hranirea vacilor inalt productive
DESCRIPTION
referatTRANSCRIPT
Facultatea de Medicină Veterinară ” Ion Ionescu de la Brad “ din Iasi
Hrănirea vacilor înalt productive
Managementul sănătății rumegătoarelor
NECHIFOR ANDRA Grupa 793 B
INTRODUCERE
Alimentația omului este foarte diversificată în ziua de astăzi, iar printre cele mai
răspândite produse consumate , daca nu chiar pe primul loc, se situează laptele.
Lapte ,în alimentație, este văzut ca un important produs, necesar a fi administrat
mai ales in alimentația copiilor, datorita compoziției chimice complexe, datorita
valorii sale biologice si datorita unui grad de digestibilitate înalt si nu in ultimul
rând datorita gustului sau apreciat deopotrivă de copii si adulți, atât proaspăt sau
prelucrat, ca atare sau in diverse combinații.
In compoziția laptelui avem mai mult de 100 de substanțe care intervin in buna
funcționare a organismului uman, toți cei 20 de aminoacizi, zece acizi grași,
minerale si vitamine.
Conține noua nutriment esențiali ce ajuta la menținerea sănătății oamenilor:
calciu, pentru oase, dinți, proteina- o sursa de energie si ajuta la repararea țesutului
muscular, potasiu- păstrează tensiunea arterial in imite normale, fosfor – se ocupa
cu întărirea oaselor si cu gerarea de energie, vitamina D- favorizează menținerea
sănătății oaselor, vitamina B12 – ce are un rol important in formarea globulelor
roșii si in menținerea sănătății țesutului nervos, vitamina A- care susține sistemul
imunitar, sănătatea ochilor si a pielii, riboflavina – ce transforma alimentele in
energie, naici – metabolizează zaharurile in acizi grași.
Un litru de lapte, caloric, ar însemna carne de porc- 400g, carne de vițel- 750g, 7-8
oua, peste- 500 g, varza 2 kg jumătate sau pâine- 125g.
Taurinele intra in categoria celor mai mari animale de ferma de pe suprafața
globului, având un rol decisive in alimentație. Creșterea taurinelor ocupa si va
ocupa un loc prioritar in economia producției animale. Importanta creșterii vacilor
este data de diversitatea de produse furnizate: produse principale” lapte, carne,
produse secundare: piei, gunoi de grajd, subproduse de abator: unghii, coarne ,
sânge, par.
1
Un factor important in creșterea vacilor, si ne vom referi in continuare la vacile
cu producții crescute de lapte, li reprezintă alimentația acestora.
PRODUCȚIA DE LAPTE
Având o compoziție biochimica complexa, laptele de vaca este un excelent
aliment, de neînlocuit, important in alimentația omului, in special in alimentația
copiilor.
Cu o paleta ridicata de caracteristici, cum ar fi gradul ridicat de digestibilitate
sau a substanțelor nutritive regăsite in compoziția sa, este recomandat in
alimentația copiilor, femeilor gravide, bătrânilor, etc.
Exploatarea raționala a vacilor de lapte asigura o rentabilitate ridicata, fiind
valorificate in mod superior si economic furajele si fiind nevoie doar de cantități
reduse de concentrate, cu proteina reduse, comparativ cu alte specii. Pot fi obținute
producții mari de lapte doar din furaje de volum, dar de o calitate foarte buna a
acestora. De exemplu, rasa Holsten-Friza realizeze producții ridicate de lapte, peste
3000kg pe lactație, doar cu furaje de volum.
Producția individuala de lapte, atât sub raport calitativ , cat si cantitativ este
rezultatul funcționarii întregului organism, sub influenta unor factori diverși,
interni, externi, de mediu, etc. Este important ca acești factori sa fie bine cunoscuți
si dirijați in așa măsura încât producția de lapte sa fie una favorabila.
Factorii interni sunt reprezentați de : factorii genetici (specie, tip fiziologic, rasa,
varietate, individualitate), factori fiziologici (vârsta, stadiul lactației, gestația,
dezvoltarea corporala, vârsta la prima fătare, conformație, constituție,
temperament, longevitatea productive, starea de sănătate).Factorii externi sunt
reprezentați de : factorii de exploatare (hrănirea, subnutriția, supra furajarea,
adăparea, mulgerea, intervalul dintre fătări, pregătirea vacilor gestante, condiția,
mișcarea, odihna), factorii de mediu ambient (sezonul fătărilor, factori climatici).
Cu toate ca fiecare factor ce influențează producția de lapte este important, nu
toți reprezintă obiectul de studio al prezentului referat, motiv pentru care va fi
2
analizat in detaliu doar un factor extern, ce intra in categoria factorilor de
exploatare, si anume , hrănirea.
