crestere pesti
TRANSCRIPT
U�IVERSITATEA DE ŞTII�ŢE AGRICOLE ŞI MEDICI�Ă VETERI�ARĂ CLUJ-�APOCA
ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE ZOOTEH�IE ŞI BIOTEH�OLOGII
Ing. A�CUŢA MIHAELA BOARU
Rezumat al tezei de doctorat
CERCETĂRI COMPARATIVE PRIVI�D EFECTUL U�OR TEH�OLOGII DE HRĂ�IRE DIFERE�ŢIATĂ A
REPRODUCĂTORILOR DE PĂSTRĂV CURCUBEU ŞI FÂ�TÂ�EL ASUPRA I�DICILOR DE REPRODUCŢIE, DE
PRODUCŢIE ŞI ECO�OMICITATE
COMPARATIVE RESEARCH O� DIFFERE�T FEEDI�G TECH�OLOGIES I� BREEDERS OF RAI�BOW A�D BROOK
TROUT O� BREEDI�G, PRODUCTIO� A�D ECO�OMICS I�DICES
Conducător ştiinţific: Prof.univ. dr.ing. IOA� BUD
Cluj-�apoca -2010-
3
CUPRI�S
INTRODUCERE.................................................................................... 5 PARTEA I. DOCUMENTARE BIBLIOGRAFICĂ.............................. 7 PARTEA A II-A. CERCETĂRI PROPRII............................................. 8 SCOPUL ŞI OBIECTIVELE URMĂRITE. ELEMENTE DE ORIGINALITATE.............................. ....................................................8 CAPITOLUL IV. MATERIAL BIOLOGIC ŞI METODE DE LUCRU...................................................................................................10 4.2. ETAPELE ŞI METODELE DE LUCRU EFECTUATE................10 4.2.1. Evaluarea însuşirilor fenotipice la păstrăvul curcubeu şi fântânel în funcţie de vârstă şi structura furajului utilizat................................................................... ...10 4.2.2. Stabilirea principalelor performanţe de reproducţie la păstrăvul curcubeu şi fântânel în funcţie de calitatea furajelor................................................................. .. 11 4.2.3. Stabilirea gradului de corelare între însuşirile morfologice şi reproductive la păstrăvul curcubeu şi fântânel.....................................................................12 4.2.4. Oportunitatea obţinerii icrelor pentru consum de la hibrizii de păstrăv şi eficienţa economică în obţinerea acestor produse.........................................................12
4.2.5. Determinarea şi analizarea diametrului fibrei musculare la carnea de păstrăv.................................13
REZULTATE OBŢINUTE CAPITOLUL V. PĂSTRĂVĂRIA REMEŢI: REZULTATE PRIVIND EFECTUL HRĂNIRII DIFERENŢIATE A REPRODUCĂTORILOR DE PĂSTRĂV CURCUBEU ASUPRA INDICILOR DE CREŞTERE ŞI REPRODUCŢIE.............................. 14 CAPITOLUL VI. PĂSTRĂVĂRIA BRĂDIŞOR: REZULTATE PRIVIND EFECTUL HRĂNIRII DIFERENŢIATE A REPRODUCĂTORILOR DE PĂSTRĂV FÂNTÂNEL ASUPRA INDICILOR DE CREŞTERE ŞI REPRODUCŢIE...............................22 CAPITOLUL VII. REZULTATE OBŢINUTE PE PERIOADA INCUBAŢIEI LA PĂSTRĂV ÎN FUNCŢIE DE SPECIE ŞI DE FURAJUL ADMINISTRAT PE CICLURI DE REPRODUCŢIE.........31
4
CAPITOLUL VIII. GRADUL ŞI SENSUL DE CORELARE DINTRE ÎNSUŞIRILE MORFOLOGICE ŞI REPRODUCTIVE LA PĂSTRĂVUL CURCUBEU ŞI FÂNTÂNEL.......................................34 CAPITOLUL IX. POSIBILITATEA DE VALORIFICARE A MATERIALULUI BIOLOGIC HIBRID DE PĂSTRĂV PENTRU PRODUCEREA ICRELOR DE CONSUM...........................................35 9.1. EFICIENŢA ECONOMICĂ ESTIMATIVĂ...................................... CAPITOLUL X. VARIAŢIA DIAMETRULUI FIBREI MUSCULARE LA CARNEA DE PĂSTRĂV CURCUBEU ŞI FÂNTÂNEL...............36 CAPITOLUL X. VARIAŢIA DIAMETRULUI FIBREI MUSCULARE LA CARNEA DE PĂSTRĂV CURCUBEU ŞI FÂNTÂNEL...............40 CAPITOLUL XI. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI..........................43 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ..............................................................45
5
I�TRODUCERE
Salmonicultura este domeniul care asigură diversificarea
produselor alimentare şi a proteinelor de mare valoare biologică prin
păstrăvii destinaţi consumului uman, produse uşor digestibile şi la
preţuri accesibile. Cercetările actuale din pisciculură sunt orientate
prioritar spre salmonicultură, deoarece speciile de peşti din această
familie sunt mult căutate pentru calităţile gustative şi organoleptice ale
cărnii. Se fac de asemenea eforturi pentru amenajarea mediilor acvatice
propice creşterii păstrăvilor, mai ales în ţările în care există cursuri de
ape reci, bine oxigenate şi cu salinitate redusă. Pentru condiţiile
pedoclimatice din ţara noastră, salmonicultura prezintă o importanţă
deosebită, reprezentând o alternativă eficientă de obţinere a unor
cantităţi importante de peşte valoros, precum şi o formă de încurajare a
agroturismului montan. În România salmonicultura reprezintă ca
importanţă, a doua ramură a pisciculturii iar sistemele şi tehnologiile
utilizate pentru creşterea salmonidelor în general, şi a păstrăvului de
consum în special, diferă semnificativ din punct de vedere al densităţii
materialului biologic pe unitatea de suprafaţă/volum de apă. În funcţie
de modul de organizare al procesului de producţie, după producţia
obţinută şi destinaţia acesteia, unităţile salmonicole din ţara noastră au
fost clasificate în: păstrăvării cu circuit închis, pentru obţinerea
păstrăvului de consum; păstrăvării cu circuit deschis, caracterizate
prin exploatarea numai a unor categorii de vârstă; păstrăvării
complexe, ce se caracterizează prin existenţa tuturor categoriilor de
vârstă, cu rol de producere atât a păstrăvului de consum, cât şi material
biologic pentru populări şi repopulări. Astăzi, unităţile salmonicole din
6
România au ca şi obiect de exploatare, în principal, următoarele specii:
păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss), păstrăvul fântânel
(Salvelinus fontinalis) şi păstrăvul indigen (Salmo trutta fario).
