Universitatea Lucian Blaga Sibiu

Faculatea de Drept

Specializarea Drept

Sisteme de Drept Comparate

Rolul Șefului Statului în România, Franța și Spania

Conf.univ.dr. Manuel Guțan

Stundent:

Szálasy Ferenc

Anul II, Sem. I

Introducere:

Instituția președențială este una dintre cele mai vechi insituți politice din istoria omenirii. Chiar și la prime tribe putem descoperi existența unui lider puternic, sau un conducător ales de popor. Prin istorie putem observa o evoluție continuă legat de instituția menționată, deoarece orice grup de oameni organizat avea un conducător indiferent de mărimea colectivității, sau gradul ei de dezvoltare.

Prin referatul prezent vom investiga în continuare asemănări și diferențe între sistemele președențiale, precizând comparăm sistemul președențial Român, Francez și Spaniol, principalul nostru sursă fiind constituțiile țărilor menționate.

Rolul șefului statului în România, Franța și Spania investigând în princiipiu consituțiile tărilor menționate:

Principala diferență între cele trei țări menționate care trebuie luat în evidență este forma de guvernământ. România și Franța reprezintă o parte din țări republicane, iar Spania reprezintă monarchie contituțională. Diferența asta trebuie luat în evidență, deoarece forma de guvernământ are un efect major asupra alegerii șefului statului, precum și la atribuțiile lor.

Conform constituției, România este un stat național, suveran și independent. Forma de

guvernământ în România este republica conform art. 1 alin. 1 şi 2 din Constituţia României

republicata şi actualizata în 2003. Președintele reprezintă statul şi este garantul independenţei

naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării conform contituției, art. 80. Președintele

veghează respectarea constituției si funcționarea corespunzătoare a autorităților. În țara noastră

Președintele este conexiunea între puterile statului și totodată între stat și popor. Guvernul potrivit

programului său de guvernare acceptat de Parlament , asigura realizarea politicii interne şi

externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. „ Guvernul este

alcătuit din Prim-ministru, miniştrii şi alţi membrii stabiliţi prin lege organică ”. Această lege

( Legea 90/2001), a apărut în aprilie 2001, până atunci fiind în vigoare Legea 37/1990,

anterioară Constituţiei.

Conform constituția sa, Franța este un stat republican, indivizibil, social, democratic si

asigură egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii, indiferent de rasă sau de religie.

O asemănare majoră între Franța și România este că președintele Franței veghează

bună funcționare a autorităților publice, si el este garanția independenței naționale, la fel ca

Președintele Romăniei.

O altă asemănare dintre Constituţiile României şi Franţei este legată de alegerea

Preşedintelui , care în ambele cazuri este ales prin „vot universal, direct , secret şi liber

exprimat”, și este ales prin majoritatea absolută a voturilor exprimate. În Franța la fel ca și în

România Președintele poate îndeplini funția sa pentru un period de maxim două mandate. În

practică guvernamentală franceză se utilizează şi titlul de ministru de stat, care are un caracter

onorific şi se acordă unora dintre miniştrii la aprecierea primului-ministru sau a Preşedintelui

Republicii.

Suplinirea Primului-ministru în caz de absenţă se face de către unul dintre miniştrii,

după o ordine protocolară stabilită cu ocazia formării Guvernului sau a unei remanieri

ministeriale, de Primul-ministru împreună cu Preşedintele. Conform tradiţiei imediat după

Primul-ministru urmează Ministrul Justiţiei, dar nimic nu împiedică derogarea de la această

tradiţie.

Pornind de la aceste două state republicane putem observa mari diferențe în sistemul

Spaniei. Spania fiind o monarchie consituțională este condus de un rege care este şeful

statului, simbolul unităţii şi al permanenţei sale. Faţă de Constituţiei României şi a Franţei ,

unde persoana care conduce statul se numeşte „ Preşedinte”, Regatul Spaniol , titlul

conducătorului este de „Rege al Spaniei” conform art. 56 din Titlul II Despre Coroana din

Constituţia Regatului Spaniol din 1978. Conform art. 57, Coroana Spaniei este ereditară

perntru moştenitorul legitim al dinastiei istorice. În Spania - Guvernul se compune dintr-un

preşedinte, dacă e cazul din vicepreşedinţi, din miniştrii determinaţi prin lege.

Preşedintele conduce activitatea Guvernului şi coordonează funcţiile celorlalţi

membrii al acestuia, fără a prejudicia competenţa şi responsabilitatea lor directă.

