Adecvarea

capitalului unei bănci este evaluată în funcţie de următorii factori:

nivelul şi calitatea capitalului şi situaţia generală financiară a băncii

capacitatea managementului de a face faţă nevoilor curente de majorare a

capitalului social

natura, trendul şi volumul activelor problemă şi provizionarea corespunzătoare a

acestora

structura bilanţului (incluzând natura şi suma imobilizărilor corporale), riscul pieţei,

concentrarea riscului

expunerea riscului din activităţi extrabilanţiere

calitatea şi consistenţa veniturilor, justeţea dividendelor

perspective şi planuri de creştere, precum şi experienţa trecută

accesul la piaţa de capital şi alte surse de capital.

In cadrul sistemului uniform de rating bancar CAAMPL (implementat în cadrul

Direcţiei de Supraveghere din BNR) definirea ratingurilor rezultate din analiza indicatorilor

pentru componenta adecvarea capitalului sunt:

Rating 1: indică un nivel puternic al capitalului comparativ cu profilul de risc al băncii.

Rating 2: indică un nivel al capitalului satisfăcător comparativ cu profilul de risc al

băncii.

Rating 3: indică un nivel al capitalului mai puţin satisfăcător care nu poate susţine

complet profilul de risc al băncii. Ratingul indică nevoia pentru perfecţionare chiar dacă

nivelul capitalului depăşeşte minimul cerut de reglementări.

Rating 4: indică un nivel deficitar al capitalului, viabilitatea băncii putând fi

ameninţată. În acest caz se poate cere ajutorul acţionarilor sau suport financiar din surse

externe instituţiei.

9

Page 10: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Rating 5: indică un nivel deficitar critic al capitalului, ameninţând viabilitatea băncii.

Se impune ajutorul financiar imediat al acţionarilor sau o finanţare externă a instituţiei.

O bancă poate fi considerată:

Indicatori Bine capitalizată (rating 1)

Adecvat capitalizată(rating 2),

Subcapitalizată (rating 3),

Subcapitalizată semnificativ (rating 4)

Subcapitalizată major(rating 5)

raportul de solvabilitate 1

15% sau mai mare

12% sau mai mare

sub 12% sub 8% Sub 2%.

raportul de solvabilitate 2

10% sau mai mare

8% sau mai mare

sub 8% sub 5% Sub 2%.

efectul de pârghie

6% sau mai mare

4% sau mai mare

sub 4%; sub 3%; Sub 2%.

În analiza adecvării capitalului sunt utilizaţi următorii indicatori:

1. Raport de solvabilitate 1

Raport de solvabilitate 1 = Fonduri proprii / (Active la valoarea netă, ponderate în funcţie de

gradul lor de risc de credit + Elemente în afara bilanţului, transformate în echivalent credit, în

funcţie de gradul lor de risc de transformare în credit, ponderate în funcţie de gradul lor de

risc de credit)

2. Raport de solvabilitate 2

Raport de solvabilitate 2 = Capital propriu / (Active la valoarea netă, ponderate în funcţie de

gradul lor de risc de credit + Elemente în afara bilanţului, transformate în echivalent credit, în

funcţie de gradul lor de risc de transformare în credit, ponderate în funcţie de gradul lor de

risc de credit)

3. Efectul de pârghie (rata capitalului propriu )

Efectul de pârghie = Capitalul propriu / Total activ (valoarea netă )

4. Raportul dintre capitalul propriu şi capitalul social

Raportul dintre capitalul propriu şi capitalul social = Capital propriu/Capital social

5. Patrimoniul net

Patrimoniul net = Total activ (valoarea netă) – surse atrase şi împrumutate

10

Page 11: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

În cazul în care raportul de solvabilitate 1 este evaluat într-un rating inferior (4 sau 5)

componenta de adecvare a capitalului nu va putea fi apreciată într-un rating superior celui

acordat indicatorului menţionat. Totodată ratingul compus atribuit băncii se va modifica

corespunzător, banca primind în consecinţă un rating cel mult egal cu cel acordat

componentei menţionate.

3.2 . Calitatea acţionariatului (A)

Calitatea acţionariatului este unul dintre factorii de evaluare de ansamblu a sănătăţii

unei bănci. Această componentă este un instrument intern eficient de supraveghere în scopul

evaluării, pe baze uniforme, a calităţii acţionariatului unei bănci şi identificării acelor instituţii

ale căror acţionari necesită o atenţie specială. Stabilirea ratingului acţionarilor se bazează pe

analiza şi evaluarea unor factori de ordin financiar, managerial, de conformanţă cu prevederile

legale, precum şi a riscului de ţară, comuni tuturor instituţiilor.

Acţionarii băncii pot fi persoane fizice, persoane juridice bancare şi nebancare,

holdinguri, agenţii guvernamentale sau combinaţii ale acestora.

În stabilirea ratingului acţionariatului o atenţie specială trebuie să se acorde acţionarilor

semnificativi (orice persoană fizică sau juridică care deţine cel puţin 5% din acţiunile unei

băncii). Pentru a se determina măsura în care aceştia sunt o sursă de sprijin pentru bancă sau

pot constitui un pericol potenţial pentru întreaga activitate a băncii, se analizează situaţiile lor

financiare. Acolo unde este cazul, în evaluarea calităţii unor firme acţionare se ia în

considerare şi ratingul atribuit de o agenţie specializată de rating.

Acţionarii pot fi sau nu implicaţi în mod activ în operaţiunile zilnice. Cu toate acestea

ei trebuie să facă dovada clară a faptului că deţinerea unui pachet de acţiuni nu este în

detrimentul efectuării de către bancă a unor operaţiuni sănătoase. Acest rating trebuie să

reflecte capacitatea acţionarilor băncii de a influenţa activitatea acesteia în sensul de a asigura

efectuarea de operaţiuni financiare sigure, sănătoase şi eficiente, în concordanţă cu

prevederile legislaţiei în vigoare.

Capacitatea şi performanţele acţionarilor se bazează, fără a se limita însă la aceştia, pe

aprecierea următorilor factori de evaluare:

nivelul şi calitatea sprijinului acordat de acţionari în activitatea băncii;

11

Page 12: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

disponibilitatea şi abilitatea acţionarilor de a face faţă riscurilor ce pot să apară din

schimbarea condiţiilor de desfăşurare a activităţii băncii sau din iniţierea de noi

activităţi sau apariţia de noi produse bancare;

nivelul riscurilor apărute în urma implicării firmelor acţionare în afacerile băncii;

caracterul, capacitatea financiară şi responsabilitatea acţionarilor;

modul în care acţionarii sunt afectaţi de influenţa dominantă a altor acţionari sau a

managementului băncii;

volumul creditelor acordate de bancă acţionarilor precum şi a altor facilităţi în

concordanţă cu prevederile legislaţiei în vigoare;

capacitatea acţionarilor de a menţine un nivel al lichidităţii suficient pentru a acoperi

la timp obligaţiile financiare;

evaluarea riscului de ţară al acţionarilor în funcţie de condiţiile economice, sociale şi

politice din ţara de reşedinţă a acestora;

relaţiile dintre bancă şi acţionarii săi, precum şi efectele acestor relaţii asupra

activităţii şi sănătăţii financiare a băncii;

efectuarea de operaţiuni în condiţii privilegiate pentru acţionari;

dorinţa demonstrată de a servi nevoilor legitime ale băncii;

performanţele şi profilul de risc al instituţiei.