Creşterea şi exploatarea acestor specii se practică în păstrăvăriile clasice,
cu bazine din beton sau pământ, în special de formă dreptunghiulară,
amenajate la altitudini care să asigure condiţiile optime de temperatură
şi confort. De asemenea, în scopul valorificării lacurilor de acumulare şi
a altor bazine acvatice naturale din ţara noastră, creşterea salmonidelor
se practică şi în viviere flotabile amplasate pe aceste suprafeţe de apă.
Astăzi, crescătorii de păstrăv sunt specializaţi în producerea de icre
embrionate, pentru vânzarea puietului şi nu în ultimul rând în
valorificarea păstrăvului de consum. Eficienţa unităţilor salmonicole
specializate depinde, de asigurarea unor condiţii optime ce se referă atât
la calitatea materialului biologic dar şi la condiţiile de întreţinere.
Exploatarea reproducătorilor, selecţia şi ameliorarea acestora sunt de
asemenea acţiuni foarte importante care pot contribui atât la
diversificarea producţiei piscicole cât şi la rentabilizarea acesteia. În
acest context, tematica abordată în teza de doctorat se referă la
performanţele de reproducţie ce se pot obţine utilizând diferite tipuri de
furaje granulate în alimentaţia păstrăvului curcubeu şi fântânel. Lucrarea
este structurată în două părţi distincte şi anume: partea a I-a ce cuprinde
documentarea bibliografică iar partea a II-a este axată pe cercetările
proprii.
7
PARTEA I.
DOCUME�TARE BIBLIOGRAFICĂ
Prima parte a tezei cuprinde trei capitole după cum urmează:
CAPITOLUL I. SITUAŢIA ACTUALĂ A ACVACULTURII ŞI
SALMO�ICULTURII – prezintă succint evoluţia şi situaţia actuală a
acvaculturii şi salmoniculturii pe plan mondial, european şi în România.
Datele statistice referitoare la aceste aspecte au permis astfel
caracterizarea nivelului la care este în prezent acvacultura şi respectiv
salmonicultura, atât la nivel naţional cât şi internaţional.
CAPITOLUL II. PARTICULARITĂŢI Î� ALIME�TAŢIA
PEŞTILOR – Acest capitol are în vedere cerinţele cantitative şi
calitative în hrana peştilor în general şi a păstrăvului în special, factorii
care influenţează aceste cerinţe şi comportamentul alimentar al
păstrăvilor în cultură.
CAPITOLULIII. PARTICULARITĂŢI ALE REPRODUCŢIEI LA
PEŞTI – Capitolul cuprinde date bibliografice fundamentale referitoare
la aparatul reproducător şi particularităţi ale reproducţiei, împreună cu
factorii ce influenţează şi reglează activitatea sexuală la peşti. În
continuare sunt prezentate cele două specii de păstrăv care fac obiectul
cercetării noastre iar pentru caracterizarea acestora am făcut o analiză
sintetică ce vizează elemente de biologie, creştere şi reproducere. De
asemenea am prezentat tehnica reproducerii artificiale a păstrăvului şi
factorii ce influenţează reuşita acestei acţiuni în păstrăvării.
8
PARTEA A II-A.
CERCETĂRI PROPRII.
SCOPUL ŞI OBIECTIVELE URMĂRITE. ELEMENTE DE ORIGINALITATE
Pornind de la stadiul actual al cunoaşterii în domeniul
acvaculturii şi de la tendinţele în creşterea salmonidelor, scopul
cercetărilor noastre a fost de a evidenţia modul în care hrănirea
diferenţiată a reproducătorilor de păstrăv curcubeu (Oncorhynchus
mykiss) şi fântânel (Salvelinus fontinalis) influenţează rezultatele
reproducţiei din păstrăvării, cu efect direct şi implicaţii asupra indicilor
de reproducţie, producţie şi economicitate. Cercetările au fost efectuate
în cadrul păstrăvăriilor Remeţi (judeţul Bihor) şi Brădişor (judeţul
Vâlcea) pe parcursul anilor 2003-2007, iar principalele obiective
urmărite au fost:
I. Caracterizarea morfologică a populaţiilor de păstrăv
curcubeu şi fântânel din cele două exploataţii salmonicole.
