Sisteme de crestere ale vacilor de lapte

 In fermele vacilor de lapte activitatea de productie se desfasoara pe sectoare: sectorul vacilor de lapte; sectorul maternitate si cresterea tineretului femel; sectorul furajer.

 Sectorul vacilor cu lapteSe aplica tehnologia diferentiata in functie de: sistemul de intretinere (legat, liber, mixt); de sezon (iarna, vara); starea fiziologica (gestante, fatare recenta, insamantare recenta,

insamantare recenta dupa anoestrus -lipsa calduri); productia de lapte (peste 15 - 20 l lapte/cap/zi)Constituirea loturilor se face in functie starea fiziologica si nivelul de productie; gradul de mecanizare al fermei; situatia sanitar veterinara animalelor;Lotizarea vacilor in adaposturile cu stabulatie libera: vaci fatate recent 0-60 zile; vaci fatate 60-120 zile; vaci fatate 121-305 zile; vaci in repaus mamar - ultimele 60 zile inainte de fatare;Ingrijirea vacilor in diferite stari fiziologice:VACI IN PREGATIRE DE FATARE programul de intarcare se intocmeste lunar; vacile gestante se intarca obligatoriu cu 60-70 de zile inainte de fatare; furajarea vacilor se face corespunzator unei productii 15 20 l/zi/cap;VACI IN LACTATIE furajarea in lactatie se face in functie de productia potentiala si

greutatea corporala;

1

se administreaza suplimentar 1,5 UN/cap/zi, daca creste productia de lapte cu 1-2 l/zi.

VACI GESTANTE SI IN LACTATIE necesarul de furaje se stabileste in raport cu necesarul de intretinere,

productia de lapte, energia pentru miscare, energia pentru termoreglare si efortul de lactatie - gestatie;

recalcularea ratiilor se face decadal.ADMINISTRAREA FURAJELOR furajul se administreaza in doua sau mai multe tainuri; sucesiunea furajelor iarna: fanuri; concentrate; suculente; succesiunea furajelor vara: fanuri; concentrate; suculente, fanuri. pasunatul de vara se organizeaza intre doua mulsori; se evita caldura la pasunat prin umbrare sau prin prelungirea

pasunatului seara.MULSUL VACILOR vacile cu productia foarte mare se mulg de trei ori; restul vacilor se mulg de doua ori si la intervale precise; vacile supuse regimului de intarcare se mulg o data pe zi; ca cerinta fiziologica, intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore; vacile se mulg totdeauna in aceaisi ordine in sistem legat; in sistem de intretinere libera se respecta ordinea locurilor;PREGATIREA PENTRU MULS se pregateste si se verifica instalatia si aparatura de muls; se spala ugerul cu apa calda; se sterge ugerul cu un prosop curat; se efectueaza masajul; se efectueaza mulsoarea propriuzisa; in mulsul mecanic aplicarea paharelor de muls pe sfarcuri se face in

urmatoarea ordine: stang posterior; drept posterior; stang anterior; drept anterior; incheierea mulsului se face cu mulsul suplimentar: 0,45 kg/cm2

intensitate vacuum; 50-60 pulsatii.EVACUAREA DEJECTILOR in sistemul de intretinere libera se foloseste plugul raclor sau tractorasul

cu lama; pentru mentinerea curatenie in grajd se intocmeste grafice de evacuare a

dejectiilor de 2-3 ori / zi.

2

ÎN FERMELE PENTRU VACI DE LAPTE

Cresterea vacilor de lapte ocupa si va ocupa în continuare primul loc în economia productiei animale, mai ales datorita valorii nutritive a produselor principale folosite în alimentatie,pe care le realizeaza. Astfel, laptele de vaca reprezinta 90% din productia totala de lapte pe glob, iar carnea de bovine reprezinta circa 40% din consumul de carne în lume.

Cresterea vacilor de lapte în sistem gospodaresc prezinta si unele dezavantaje, prin care cel mai important este acela ca necesita un volum mare de munca, pentru hranire, adapare, evacuare dejectii si, mai ales, de muls. Astfel, se considera ca fermierul este “sluga la stapân ”, cel putin de doua ori pe zi vacile trebuie mulse, plus celelalte lucrari de întretinere.

În sistem intensiv, tehnologia de crestere poate mecanizata complet, toate operatiile (administrare hrana, alimentare cu apa, colectarea laptelui si evacuarea dejectiilor ) fiind executate de instalatii mecanice.