Alegerea șefului statului conform constituțiilor din România, Franța și

Spania:

În România, Președintele este ales de Alegători, iar dacă nici un candidat nu primește

majoritate, se va organiza al doilea scrutin unde se vor participa candidate cu cele mai multe

voturi din primul scrutin. După alegerea Președintelui, el pune jurământ în fața Senatului si

Camerei Deputaților la o ședință comună.

În Franţa, investitura Preşedintelui se aseamănă foarte mult cu cea a Preşedintelui

roman, prezentată în Constituţia Republicii Franceze. Alegerea noului Preşedinte are loc cu

cel puţin 20 de zile înainte de expirarea puterilor Preşedintelui în exerciţiu. În Franta- Potrivit

Constituţiei cele de a V-a Republicii şeful guvernului francez Primul-ministru este desemnat

şi numit de Preşedintele Republicii fără nici o restricţie, fiind condiţionată doar de existenţa

sau inexistenta unei majorităţi favorabile acestuia în Adunarea Naţională.

Spre deosebire de România şi Franţa, în Spania şeful statului este Regele. În

Constituția Regală a Spaniei este pecizat că Regele Spaniei este M.S. Juan Carlos I de

Bourbon, moştenitor legitim al dinastiei iar Coroana este ereditară pentru moştenitorii

acestuia. Prinţul moştenitor , de când este chemat în acesta funcţie poartă denumirea de Prinţ

de Asturia. Dacă toate „liniile chemate la succesiune în linie dreaptă s-au stins, Cortes-urile

Generale vor numi la succesiunea Coroanei” în modul care va conveni intereselor Spaniei.

Dacă persoanele care au dreptul la succesiune la tron, se vor căsători în ciuda interdicţiei

exprese a Regelui şi a Cortesurilor Generale vor fi excluse de la Coroana.

Regele care va fi proclamat în fata Cortesurilor Generale va jura să-şi îndeplinească

funcţiile , să respecte şi să vegheze la respectarea drepturilor cetăţenilor.

În Spania - Conform art. 99 din Constituţia Spaniei, după fiecare reînnoire a

Congresului Deputaţilor şi în celelalte cazuri prevăzute în acest scop prin Constituţie, Regele,

după consultarea reprezentanţilor desemnaţi de către grupurile politice cu reprezentare

parlamentară, va propune prin intermediul preşedintelui Congresului, un candidat la

preşedinţia Guvernului.

Atribuţiile Șefului Statului conform Constituţiilor României, Franţei şi

Spaniei :

În România , potrivit Constituţiei , Preşedintele are atribuţii în domeniul politicii

externe, în domeniul apărării şi alte atribuţii speciale.

Art. 91 din Constituţie ne prezintă atribuţiile în domeniul politicii externe:”(1)

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le

supune spre ratificare Parlamentului într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri

internaţionale se încheie, se aprobă şi se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege.”

Totodată, Președintele României este comandatorul suprem al forțelor militare din stat,

și este preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare al Ţării. Preşedintele poate declara cu

aprobarea Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. În cz de agresiune

armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii.

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la problemele

politice ale naţiunii. Preşedintele poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a

acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile.

În Franţa, Preşedintele Republicii numeşte Primul-ministru şi tot el dispune încetarea

activităţii acestuia la prezentarea demisiei Guvernul conform Constituţiei, similar cu sistemul

românesc. Preşedintele la propunerea Primului minstru îi numeşte pe ceilalţi membri ai

Guvernului şi îi revoca din funcţie.

Preşedintele Republicii prezidează Consiliul de ministri, promulgă legile în termen de

15 zile de la transmiterea de către Guvern a legii definitiv adoptate, poate supune

referendumului orice proiect de lege privind organizarea autorităţilor publice, reformele

vizând politica economică sau socială a naţiunii şi serviciile publice implicate.

Preşedintele, ca şi în cazul României este şeful forţelor armate. În caz de ameninţare a

instituţiilor , independenţei , integrităţii teritoriului, Preşedintele ia măsurile cerute de

împrejurări, după consultarea cu Primul-mnistru, Preşedinţii camerelor şi a Consiliului

Constituţional. În cazul pericolelor legate de independența, suveranitatea etc. a statului,

Președintele Francez comunică situația cu nația într/un mesaj.

