hranirea vacilor inalt productive

28
Facultatea de Medicină Veterinară ” Ion Ionescu de la Brad “ din Iasi HRĂNIREA VACILOR ÎNALT PRODUCTIVE Managementul sănătății rumegătoarelor NECHIFOR ANDRA GRUPA 793 B

Upload: andranechifor

Post on 09-Jul-2016

220 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

referat

TRANSCRIPT

Page 1: Hranirea Vacilor Inalt Productive

Facultatea de Medicină Veterinară ” Ion Ionescu de la Brad “ din Iasi

Hrănirea vacilor înalt productive

Managementul sănătății rumegătoarelor

NECHIFOR ANDRA Grupa 793 B

Page 2: Hranirea Vacilor Inalt Productive

INTRODUCERE

Alimentația omului este foarte diversificată în ziua de astăzi, iar printre cele mai

răspândite produse consumate , daca nu chiar pe primul loc, se situează laptele.

Lapte ,în alimentație, este văzut ca un important produs, necesar a fi administrat

mai ales in alimentația copiilor, datorita compoziției chimice complexe, datorita

valorii sale biologice si datorita unui grad de digestibilitate înalt si nu in ultimul

rând datorita gustului sau apreciat deopotrivă de copii si adulți, atât proaspăt sau

prelucrat, ca atare sau in diverse combinații.

In compoziția laptelui avem mai mult de 100 de substanțe care intervin in buna

funcționare a organismului uman, toți cei 20 de aminoacizi, zece acizi grași,

minerale si vitamine.

Conține noua nutriment esențiali ce ajuta la menținerea sănătății oamenilor:

calciu, pentru oase, dinți, proteina- o sursa de energie si ajuta la repararea țesutului

muscular, potasiu- păstrează tensiunea arterial in imite normale, fosfor – se ocupa

cu întărirea oaselor si cu gerarea de energie, vitamina D- favorizează menținerea

sănătății oaselor, vitamina B12 – ce are un rol important in formarea globulelor

roșii si in menținerea sănătății țesutului nervos, vitamina A- care susține sistemul

imunitar, sănătatea ochilor si a pielii, riboflavina – ce transforma alimentele in

energie, naici – metabolizează zaharurile in acizi grași.

Un litru de lapte, caloric, ar însemna carne de porc- 400g, carne de vițel- 750g, 7-8

oua, peste- 500 g, varza 2 kg jumătate sau pâine- 125g.

Taurinele intra in categoria celor mai mari animale de ferma de pe suprafața

globului, având un rol decisive in alimentație. Creșterea taurinelor ocupa si va

ocupa un loc prioritar in economia producției animale. Importanta creșterii vacilor

este data de diversitatea de produse furnizate: produse principale” lapte, carne,

produse secundare: piei, gunoi de grajd, subproduse de abator: unghii, coarne ,

sânge, par.

1

Page 3: Hranirea Vacilor Inalt Productive

Un factor important in creșterea vacilor, si ne vom referi in continuare la vacile

cu producții crescute de lapte, li reprezintă alimentația acestora.

PRODUCȚIA DE LAPTE

Având o compoziție biochimica complexa, laptele de vaca este un excelent

aliment, de neînlocuit, important in alimentația omului, in special in alimentația

copiilor.

Cu o paleta ridicata de caracteristici, cum ar fi gradul ridicat de digestibilitate

sau a substanțelor nutritive regăsite in compoziția sa, este recomandat in

alimentația copiilor, femeilor gravide, bătrânilor, etc.

Exploatarea raționala a vacilor de lapte asigura o rentabilitate ridicata, fiind

valorificate in mod superior si economic furajele si fiind nevoie doar de cantități

reduse de concentrate, cu proteina reduse, comparativ cu alte specii. Pot fi obținute

producții mari de lapte doar din furaje de volum, dar de o calitate foarte buna a

acestora. De exemplu, rasa Holsten-Friza realizeze producții ridicate de lapte, peste

3000kg pe lactație, doar cu furaje de volum.