Pentru aplicarea acestei tehnologii este necesar ca adapostul sa fie prevazut cu tehnica de calcul pentru achizitia si prelucrarea datelor pentru comanda instalatiilor de furajare si colectare a laptelui (fig1).

Introducerea calculatoarelor de proces în fermele zootehnice si generalizarea sistemelor de înregistrare automata a datelor usureaza munca fermierilor, reduce personalul si ofera posibilitatea tineri sub observatie a întregului efectiv de animale.

Fiecare animal din adapost este individualizat printr-un sistem electronic de recunoastere prins cu o curea la gât, prin marcaj la ureche sau implant. În acest mod se recunoaste pozitia fiecarui animal în orice moment si, mai ales, sunt înregistrate electronic date despre productia de lapte, continutul grasimi, temperatura laptelui de muls, durata de stationare a vacii la ieslea de hranire, în zona de odihna, la rola de tesalat etc.

Administrarea hranei se poate face: •  sub forma de furaj unic, distribuit individual cu ajutorul unor instalatii de

maruntire, amestecare si dozare (SEKO de exemplu);

3

•  separat hrana de întretinere distribuita în ieslea de hranire cu bare autoblocante si furajul concentrat administrat individual în timpul mulsului cu instalatii de distributie automate (ALPRO, VA 50, DAC-ID 2000, SMART-FEEDER M 1000etc.).

Barele autoblocante asigura consumarea în conditii optime a ratiei furajere si pot fi folosite si în cazul vaccinari tratamentelor, însamântarilor artificiale controlului gestatiei etc.

Aceste instalatii pot distribui ratii furajere în timpul mulsului direct proportional cu cantitatea de lapte colectata sau, uneori, dupa un anumit program de crestere sau diminuare a ratiei pentru un anumit numar de zile.

Asigurarea permanenta cu apa a adaposturilor, în cantitati suficiente, a fost mecanizata de multa vreme, prin utilizarea diverselor tipuri constructive de sapatori cu nivel constant sau cu nivel variabil (cu clapeta mai ales ).

În adapost trebuie sa existe cel putin câte o adapatoare la 30-40 vaci, iar volumul rezervorului de alimentare cu apa depinde de consumul animalelor si necesarul de apa pentru spalarea ugerului, a conductelor si grupului de muls , curatarea padocului etc.

Se apreciaza ca distribuirea rationala a nutrientilor de calitate în timpul mulsului, precum si administrarea corespunzatoarea apei , atunci când organismul o cere, conduce la cresterea productiei de lapte cu cel putin 10%.

Evacuarea rapida a dejectiilor din adaposturi, epurarea biologica si valorificarea acestora sunt conditii de baza pentru reducerea pericolului de poluare a solului si pânzei de apa freatica si transformarea dejectiilor din fermele de bovine în surse de fertilizare a solului.

Având în vedere ca vacile sunt în stabulatie libera în adaposturi, tinute pe gratare de beton si paturi uscate pentru odihna evacuarea dejectiilor se ca face gravitational sau pe perna de apa în canale colectoare de 2-3°.

Dejectiile colectate ajung în una din cele doua platforme deshidratare din ferma unde sunt pastrate timp de 6 luni, cât dureaza procesul de compostare, dupa care sunt transportate si împrastiate pe câmp. Platforme folosite alternativ din 6 în 6 luni, iar capacitatea de stocare a acestora trebuie sa corespunda cantitati de dejectii colectate în aceasta perioada.

În prezent, s-au înregistrat progrese deosebite în constructia si exploatarea robotilor de muls (sisteme automate pentru muls) care deservesc una sau mai multe boxe de muls.

Un astfel de robot de muls (fig 2) se compune dintr-o platforma rotativa 1 , pe care se monitorizeaza un senzor 2 cu laser ultrasunete sau camera video pentru cautarea automata a ugerului, perii 3 cu jet de apa (sau rulouri din burete) pentru curatatoria ugerului si pahare de muls 4 .

Boxa de muls este prevazuta cu porti de intrare si iesire 5 , un panou 6 de fixare a partii posterioare a vacii, o cupa de hranire cu furaj combinat 7 , care fixeaza si partea anterioara a vacii, si un sistem electronic 8 pentru comanda robotului de muls.

Exista o mare diversificare de roboti de muls: Astronaut, Miros, Freedom, Dü velsdorf, VMS, AG, RMS, Merlin, Liberty etc. (utilizati efectiv sau doar testati), care deservesc una sau mai multe boxe (fig3.), realizati de firme constructoare importante din Europa: Alfa Laval din Suedia, Leley Industries si Prolin Development din Olanda, Westfalia din Germania, Silsoe Reseearch Institute din Marea Britanie si Gascoigne Melotte si Cernagref din Frata.