II. Stabilirea principalelor performanţe de creştere la păstrăvul
curcubeu şi fântânel în funcţie de calitatea furajelor
administrate.
III. Stabilirea principalilor indici reproductivi la cele două
specii de păstrăv, în funcţie de nivelul proteic al furajului.
IV. Identificarea corelaţiilor dintre însuşirile morfologice şi
reproductive la păstrăvul curcubeu şi fântânel în vederea
selecţiei şi ameliorării acestora.
9
V. Posibilitatea de obţinere a icrelor pentru consum de la
hibrizii de păstrăv, o nouă direcţie de exploatare şi
valorificare în salmonicultură.
VI. Analiza calităţii cărnii de păstrăv prin studiul comparativ al
diametrului fibrei musculare la cele două specii de păstrăv,
curcubeu şi fântânel.
ELEMENTELE DE ORIGINALITATE ALE TEZEI pot fi evidenţiate,
punctual prin următoarele aspecte:
1.Caracterizarea morfologică şi reproductivă a populaţiilor de păstrăv
curcubeu şi fântânel exploatat în condiţiile păstrăvăriilor Remeţi şi
Brădişor.
2.Influenţa furajului granulat extrudat asupra performanţelor de creştere
şi reproducţie la păstrăvul curcubeu şi fântânel din cele două exploataţii,
comparativ cu alte tipuri de furaje.
3.Stabilirea indicelui gonadosomatic (GSI) la reproducătorii femeli, dar
mai ales masculi de păstrăv curcubeu şi fântânel, în funcţie de vârstă şi
starea de întreţinere.
4.Studiul histologic al cărnii de păstrăv curcubeu şi fântânel, în
corespondenţă directă cu specia, vârsta şi calitatea furajului.
5.Posibilităţi noi de valorificare a Hibrizilor de păstrăv prin obţinerea
icrelor pentru consum.
10
CAPITOLUL IV. MATERIAL BIOLOGIC ŞI METODE DE LUCRU.
Cercetările s-au efectuat pe materialul biologic reprezentat de
păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss) crescut în păstrăvăria Remeţi
şi păstrăvul fântânel (Salvelinus fontinalis) din cadrul păstrăvăriei
Brădişor. Cele două păstrăvării au ca şi principal obiectiv producerea
păstrăvului de consum şi a puietului destinat populărilor şi repopulărilor.
4.2. ETAPELE ŞI METODELE DE LUCRU EFECTUATE
4.2.1. Evaluarea însuşirilor fenotipice la păstrăvul curcubeu şi fântânel în funcţie de vârstă şi structura furajului utilizat.
Pentru atingerea obiectivului propus, din materialul biologic
care a format nucleul de reproducţie pe parcursul anilor 2004-2006 în
păstrăvăriile Remeţi şi Brădişor au fost constituite câte două loturi
experimentale, L1 şi L2, formate din câte 300 de exemplare. Pentru
hrănirea materialului biologic am utilizat două tipuri diferite de furaje
granulate, F1 şi F2, diferenţiate printr-un conţinut de proteină de 46%
(tabelul 41) şi respectiv 53% (tabelul 42), ambele furaje recomandate
pentru alimentaţia reproducătorilor, administrate pe o perioadă de 12
luni. Pe lângă hrană, o importanţă deosebită în creşterea reproducătorilor
de păstrăv o au şi parametrii mediali, considerent pentru care, alături de
tehnologia de hrănire ne-am propus şi o analiză detaliată a calităţii apei
din cele două păstrăvării, pe toată durata cercetărilor. De asemenea,
cercetările noastre s-au îndreptat şi spre caracterizarea materialului
biologic, în dinamică de la 2 la 4 ani.
11
Tabelul 41 . Compoziţia chimică a furajului granulat simplu F1
Specificare
Ponderea substanţelor % la dimensiunea granulei de 8 mm
Proteină brută 46 Lipide brute 16
Fibre 1.7 Cenuşă 9
Fosfor total 1.3 Energie digestibilă 18
Ingrediente: Produse şi subproduse din peşte, făină de grâu, ulei de peşte, subproduse din soia, făină de crustacee
Datele brute (probe de apă, măsurători corporale) au fost
analizate şi prelucrate statistic, atât premergător cât şi în perioadele de
reproducere specifice celor două specii de salmonide. Rezultatele
obţinute au fost structurate şi analizate pe ani calendaristici, specie, lot,
vârstă şi sex.
4.2.2. Stabilirea principalelor performanţe de reproducţie la păstrăvul curcubeu şi fântânel în funcţie de calitatea furajelor.
Pentru realizarea acestui obiectiv am avut în vedere
următoarele însuşiri: cantitatea de icre/lapţi recoltată de la fiecare
femelă/mascul Mi, Ml, numărul de icre/femelă � şi indicele
gonadosomatic GSI. De asemenea, am urmărit principalele aspecte care
au vizat procesul de incubaţie la păstrăvul curcubeu şi fântânel şi
performanţele care se obţin în funcţie de hrănirea diferenţiată a
reproducătorilor şi vârsta acestora. Pornind de la numărul total de icre şi
numărul de icre fecundate puse la incubat am evidenţiat numărul de
larve obţinut, precum şi pierderile înregistrate pe etapele considerate.