Producția individuala de lapte, atât sub raport calitativ , cat si cantitativ este

rezultatul funcționarii întregului organism, sub influenta unor factori diverși,

interni, externi, de mediu, etc. Este important ca acești factori sa fie bine cunoscuți

si dirijați in așa măsura încât producția de lapte sa fie una favorabila.

Factorii interni sunt reprezentați de : factorii genetici (specie, tip fiziologic, rasa,

varietate, individualitate), factori fiziologici (vârsta, stadiul lactației, gestația,

dezvoltarea corporala, vârsta la prima fătare, conformație, constituție,

temperament, longevitatea productive, starea de sănătate).Factorii externi sunt

reprezentați de : factorii de exploatare (hrănirea, subnutriția, supra furajarea,

adăparea, mulgerea, intervalul dintre fătări, pregătirea vacilor gestante, condiția,

mișcarea, odihna), factorii de mediu ambient (sezonul fătărilor, factori climatici).

Cu toate ca fiecare factor ce influențează producția de lapte este important, nu

toți reprezintă obiectul de studio al prezentului referat, motiv pentru care va fi

2

Page 4: Hranirea Vacilor Inalt Productive

analizat in detaliu doar un factor extern, ce intra in categoria factorilor de

exploatare, si anume , hrănirea.

HRĂNIREA VACILOR ÎNALT PRODUCTIVE

Genetica vacilor a atins in ziua de astăzi standard înalte, producția de lapte

având intre 9000 – 11.000 kg de lapte per lactație, chiar mai mult, motiv pentru

care este necesara o atenție deosebita la furajarea acestora.

Furajarea reprezintă cel mai important factor de exploatare care condiționează

producția de lapte. O furajare raționala, in raport cu dezvoltarea corporala, vârsta si

nivel de producție duce la punerea in valoare a potențialului genetic al vacii. Rația

trebuie sa fie suficienta cantitativ șiș a aibă structura corespunzătoare, respectiv sa

asigure toate elementele nutritive necesare organismului – energie, proteina, săruri

minerale si vitamina, iar furajele administrate sa fie de cea mai buna calitate.

O alimentație deficitara ar avea un puternic efect depresiv asupra cantității de

lapte, fie e ape perioade scurte, caci o revenire pana si in acest caz la o producție

inițiala sa fie lenta, dar de cele mai multe ori imposibila, mai ales daca deficientele

nutritive au avut loc in a doua parte a lactației.

Pe de alta parte, supra furajarea duce doar la o creștere a consumului specific si

nu la o creștere a producției de lapte. Exista si posibilitatea ca, in urm îngrășării

vacilor, sa fie dereglat sistemul reproductiv. Rațiile bogate duc si la o scădere a

procentului de grăsime din lapte, lucru nedorit, datorita formarii aedului acetic din

rumen.

Cerințele de hrana la vacile înalt productive : au fost evacuate din punct de

vedere nutritive furajele prin analiza compoziției chimice, pentru a fi stabilit

necesarul zilnic. Astfel s-a analizat: conținutul in substanța uscata (SU), proteina

bruta (PB), grăsimea bruta (GB), celuloza bruta (GB), cenușa bruta (Cin B),

substanțele minerale (Ca, P), substanțele ne azotate (SEN).

Cerințele de hrana pentru vacile de lapte cu producții ridicate se refera la

necesarul zilnic de nutrimente, proteine, substanțe energetice (glucide si lipide), 3

Page 5: Hranirea Vacilor Inalt Productive

fibra (polizaharide nonamidonice: celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina), săruri

minerale, macroelemente (calciu, fosfor, magneziu) si microelemente (fier,

mangan, cobalt, seleniu, zinc) si vitamine corespunzător nivelului productiv propus

a se obține.

  Cerințele de hrana trebuie sa se exprime in același mod, adică unități de măsura

in care este exprimata si valoarea nutritiva a nutrețurilor: cerințele de fibra in

substanța uscata (SU), cerințele de energie in unități furajere lapte (UFL), proteina

digestibila intestinala de origine microbiana permisa de conținutul in azot a rației

(PDIN), cerințele in proteina digestibila intestinala de origine microbiana permisa

de conținutul in energie a rației (PDIE).