Definirea ratingurilor aferente calităţii acţionariatului:

Ratingul 1: relevă sprijinul puternic acordat de acţionari coroborat cu mărimea,

complexitatea şi profilul de risc al instituţiei. Riscurile semnificative sunt consistent şi eficient

identificate, măsurate, monitorizate şi controlate. Acţionarii şi-au demonstrat capacitatea de a

interveni cu promptitudine asupra problemelor, controlând riscurile existente şi potenţiale.

Dacă acţionarii semnificativi au primit un rating acordat de o agenţie de rating recunoscută,

atunci acesta ar trebui să fie unul dintre cele mai mari.

Ratingul 2: indică un sprijin satisfăcător acordat de acţionari coroborat cu mărimea,

complexitatea şi profilul de risc al instituţiei. Pot exista slăbiciuni minore dar care nu

periclitează siguranţa şi sănătatea băncii, iar acestea sunt în atenţia factorilor de decizie. În

general, riscurile şi problemele semnificative sunt identificate, măsurate, monitorizate şi

controlate eficient. Dacă acţionarilor semnificativi li s-a acordat un rating de către o agenţie

de rating recunoscută, atunci acesta ar trebui să fie cel aferent unei firme fundamental

12

Page 13: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

sănătoase, în cazul căreia slăbiciunile sunt considerate minore şi pot fi controlate fără

dificultate de către managementul acesteia.

Ratingul 3: relevă necesitatea îmbunătăţirii gradului de implicare a acţionarilor,

practicile de gestionare a riscului fiind mai puţin satisfăcătoare. Capacitatea acţionarilor de a

interveni în rezolvarea problemelor este insuficientă dat fiind tipul, mărimea sau situaţia

financiară a băncii. Riscurile semnificative sunt inadecvat identificate, măsurate, monitorizate

sau controlate.

Ratingul 4: indică existenţa unor carenţe semnificative în implicarea acţionarilor,

practicile de gestionare a riscului fiind inadecvate comparativ cu natura activităţii băncii.

Nivelul problemelor şi expunerea la riscuri sunt excesiv de mari, fiind în acelaşi timp

inadecvat identificate, măsurate, monitorizate sau controlate.

Ratingul 5: denotă deficienţe majore ale performanţei acţionariatului. Acţionarii nu au

demonstrat capacitatea şi dorinţa de a corecta problemele şi de a implementa practici

corespunzătoare de gestionare a riscului. Problemele şi riscurile semnificative sunt

identificate, măsurate, monitorizate sau controlate în mod inadecvat, ameninţând viabilitatea

instituţiei.

Această componentă -calitatea acţionariatului- a fost recent inclusă în cadrul sistemului de

rating bancar ca urmare a problemelor cu care s-au confruntat băncile din cadrul sistemului

bancar românesc. Falimentul Băncii Turco-Române a avut drept cauză principală deficienţa în

calitatea acţionariatului.

3.3 Profitabilitate (P)

Calitatea şi cantitatea veniturilor sunt evaluate în funcţie de:

• capacitatea de a asigura adecvarea capitalului prin reinvestirea profitului;

• nivelul, trendul şi stabilitatea veniturilor;

• sursele veniturilor;

• nivelul cheltuielilor de operare;

• vulnerabilitatea veniturilor la expunerile riscului de piaţă;

• adecvarea provizioanelor pentru pierderile la credite şi alte rezerve;

• tranzacţiile cu titluri de valoare;

• efectele de taxare asupra veniturilor;

13

Page 14: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

• procesele previzionale şi sistemele informaţionale ale managementului.

În consecinţă, acest rating reflectă nu numai volumul şi trendul veniturilor, dar şi

factorii care pot afecta susţinerea sau calitatea veniturilor. Volumul, la fel ca şi calitatea

veniturilor, pot fi afectate de administrarea excesivă şi inadecvată a riscului de credit, care

poate conduce la alocări de provizioane suplimentare pentru pierderi din credite sau de

nivelurile ridicate ale riscului pieţei care pot expune nejustificat veniturile instituţiei la

fluctuaţiile ratei de dobândă.

De asemenea, calitatea veniturilor poate fi diminuată de o încredere nejustificată în

câştiguri extraordinare. Veniturile viitoare pot fi afectate de incapacitatea de a prevedea şi

controla fondurile şi cheltuielile de operare, strategii de afaceri executate defectuos sau prost

consiliate, un slab management sau expunere necontrolată la alte riscuri.

Definirea ratingurilor aferente profitabilităţii :

Rating 1: indică venituri solide. Veniturile sunt mai mult decât suficiente să suporte

costul operaţiunilor, menţinerea adecvării capitalului şi alocarea unor niveluri

corespunzătoare pentru constituirea de rezerve care să asigure o bună calitate a activelor, o

creştere a acestora, precum şi contracararea tuturor factorilor care afectează trendul

veniturilor.

Rating 2: indică venituri satisfăcătoare. Veniturile sunt suficiente să suporte costul

operaţiunilor, menţinerea adecvării capitalului şi nivelurile de alocare (de rezerve) considerate

necesare asigurării calităţii activelor, creşterea acestora şi alţi factori care afectează calitatea,

cantitatea şi trendul veniturilor. Veniturile care sunt relativ constante sau care au înregistrat un

uşor declin, pot primi ratingul 2 dacă avem asigurarea că nivelul de venituri ale băncii este

adecvat în sensul factorilor de evaluare menţionaţi mai sus.

Rating 3: indică venituri care cer să fie îmbunătăţite. Veniturile nu pot să suporte în

întregime costul operaţiunilor şi să asigure creşterea capitalului şi nivelurile de alocare (de

rezerve) în legătura cu condiţia generală a instituţiei, creşterea şi alţi factori care afectează

calitatea, cantitatea şi trendul veniturilor.

Rating 4: indică venituri insuficiente. Veniturile sunt insuficiente să suporte costul

operaţiunilor şi menţinerea unui capital şi a unor niveluri de alocare (de rezerve)

corespunzătoare. Instituţiile astfel evaluate pot fi caracterizate prin fluctuaţii în câştigul net,

dezvoltare şi trenduri negative semnificative, pierderi intermitente sau o cădere reală a

veniturilor în anii anteriori.

14

Page 15: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Rating 5: indică un volum al veniturilor mult deficitar. O instituţie financiară cu rating

5 înregistrează pierderi care reprezintă o serioasă ameninţare privind viabilitatea acesteia, prin

eroziunea capitalului.

În analiza profitabilităţii sunt utilizaţi următorii indicatori

1. Rata rentabilităţii economice ( ROA )

ROA = Profit net/Total activ la valoarea netă.

Limite:

• mai mare sau egal cu 5% rating 1

• 4 – 4,9% rating 2

• 3 – 3,9% rating 3

• 0,6 – 2,9% rating 4

• mai mic decât 0,6% rating 5.

2. Rata rentabilităţii financiare ( ROE )

ROE = Profit net/Capitaluri proprii, asimilate şi provizioane.

Limite:

• mai mare sau egal cu 11% rating 1

• 8 – 10,9% rating 2

• 6 – 7,9% rating 3

• 4 – 5,9% rating 4

• mai mic decât 4% rating 5.

3. Rata rentabilităţii activităţii de bază

Rata rentabilităţii activităţii de bază = (Venituri din exploatare – Venituri din

provizioane)/(Cheltuieli de exploatare – Cheltuieli cu provizioanele).

Rata rentabilităţii activităţii de bază = (Total venituri curente – Venituri din

provizioane şi recuperări de creanţe amortizate – Venituri din reluarea rezervei generale

pentru riscul de credit)/(Total cheltuieli curente – Cheltuieli cu provizioane şi pierderi din

creanţe nerecuperabile.