Având în vedere numărul diferit de icre recoltate în cele două
12
experimente, am format loturi de câte 250000 de icre puse la incubat în
funcţie de lotul de provenienţă (L1, L2), ciclu biologic şi specie. Pe tot
parcursul perioadei de incubaţie am monitorizat parametrii mediali ai
apei din incubatoare, procentul de pierderi după patru zile de la
incubaţie, procentul de ecloziune şi procentul de larve obţinut. Într-o
etapă următoare, pornind de la numărul de larve obţinut am analizat
procentul de supravieţuire al puietului până la vârsta de 90 de zile.
4.2.3. Stabilirea gradului de corelare între însuşirile morfologice şi reproductive la păstrăvul curcubeu şi fântânel. Pentru a stabili gradul şi sensul de corelare dintre unele însuşiri
morfologice şi de reproducţie am calculat coeficienţii de corelaţie
fenotipică (rpxy) diferenţiat pe cele două specii, sexe şi vârstă.
Prelucrarea datelor s-a realizat cu programul de statistică Graph Pad
Instat 3.
4.2.4. Oportunitatea obţinerii icrelor pentru consum de la hibrizii de păstrăv şi eficienţa economică în obţinerea acestor produse.
În cadrul păstrăvăriei Remeţi ne-am propus să obţinem icre
pentru consum de la un lot de 50 de femele de păstrăv curcubeu în vârstă
de 3 ani. În acest sens am efectuat măsurătorile corporale şi apoi
femelele au fost mulse pentru preluarea icrelor. Au fost stabilite valorile
medii şi indicii de dispersie pentru însuşirile urmărite, s-a efectuat
analiza însuşirilor fizico-chimice şi organoleptice ale icrelor, iar pentru a
evidenţia în ce măsură această activitate este oportună s-a calculat şi
analizat pragul de rentabilitate.
13
Tabelul 42. Caracteristicile şi ponderea substanţelor la furajul granulat extrudat F2
Specificare/
Ponderea substanţelor % la dimensiunea granulei de 8 mm
Proteină brută 53 Lipide brute 14 Carbohidraţi 16.0
Fibre 1.0 Cenuşă 9.0
Fosfor total 0.4 Energie brută (MJ/Kcal) 20.6/4933
Energie digestibilă (MJ/Kcal) 18.3/4367 Energie metabolizabilă (MJ/Kcal) 16/3916
Compoziţia chimică % Produse din peşte, ulei de peşte 46
Uleiuri şi grăsimi 5 Cereale, produse şi subproduse de cereale 40
Produse şi subproduse de plante oleaginoase 9 Minerale şi vitamine
Vitamina A 10000 IU Vitamina D3 800 mg Vitamina E 300 mg Vitamina C > 100 mg/kg
Adaosuri/kg
Astaxantină 50 mg/kg
4.2.5. Determinarea şi analizarea diametrului fibrei musculare la carnea de păstrăv În vederea stabilirii fineţei fibrei musculare am recoltat probe
de pe materialul biologic proaspăt. Recoltarea s-a făcut din muşchii
laterali, fâşii cu lungimea de 5-10 mm şi grosimea de 1-5 mm, şi care au
fost introduse în recipiente etichetate, în soluţie de formol. Prelucrarea
probelor a fost efectuată conform tehnicilor histologice moderne, la
Facultatea de Medicină Veterinară în laboratorul de Histopatologie din
cadrul USAMV Cluj-Napoca.
14
REZULTATE OBŢI�UTE
CAPITOLUL V. PĂSTRĂVĂRIA REMEŢI :
REZULTATE PRIVI�D EFECTUL HRĂ�IRII DIFERE�ŢIATE A REPRODUCĂTORILOR DE PĂSTRĂV CURCUBEU ASUPRA
I�DICILOR DE CREŞTERE ŞI REPRODUCŢIE
În păstrăvăria Remeţi a fost monitorizată şi analizată evoluţia şi
activitatea de creştere şi reproducţie la păstrăvul curcubeu
(Oncorhynchus mykiss), influenţa celor două furaje administrate (F1 şi
F2) şi respectiv vârsta materialului biologic. Cercetările s-au efectuat
după cum urmează: în anul 2004, în perioada de reproducere a
păstrăvului curcubeu (începând cu data de 05.01.2004), din materialul
biologic în vârstă de doi ani Pc2 care a format viitorul nucleu de
reproducţie am constituit loturile experimentale L1 şi L2 şi am efectuat
măsurătorile corporale diferenţiat pe cele două loturi şi pe fiecare sex în
parte. Hrănirea diferenţiată a păstrăvului curcubeu din cele două loturi s-
a efectuat începând cu data de 10.01. 2004 şi s-a încheiat în anul 2005,
odată cu apariţia primelor semne de nelinişte care preced reproducerea.
Începând cu data de 21.01.2005 s-a declanşat procesul de reproducere,
moment la care am efectuat măsurătorile corporale la materialul biologic
în vârstă de trei ani Pc3 care a fost utilizat apoi prima dată la reproducţie.