HRĂNIREA VACILOR ÎNALT PRODUCTIVE
Genetica vacilor a atins in ziua de astăzi standard înalte, producția de lapte
având intre 9000 – 11.000 kg de lapte per lactație, chiar mai mult, motiv pentru
care este necesara o atenție deosebita la furajarea acestora.
Furajarea reprezintă cel mai important factor de exploatare care condiționează
producția de lapte. O furajare raționala, in raport cu dezvoltarea corporala, vârsta si
nivel de producție duce la punerea in valoare a potențialului genetic al vacii. Rația
trebuie sa fie suficienta cantitativ șiș a aibă structura corespunzătoare, respectiv sa
asigure toate elementele nutritive necesare organismului – energie, proteina, săruri
minerale si vitamina, iar furajele administrate sa fie de cea mai buna calitate.
O alimentație deficitara ar avea un puternic efect depresiv asupra cantității de
lapte, fie e ape perioade scurte, caci o revenire pana si in acest caz la o producție
inițiala sa fie lenta, dar de cele mai multe ori imposibila, mai ales daca deficientele
nutritive au avut loc in a doua parte a lactației.
Pe de alta parte, supra furajarea duce doar la o creștere a consumului specific si
nu la o creștere a producției de lapte. Exista si posibilitatea ca, in urm îngrășării
vacilor, sa fie dereglat sistemul reproductiv. Rațiile bogate duc si la o scădere a
procentului de grăsime din lapte, lucru nedorit, datorita formarii aedului acetic din
rumen.
Cerințele de hrana la vacile înalt productive : au fost evacuate din punct de
vedere nutritive furajele prin analiza compoziției chimice, pentru a fi stabilit
necesarul zilnic. Astfel s-a analizat: conținutul in substanța uscata (SU), proteina
bruta (PB), grăsimea bruta (GB), celuloza bruta (GB), cenușa bruta (Cin B),
substanțele minerale (Ca, P), substanțele ne azotate (SEN).
Cerințele de hrana pentru vacile de lapte cu producții ridicate se refera la
necesarul zilnic de nutrimente, proteine, substanțe energetice (glucide si lipide), 3
fibra (polizaharide nonamidonice: celuloza, hemiceluloza, pectine, lignina), săruri
minerale, macroelemente (calciu, fosfor, magneziu) si microelemente (fier,
mangan, cobalt, seleniu, zinc) si vitamine corespunzător nivelului productiv propus
a se obține.
Cerințele de hrana trebuie sa se exprime in același mod, adică unități de măsura
in care este exprimata si valoarea nutritiva a nutrețurilor: cerințele de fibra in
substanța uscata (SU), cerințele de energie in unități furajere lapte (UFL), proteina
digestibila intestinala de origine microbiana permisa de conținutul in azot a rației
(PDIN), cerințele in proteina digestibila intestinala de origine microbiana permisa
de conținutul in energie a rației (PDIE).
Cerințele organismului in diferiți nutrimente sunt împărțite in cerințe pentru
întreținere si respectiv producție si reproducție.
In calculul cerințelor in diferiți nutrimente s-au respectat normele de hrana in
vigoare cu privire la următoarele:
-capacitatea de ingerare s-a asigurat intre 1,30 -1,60 (in medie 1,50) kg SU/ 100 kg
greutate vie pentru întreținere si 0,46 kg SU / l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o
producție de 8000 l lapte / lactație normala si o greutate de 650 Kg au revenit
22,17 kg SU din care 9,75 kg SU pentru întreținere si respectiv 12,42 kg SU pentru
lapte;
-necesarul de energie s-a asigurat intre 0,85-1,20 (in medie 1,02) UFL/ 100kg
greutate vie pentru întreținere si 0,44 UFL / l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o
producție de 8000 l lapte / lactație normala si o greutate de 650 Kg au revenit
19,70 UFL din care 7,80 UFL pentru întreținere si respectiv 11,90 kg UFL pentru
lapte;
-necesarul de proteina s-a asigurat intre 60-90 g PDIN /100 kg greutate vie pentru
întreținere si 50 g PDIN/ l lapte, astfel ca pentru o vaca cu o producție de 8000 l
lapte / lactație normala si o greutate de 650 Kg au revenit in medie 1935 g PDIN
din care 585 g PDIN pentru întreținere si respectiv 1350 g PDIN pentru lapte;
necesarul de elementele minerale la vacile de lapte la calciu, fosfor si sare s-au
4
stabilit: pentru funcțiile vitale: 6- 10 g calciu / 100 kg greutate vie, 4-5 g fosfor/
100 kg greutate vie si 5 sare / 100 kg greutate vie;
Pentru o vaca cu o producție de 8000 l lapte / lactație normala si o greutate de
650 Kg au revenit in medie 153 g calciu si 82,50 g fosfor, pentru un litru lapte: 3,5
g calciu; 2,1 g fosfor si 2 g sare.