Limite:

• mai mare decât 150% rating 1

• 125 – 150 % rating 2

• 115 – 124,9 % rating 3

• 100 – 114,9% rating 4

• mai mic decât 100% rating 5

15

Page 16: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

3.4 Lichiditate (L)

Una dintre cele mai importante sarcini ale conducerii unei bănci este de a estima şi de

acoperi în mod corect nevoile de lichiditate bancară. Pe termen lung rentabilitatea unei bănci

poate fi afectată negativ dacă banca deţine în portofolii prea multe active financiare lichide

faţă de nevoile sale.

Lichiditatea şi administrarea resurselor şi plasamentelor sunt evaluate în funcţie de

trendul şi stabilitatea depozitelor; gradul şi trendul utilizărilor pe termen scurt, sursele volatile

de fonduri, finanţarea activelor pe termen lung; accesul la pieţele monetare şi alte surse de

finanţare; adecvarea surselor de lichiditate şi abilitatea de a face faţă nevoilor de lichiditate;

eficienţa politicilor şi practicilor de lichiditate, strategiile de administrare a fondurilor;

sistemele informatice de administrare şi planurile de finanţare; capacitatea managementului

de a identifica, măsura, monitoriza şi controla lichiditatea şi nivelul de diversificare al surselor

de finanţare.

În evaluarea adecvării poziţiei de lichiditate a unei instituţii financiare, o atenţie

deosebită ar trebui acordată nivelului curent şi viitor al surselor de lichidităţi, comparativ cu

nevoile de fonduri, precum şi adecvării practicilor de administrare a fondurilor în funcţie de

mărimea, complexitatea şi profilul de risc al instituţiei. În general, practicile de constituire a

fondurilor ar trebui să confere certitudinea că instituţia este capabilă să menţină un nivel al

lichidităţii suficient pentru a face faţă în timp obligaţiilor sale financiare şi să răspundă

nevoilor curente ale băncilor.

Practicile ar trebui să reflecte capacitatea instituţiei de a administra schimbările

neplanificate cu privire la sursele de constituire a fondurilor, ca şi reacţia la modificările

condiţiilor pieţei, care pot afecta posibilitatea unei lichidări rapide a activelor, cu pierderi

minime.

Definirea ratingurilor aferente lichidităţii:

Rating 1: indică niveluri de lichiditate puternice şi practici de administrare a fondurilor

bine dezvoltate. Instituţia are acces sigur la suficiente surse pentru constituirea de fonduri în

termeni favorabili pentru nevoile de lichidităţi prezente şi anticipate.

Rating 2: indică niveluri de lichiditate şi practici de administrare a fondurilor

satisfăcătoare. Instituţia are acces la surse suficiente de fonduri în termeni acceptabili pentru

asigurarea nevoilor de lichiditate prezente şi viitoare. O serie de deficienţe minore pot fi

constatate în practicile de administrare a fondurilor.16

Page 17: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Rating 3: indică niveluri de lichiditate sau practici de administrare a fondurilor care

necesită îmbunătăţiri. Instituţiile clasificate în acest rating nu au acces rapid la fonduri în

termeni rezonabili sau pot înregistra deficienţe semnificative în perioadele de administrare a

fondurilor.

Rating 4: indică niveluri de lichiditate deficitare sau practici inadecvate de

administrare a fondurilor. Instituţiile clasificate în acest rating nu sunt capabile să obţină un

volum suficient de fonduri în termeni rezonabili pentru asigurarea nevoii de lichiditate.

Rating 5: indică niveluri de lichiditate sau practici de administrare a fondurilor atât de

deficitare încât viabilitatea instituţiei este grav ameninţată. Instituţiile clasificate în această

categorie necesită asistenţă financiară externă imediată pentru a asigura rambursarea

obligaţiilor la scadenţă sau alte nevoi de lichiditate.

În analiza lichidităţii sunt utilizaţi următorii indicatori:

1. Lichiditatea curentă

Lichiditatea curentă = Active curente/Pasive curente

Limite:

• mai mare decât 130% rating 1

• 100 – 130% rating 2

• 80 – 99,9% rating 3

• 70 – 79,9% rating 4

• mai mic decât 70% rating 5

2. Rata lichidităţii

Rata lichidităţii = Active lichide/Total depozite atrase

Limite:

• mai mare decât 50% rating 1

• 35 – 49,9% rating 2

• 25 – 34,9% rating 3

• 15 – 24,9% rating 4

• mai mic decât 14,9% rating 5

3. Credite acordate clientelei/Depozite atrase de la clienţi

Credite acordate clientelei/Depozite atrase de la clienţi = (Credite acordate clientelei +

Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu clientela + Provizioane pentru creanţe

17

Page 18: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

restante şi îndoielnice din operaţiuni cu clientela) / (Conturi de depozite + Certificate de

depozit + Carnete şi librete de economii).

Limite:

• mai mic decât 85% rating 1

• 85 – 104,9% rating 2

• 105 – 114,9% rating 3

• 115 – 125% rating 4

• mai mare decât 125% rating 5

CAPITOLUL 4. STUDIU DE CAZ

EVALUAREA FINANCIARĂ A UNEI BĂNCI COMERCIALE

4.1 Sistemul de indicatori

* Indicatori primari folosiţi pentru analiza şi evaluarea financiară a băncii:

**ADECVAREA CAPITALULUI

1. Raport de solvabilitate 1 ( > 12% ):

Fonduri proprii/active din bilanţ şi din afara bilanţului ponderate în funcţie de risc

2004 2005 2006 2007 2008

18

Page 19: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Fonduri proprii 11.042.654 14.778.543 17.904.186 18.140.808 20.810.389

Active din bilanţ şi

din afara bilanţului

ponderate în funcţie

de risc

84.651.742 99.243.156 108.756.295 118.518.790 126.375.047

Raport de

solvabilitate 1

13,04% 14,89% 16,46% 15,31% 16,47%

2. Raport de solvabilitate 2 ( > 8% ):

Capitaluri proprii/active din bilanţ şi din afara bilanţului ponderate în funcţie de risc

2004 2005 2006 2007 2008

Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.983 12.135.468 15.416.232

Active din bilanţ şi

din afara bilanţului

ponderate în funcţie

de risc

84.651.742 99.243.156 108.756.295 118.518.790 126.375.047

Raport de

solvabilitate 2

8,02% 8,45% 9,49% 10,14% 12,10%

3. Rata capitalului propriu (Efectul de pârghie):Capitaluri proprii/total activ (valoare netă)

2004 2005 2006 2007 2008

Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.983

12.135.468

15.416.232

Total activ 30.654.984

42.551.897

55.657.664

70.174.950

96.688.318

Rata capitalului propriu

22,14% 19,72% 18,55% 17,12% 15,82%

4. Raportul dintre capitalul propriu şi capitalul social:Capitaluri proprii/capital social

2004 2005 2006 2007 2008

Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.98 12.135.46 15.416.23

19

Page 20: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

3 8 2

Capital social 3.754.865 4.987.563 6.000.000 7.923.076 9.363.636

Capital propriu/capital social

186,52% 169,96% 174,97% 153,17% 164,64%

** CALITATEA ACTIVELOR1. Rata generală de risc:

Active din bilanţ şi din afara bilanţului ponderate în funcţie de risc/active din bilanţ şi din afara bilanţului la valoare contabilă