4

Un robot de muls care deserveste o singura boxa poate mulge zilnic cca 55-60, de vaci în cazul unui robot care deserveste doua boxe – acesta poate mulge circa 85 de vaci, capacitatea maxima sistemului cu trei sau patru boxe fiind de 110, respectiv, 140 vaci.

Animalele viziteaza boxa, de muls de 1-10 ori (în medie 2,5-2,8 ori/zi) pe parcursul întregii zile si chiar si noaptea, în functie de productia de lapte, perioada de lactatie si de numarul de animale repartizate unui robot de muls. Cu cât vacile sunt mulse de mai multe ori pe zi, cu atât productia zilnica de lapte creste (cca. 10%), obtinându-se la un muls între 6 si 10 litri. Cantitatea de lapte la un muls poate fi mai mica, daca vacile sunt mulse de mai multe ori pe zi.

Intrarea vacilor în boxa de muls se poate face longitudinal (fig.4a)- în acest caz animalul putându-se deplasa de-a lungul boxei, care are 7,8 m lungime - sau poate intra din lateral (fig. 4b), boxa având o lungime de 3,6 m în acest caz.

În momentul în care vaca intra în boxa de muls, senzorul comanda spalarea ugerului si fixeaza fixarea paharelor de pe robotul de muls pe mameloane, o data cu pornirea instalatiei de muls. Când mulsul se termina sipe conducta de lapte nu mai circula lapte, senzorul comanda retragerea paharelor de muls de pe uger si revenirea robotului în pozitia initiala, fiind pregatit pentru vizita unui alt animal.

Obisnuirea vacilor de lapte cu robotul de muls poate dura aproximativ doua saptamâni, totusi 10-15% din efectivele de animale nu pot fi mulse automat din cauza sensibilitatii exagerate a vacii sau a formei ugerului (mameloane prea lungi sau prea scurte, înclinate sau prea apropiate unul de altul, sferturi nesimetrice sau aflate la înaltimi diferite fata de sol, ugerul este prea jos). În aceasta perioada animalele îsi formeaza reflexele conditionate favorabile mulsului automat (voluntar), prin obisnuirea cu traseul catre boxa de muls (unde este furajul concentrat), cu prezenta robotului de muls, zgomotul instalatiei de muls etc. Prin adaparea constructiva a adapostului, vacile pot fi atrase catre boxa de muls prin montarea unor porti de trecere unisens de la zona de odihna catre zona de hranire, cu trecere obligatorie prin zona boxei de muls (fig.5) unde un post de identificare si selectare a animalelor poate sa le dirijeze prin boxa sau pe lânga aceasta.

Animalele se pot odihni în adapost pe doua sau patru rânduri. Robotul de muls se pozitioneaza corect pe uger în circa 97% din cazuri când

deserveste mai multe boxe. Folosirea robotilor de muls elibereaza pe fermier de obligatia de a respecta

un orar fix de muls si reduce semnificativ timpul necesar pentru muls, avându-se în vedere ca, în cazul mulsului manual, aceasta operatie necesita 50-60% din timpul necesar îngrijiri vacilor de lapte.

Este evident totusi ca pâna la folosirea pe scara larga a acestei tehnologii va mai trece ceva timp din cauza costurilor mari pentru investitii, necesitatea unui personal calificat pentru instalarea si întretinerea instalatiilor. De asemenea, fermierul trebuie sa fie pregatit în permanenta pentru a elimina defectiunile potentiale aparute, care sunt sau nu indicate de sistemul de control.

Mecanisme moderne in sistemele de crestere intensiva a vacilor pentru lapte

5

Pat de odihna agriflexPrimul strat din patul de odihna este constituit din doua randuri decauciuc natural 100% avand in interior panza, In acest fel asigurandu-se o durabilitate crescuta in folosirea lui ca pat de odihna pentru vaci.Primul stratCovorul de cauciuc este rezistent la apa si are in interior panza in acestfel conferindui o rezistenta ridicata in timp. Grosimea lui este de 4 mm siare o suprafata rugoasa si asigura mentinerea rumegusului sau a altorsubstante care sunt dezinfectanteAl doilea strat este consitituit din latex , si contine cauciuc natural cu oelasticitate foarte mare. Aceasta compozitie speciala din cauciuc si dinlatex asigura o elasticitate de durata si o rezistenta crescuta la deformare.Latexul este rezistent la apa si are propietati antifungice si antibacteriene