Necesarul de furaje apreciat pentru obținerea unei producții anuale nu mai mica
de 4000 kg de lapte de la fiecare vaca:
- Pentru 4400 kg lapte, anual: Fan – 953kg
Frânaj – 358 kg
Siloz – 4086 kg
Sfecla furajera – 3337 kg
Furaje verzi- 10169 kg
Concentrate – 1664 kg
- Pentru 6000 kg lapte ,anual : Fan – 891 kg
Frânaj – 195 kg
Siloz – 3566 kg
Sfecla furajera – 5200 kg
Furaje verzi – 8667 kg
Concentrate – 2212 kg.
Pe măsura sporirii producției de lapte de la 4000 la 6000 kg lapte, in rația
anuala a bovinelor restei cota furajelor concentrate si a sfeclei furajere, dar se
reduce cea a furajelor verzi si a silozului de porumb. Astfel, pentru 4400 kg lapte
anual, structura rației va fi de % din valoare nutritiva : 7 %fan, 2% frânaj, 20 %
siloz, 7%sfecla furajera, 32% furaje verzi si 32 % concentrate, încât la 6000 kg
lapte anual se ajunge la : 6% fan, 1% frânaj, 16 % siloz, 10 % sfecla furajera, 25 %
furaje verzi si 39 % concentrate.
Un rol important in sporirea producției de lapte revine creșterii tineretului
pentru reproducției cercetările realizate de Chilimbar S., s-a estimat ca normativele
necesarului de furaje in natura pentru a creste o vițica de la naștere la 16 luni ar fi :5
Pentru 0-6 luni : 320 kg lapte integral
350 kg lapte degresat
235 kg concentrate
210 kg fan
50 kg semifin
310 kg siloz de porumb
210 kg sfecla furajera
2,7 kg sare de bucătărie
2,1 kg fosfat monociclic
Pentru 6-12 luni : 420 kg concentrate
513 kg frânaj
1017 kg siloz de porumb
279 kg sfecla furajera
171 kg paie
3,1 kg sare de bucătărie
3,0 of fosfat de mono calciu
Pentru 12-16 luni : 270 kg concentrate
261 kg frânaj
1000 kg siloz de porumb
615 kg furaje verzi
87 kg paie
4,6 kg sare de bucătărie
4,5 kg fosfat monociclic.
Alimentația vacilor aflate in repaus mamar : perioada de repaus mamar este
perioada in care vaca nu produce lapte si durează in medie 60 de zile. Perioada este
necesare restabilirii pierderilor de substanțe nutritive ale văii, pierderi suferite in
urma lactației intensive. Rețeta nutrețului combinat pentru vacile din aceasta
perioada este : 35 % porumb, 15 % orz, 10 % grâu, 20 % tarate de grâu, 15 % șrot
6
de floarea soarelui, 2 % fosfat monociclic, 2 % sare de bucătărie si 1 % premia
INZMV.
Alimentația vacilor de lapte in primele zile de lactație: se iau in considerare
pierderile la fătare (lichide fetale, sânge), ce determina drețea. Compensarea se
face prin administrația a cate 8 – 10 l apa calda cu 300-500 g zahar si 0,5-0,8 kg
tarate, ape fetale 3-5 litri. In timpul zilei fan la discreție.
In ziua a 2a după fătare, fan la discreție si 1,0-1,5 kg tarate, ovăz, orz, șrot.
A 3a zi: fan la discreție si 1,5- 2, 0 kg concentrate si 3 kg frânaj.
In zilele 4-5 se administrează 6-8 kg fan, coceni de porumb la discreție, 1,5-2,5
kg concentrate 5 kg frânaj; in zilele 6-8 se dau 5-6 kg fan, coceni la discreție, 2,5-
3,5 kg concentrate si 7 kg frânaj (la fel se vor va si in zilele 9-10, 11-12, 13-14), iar
in zilele 9-10: 5-6 kg fan , coceni la discreție (la fel si in zilele 11-12 si 13-14).
In zilele 11-12 si 13-14 se vor da doar cate 5 kg fan, 4,0 – 4,5 kg , respective
4,5 – 5,5 kg concentrate , 5 kg siloz, respective 8-10 kg siloz in zilele 13-14 si 3 kg
sfecla furajera in zilele 11-12, respective 5-8 kg sfecla furajera in zilele 13-14.