Cerințele organismului in diferiți nutrimente sunt împărțite in cerințe pentru

întreținere si respectiv producție si reproducție.

In calculul cerințelor in diferiți nutrimente s-au respectat normele de hrana in

vigoare cu privire la următoarele:

-capacitatea de ingerare s-a asigurat intre 1,30 -1,60 (in medie 1,50) kg SU/ 100 kg

greutate vie pentru întreținere si 0,46 kg SU / l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o

producție de 8000 l lapte / lactație normala si o greutate de 650 Kg au revenit

22,17 kg SU din care 9,75 kg SU pentru întreținere si respectiv 12,42 kg SU pentru

lapte;

-necesarul de energie s-a asigurat intre 0,85-1,20 (in medie 1,02) UFL/ 100kg

greutate vie pentru întreținere si 0,44 UFL / l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o

producție de 8000 l lapte / lactație normala si o greutate de 650 Kg au revenit

19,70 UFL din care 7,80 UFL pentru întreținere si respectiv 11,90 kg UFL pentru

lapte;

-necesarul de proteina s-a asigurat intre 60-90 g PDIN /100 kg greutate vie pentru

întreținere si 50 g PDIN/ l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o producție de 8000 l

lapte / lactație normala si o greutate de 650 Kg au revenit in medie 1935 g PDIN

din care 585 g PDIN pentru întreținere si respectiv 1350 g PDIN pentru lapte;

necesarul de elementele minerale la vacile de lapte la calciu, fosfor si sare s-au

4

Page 6: Hranirea Vacilor Inalt Productive

stabilit: pentru funcțiile vitale: 6- 10 g calciu / 100 kg greutate vie, 4-5 g fosfor/

100 kg greutate vie si 5 sare / 100 kg greutate vie;

Pentru o vaca cu o producție de 8000 l lapte / lactație normala si o greutate de

650 Kg au revenit in medie 153 g calciu si 82,50 g fosfor, pentru un litru lapte: 3,5

g calciu; 2,1 g fosfor si 2 g sare.

Necesarul de furaje apreciat pentru obținerea unei producții anuale nu mai mica

de 4000 kg de lapte de la fiecare vaca:

- Pentru 4400 kg lapte, anual: Fan – 953kg

Frânaj – 358 kg

Siloz – 4086 kg

Sfecla furajera – 3337 kg

Furaje verzi- 10169 kg

Concentrate – 1664 kg

- Pentru 6000 kg lapte ,anual : Fan – 891 kg

Frânaj – 195 kg

Siloz – 3566 kg

Sfecla furajera – 5200 kg

Furaje verzi – 8667 kg

Concentrate – 2212 kg.

Pe măsura sporirii producției de lapte de la 4000 la 6000 kg lapte, in rația

anuala a bovinelor restei cota furajelor concentrate si a sfeclei furajere, dar se

reduce cea a furajelor verzi si a silozului de porumb. Astfel, pentru 4400 kg lapte

anual, structura rației va fi de % din valoare nutritiva : 7 %fan, 2% frânaj, 20 %

siloz, 7%sfecla furajera, 32% furaje verzi si 32 % concentrate, încât la 6000 kg

lapte anual se ajunge la : 6% fan, 1% frânaj, 16 % siloz, 10 % sfecla furajera, 25 %

furaje verzi si 39 % concentrate.

Un rol important in sporirea producției de lapte revine creșterii tineretului

pentru reproducției cercetările realizate de Chilimbar S., s-a estimat ca normativele

necesarului de furaje in natura pentru a creste o vițica de la naștere la 16 luni ar fi :5

Page 7: Hranirea Vacilor Inalt Productive

Pentru 0-6 luni : 320 kg lapte integral

350 kg lapte degresat

235 kg concentrate

210 kg fan

50 kg semifin

310 kg siloz de porumb

210 kg sfecla furajera

2,7 kg sare de bucătărie

2,1 kg fosfat monociclic

Pentru 6-12 luni : 420 kg concentrate

513 kg frânaj

1017 kg siloz de porumb

279 kg sfecla furajera

171 kg paie

3,1 kg sare de bucătărie

3,0 of fosfat de mono calciu

Pentru 12-16 luni : 270 kg concentrate

261 kg frânaj

1000 kg siloz de porumb

615 kg furaje verzi

87 kg paie

4,6 kg sare de bucătărie

4,5 kg fosfat monociclic.