2004 2005 2006 2007 2008

Active din bilanţ şi din afara bilanţului ponderate în funcţie de risc

84.651.742 99.243.156 108.756.295 118.518.790 126.375.047

Active din bilanţ şi din afara bilanţului la valoare contabilă

213.762.134 278.964.142 317.981.537 352.930.849 379.506.881

Rata generală de risc

39,60% 35,58% 34,20% 33,58% 33,30%

Media pe sistem bancar

53,55% 42,15% 41,06% 39,39% 37,55%

2. Creanţe restante şi îndoielnice (valoare netă) / Total activ (valoare netă):

Creanţe restante şi îndoielnice/total activ

2004 2005 2006 2007 2008

Creanţe restante şi

îndoielnice

1.603.434 1.976.023 2.903.622 2.245.481 2.608.853

Total activ 30.654.984 42.551.897 55.657.664 70.174.950 96.688.318

Creanţe restante şi

îndoielnice/total activ

5,23% 4,64% 5,22% 3,20% 2,70%

3. Creanţe restante şi îndoielnice (valoare netă) / Capitaluri proprii:

Creanţe restante şi îndoielnice/capitaluri proprii

2004 2005 2006 2007 2008

Creanţe restante şi 1.603.434 1.976.023 2.903.622 2.245.481 2.608.853

20

Page 21: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

îndoielnice

Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.983 12.135.468 15.416.232

Creanţe restante şi

îndoielnice/capitaluri

proprii

22,89% 23,31% 27,66% 18,50% 16,92%

4. Credite restante şi îndoielnice / Total portofoliu credite (valoare netă):

Credite restante şi îndoielnice/total portofoliu credite (valoare netă)

2004 2005 2006 2007 2008

Credite restante şi

îndoielnice

1.001.549 1.307.783 2.220.216 1.524.837 1.765.664

Total portofoliu credite 10.699.653 14.480.823 20.648.061 25.824.839 37.615.672

Credite restante şi

îndoielnice/total

portofoliu credite

9,36% 8,81% 10,75% 5,90% 4,69%

**PROFITABILITATE

1. ROA:

Pofit net/total activ

2004 2005 2006 2007 2008

Profit net 152.531 251.548 358.844 939.156 1.932.362

Total activ 30.654.984 42.551.897 55.657.664 70.174.950 96.688.318

ROA 0,50% 0,59% 0,64% 1,34% 2,00%

2. ROE:

Profit net/capitaluri proprii

21

Page 22: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

2004 2005 2006 2007 2008

Profit net 152.531 251.548 358.844 939.156 1.932.362

Capitaluri

proprii

7.003.752 8.476.743 10.497.983 12.135.468 15.416.232

ROE 2,18% 2,97% 3,42% 7,74% 12,53%

** LICHIDITATE

1. Lichidatea curentă:

Active curente/pasive curente

2004 2005 2006 2007 2008

Active curente 29.154.496 40.505.821 56.627.178 66.307.043 91.551.208

Pasive curente 30.157.209 39.642.812 54.420.041 63.046.053 99.083.042

Lichiditate

curentă

96,65% 102,81% 96,71% 105,17% 92,40%

* Indicatori suplimentari de analiză şi evaluare financiară a băncii:

** ADECVAREA CAPITALULUI

1. Rata de creştere a capitalurilor proprii (în valori reale, deflatorul utilizat fiind indicele

preţurilor de consum):

Perioada curentă (N)/perioada de referinţă (N -1)

2004 2005 2006 2007 2008

Capitaluri proprii 7.003.752 8.476.743 10.497.98

3

12.135.46

8

15.416.23

2

Rata inflaţiei … 154,80% 159,10% 154,50% 140,70%

Rata de creştere a capitalului

propriu

… 78,19% 77,84% 74,82% 90,29%

22

Page 23: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

2. Rata de creştere a activelor (în valori reale, deflatorul utilizat fiind indicele preţurilor de

consum):

Perioada curentă (N)/perioada de referinţă (N -1)

2004 2005 2006 2007 2008

Total activ net 30.654.984 42.551.897 55.657.664 70.174.950 96.688.318

Total activ net inflatat … 47.453.915 67.700.068 85.991.090 98.736.154

Total activ net 1996

inflatat până în anul

2000

… 47.453.915 75.658.278 116.892.039 164.467.098

Rata inflaţiei … 154,80% 159,10% 154,50% 140,70%

Rata de creştere a

activelor

… 86,67% 82,21% 81,61% 97,93%

3. Patrimoniul net:

Total activ (valoare netă) – surse atrase şi împrumutate

2004 2005 2006 2007 2008

Total activ net 30.654.98

4

42.551.89

7

55.657.66

4

70.174.95

0

96.688.31

8

Surse atrase şi

împrumutate

23.541.99

2

33.976.53

2

45.052.42

6

57.890.47

2

81.060.27

4

Patrimoniul net 7.112.992 8.575.365 10.605.23

8

12.284.47

8

15.628.04

4

** CALITATEA ACTIVELOR

1. Credite acordate clientelei (valoare brută) / Total activ (valoare brută):

Credite acordate clientelei/total activ

23

Page 24: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

2004 2005 2006 2007 2008

Credite acordate

clientelei

13.765.77

8

16.980.65

4

20.651.75

1

25.961.08

5

38.030.33

8

Total activ 38.239.44

6

47.800.69

5

57.069.18

1

71.755.29

2

99.035.65

2

Credite clientelă/total

activ

36,00% 35,52% 36,19% 36,18% 38,40%

2. Credite acordate clientelei (valoare brută) / Surse atrase şi împrumutate:

Credite acordate clientelei/surse atrase şi împrumutate

2004 2005 2006 2007 2008

Credite acordate

clientelei

13.765.778 16.980.654 20.651.751 25.961.085 38.030.338

Credite acordate

clientelei, inflatate

... 21.309.424 27.016.220 31.906.955 36.527.246

Rata inflaţiei … 154,80% 159,10% 154,50% 140,70%

Surse atrase şi

împrumutate

23.541.992 33.976.532 45.052.426 57.890.472 81.060.274

Credite acordate

clientelei/surse atrase şi

împrumutate

58,47% 49,98% 45,84% 44,85% 46,92%

3. Plasamente şi credite interbancare (valoare brută) / Total activ (valoare brută):

Plasamente şi credite interbancare/total activ

2004 2005 2006 2007 2008

Plasamente şi credite

interbancare

17.543.275 19.889.651 23.677.452 28.557.605 32.722.689

Total activ 38.239.446 47.800.695 57.069.181 71.755.292 99.035.652

Plasamente şi credite 45,88% 41,61% 41,49% 39,80% 33,04%

24

Page 25: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

interbancare/total activ

4. Credite restante şi îndoielnice (valoare netă) / Total portofoliu credite (valoare netă):

Ccredite restante şi îndoielnice/total portofoliu credite

2004 2005 2006 2007 2008

Credite restante şi

îndoielnice

1.001.549 1.307.783 2.220.216 1.524.837 1.765.664

Total portofoliu credite 10.699.653 14.840.823 20.684.061 25.824.839 37.615.672

Credite restante şi

îndoielnice/total

portofoliu de credite

9,36% 8,81% 10,75% 5,90% 4,69%

5. Credite restante şi îndoielnice acordate clientelei (valoare netă) / Total portofoliu de

credite acordate clientelei (valoare netă):

Credite restante şi îndoielnice acordate clientelei/total portofoliu de credite acordate clientelei