Hrana vacilor in prima perioada de lactație , atât in perioada de vara, cat si in
timpul iernii, este reprezentata in tabelul 6:
7
Ca reguli generale, ordinea de administrare a furajelor este importanta pentru
buna digestie. Primul furaj administrat iarna trebuie sa fie fanul, după care urmează
primul tain de nutrețuri concentrate. După primul muls se faun sfecla furajera (sau
gulie furajera), porumbul însilozat sau semifinul. Pentru vacile care primesc mai
multe tainuri de concentrate, acestea se administrează la intervale egale in cursul
zilei. Este bine ca un tain de concentrate sa nu depășească 2-2,5 kg. Rația si in
special nutrețurile de baza trebuie administrate un timp cat mai îndelungat fără a fi
schimbate. Orice schimbare produce tulburări ale digestiei. Introducerea unui nou
sortiment de nutrețuri trebuie sa se facă treptat. La fel si când se scoate un furaj din
rație. Aceasta este necesara mai ales când se face trecerea de la hrănirea de iarna la
cea de vara si invers.
Particularități ale hrănirii in relație cu mărimea fermei in relație cu numărul de
vaci dintr-o exploatație, hrănirea acestora are unele particularități. Astfel, in
exploatațiile cu efective mici de sub 10 vaci, este greu sa se utilizeze nutrețul
însilozat, deoarece in silozurile mici se produc pierderi mari atât la însilozare cat,
mai ales, la utilizare. Pentru asigurarea suculentelor din rație, la fermele cu efective
mici este de preferat sa se utilizeze sfecla furajera sau guliile furajere. La fermele
cu efective mari, porumbul însilozat trebuie sa constituie rația de baza pentru toate
zonele tarii.
8
9
Diferitele particularități climatice si de relief
impun o hrănire adaptata condițiilor locale. Astfel, in
zonele de câmpie din sudul tarii, condițiile climatice
10
sunt mai puțin favorabile pentru creșterea vacilor de
lapte. Din acest motiv, asigurarea furajelor, in
special in perioada de vara, trebuie făcută cu mai
multa atenție. In zona de câmpie, in perioada de
stabulație din timpul iernii, sunt recomandate
următoarele nutrețuri: porumb însilozat sau sfecla
furajera, fanul de lucerna sau amestec de graminee si
leguminoase perene. In zonele de deal sau
depresiuni intramontane, in perioada de iarna,
hrănirea vacilor se bazează pe fan natural completat
cu fan de trifoi si sfecla furajera sau porumb
însilozat. Pentru zonele preorășenești, indiferent de
zona climatica in care se afla, o parte din nutrețul
verde poate fi asigurat cu subproduse ale industriei
alimentare sau din grădinile de legume, cum ar fi:
tulpini de mazăre, frunze de varza sau de conopida si
resturi de la fabricile de conserve. Toamna si iarna,
tăieței umezi de sfecla, borhoturi de la fabricile de
spirt, melasa.
Rețeta de furaj pentru vacile de lapte :
Rețeta este adecvata vacilor de lapte si conține microelemente esențiale ale gamei Availa4, având si compuși ce previn acidoza ruminala. Printre avantaje se mai pot enumera: Scăderea numărului de celule somatice din lapte, scăderea incidentei șchiopăturilor la vaci. Este o rețeta propusa de Zi pro.
Ingrediente:
11
1
Porumb
48 %
2
Grâu
-
12 %
3
Tărâțe de grâu
5 %
4
Șrot de soia
10 %
5
Șrot de floarea-soarelui
-
20 %
6
Premia Vita mineral 50
12
5 %
Parametrii furajului :
1.
Substanță uscată
-
88.90 %
2.
Proteină brută
-
18,01 %
3.
Grăsime brută
-
2.85 %
4.
Celuloză brută
-
4.90 %
5.
Calciu
13
-
0.91 %
6.
Fosfor
-
0.60 %
7.
Energie NE/l
-
6.76 Mj/kg
8.
Vitamina A NE/kg
-
22.500.00
9.
Vitamina D3 NE/kg
-
4.500.00
10.
Vitamina E mg/kg
-
60.00
11.
Sare
14
-
0.63 %
12.
Potasiu
-
0.63 %
13.
Magneziu
-
0.26 %
14.
Zinc
mg/kg
-
257.00
15.
Fier
mg/kg
-
67.38
16.
Cupru mg/kg
-
15
56.10
17.
Mangan mg/kg
-
229.84
18.
Cobalt mg/kg
-
1.80
19.