Adapatori anti-inghetAvantajePrevin inghetarea apei. Mentine apa la o temp. Optima pe timpul veriiCapacitatea de adapare, de la 20 la 40 animaleSistem de curatare facil si sunt usor de montat

Adapatori din otel inoxidabilAdapatorile cu sistem anti inghet izolate previn animalelede la consumul de apa inghetata in cazul unor temperaturiifoarte mici (pana la – 30 grade Celsius). Accesul la apa este facilprin simpla apasare a bilei de pe capacul adapatorii. Adapatorilesunt fabricate din polyethilena de mare calitate si se pot folosi atatin grajd cat si pe pasune.Adapatori anti-inghet izolateAdapatorile din otel inoxidabil fara sistem anti inghetsunt folosite mai ales in grajdurile unde nu exista pericolde inghet pe timp de iarna. Adapatorile cu sistem antiinghet (pe baza de curent electric cu voltaj redus) pot fifolosite in zonele unde clima este foarte rece pe timp deiarna, in grajdurile deschise.

6

Evacuarea dejectiilor

Evacuarea dejectiilor se va realiza cu pluguri racloare actionate electriccu reductor prevazut cu role pentru colturi, prevazut cu lant sau cablunoxidabil , protectie anti inghtet si posibilitati de programare. Dimensiuneaplugului si lungimea pe care acesta actioneaza se realizeaza la comanda,astfel incat instalarea se poate face si in grajdurile unde exista deja aleiconstruite.Inaltime: 21 cm si o Greutate: 8o kg ( depinde de marime)Motor electric: 0.55/0.75 KW, o singura sau trei fazeUnitate de tractare: functioneaza la 5,4 rpmPlugul se misca cu o viteza de 4 m/ minutRolele au un diametru de 290 mm, rezistente la uzuraPanou de control cu posibilitate de programare automataSistemul de tractare cu lant (13 mm), rezistenta pana la 7000 kg fortaCablu din otel 6- 8 mm acoperit cu plasticavantajeMai putine dejectii in grajd, duce la cresterea productiei de lapte.Usor de montat, reducand costurile suplimentare in ceea ce privesteconstructia. Plugul este construit din materiale de cea mai buna calitate,ceea ce ii asigura o durata lunga de viata.

7

Dezinfectorul

Dezinfectorul are aplicatii multiple, putand fi folosit atat pentru fermecat si pentru fabrici de procesare (lapte/carne). Este foarte usor defolosit si consumul de substanta dezinfectanta este minim. Acesta esteusor de curatat. Dezinfectorul este imbracat intr-o fata care estefabricata din polyester impermeabil. Dezinfectorul poate fi scos dincamasa si curatat foarte usor, ceea ce ii asigura o durata lunga deviata. Dezinfectorul are o grosime de 4 pana la 6 cm ceea ce asiguraun contact si o dezinfectie totala.Dimensiuni:60 x 90 x 4 cm90 x 90 x 4 cm180 x 90 x 4 cm180 x 180 x 4 cmSunt multe lucruri care fac din custile CALFTEL unele din cele mai buneechipamente de acest fel existente la ora actuala pe piata mondiala.Aceste tipuri de boxe asigura un start-up adegvat pentru vitei si in viitoro rezistenta crescuta la boli si cele mai scazute costuri veterinare.

Material:Boxele Calftel Deluxe sunt fabricate din Polyethylene cu o greutatemoleculara mare (HDPE)ceea ce ii asigura o durabilitate foarte mare intimp (nu se crapa la frig si nu se sparge la lovituri). Materialul nu permiteluminii sa intre conferind un climat racoros cand sunt temperaturi ridicate.Razele ultraviolete nu deterioreaza suprafata custii.Avantaje:usa laterala pentru a hrani viteiiprotectia necesara contra frigului si a ploiitemperatura scazuta in perioadele calduroase si inverso mai buna circulatie a aeruluiusor de spalat si dezinfectat

8

asigura un mediu propice de dezvoltare10 ani garantienu necesita costuri de intretinereDimensiuni:Exterior: 2197 x 1219 x 1359 (mm)Interior: 2083 x 1067 x 1219 (mm)Greutate: 39 kg.