În cadrul loturilor constituite au fost recoltate produsele sexuale separat
pe cele două sexe, conform protocolului prezentat. În continuare,
păstrăvul curcubeu în vârstă de trei ani Pc3 a fost hrănit, diferenţiat cu
cele două furaje, timp de 12 luni, iar hrănirea a încetat în data de
20.01.2006. Odată cu declanşarea procesului de reproducţie am efectuat
din nou măsurătorile corporale şi am recoltat produsele sexuale de la
15
reproducătorii de păstrăv curcubeu în vârstă de patru ani Pc4. Pe baza
acestor măsurători corporale s-a efectuat caracterizarea materialului
biologic de păstrăv curcubeu în vârstă de 2, 3 şi 4 ani şi analiza
variabilităţii, în funcţie de furajul administrat. Rezultatele privind
dezvoltarea corporală şi indicii de reproducţie urmăriţi au fost studiate
comparativ pe etape de creştere, în funcţie de furajul administrat, în
aceleaşi condiţii de creştere.
Dezvoltarea păstrăvului curcubeu de la 2 la 3 ani indică, aşa
cum era de aşteptat, diferenţe foarte semnificative din punct de vedere
statistic pentru toate însuşirile pe care le-am urmărit, dintre care se
remarcă în mod deosebit performanţele obţinute la lotul doi L2. Evoluţia
ascendentă (fig. 44) înregistrată pe parcursul celor 12 luni la păstrăvul
curcubeu, demonstrează faptul că investiţia hranei şi a energiei conţinute
a fost eficient utilizată de tot materialul biologic luat în studiu, cu
menţiunea că deosebirile dintre cele două loturi sunt determinate de
diferenţele calitative ale furajului. Rezultatele obţinute în ceea ce
priveşte acumularea totală de masă corporală ATM şi sporul mediu
zilnic realizat SMZ (raportat la 365 de zile) (fig. 45), demonstrează, de
asemenea, efectul favorabil al hrănirii diferenţiate a reproducătorilor
asupra performanţelor de creştere. Constatăm faptul că cel mai mare
câştig în masă corporală ATM şi spor mediu zilnic SMZ a fost obţinut
în cazul lotului doi L2 hrănit cu furajul granulat extrudat cu nivel proteic
superior cu 7% . Concluzia ce se desprinde este că prin administrarea
furajului granulat extrudat F2 în hrana păstrăvului curcubeu care
urmează să fie utilizat la reproducerea artificială se obţin rezultate
16
superioare lotului martor, ceea ce ne face să considerăm că metoda se
poate generaliza şi la alte exploataţii salmonicole.
342.56 46
6.99
471.6
5
785.1
335
22.1712
.512
.2122
.09
21.6 22
.39
12.44 12
.71
38.73
29.09
22.37
41.33
36.5 50
.48
23.17
31.29
974.9
1494
.68
833.9
14.9
19.24
10.16
16.59
16.56
28.09
10.73
18.58
366.9
1
1023.03
632.3
4
450.1
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2
Lt Pm Mc Lt Pm Mc
masculi/males femele/females
0
200
400
600
800
1000
1200
2 ani/2 years 3 ani/3 years d Fig. 44. Evoluţia Pc de la 2 la 3 ani în funcţie de furajul administrat
4.66189.8
471.65
342.56335
466.99
7.56
660.78
974.9
833.9785.1
1494
.68
656.12
182.24
1023.03
632.34
366.91
450.1
2.8
1.79
1.23
1.01
1.73 0.
50
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
♂ ♀ ♂ ♀ ♂ ♀
Lotul 1/Lot 1 Lotul 2/Lot 2 Diferenţa/ Diferences
Masa corporală 2 ani/ Body weight at 2 year Masa corporală 3 ani/ Body weight at 3 year
ATM SMZ Fig. 45. Dinamica de creştere a păstrăvului curcubeu Pc de la 2 la 3 ani
17
Referitor la evoluţia păstrăvului curcubeu în intervalul 3 şi 4 ani
(tabelele 56, 57) rezultatele obţinute evidenţiază de asemenea diferenţe
la toate însuşirile urmărite atât între cele două loturi cât şi între cele două
sexe. Diferenţele înregistrate la masculi (tabelul 56) s-au dovedit a fi
foarte semnificative pentru lungimea corporală totală Lt, perimetrul
mare Pm şi masa corporală Mc. Privitor la masa lapţilor Ml am obţinut de
asemenea valori diferite în cele două cicluri biologice dar care sunt mult
mai evidente la materialul biologic din lotul doi L2. Astfel, la primul lot
L1 diferenţa faţă de primul ciclu biologic (3 ani) a fost de numai 2.23 g
care este semnificativă statistic. La lotul doi L2 însă, aceeaşi diferenţă s-a
dovedit a fi distinct semnificativă, astfel că, la 4 ani am realizat în cazul
masei lapţilor Ml o cantitate de lapţi cu cca 5 g mai mult. Mergând mai
departe cu analiza, la primul lot L1 am obţinut o diferenţă între cele două
cicluri biologice de numai 0.11% pentru indicele gonadosomatic GSI,
care apare ca fiind nesemnificativă din punct de vedere statistic. Pentru
aceeaşi însuşire însă, valoarea medie de 1.80±0.14% pe care am obţinut-
o la păstrăvul curcubeu de 4 ani este mai mare cu 0.36% faţă de primul
ciclu de reproducţie (3 ani) iar această diferenţă este semnificativă din
punct de vedere statistic. Rezultatele obţinute privind valorile indicilor
de reproducţie la masculii de păstrăv curcubeu în cele două cicluri
biologice relevă faptul că în cazul primului lot L1 investiţia furajului a
fost în cea mai mare parte direcţionată în dezvoltarea corporală iar în
cazul lotului doi L2 furajul a fost utilizat într-o proporţie semnificativ
mai mare în dezvoltarea gonadelor.