Alimentația vacilor aflate in repaus mamar : perioada de repaus mamar este

perioada in care vaca nu produce lapte si durează in medie 60 de zile. Perioada este

necesare restabilirii pierderilor de substanțe nutritive ale văii, pierderi suferite in

urma lactației intensive. Rețeta nutrețului combinat pentru vacile din aceasta

perioada este : 35 % porumb, 15 % orz, 10 % grâu, 20 % tarate de grâu, 15 % șrot

6

Page 8: Hranirea Vacilor Inalt Productive

de floarea soarelui, 2 % fosfat monociclic, 2 % sare de bucătărie si 1 % premia

INZMV.

Alimentația vacilor de lapte in primele zile de lactație: se iau in considerare

pierderile la fătare (lichide fetale, sânge), ce determina drețea. Compensarea se

face prin administrația a cate 8 – 10 l apa calda cu 300-500 g zahar si 0,5-0,8 kg

tarate, ape fetale 3-5 litri. In timpul zilei fan la discreție.

In ziua a 2a după fătare, fan la discreție si 1,0-1,5 kg tarate, ovăz, orz, șrot.

A 3a zi: fan la discreție si 1,5- 2, 0 kg concentrate si 3 kg frânaj.

In zilele 4-5 se administrează 6-8 kg fan, coceni de porumb la discreție, 1,5-2,5

kg concentrate 5 kg frânaj; in zilele 6-8 se dau 5-6 kg fan, coceni la discreție, 2,5-

3,5 kg concentrate si 7 kg frânaj (la fel se vor va si in zilele 9-10, 11-12, 13-14), iar

in zilele 9-10: 5-6 kg fan , coceni la discreție (la fel si in zilele 11-12 si 13-14).

In zilele 11-12 si 13-14 se vor da doar cate 5 kg fan, 4,0 – 4,5 kg , respective

4,5 – 5,5 kg concentrate , 5 kg siloz, respective 8-10 kg siloz in zilele 13-14 si 3 kg

sfecla furajera in zilele 11-12, respective 5-8 kg sfecla furajera in zilele 13-14.

Hrana vacilor in prima perioada de lactație , atât in perioada de vara, cat si in

timpul iernii, este reprezentata in tabelul 6:

7

Page 9: Hranirea Vacilor Inalt Productive

Ca reguli generale, ordinea de administrare a furajelor este importanta pentru

buna digestie. Primul furaj administrat iarna trebuie sa fie fanul, după care urmează

primul tain de nutrețuri concentrate. După primul muls se faun sfecla furajera (sau

gulie furajera), porumbul însilozat sau semifinul. Pentru vacile care primesc mai

multe tainuri de concentrate, acestea se administrează la intervale egale in cursul

zilei. Este bine ca un tain de concentrate sa nu depășească 2-2,5 kg. Rația si in

special nutrețurile de baza trebuie administrate un timp cat mai îndelungat fără a fi

schimbate. Orice schimbare produce tulburări ale digestiei. Introducerea unui nou

sortiment de nutrețuri trebuie sa se facă treptat. La fel si când se scoate un furaj din

rație. Aceasta este necesara mai ales când se face trecerea de la hrănirea de iarna la

cea de vara si invers.

Particularități ale hrănirii in relație cu mărimea fermei in relație cu numărul de

vaci dintr-o exploatație, hrănirea acestora are unele particularități. Astfel, in

exploatațiile cu efective mici de sub 10 vaci, este greu sa se utilizeze nutrețul

însilozat, deoarece in silozurile mici se produc pierderi mari atât la însilozare cat,

mai ales, la utilizare. Pentru asigurarea suculentelor din rație, la fermele cu efective

mici este de preferat sa se utilizeze sfecla furajera sau guliile furajere. La fermele

cu efective mari, porumbul însilozat trebuie sa constituie rația de baza pentru toate

zonele tarii.