Custi vitei

Sunt multe lucruri care fac din custile CALFTEL unele din cele mai buneechipamente de acest fel existente la ora actuala pe piata mondiala.Aceste tipuri de boxe asigura un start-up adegvat pentru vitei si in viitoro rezistenta crescuta la boli si cele mai scazute costuri veterinare.Material:Boxele Calftel Deluxe sunt fabricate din Polyethylene cu o greutatemoleculara mare (HDPE)ceea ce ii asigura o durabilitate foarte mare intimp (nu se crapa la frig si nu se sparge la lovituri). Materialul nu permiteluminii sa intre conferind un climat racoros cand sunt temperaturi ridicate.Razele ultraviolete nu deterioreaza suprafata custii

9

Masini de muls

Masini de muls de cea mai buna calitate importate din Olanda. Masinilese pot livra cu un singur post de muls sau doua posturi de muls. Bidoanelesi paharele de muls sunt fabricate din otel inoxidabil iar pompa devacuum este de cea mai buna calitate. Toate acestea asigura un mulsde calitate si rapid pentru microferme cu o capacitate de 5 - 10 vaci.

10

Ingrijirea adaposturilor

      Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul respectarii normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura conditii optime de cazare pentru animale decat daca este bine intretinut. In primul rand asternutul trebuie scos de 2-3 ori pe zi, pe aleea de serviciu se va pastra zilnic var nestins, in amestec cu rumegus din lemn, care are rolul de a micsora umiditatea in adapost, acest amestec se va schimba ori de cate ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. Pe platforma de gunoi se va depozita numai balegarul si asternutul murdar. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in agricultura, legumicultura, pomicultura. Pentru o mai buna luminozitate la fiecare doua saptamani se vor spala geamurile, iar saptamanal se va curata praful. Nutreturile nu se vor depozita in podurile adaposturilor, pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului prin aparitia mucegaiului. Furajele vor fi depozitate separat in adaposturi special amenajate. Vara se vor face reparatii, igienizare prin varuirea peretilor cu var alb care va asigura o lumina corespunzatoare in adaposturi. Adaposturile neangrijite influenteaza negativ starea de sanatate a animalelor prin: aparitia imbolnavirilor, scaderea rezistentei la boli si sporuri scazute in greutate. 

      2.2 Amplasarea adaposturilor

      In alegerea locurilor pentru amplasarea adaposturilor se va tine seama de conditiile sanitar-veterinare astfel:

terenul sa fie salubru cu o structura uniforma si permeabila, neinundabil, care sa se situeze cu cel putin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice;

11

sa nu fie situat la baza pantelor, pe vai inguste si neansorite, in apropierea baltilor si a mlastinilor, fara protectie naturala impotriva vanturilor naturale;

sa existe surse suficiente de apa potabila; terenul sa fie liber de orice infectie sau infestatie provenite dintr-o exploatatie

anterioara ; prin perimetrul amplasamentului sa nu treaca sosele, drumuri, cai ferate, linii de inalta

tensiune, conducte subterane, canalizari; acces la caile de comunicatie, pasuni si culturi furajere; zona sa fie lipsita de factori nocivi: fum, pulberi, gaze, praf; sa se cunoasca si sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei; amplasarea trebuie sa permita dezvoltarea de perspectiva a fermei zootehnice pentru evitarea epizootiilor si apararea sanatatii publice se vor respecta distantele fata

de zonele de locuit, respectandu-se zonele de protectie sanitara stabilite de catre Ministerul Sanatatii;

amplasarea si constructia fermelor cu sistem de crestere semiintensiva si intensiva se face cu avizul Autoritatii Sanitar-Veterinare.

2.3 Orientarea adaposturilor

      Orientarea adaposturilor are drept scop protectia fata de vanturile dominante, asigurarea unui bun iluminat natural si imbunatatirea bilantului termic al adapostului.

o Adaposturile inchise cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se orienteaza cu axul longitudinal paralel cu directia vantului dominant in zona.

o Adaposturile inchise cu ferestre pe un singur perete se orienteaza cu acestea pe directia opusa vantului dominant.

o Adaposturile cu o latura deschisa se orienteaza cu aceasta pe directia opusa vantului dominant

Pentru imbogatirea bilantului termic al adapostuluise recomanda orientarea axului longitudinal dupa meridianul locului. Aceasta expunere evita pierderile mari de caldura iarna si supraancalzirea vara.  