18
Tabelul 56. Diferenţele pentru însuşirile urmărite între masculii Pc ♂ de 3 şi 4 ani
Vârsta Diferenţa şi semnificaţia statistică Însuşi rea
Lot 3ani 4 ani d t p value
L1 36.50±0.58 41.27±0.44 4.77 6.55 *** p<0.001 Lt L2 41.33±0.46 45.17±0.48 5.78 3.84 *** p<0.001 L1 22.37±0.30 23.73±0.30 1.36 3.21 ** p≥0.01 Pm L2 29.09±0.44 31.60±0.40 2.51 4.22 *** p<0.001 L1 785.10±17.96 970.40±22.87 185.30 6.37 *** p<0.001 Mc L2 974.90±23.88 1454.60±34.10 479.70 11.52 *** p<0.001 L1 7.67±0.48 9.90±1.02 2.23 1.98 * p>0.05 Ml
L2 11.31±1.07 16.37±1.26 5.06 3.06 ** p<0.01 L1 1.10±0.07 1.21±0.08 0.11 1.04 ns p<0.05 GSI L2 1.44±0.11 1.80±0.14 0.36 2.02 * p>0.05
Lt=Lungimea totală/Total length (cm); Pm=Perimetrul mare/Large perimeter (cm); Mc=Masa corporală/Body weight (g); Mg =Masa gonadelor/Weight of gonads (g); GSI=Indice gonadosomatic/Gonosomatic index (%);
Tabelul 57.
Diferenţele pentru însuşirile morfologice între femele Pc ♀de 3 şi 4 ani Vârsta Diferenţa şi semnificaţia statistică Însuşi
rea Lot
3ani 4 ani d t p value
L1 38.73±0.82 41.67±0.40 2.94 3.22 ** p≥0.01 Lt L2 50.48±0.38 55.43±0.56 4.95 7.31 *** p<0.0001
L1 23.17±0.48 28.96±0.37 5.79 9.55 *** p<0.001 Pm L2 31.29±0.44 33.13±0.39 1.84 3.13 ** p≥0.01
L1 833.90±34.23 1017.40±26.44 183.50 4.24 *** p<0.0001 Mc
L2 1494.68±24.92 2345.13±33.03 850.45 20.5 *** p<0.0001 L1 150.43±15.96 193.47±12.38 43.04 2.13 * p<0.01 Mi
L2 264.93±11.64 339.93±11.88 75.00 4.51 *** p<0.0001 L1 1689.73±126.03 1876.90±79.95 187.17 1.25 ns p<0.05 � L2 3023.20±151.60 4258.17±155.4 1235.0 5.69 *** p<0.0001 L1 10.86±0.36 11.44±0.49 0.58 0.95 ns p=0.344 GSI
L2 17.38±0.60 19.41±0.99 2.03 1.75 * p=0.043 Lt=Lungimea totală/Total length (cm); Pm=Perimetrul mare/Large perimeter (cm); Mc=Masa corporală/Body weight (g); Mg =Masa gonadelor/Weight of gonads (g); GSI=Indice gonadosomatic/Gonosomatic index (%);
Valorile privind evoluţia performanţelor realizate în intervalul de la 3 la
4 ani (tabelul 57) în cazul femelelor scot în evidenţă, la ambele loturi,
19
faptul că materialul biologic şi-a continuat creşterea şi dezvoltarea şi
după primul ciclu de reproducere. Se poate constata totuşi că, materialul
biologic din lotul al doilea L2 a acumulat mai mult cu aproximativ 667 g
masă corporală faţă de cel din primul lot L1. Apreciem astfel faptul că
furajele extrudate asigură un nivel ridicat de energie cu efect benefic
sigur asupra performanţelor de creştere la păstrăvul curcubeu. Pentru
însuşirile de reproducţie am înregistrat de asemenea deosebiri între cele
două cicluri reproductive iar rezultatele cele mai bune au fost obţinute
de la materialul biologic în vârstă de 4 ani, comparativ cu cel de 3 ani,
pentru ambele loturi. Masa icrelor Mi în cazul primului lot L1
înregistrează o diferenţă de 43.04 g între cele două cicluri reproductive
analizate, care este semnificativă din punct de vedere statistic iar în
cazul lotului doi L2 aceeaşi diferenţă a fost mai mare cu cca 32 g,
dovedindu-se foarte semnificativă statistic. În ceea ce priveşte numărul
de icre � se constată că, în cazul primului lot L1 diferenţa de 187.17
bucăţi este nesemnificativă din punct de vedere statistic. Se poate afirma
faptul că din acest punct de vedere nu există diferenţe între materialul
biologic de 3 ani şi cel de 4 ani. În schimb, la lotul doi L2 diferenţa a fost
de 1235 icre în favoarea materialului biologic de 4 ani şi confirmă alte
rezultate obţinute cu privire la influenţa pe care o are furajul şi vârsta
asupra numărului de icre de păstrăv curcubeu. Dinamica de creştere a
materialului biologic din cele două loturi experimentale a fost diferită în
cele 12 luni de hrănire şi influenţată de diferenţa calitativă a furajului.