2004 2005 2006 2007 2008

Credite restante şi

îndoielnice acordate

clientelei

1.001.549 1.307.783 2.220.216 1.524.837 1.765.664

Total portofoliu de

credite acordate

clientelei

10.669.65

3

14.840.82

3

20.648.06

1

25.824.83

9

37.615.67

2

Credite restante şi

îndoielnice acordate

clientelei/total portofoliu

de credite acordate

clientelei

9,36% 8,81% 10,75% 5,90% 4,69%

25

Page 26: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

6. Credite restante şi îndoielnice acordate băncilor (valoare netă) / Total portofoliu de

credite acordate băncilor (valoare netă):

Credite restante şi îndoielnice acordate băncilor/total portofoliu de credite acordate băncilor

200

4

200

5

200

6

200

7

200

8

Credite restante şi îndoielnice acordate băncilor 0 0 0 0 0

Total portofoliu de credite acordate băncilor 0 0 0 0 0

Credite restante şi îndoielnice acordate băncilor/total

portofoliu de credite acordate băncilor

0 0 0 0 0

7. Creanţe restante şi îndoielnice

Creanţe restante şi îndoielnice < capitaluri proprii

2004 2005 2006 2007 2008

Creanţe restante şi

îndoielnice

1.603.43

4

2.197.54

3

2.903.622 2.245.481 2.608.853

Capitaluri proprii 7.003.75

2

8.476.74

3

10.497.98

3

12.135.46

8

15.416.23

2

8. Creanţe restante şi îndoielnice (valoare netă) / Surse atrase şi împrumutate:

Creanţe restante şi îndoielnice/surse atrase şi împrumutate

26

Page 27: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

2004 2005 2006 2007 2008

Creanţe restante şi

îndoielnice

1.603.434 1.976.023 2.903.622 2.245.481 2.608.853

Surse atrase şi

împrumutate

23.541.992 33.976.532 45.052.426 57.890.472 81.060.274

Creanţe restante şi

îndoielnice/surse atrase

şi împrumutate

6,81% 5,82% 6,44% 3,88% 3,22%

9. Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni de trezorerie şi interbancare (valoare netă) /

Operaţiuni de trezorerie şi operaţiuni interbancare (valoare netă):

Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni de trezorerie şi interbancare/operaţiuni de

trezorerie şi operaţiuni interbancare

2004 2005 2006 2007 2008

Creanţe restante şi

îndoielnice din

operaţiuni de trezorerie

şi interbancare

0 0 0 0 0

Operaţiuni de trezorerie

şi operaţiuni

interbancare

12.104.058 19.883.999 28.653.742 33.341.590 39.353.152

Creanţe restante şi

îndoielnice/operaţiuni de

trezorerie şi operaţiuni

interbancare

0% 0% 0% 0% 0%

27

Page 28: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

10. Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu clientela (valoare netă) / Operaţiuni cu

clientela (valoare netă):

Creanţe restante şi îndoielnice/operaţiuni cu clientela

2004 2005 2006 2007 2008

Creanţe restante şi

îndoielnice din

operaţiuni cu clientela

1.603.434 1.976.023 2.903.622 2.245.481 2.608.853

Operaţiuni cu clientela 16.335.963 18.632.074 21.351.799 26.889.668 42.075.723

Creanţe restante şi

îndoielnice/operaţiuni cu

clientela

9,82% 10,61% 13,60% 8,35% 6,20%

11. Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu titluri şi diverse (valoare netă) /

Operaţiuni cu titluri şi diverse (valoare netă):

Creanţe restante şi îndoielnice din operaţiuni cu titluri şi diverse/operaţiuni cu titluri şi diverse

2004 2005 2006 2007 2008

Creanţe restante şi îndoielnice

din operaţiuni cu titluri şi

diverse

0 0 0 0 0

Operaţiuni cu titluri şi diverse 1.006.422 1.404.567 2.494.915 5.822.912 9.719.588

Creanţe restante şi

îndoielnice/operaţiuni cu

titluri şi diverse

0% 0% 0% 0% 0%

12. Creanţe restante şi îndoielnice din valori imobilizate (valoare netă) / Valori imobilizate

(valoare netă):

Creanţe restante şi îndoielnice din valori imobilizate/valori imobilizate

28

Page 29: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

2004 2005 2006 2007 2008

Creanţe restante şi îndoielnice

din valori imobilizate

0 0 0 0 0

Valori imobilizate 1.208.541 2.631.257 3.157.208 4.120.780 5.539.855

Creanţe restante şi

îndoielnice/valori imobilizate

0% 0% 0% 0% 0%

13. Depozite atrase de la clientelă / Total activ (valoare netă):

Depozite atrase de la clientelă/total activ

2004 2005 2006 2007 2008

Depozite atrase de la

clientelă

19.643.552 21.841.335 25.277.197 37.458.539 44.239.211

Total activ 30.654.984 42.551.897 55.657.664 70.174.950 96.688.318

Depozite atrase de la

clientelă/total activ

64,08% 51,33% 45,42% 53,38% 45,75%

14. Împrumuturi de la bănci / Surse atrase şi împrumutate:

Imprumuturi de la bănci/surse atrase şi împrumutate

2004 2005 2006 2007 2008

Împrumuturi de la bănci 37.146 0 0 301.316 3.571.875

Surse atrase şi

împrumutate

23.541.992 33.976.532 45.052.426 57.890.472 81.060.274

Împrumuturi de la

bănci/surse atrase şi

împrumutate

0,16% 0% 0% 0,52% 4,41%

15. Mijloace fixe / Capitaluri proprii:

Mijloace fixe/capitaluri proprii

2004 2005 2006 2007 2008

29

Page 30: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Mijloace fixe 1.487.25

4

2.006.42

2

2.986.041 3.822.279 5.074.354

Capitaluri proprii 7.003.75

2

8.476.74

3

10.497.98

3

12.135.46

8

15.416.23

2

Mijloace fixe/capitaluri

proprii

21,24% 23,67% 28,44% 31,50% 32,92%

16. (Mijloace fixe + stocuri de materiale) valoare netă / Total activ (valoare netă):

(Mijloace fixe + stocuri de materiale)/total activ

2004 2005 2006 2007 2008

Mijloace fixe + stocuri de

materiale

1.509.488 2.046.076 3.030.486 3.867.907 5.137.110

Total activ 30.654.984 42.551.897 55.657.664 70.174.950 96.688.318

(mijloace fixe + stocuri

de materiale)/total activ

4,92% 4,81% 5,44% 5,51% 5,31%

** LICHIDITATE

1. Credite acordate clientelei (valoare brută) / Depozite atrase de la clientelă:

Credite acordate clientelei/depozite atrase de la clientelă

2004 2005 2006 2007 2008

Credite acordate

clientelei

13.765.778 16.980.654 20.651.751 25.961.085 38.030.338

Depozite atrase de la

clientelă

19.643.552 21.841.335 25.277.197 37.458.539 44.239.211

Credite acordate

clientelei/depozite atrase

de la clientelă

70,08% 77,75% 81,70% 69,31% 85,97%

30

Page 31: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

4.2 Analiza indicatorilor

Banca comercială analizată, poate fi apreciată ca fiind o bancă de mărime mică, în

condiţiile în care volumul activelor bilanţiere deţinute de aceasta la finele anului 2008

totalizează 9.660.000 mii RON. Aprecierea mărimii băncii în cauză are la bază intervalele

stabilite de metodologia CAAMPL folosită în România pentru determinarea peer-grupului,

potrivit căreia băncile din sistemul bancar românesc pot fi împărţite în trei grupe:

grupa I cu un volum al activelor mai mare de 1.000.000 milioane RON, grupa II între 1.000

milioane RON şi 1.000.000 milioane RON şi grupa III cu un volum al activelor mai mic de

1.000 milioane RON .