8

Page 10: Hranirea Vacilor Inalt Productive

9

Page 11: Hranirea Vacilor Inalt Productive

Diferitele particularități climatice si de relief

impun o hrănire adaptata condițiilor locale. Astfel, in

zonele de câmpie din sudul tarii, condițiile climatice

10

Page 12: Hranirea Vacilor Inalt Productive

sunt mai puțin favorabile pentru creșterea vacilor de

lapte. Din acest motiv, asigurarea furajelor, in

special in perioada de vara, trebuie făcută cu mai

multa atenție. In zona de câmpie, in perioada de

stabulație din timpul iernii, sunt recomandate

următoarele nutrețuri: porumb însilozat sau sfecla

furajera, fanul de lucerna sau amestec de graminee si

leguminoase perene. In zonele de deal sau

depresiuni intramontane, in perioada de iarna,

hrănirea vacilor se bazează pe fan natural completat

cu fan de trifoi si sfecla furajera sau porumb

însilozat. Pentru zonele preorășenești, indiferent de

zona climatica in care se afla, o parte din nutrețul

verde poate fi asigurat cu subproduse ale industriei

alimentare sau din grădinile de legume, cum ar fi:

tulpini de mazăre, frunze de varza sau de conopida si

resturi de la fabricile de conserve. Toamna si iarna,

tăieței umezi de sfecla, borhoturi de la fabricile de

spirt, melasa.

Rețeta de furaj pentru vacile de lapte :

Rețeta este adecvata vacilor de lapte si conține microelemente esențiale ale gamei Availa4, având si compuși ce previn acidoza ruminala. Printre avantaje se mai pot enumera: Scăderea numărului de celule somatice din lapte, scăderea incidentei șchiopăturilor la vaci. Este o rețeta propusa de Zi pro.

Ingrediente:

11

Page 13: Hranirea Vacilor Inalt Productive

1

Porumb

48 %

2

Grâu

-

12 %

3

Tărâțe de grâu

5 %

4

Șrot de soia

10 %

5

Șrot de floarea-soarelui

-

20 %

6

Premia Vita mineral 50

12

Page 14: Hranirea Vacilor Inalt Productive

5 %

Parametrii furajului :

1.

Substanță uscată

-

88.90 %

2.

Proteină brută

-

18,01 %

3.

Grăsime brută

-

2.85 %

4.

Celuloză brută

-

4.90 %

5.

Calciu

13

Page 15: Hranirea Vacilor Inalt Productive

-

0.91 %

6.

Fosfor

-

0.60 %

7.

Energie NE/l

-

6.76 Mj/kg

8.

Vitamina A NE/kg

-

22.500.00

9.

Vitamina D3 NE/kg

-

4.500.00

10.

Vitamina E mg/kg

-

60.00

11.

Sare

14

Page 16: Hranirea Vacilor Inalt Productive

-

0.63 %

12.

Potasiu

-

0.63 %

13.

Magneziu

-

0.26 %

14.

Zinc

mg/kg

-

257.00

15.

Fier

mg/kg

-

67.38

16.

Cupru mg/kg

-

15

Page 17: Hranirea Vacilor Inalt Productive

56.10

17.

Mangan mg/kg

-

229.84

18.

Cobalt mg/kg

-

1.80

19.

Iod mg/kg

-

1.77

20.

Seleniu mg/kg

-

0.64

CONCEPTE ACTUALE ÎN HRĂNIREA VACILOR ÎNALT PRODUCTIVE

Unifeed. Conceptul nutriției Unifeed sau pe românește furaj unic înseamnă hrănirea cu rații echilibrate alcătuite in principiu din câteva sortimente (mixate) amestecate in remorca tehnologica pe întreg anul. in general pentru o vaca lactata se folosește: 25-30 kg siloz porumb, 3-4 kg de fan măcinat mare 3-4 cm, 5-8 kg semifin de leguminoase, 6-7 kg de furaj concentrat. toate acestea se amesteca in remorca tehnologica si se administrează in doua tainuri pe zi, urmărind-se volumul

16

Page 18: Hranirea Vacilor Inalt Productive

de consum al furajului. acest model de furajare s-a constatat ca are o serie de avantaje asupra menținerii unor lactații performante fapt ce se explica prin modul de a menține constant numărul de microorganisme ruminale, care pot in acest fel sa mențină un echilibru in rumen.