Rezultatele privind acumularea totală de masă corporală ATM şi sporul
mediu zilnic SMZ realizat indică valori superioare la lotul doi L2 atât
pentru masculi cât şi pentru femele (fig. 47). Constatăm astfel faptul că,
20
în cazul primului lot L1 masa corporală acumulată pe parcursul celor 12
luni (de la 3 la 4 ani) a înregistrat valori apropiate la masculi
(185.30±4.91) şi la femele (183.50±7,79) iar sporul mediu zilnic realizat
a fost asemănător la cele două sexe (0.51±0.01 şi 0.50±0.02).
833.9974.9
1494.68
189.8
660.78
970.4 1017.4
1454.61327.73
785.1
484.2
2345.13
850.45
479.7183.5185.3
294.4
666.95
0.5
0.51
1.31 2.
330.
81.
830
500
1000
1500
2000
2500
♂ ♀ ♂ ♀ ♂ ♀
Lotul 1/Lot 1 Lotul 2/Lot 2 Diferenţa/ Diferences
Masa corporală 3 ani/ Body weight at 3 year Masa corporală 4 ani/ Body weight at 4 year ATM SMZ Fig. 47. Dinamica de creştere a păstrăvului curcubeu Pc de la 3 la 4 ani
În cazul lotului doi L2 am înregistrat însă diferenţe mai mari între cele
două sexe. La lotul doi L2, pe parcursul celor 365 de zile, la femele am
înregistrat o acumulare totală de masă corporală ATM de 850.45±8.11 g
cu un spor mediu zilnic SMZ de aproximativ 2,33 g iar în cazul
masculilor câştigul de masă corporală ATM obţinut a fost mai redus cu
aproape 371 g, fiind de numai 479.70±10.22 g şi cu un spor mediu zilnic
SMZ realizat de cca 1.31 g. Reprezentarea grafică cu privire la
acumularea totală de masă corporală ATM în cele două cicluri biologice
21
şi reproductive (fig. 48) analizate de noi în cazul păstrăvului curcubeu
indică, de asemenea, rezultatele superioare obţinute în cazul lotului doi
L2, care a fost hrănit cu furajul granulat extrudat F2, atât în intervalul de
la 2 la 3 ani, cât şi între 3 şi 4 ani. Rezultatele obţinute de noi scot în
evidenţă faptul că evoluţia păstrăvului curcubeu în ceea ce priveşte
dezvoltarea corporală şi indicii de reproducţie pe care i-am urmărit se
continuă într-un ritm relativ intens după primul ciclu reproductiv iar
impactul celor două furaje F1 şi F2 administrate a fost de asemenea bine
diferenţiat.
335
970.4
450.1
185.3 183.
5
785.1
366.
91
466.
99
833.
9
1017
.4
1454.6
471.65
1494.68
2345.13
850.45
974.9
479.7
632.34
342.56
1023.03
0
500
1000
1500
2000
2500
Masa corporală 2 ani/
Body weight at 2 year
Masa corporală 3 ani/
Body weight at 3 year
Masa corporală 4 ani
/Body weight at 4 year
ATM 2 -3 ATM 3 -4
Lotul 1/Lot 1 ♂ Lotul 1/Lot 1 ♀ Lotul 2/Lot 2 ♂ Lotul 2/Lot 2 ♀
Fig. 48. Evoluţia păstrăvului curcubeu în funcţie de ciclul biologic şi
furajul administrat
22
CAPITOLUL VI. PĂSTRĂVĂRIA BRĂDIŞOR:
REZULTATE PRIVI�D EFECTUL HRĂ�IRII DIFERE�ŢIATE A REPRODUCĂTORILOR DE PĂSTRĂV FÂ�TÂ�EL ASUPRA
I�DICILOR DE CREŞTERE ŞI REPRODUCŢIE
În perioada 2004-2006 cercetările noastre au avut în vedere
evoluţia şi activitatea de reproducţie la păstrăvul fântânel (Salvelinus
fontinalis) în funcţie de hrănirea diferenţiată cu cele două furaje
granulate F1 şi F2 şi de vârsta materialului biologic. Etapele cercetărilor
s-au desfăşurat după cum urmează: În anul 2004, în perioada de
reproducere caracteristică păstrăvului fântânel (începând cu data de
10.10.2004) am constituit loturile experimentale L1 şi L2 din materialul
biologic în vârstă de doi ani Pf2 la care am efectuat măsurătorile
corporale pe cele două loturi şi respectiv pe cele două sexe. Hrănirea
diferenţiată a păstrăvului fântânel s-a efectuat pe parcursul a 12 luni,
începând cu data de 15.10.2004 şi până în data de 26.10.2005, moment
în care au apărut primele semne caracteristice ce preced reproducerea.
La cele două loturi de păstrăv în vârstă de trei ani Pf3 am efectuat
măsurătorile corporale şi am recoltat produsele sexuale la cele două
sexe. În următoarea etapă, păstrăvul fântânel Pf3 a fost hrănit în
continuare timp de alte 12 luni cu cele două tipuri de furaje F1 şi F2 iar
hrănirea a încetat în data de 30.10.2006 când condiţiile meteorologice
ne-au permis efectuarea reproducerii artificiale. Odată cu declanşarea
procesului de reproducţie am efectuat din nou măsurătorile corporale şi
am recoltat produsele sexuale de la reproducătorii de patru ani Pf4.