În ultimii ani, eforturile de sporire a eficienţei activităţii de supraveghere s-au orientat

în direcţia perfecţionării sistemului uniform de rating bancar, cea mai importantă modificare a

acestuia fiind concretizată în introducerea unui nou indicator de monitorizare a lichidităţii.

Noul indicator se determină, potrivit normelor BNR ca raport între lichiditatea efectivă şi

lichiditatea necesară, metodologia de calcul a acestuia permiţând monitorizarea lichidităţii pe

fiecare bandă de scadenţă a elementelor de activ şi pasiv.

De asemenea, aceste eforturi s-au mai concretizat în supravegherea off-site a nivelului

maxim al poziţiilor valutare individuale ajustate şi al poziţiei valutare totale în baza unei noi

reglementări. Conform acestei norme, la sfârşitul fiecărei zile bancare lucrătoare, poziţiile

valutare ale băncii sunt supuse următoarelor limite:

a) maxim 10 la sută din fondurile proprii ale băncii pentru oricare dintre poziţiile

valutare individuale ajustate şi

b) maximum 20 la sută din fondurile proprii ale băncii pentru poziţia valutară totală.

De altfel, este de precizat că Sistemul Uniform de Rating Bancar - CAAMPL este

supus unui proces continuu de perfecţionare impus de o multitudine de factori, cei mai mulţi

dintre aceştia fiind legaţi de modul în care evoluează economia naţională, în speţă piaţa

bancară, precum şi de modificările aduse reglementărilor bancare în vederea armonizării

legislaţiei naţionale cu standardele internaţionale.

La sfârşitul anului 2008, activul bilanţier al acestei bănci a totalizat 96.688.300 mii

RON, înregistrând o creştere nominală cu 2.651.330 mii RON (37,8%) faţă de anul precedent

şi cu 4.103.060 mii RON faţă de anul anterior (73,7%) graficul 1.

31

Page 32: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Evoluţia modestă a activului în cursul ultimilor ani, coroborată cu influenţa negativă

exercitată de fenomenul inflaţionist, a condus la o reducere în termeni reali a activului

bilanţier cu 18,39 şi respectiv 2,07%, dimensiunea acestei reduceri fiind în vizibilă

îmbunătăţire în anul 2008 faţă de 2007. În acest context, se observă o scădere reală a activului

acestei bănci, fapt ce confirmă în mare măsură evoluţia modestă a acestuia.

Din punctul de vedere al capitalului propriu se poate observa o tendinţă similară cu

cea a activelor, şi anume o reducere reală cu 9,51% în 2008 faţă de 24,68% în 2007,

decapitalizarea încetinindu-şi ritmul în mod vizibil.

Raporturile de solvabilitate 1 şi 2 sunt în creştere constantă, cu o singură excepţie la

raportul de solvabilitate 1 în 2007 (15,31%) în scădere faţă de2006 (16,46%), ceea ce denotă

preocuparea băncii pentru îmbunătăţirea acestor rate printr-o atenţie sporită acordată activelor

cu grad de risc mare şi prin creşterea mai rapidă a fondurilor, respectiv a capitalurilor proprii

(grficul nr.2).

Rata generală de risc reflectă o situaţie bună pentru bancă. Totuşi evoluţia acestui indicator

(scade mai încet decât media pe sistem, existând posibilitatea să o depăşească) pune sub

semnul întrebării dorinţa şi capacitatea managementului de a orienta activitatea băncii în zone

de risc mai scăzut.

32

Page 33: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

În ceea ce priveşte

reducere a ponderii creditelor restante şi îndoielnice în volumul total al creditelor acordate

clientelei (la valoare netă) cu 1,21 puncte procentuale faţă de anul 2007 (de la 5,90 la 4,69%),

şi cu 6,06 puncte procentuale faţă de anul 2006 (de la 10,75 la 4,69%), aceasta menţinându-se

totuşi la valori semnificative.

O evoluţie similară au avut-o creanţele restante şi îndoielnice în total active, surse atrase şi

împrumutate, precum şi în capitaluri proprii, toţi cei trei indicatori fiind în scădere în 2008

faţă de finele anului 2007 cu 0,50, 0,66 şi 1,58, respectiv cu 2,52, 3,22 şi 10,68 puncte

procentuale faţă de anul 2006. După uşoare creşteri, indicatorii menţionaţi înregistrează valori

descrescătoare spre sfârşitul perioadei analizate (graficul nr. 3).

33

Page 34: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

În

ceea

ce priveşte configuraţia creanţelor restante şi îndoielnice în cele patru segmente ale

activului (operaţiuni interbancare, operaţiuni cu clientela, operaţiuni cu titluri şi valori

34

Page 35: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

imobilizate – tabel 4) se observă ponderea mare a acestor valori restante în operaţiunile cu

clientela. Deşi trendul activelor neperformante este în scădere, valoarea nominală a acestora

se menţine la cote ridicate, ceea ce reflectă faptul că banca foloseşte practici nesănătoase de

administrare a creditului şi de identificare a riscurilor rezultate din tranzacţiile bilanţiere cât şi

extrabilanţiere.

Volumul creditelor neguvernamentale (acordate clientelei nebancare) continuă

trendul ascendent din cursul anului trecut, creşterea acestuia (de la 2.596.110 mii RON în anul

2007 la 3.803.030 mii RON la finele anului 2008 – valoare brută) contribuind la menţinerea în

anul 2007 a ponderii deţinute de acest indicator în activul agregat, în jurul valorii de 36%, şi

la majorarea lui în anul 2008 la 38,40% .

Riscul de lichiditate aferent acestei bănci a fluctuat în jurul valorii de 100% fiind în

scădere în anul 2008 (92,40%); acest lucru se datorează creşterii ponderii creditelor

neguvernamentale în depozitele atrase. Din punctul de vedere al lichidităţii banca nu are

probleme.

Realizarea unui profit net agregat în creştere de la an la an în intervalul analizat a avut

o influenţă pozitivă asupra principalilor indicatori de profitabilitate ROA şi ROE. În acest

context, nivelul aferent acestor indicatori a crescut de la an la an astfel: pentru ROA cu 0,09,

0,05, 0,70 şi 0,66 puncte procentuale şi pentru ROE cu 0,79, 0,45, 4,32 şi 4,79 puncte

procentuale. Totuşi, implicarea scăzută în creditare a de terminat un nivel redus al acestor

indicatori, managementul nefiind capabil să asigure o structură a activelor bilanţiere care să

permită realizarea unui profit mai mare în raport de nivelul activelor (Grafic nr. 6 ).

35

Page 36: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

După cum o ilustrează şi evoluţia ratingurilor de componenţă, cea mai mare parte a

deficienţelor cu care banca s-a confruntat în ultimii ani au fost localizate, cu predilecţie, la

nivelul profitabilităţii, al managementului, calităţii acţionariatului şi a calităţii activelor, cele

patru componente fiind apreciate constant în ratinguri inferioare.

Ca un aspect pozitiv, precizăm totuşi că în măsura în care anumiţi indicatori de evaluare au

beneficiat de ratinguri mai bune, scorul final acordat acestei bănci a fost în scădere de la un

an la altul, cel mai mic scor înregistrându-se în anul 2008, adică 25 de puncte.