Iod mg/kg
-
1.77
20.
Seleniu mg/kg
-
0.64
CONCEPTE ACTUALE ÎN HRĂNIREA VACILOR ÎNALT PRODUCTIVE
Unifeed. Conceptul nutriției Unifeed sau pe românește furaj unic înseamnă hrănirea cu rații echilibrate alcătuite in principiu din câteva sortimente (mixate) amestecate in remorca tehnologica pe întreg anul. in general pentru o vaca lactata se folosește: 25-30 kg siloz porumb, 3-4 kg de fan măcinat mare 3-4 cm, 5-8 kg semifin de leguminoase, 6-7 kg de furaj concentrat. toate acestea se amesteca in remorca tehnologica si se administrează in doua tainuri pe zi, urmărind-se volumul
16
de consum al furajului. acest model de furajare s-a constatat ca are o serie de avantaje asupra menținerii unor lactații performante fapt ce se explica prin modul de a menține constant numărul de microorganisme ruminale, care pot in acest fel sa mențină un echilibru in rumen.
Bineînțeles ca acest tip de hrănire se integrează aproape perfect din punct de vedere tehnologic in sistemul de întreținere libera, muls centralizat unde vacile sunt grupate pe loturi productive, aproximativ in 3-4 loturi, ideal fiind ca fiecare lot sa nu depășească 50 de capete pentru a nu se produce stresul prin supraaglomerare.
AfiMilk. pe lângă toate considerentele si principiile amintite se impune o observare si monitorizare continua a tuturor aspectelor si modificărilor de diminuare productiva a fiecărei vaci pe întreaga curba de lactație. in practica curenta exista o tehnologie de altfel cea mai avansata. Este vorba despre un soft pe plan mondial pentru gestiunea fermelor de vaci cu lapte. acesta se conectează la principalele sale module de lucru, culegând si elaborând informațiile necesare fermierului modern pentru a optimiza productivitatea fermei.
Conceptele nutritive Sano. Suplimentarea rațiilor pentru vacile record din punct de vedere a producției de lapte, se realizează prin suplimentarea cu premia. de hrana din perioada repausului mamar depinde si fertilitatea vacilor de lapte. orice ferma de vaci de lapte tinde sa obțină producții cat mai mari, cat mai eficiente, cu costuri cat mai reduse. pentru asta exista conceptele nutritive sâni care s-au dezvoltat in funcție de perioada de viată si de performantele productive ale animalelor. Este calea care asigura maximizarea veniturilor unei ferme de vaci de lapte.
CONCLUZII
Laptele este un produs biologic cu o compoziție chimică complexă și este
sintetizat la nivelul glandei mamare pe baza hidraților de carbon, a proteinelor,
vitaminelor si sărurilor minerale prezente in sângele circulant si care in țesutul
glandular al mamelei sunt transformate in substanțe specific.
17
Principalii factori care contribuie la obținerea de profit in fermele de vaci de
lapte sunt : nutriția, producția de lapte si reproducția vacilor. Acești factori sunt
într-o strânsă corelație, motiv pentru care fiecare trebuie cunoscut si tratat conform
cerințelor sale.
Hrănirea corecta a vacilor, luând-se in calcul toți factorii care pot influenta
modul si cantitatea de hrana administrate, asigura producții mari de lapte, in
funcție de rasa vacilor, costuri scăzute ale producției obținute, vitei sănătoși si bine
dezvoltați, vaci sănătoase (este menținuta starea de sănătate), este asigurata
pregătirea corespunzătoare a vacilor pentru o lactație viitoare si nu in ultimul rând
creste rentabilitatea fermei. Precizam ca hrana trebuie sa fie mereu de cea mai buna
calitate, atât pentru sănătatea vacii, cat si in scop economic, fiind astfel prevenite
eventuale pierderi ce pot surveni in urma unui furaj depreciate.
BIBLIOGRAFIE:
1. Note de curs – Prof.univ.dr. Gheorghe Solcan
2. Producțiile bovinelor – Stelian Acaț încai, Editura Euromit, Timișoara, 2004
3. Tehnologia creșterii bovinelor – Lupan V., S.Chilimar, V.Ujica, 1997
4. Tehnologii de creștere a tineretului taurine - Chilimar S., ACSA, 2003
5. www.banatnova.ro
6. www.sano-online.ro
7. www.alltech.com
CUPRINS
Introducere.................................................................................................................1
18
Producția de lapte......................................................................................................2
Hrănirea vacilor înalt productive...............................................................................3
Concepte actuale în hrănirea vacilor înalt productive............................................10
Concluzii.................................................................................................................11
Bibliografie..............................................................................................................11
19