În Spania, atribuțiile Regelui sunt enumerate în Constituția Regatului Spaniol:

Regele asemenea are atribuția de a promulga sau a sancționa legi, poate dizolva sau

convoca Cortesurile Generale, el stabilește alegerile conform cu constituția, poate convoca

alegători la referendum, are dreptul să propună candidatul pentru postul de preşedinte al

Guvernului şi, dacă este cazul, să-l numească sau să pună capăt funcţiei sale, în termenii

prevăzuţi de Constituţie, să numească şi să destituie pe membrii Guvernului, la propunerea

preşedintelui sau, să emită decretele adoptate de Consiliul de Miniştri , să numească în

funcţiile civile şi militare şi să decerneze onorrurile şi distincţiile, conform legii; să fie

informat despre afacerile statului şi să prezideze, în acest scop, preşedintele consiliului de

Miniştri, atunci când va socoti necesar, la cererea preşedintelui Guvernului, să exercite

comanda supremă a forţelor armte, să exercite dreptul de graţiere conform legii, care nu poate

autoriza graţierii generale, să exercite înaltul patronaj al academiilor regale.

Răspunderea penală:

În România şi în Franţa, Preşedintele se bucura de imunitate. În România, se aplică

prevederile art. 72 alin. 1 în mod corespunzător. „(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la

răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea

mandatului;

(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care

nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu

pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după

ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi

de Casaţie şi Justiţie.;

(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi

percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra

reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru

reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”

În Spania, responsabilitatea penală a preşedintelui şi a celorlalţi membrii ai Guvernului

va putea fi angajată, dacă este cazul, în faţa camerei criminale a Tribunalului Suprem.

Încetarea mandatului:

Dacă acuzaţia priveşte un caz de trădare sau orice alt delict contra siguranţei statului,

comis în exercitarea funcţiunii, ea nu va putea fi admisă decât la iniţiativa unui sfert din

membrii Congresului şi cu aprobarea majorităţii absolute a acestuia. Conform art. 95 din

Constituţia României, Preşedintele poate fi suspendat din funcţie în cazul săvârşirii unor fapte

grave prin care încalcă prevederile Constituţiei.

El poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa

comună, cu votul majorităţii.

Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din

numărul deputaţilor şi senatorilor. Dacă propunerea se aprobă, în cel mult 30 de zile se

organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Camera Deputaţilor şi Senatul, pot hotăra punerea sub acuzare a Preşedintelui

României pentru înaltă trădare. I se aduce la cunoştinţa pentru a putea da explicaţii cu privire

la faptele de care este acuzat.

Preşedintele este suspendat de drept de la data punerii sub acuzare şi până la data

demiterii.Preşedintele este demis de drept de la data rămânerii definitive a hotărârii de

condamnare.

În caz de demisie , de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării

atribuţiilor sau de deces intervine vacanta funcţiei, după care intermen de 3 luni de la dată

când a intervenit vacanta funcţiei de Preşedinte, Guvernul va organiza alegeri.

În Franţa, în caz de vacanţă a funcţiei de Preşedinte al Republicii, idiferent de cauză,

sau în caz de imposibilitate a exercitării atribuţiilor, caonstatata de Consiliul Constituţional ,

atribuţiile Preşedintelui , cu excepţia celor de la art. 11 şi 12, sunt xercitate provizoriu de

Preşedintele Senatului.

În concluzie, conform Constituţiilor României şi Franţei , şeful statului senumeste

Preşedinte, el este cel care deţine puterea supremă în stat, se bucura de imunitate în timpu

exercitării atribuţiilor prezidenţiale, este comandantul suprem al apărării şi are multe alte

atribuţii care diferă de la stat la stat.

În cazul Spaniei, şeful statului este regele, în prezent M.S. Juan Carlos I de Bourbon,

moştenitor legitim al dinastiei, iar el hotărăşte componenta Cortesurilor Generale care sunt

inviolabile, propune candidatul pentru pstul de preşedinte al Guvernului, emite decrete, este

comandantul forţelor armate şi multe altele.

Concluzie:

Ca concluzie putem identifica foarte multe asemănări între România și Franța privind

rolul presedintelui. Asta se poate explica cu forma de guvernământ similar cu României.

Legiferarea Română în istorie era inspirat din Franța, și asta se poate observa. Spania

reprezentând o monarchie constituțională conține elemente clasice ale regatelor, dar totodată

lângă multe diferențe putem observa sți asemănări cu rolul unui președinte republican.

Bibliografie:

Constituţia României republicata

Constituţia Republicii Franceze

Constituţia Regatului Spaniei

Regimul olitic al republicii franceze anexat cursului;

Cursul Sisteme de Drept Comparare, Conf. Univ. dr. Manuel Guțan,