După cum o ilustrează şi evoluţia ratingurilor de componenţă,cea mai mare parte a

deficienţelor cu care banca s-a confruntat în ultimii ani au fost localizate, cu predilecţie, la

nivelul profitabilităţii, al managementului, calităţii acţionariatului şi a calităţii activelor, cele

patru componente fiind apreciate constant în ratinguri inferioare.

Ca un aspect pozitiv, precizăm totuşi că în măsura în care anumiţi indicatori de

evaluare au beneficiat de ratinguri mai bune, scorul final acordat acestei bănci a fost în

scădere de la un an la altul, cel mai mic scor înregistrându-se în anul 2008, adică 25 de puncte

(ANEXA 1).

Performanţele băncii evaluate pe baza Sistemului Uniform de Rating Bancar - CAAMPL

(ANEXĂ 2)

Analizată prin prisma nivelului fiecărei componente, situaţia băncii se prezintă :

2005 2006 2007 2008

36

Page 37: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

Adecvarea capitalului ► ▲ ► ►

Calitatea acţionariatului ► ► ► ►

Calitatea activelor ► ► ▲ ►

Management ► ▲ ► ►

Profitabilitate ► ► ▲ ▲

Lichiditate ▲ ▼ ▲ ▼

Rating compus ► ► ▲ ►

la nivelul adecvării capitalului: o modificare în sens pozitiv din 2 în 1;

la nivelul calităţii activelor: o modificare în sens pozitiv din 3 în 2;

la nivelul profitabilităţii: două modificări în sens pozitiv (din 5 în 4 respectiv din 4 în 3);

la nivelul lichidităţii: patru modificări de rating din care două în sens pozitiv (din 3 în 2)

şi două în sens negativ (din 2 în 3);

la nivelul ratingului compus o modificare pozitivă din 3 în 2.

În urma constatărilor privind respectarea cerinţelor de prudenţă bancară şi a

prevederilor legislaţiei în vigoare rezultate pe baza analizelor off-site şi a inspecţiilor on-site

au fost transmise scrisori de atenţionare şi observatorii şi au fost aplicate mai multe sancţiuni,

acolo unde gravitatea problemelor impunea acest lucru.

Modificările intervenite la nivel de indicatori şi de componentă au determinat creşterea

ratingului compus atribuit băncii pe parcursul celor cinci ani, îmbunătăţirea progresivă a

scorului final (de la 36 la 25 puncte) confirmând evoluţia pozitivă semnalată la nivelul

indicatorilor de evaluare a managementului şi a profitabilităţii.

În pofida acestor uşoare îmbunătăţiri, atribuirea unui rating compus 2 justifică existenţa unor

uşoare deficienţe, localizate în special la nivelul componentelor cuantificabile (profitabilitate

şi lichiditate) precum şi la nivelul elementelor necuantificabile (management şi acţionariat),

implicând astfel nevoia unei anumite supravegheri din partea autorităţii de supraveghere pe

aceste segmente.

Existenţa unor deficienţe la nivelul componentelor mai sus menţionate indică un mod

de administrare nesatisfăcătoare a riscurilor, precum şi o anumită înclinaţie a managementului

către nerespectarea principiilor de prudenţialitate.

În consecinţă, banca, fiind clasificată în rating compus 2, necesită un anumit grad de

preocupare din partea organelor de supraveghere cu privire la una sau mai multe din cele şase

componente menţionate.

37

Page 38: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

CAPITOLUL 5.

CONCLUZII

În anul 2001, BNR a realizat perfecţionarea Sistemului Uniform de Rating Bancar -

CAAMPL prin completarea acestuia cu două componente (Calitatea acţionariatului şi

Managementul), esenţiale în stabilirea profilului de risc al băncilor, a politicilor şi strategiilor

de dezvoltare, în îndeplinirea cerinţelor prudenţiale.

Ca studiu de caz a fost luată o bancă de mărime mică şi analizată pe o perioadă de 5

ani. Banca în cauză nu a avut o evoluţie ieşită din comun, ea înscriindu-se mai mult sau mai

puţin în trendul urmat de sistemul bancar. În ceea ce priveşte susţinerea din fondurile proprii,

banca face dovada unei bune capitalizări. Referitor la indicatorul de solvabilitate se observă

nivelul sporit al acestuia, cu o valoare situată peste limitele cerute de Banca Naţională. Un risc

potenţial pentru bancă este faptul că în toată perioada analizată, rata de creştere a activelor a

fost superioară ratei de creştere a capitalului, ceea ce arată o dezvoltare pe seama surselor

atrase şi împrumutate.

În primii ani de analiză se poate observa faptul că activitatea băncii a fost orientată cu

precădere spre efectuarea de plasamente pe piaţa interbancară; insuficienţa analizei băncilor la

38

Page 39: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

care s-au plasat depozite a făcut ca o parte a acestora să nu mai fie restituite, acest lucru

determinând constituirea de provizioane, ceea ce a avut drept consecinţă o profitabilitate

scăzută (rating 5). Acestea au fost şi motivele pentru care rating-ul la management în primii 2

ani a fost 3, ceea ce arată o apreciere de nivel scăzut comparativ cu alte bănci. Aceeaşi atenţie

redusă a fost acordată şi activităţii de creditare, ponderea creditelor restante şi îndoielnice în

totalul creditelor prezentând niveluri ce depăşesc îngrijorător nivelul mediu înregistrat pe

sistem. nivelul indicatorului e mult superior mediei pe sistem bancar, ceea ce impune fie noi

măsuri din partea autorităţii de supraveghere, fie o analiză suplimentară asupra modului în

care banca constituie provizioane specifice de risc de credit.

Creşterea rating-ului la profitabilitate în ultimii 2 ani poate conduce la ideea că, în

scopul obţinerii unui profit superior, banca nu şi-a constituit provizioane la nivelul prevăzut

de reglementările Băncii Naţionale a României, fie a adoptat o politică de reeşalonare a

creditelor care să limiteze nivelul provizioanelor.

Ponderea creditelor bancare în total activ cât şi în surse atrase şi împrumutate arată o

slabă implicare a băncii în activitatea de creditare, tendinţă similară şi celorlalte bănci din

sistem. În plus nivelul ridicat al inflaţiei din perioada respectivă a determinat un nivel ridicat

al dobânzii, fapt care a determinat o „reţinere” din partea băncilor comerciale în a credita

economia naţională, „reţinere” creată de natura afacerii pe care un debitor o poate dezvolta,

astfel încât să fie capabilă să asigure rambursarea acestui nivel ridicat al dobânzii.

Din cifrele prezentate, rezultă faptul că, deşi bine capitalizată, banca nu a reuşit să se

implice suficient într-o activitate susţinută, generatoare de profit. În fapt, problemele calităţii

activelor băncii au fost cauzate în principal de calitatea medie a managementului şi de gradul

redus de implicare a acestuia în perfecţionarea normelor de lucru. Se mai poate constata faptul

că banca nu a dus o politică agresivă de dezvoltare a reţelei teritoriale, ponderea imobilizărilor

corporale în total active, fiind la sfârşitul anului 2008 de 5,3%, nivel situat la 50% din

valoarea indicatorului pe sistem bancar.

Oscilaţia ratingului la componenta lichiditate impune o analiză aprofundată asupra

concordanţei între perioada pe care se atrag sursele şi cea pe care se plasează aceste surse,

calitatea medie a managementului băncii impunând o atenţie sporită din partea activităţii de

supraveghere.