Bineînțeles ca acest tip de hrănire se integrează aproape perfect din punct de vedere tehnologic in sistemul de întreținere libera, muls centralizat unde vacile sunt grupate pe loturi productive, aproximativ in 3-4 loturi, ideal fiind ca fiecare lot sa nu depășească 50 de capete pentru a nu se produce stresul prin supraaglomerare.

AfiMilk. pe lângă toate considerentele si principiile amintite se impune o observare si monitorizare continua a tuturor aspectelor si modificărilor de diminuare productiva a fiecărei vaci pe întreaga curba de lactație. in practica curenta exista o tehnologie de altfel cea mai avansata. Este vorba despre un soft pe plan mondial pentru gestiunea fermelor de vaci cu lapte. acesta se conectează la principalele sale module de lucru, culegând si elaborând informațiile necesare fermierului modern pentru a optimiza productivitatea fermei.

Conceptele nutritive Sano. Suplimentarea rațiilor pentru vacile record din punct de vedere a producției de lapte, se realizează prin suplimentarea cu premia. de hrana din perioada repausului mamar depinde si fertilitatea vacilor de lapte. orice ferma de vaci de lapte tinde sa obțină producții cat mai mari, cat mai eficiente, cu costuri cat mai reduse. pentru asta exista conceptele nutritive sâni care s-au dezvoltat in funcție de perioada de viată si de performantele productive ale animalelor. Este calea care asigura maximizarea veniturilor unei ferme de vaci de lapte.

CONCLUZII

Laptele este un produs biologic cu o compoziție chimică complexă și este

sintetizat la nivelul glandei mamare pe baza hidraților de carbon, a proteinelor,

vitaminelor si sărurilor minerale prezente in sângele circulant si care in țesutul

glandular al mamelei sunt transformate in substanțe specific.

17

Page 19: Hranirea Vacilor Inalt Productive

Principalii factori care contribuie la obținerea de profit in fermele de vaci de

lapte sunt : nutriția, producția de lapte si reproducția vacilor. Acești factori sunt

într-o strânsă corelație, motiv pentru care fiecare trebuie cunoscut si tratat conform

cerințelor sale.

Hrănirea corecta a vacilor, luând-se in calcul toți factorii care pot influenta

modul si cantitatea de hrana administrate, asigura producții mari de lapte, in

funcție de rasa vacilor, costuri scăzute ale producției obținute, vitei sănătoși si bine

dezvoltați, vaci sănătoase (este menținuta starea de sănătate), este asigurata

pregătirea corespunzătoare a vacilor pentru o lactație viitoare si nu in ultimul rând

creste rentabilitatea fermei. Precizam ca hrana trebuie sa fie mereu de cea mai buna

calitate, atât pentru sănătatea vacii, cat si in scop economic, fiind astfel prevenite

eventuale pierderi ce pot surveni in urma unui furaj depreciate.

BIBLIOGRAFIE:

1. Note de curs – Prof.univ.dr. Gheorghe Solcan

2. Producțiile bovinelor – Stelian Acaț încai, Editura Euromit, Timișoara, 2004

3. Tehnologia creșterii bovinelor – Lupan V., S.Chilimar, V.Ujica, 1997

4. Tehnologii de creștere a tineretului taurine - Chilimar S., ACSA, 2003

5. www.banatnova.ro

6. www.sano-online.ro

7. www.alltech.com

CUPRINS

Introducere.................................................................................................................1

18

Page 20: Hranirea Vacilor Inalt Productive

Producția de lapte......................................................................................................2

Hrănirea vacilor înalt productive...............................................................................3

Concepte actuale în hrănirea vacilor înalt productive............................................10

Concluzii.................................................................................................................11

Bibliografie..............................................................................................................11

19