      CERINTE DE MICROCLIMAT

      Ventilatia adaposturilor

      Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor, a fermentarii sau uscarii dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile. Schimburile de aer dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul amenajarilor si instalatiilor pentru ventilatie. Schimburile de aer viciat din adapost si mediu se poate realiza simplu si consta din guri deasupra fiecarei ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta, cu dimensiuni de 25/25 cm la partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan si ies deasupra coamei cu 0,5 m, confectionate din doua randuri de scandura in care se pune un izolant rumegus de lemn cu dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. Pentru a asigura ventilatia optima este necesar sa se cunoasca volumul de ventilatie, cubajul adapostului si coeficientul de schimb.

      Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa permanent in adaposturi, se exprima in m3/ora/animal. 

12

  

Specificare Volum minim (m3/h/animal)

iarna vara

Bovine adulte in adaposturi inchise neancalzite

42 125

Bovine, tineret in adaposturi inchise neancalzite

25 100

Vitei pana la 4 luni, in adaposturi incalzite 20 80

 

      Cubajul (volumul adapostului m3/animal ) depinde de suprafata adapostului si inaltimea la care este amplasat tavanul. 

  Specificare

Zone cu temperaturi sub:

200 C si stabulatie de peste 7 luni

-100 C si cu stabulatie intre 5-7 luni

00 C si cu stabulatie sub 5 luni

Vaci in lactatie, tauri, bovine adulte la ingrasat

14-18 18-25 25-30

Tineret bovin 10-12 12-14 14-16

Vitei 8-10 10-12 12-14

 

      Temperatura in adapost

      Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din adapost. Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin producerea de boli,  duce la scadereaproductiilor si intarzie reproductia la animale. Temperatura se poate determina in adapost de 3 ori pe zi: dimineata, la pranz si seara. Normele de temperatura in adaposturile de bovine sunt:  

Categoria Temp. minima Temp. maxima Temp. optima

Vaci 6 24 10-14

Maternitate 12 24 20

Vitei 0-15 zile 12 24 15-18

Vitei 16-20 zile 10 24 12-15

Vitei 21-90 zile 8 24 10-15

Vitei 91-180 zile 8 24 10-12

Tineret 6-12 luni 6 24 8-10

Junici 6 24 8-10

13

 

      Umiditatea relativa a aerului in adapost

      Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca adaposturile de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in interiorul acestora. Din cercetarile facute rezulta ca o vaca in greutate de 450 kg elimina in 24 de ore prin transpiratie 7,56 litri apa la o temperatura in adapost de 1,5 grade si 5,56 litri in cazul unei temperaturi de 4,5 grade. Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o umiditate cuprinsa intre 70-75%, in adaposturi neancalzite de 85-90%, iar pentru adaposturile neancalzite pentru bovinele adulte aceasta trebuie sa fie de 75-90%. Practic orice crescator de animale poate constata depasirea umiditatii din adapost peste limitele admise prin aceea ca la intrarea in grajd constata un miros greu, jilav, geamurile sunt aburite, animalele au parul umed, iar la deschiderea usii pe timp friguros se observa iesirea de aburi. Pentru eliminarea excesului de umiditate din adapost este necesar ca sistemul de aerisire sa functioneze corect.

      Iluminarea adaposturilor

      Lumina este un factor deosebit de important in cresterea anumalelor. Lipsa luminii influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce la depunerea excesiva a grasimii. Lumina care o primeste un adapost se exprima intr-un coeficient de luminozitate care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata geamului si suprafata interioara a adapostului. De exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de pardoseala. Iluminarea adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau artificial prin folosirea lampilor incandescente, fluorescente sau mixt.

      Compozitia aerului din adaposturi

      Aerul are in compozitia sa mai multe gaze printre care si oxigenul fara de care viata animalelor nu ar fi posibila.

Prin cresterea concentratiei de dioxid de carbon – gaz incolor,usor acru, solubil in apa, provenit din respiratia animalelor care in functie de greutate pot elimina 100-200 litri pe ora si la care se adauga si cel rezultat din fermentarea balegarului, purinului si asternutului. Cresterea concentratiei de CO2 se produce atunci cand in adapost nu se asigura densitatea optima a animalelor si are influenta negativa asupra sanatatiii animalelor.

      Depasirea concentratiei de amoniac, actioneaza asupra mucoaselor oculare sau a cailor respiratorii. La bovine efectul negativ al amoniacului se manifesta prin iritatii cutanate, cresterea incidengtei pododermatitelor, a bronhopneumoniilor si prin reducerea productiei de lapte. Concentratia maxima admisa este de 3%.

      Pentru eliminarea efectelor daunatoare ale acestor gaze in cresterea animalelor se recomanda folosirea asgternutului, evacuarea cu regularitate a dejectiilor, cat si o buna ventilatie.   

14

15