Profitabilitatea redusă în raport de activele băncii denotă fie o structură nepotrivită a

activelor bilanţiere în care componentele puţin profitabile au o pondere ridicată fie au un grad

mai redus de recuperare, fiind necesară constituirea de provizioane şi în consecinţă o

39

Page 40: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

profitabilitate scăzută. În cazul băncii analizate problemele se localizează la calitatea

portofoliului de credite care a necesitat constituirea de provizioane la un nivel destul de

ridicat. În consecinţă, consider necesară o analiză aprofundată a portofoliului de credite din

punct de vedere al reeşalonărilor practicate de bancă şi o modificare a normelor de creditare

care să impună o creştere a ponderii creditelor cu grad redus de risc prin orientarea cu

prioritate spre analiza profitabilităţii afacerilor creditate şi spre responsabilizarea

managementului debitorilor în rambursarea creditelor (prin solicitarea de garanţii personale).

Mai este de asemenea indicată şi creşterea ponderii operaţiunilor cu titluri de stat (active cu

grad de risc foarte scăzut, profitabilitate ridicată şi posibilitate de lichidizare rapidă) în totalul

activelor.

BIBLIOGRAFIE

1. Niţu I. Managementul riscului bancar – Editura Expert, Bucureşti, 2000

*** Banca Naţională a României – Sistemul de rating bancar şi de avertizare timpurie CAAMPL

2. Dennis G.Uyemura , Donald R.Deventa -Financial Risk Management in Banking,

Wiley, London, 1993

3. Basno C., Dardac N.- Management bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2002

4. Lăzărescu S. - Rating, Editura ASE, Bucureşti 2000

5. Legea bancară nr. 58/1998

40

Page 41: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

ANEXA 1. INDICATORI DE EVALUARE

NR

CRT

INDICATORI

(FORMULA DE CALCUL)

LIMITE COMENTARIU RATIN

G

I ADECVAREA CAPITALULUI

1 Raport de solvabilitate 1 (≥ 12%)

Fonduri proprii / active ponderate

în funcţie de risc

≥ 15% Bine capitalizată 1

12 – 14,9% Adecvat capitalizată 2

8 – 11,9% Subcapitalizată 3

5 – 7,9% Subcapitalizată semnificativ 4

< 5% Subcapitalizată major 5

2 Raport de solvabilitate 2 (≥ 8%)

Capital propriu / active ponderate

în funcţie de risc

≥ 10% Bine capitalizată 1

8 – 9,9% Adecvat capitalizată 2

6 – 7,9% Subcapitalizată 3

4 – 5,9 % Subcapitalizată semnificativ 4

< 4% Subcapitalizată major 5

3 Rata capitalului propriu (efectul

de pârghie)

Capital propriu / total active la

valoare netă

≥ 6% Bine capitalizată 1

4 – 5,9% Adecvat capitalizată 2

3 – 3,9% Subcapitalizată 3

2 – 2,9% Subcapitalizată semnificativ 4

< 2% Subcapitalizată major 5

4 Capital propriu / capital social ≥ 120 % Bine capitalizată 1

100 – 119% Adecvat capitalizată 2

80 – 99,9% Subcapitalizată 3

41

Page 42: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

50 – 79,9% Subcapitalizată semnificativ 4

< 50% Subcapitalizată major 5

5 Indici de creştere

Perioada curentă (N) / perioada de

referinţă (N-1)

Se analizează în funcţie de trend şi de valorile medii

calculate pe sistem bancar

6 Patrimoniul net

Total active valoare netă – surse

atrase şi împrumutate

Valorile acestui indicator pot constitui semnale de

alarmă cu privire la intrarea în stare de insolvabilitate a unor

bănci

II CALITATEA ACTIVELOR

1 Rata generală de risc

Active din bilanţ şi din afara

bilanţului ponderate în funcţie de

risc / active din bilanţ şi din afara

bilanţului la valoare contabilă

≤ (media pe sistem sau grupa de bănci – 30%) 1

> (media pe sistem sau grupa de bănci – 30%)

≤ (media pe sistem sau grupa de bănci –

10%)

2

> (media pe sistem sau grupa de bănci – 10%)

≤ (media pe sistem sau grupa de bănci + 10%)

3

> (media pe sistem sau grupa de bănci + 10%)

≤ (media pe sistem sau grupa de bănci + 30%)

4

> (media pe sistem sau grupa de bănci + 30%) 5

2 Credite acordate clientelei

(valoare brută) / total active (valoare

brută)

≤ 50% 1

50,1 – 55% 2

55,1 – 60% 3

60,1 – 65% 4

> 65% 5

3 Credite acordate clientelei / total

surse atrase şi împrumutate (valoare

brută)

≤ 60% 1

60,1 – 65% 2

65,1 – 70% 3

70,1 – 75% 4

> 75% 5

4 Credite restante şi îndoielnice /

total portofoliu credite (valoare netă)

≤ 2% 1

2,1 – 4% 2

4,1 – 6% 3

6,1 – 8% 4

> 8% 5

5 Credite restante şi îndoielnice

acordate clientelei (valoare netă) /

total portofoliu de credite acordate

clientelei (valoare netă)

Se analizează în funcţie de trend şi de valorile medii

calculate pe sistem bancar

42

Page 43: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

6 Credite şi dobânzi restante şi

îndoielnice (valoare netă) / capitaluri

proprii

≤ 2% 1

2,1 – 5% 2

5,1 – 20% 3

20,1 – 50% 4

> 50% 5

7 Creanţe restante şi îndoielnice

(valoare netă) / total activ (valoare

netă)

≤ 2% 1

2,1 – 4% 2

4,1 – 6% 3

6,1 – 8% 4

> 8% 5

8 Creanţe restante şi îndoielnice

(valoare netă) / surse atrase şi

împrumutate

Se analizează în funcţie de trend şi de valorile medii

calculate pe sistem bancar

9 Creanţe restante şi

îndoielnice (valoare netă) /

capitaluri proprii

Cri ≤ 30% Cp şi Cp >0 1

30% Cp < Cri ≤ 50% Cp şi Cp > 0 2

50% Cp < Cri ≤ 70% Cp şi Cp > 0 3

70% Cp < Cri ≤ 100% Cp şi Cp > 0 4

Cri > Cp şi Cp < 0 5

10 (mijloace fixe + stocuri de

materiale) valoare netă / total activ

(valoare netă)

Se analizează în funcţie de trend şi de valorile medii

calculate pe sistem bancar

11 Credite restante şi îndoielnice /

total portofoliu credite (valoare netă)

≤ 2% 1

2,1 – 4% 2

4,1 – 6% 3

6,1 – 8% 4

> 8% 5

III PROFITABILITATE

1 ROA

Profit net / total activ

≥ 5% 1

4 – 4,9% 2

3 – 3,9% 3

0,6 – 2,9% 4

< 0,6% 5

2 ROE

Profit net / capitaluri proprii

≥ 11% 1

8 – 10,9% 2

6 – 7,9% 3

4 – 5,9% 4

< 4% 5

43

Page 44: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”

IV LICHIDITATE

1 Lichiditatea curentă

Active curente / pasive

curente

> 130% 1

100 – 130% 2

80 – 99,9% 3

70 – 79,9% 4

< 70% 5

2

*)

Credite acordate clientelei

(valoare brută) / depozite atrase de

la clientelă

< 85% 1

85 – 104,9% 2

105 – 114,9% 3

115 – 125% 4

> 125% 5

44

Page 45: Sistemul de Rating CAAMPL

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ “ DIMITRIE CANTEMIR”FACULTATEA DE FINANŢE, BĂNCI ŞI CONTABILITATE

PROGRAM MASTER: MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR ANUL III