Măsurătorile efectuate au fost prelucrate statistic iar pe baza datelor
obţinute am efectuat analiza şi caracterizarea materialului biologic care a
23
format nucleul de reproducţie pe parcursul anilor 2004 şi 2006, precum
şi evoluţia acestuia în funcţie de furajul administrat. Cercetările noastre
cu privire la evoluţia materialului biologic luat în studiu în funcţie de
hrănirea diferenţiată cu cele două furaje granulate F1 şi F2 s-au
desfăşurat pe etape de creştere începând cu vârsta de 2 ani când, am
analizat însuşirile fenotipice, şi au continuat pe parcursul celor două
cicluri de reproducţie, respectiv 3 şi 4 ani. Am urmărit astfel dinamica
de creştere a păstrăvului fântânel Pf de la 2 la 3 ani şi respectiv de la 3 la
4 ani precum şi rezultatele privind indicii de reproducţie în funcţie de
cele două cicluri biologice şi respectiv în funcţie de furajul administrat.
Corespunzător acumulării totale de masă corporală ATM în cele două
perioade am calculat viteza de creştere, exprimată prin sporul mediu
zilnic SMZ pe durata unui an şi am analizat astfel dinamica de creştere a
materialului biologic de păstrăv fântânel în cele două cicluri biologice în
funcţie de furajul administrat. În continuare prezentăm rezultatele pe
care le-am obţinut în ceea ce priveşte caracterizarea şi evoluţia
păstrăvului fântânel în funcţie de cele două furaje administrate începând
cu vârsta de 2 ani şi până la vârsta de 4 ani, diferenţiat la cele două sexe.
În intervalul de la 2 la 3 ani, diferenţele dintre cele două cicluri
biologice s-au dovedit a fi foarte semnificative din punct de vedere
statistic sub raportul dimensiunilor corporale atât la masculi cât şi la
femele iar dinamica de creştere a evoluat diferit la cele două loturi L1 şi
L2. Reprezentarea grafică din fig. 68 relevă foarte sugestiv evoluţia
dezvoltării păstrăvului fântânel de la vârsta de 2 ani şi până la 3 ani.
Corespunzător însuşirilor pe care le-am urmărit, evoluţia materialului
24
biologic din cele două loturi a fost diferită şi deosebită, cu menţiunea că
în cazul lotului doi L2 am obţinut valori medii superioare lotului martor.
26.0
3
26.2
13.23
13.5
3
281.66
283.55
26.57
27.0
3
13.83
13.9
334.
53
336.47
30.9
734
.8
20.47
23.57
508.33
616.53
32.78
35.1
3
21.5
24
565.
73
762.67
231.2
7.24
426.2
226.67
4.94
8.6
10.04 7.678.1
332.98
10.16.21
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2
Lt Pm Mc Lt Pm Mc
Masculi/Males ♂ Femele/Females ♀
2ani/2 years 3 ani/3 years d
Fig. 68. Evoluţia Pf de la 2 la 3 ani în funcţie de furajul administrat
Dacă ne referim la acumularea totală de masă corporală ATM
şi sporul mediu zilnic SMZ pentru perioada analizată (fig. 69) de noi la
păstrăvul fântânel, constatăm că performanţele cele mai bune atât la
masculi cât şi la femele au fost obţinute de lotul doi L2. La lotul martor
L1 femelele au realizat o acumulare totală de masă corporală ATM mai
mare cu numai 4.53 g faţă de masculi iar sporul mediu zilnic SMZ a fost
sub valoarea unitară la ambele sexe. Comparativ cu aceste rezultate
constatăm că materialul biologic din lotul doi L2 a realizat un spor
mediu zilnic foarte aproape de 1g/zi în cazul masculilor iar la femele am
25
obţinut cca 1,17 g /zi. Acest rezultat scoate în evidenţă faptul că viteza
de creştere a păstrăvului fântânel din lotul doi L2 a fost mai mare
datorită conversiei mult mai bune a furajului granulat extrudat. Se poate
afirma astfel oportunitatea utilizării unui astfel de furaj cu nivel proteic
ridicat care contribuie în mod deosebit la performanţele de creştere a
păstrăvului fântânel la această vârstă.
281.66
334.53
283.55
336.47
1.89 1.94
508.33
565.73
616.53
762.67
108.2
196.94
226.67 231.2
332.98
426.2
106.31
195
0.29 0.54
0.62 0.631.170.91
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
♂ ♀ ♂ ♀ ♂ ♀
Lotul 1/Lot 1 Lotul 2/Lot 2 Diferenţa / Diferences
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
Masa corporală 2 ani/ Body weight at 2 year Masa corporală 3 ani/ Body weight at 3 year ATM SMZ Fig. 69. Dinamica de creştere a păstrăvului fântânel Pf de la 2 la 3 ani
Rezultatele cu privire la dinamica de creştere şi evoluţia
păstrăvului fântânel între 3 şi 4 ani relevă faptul că procesul de creştere
a continuat într-o evoluţie ascendentă iar diferenţele înregistrate între
cele două loturi scot în evidenţă viteza de creştere mai mare pe care a
avut-o materialul biologic din lotul doi L2 care a fost hrănit cu furajul
granulat extrudat F2. Corespunzător principalelor însuşiri urmărite pe
26
parcursul celor 12 luni, procentul de creştere prezintă diferenţe la cele
două sexe (fig. 70).
30.9
7
34.8
20.4
7
23.5
7
508.3
3
616.5
3
7.3
3
9.1
3
1.3
5
1.4
7
32.7
8
35.1
3
21.5
24
565.7
3 762.6
7
78.7
7
115.2
3
1699.7
2019.6
7
14.1
6
15.2
9
34.8
6
40.2
7
22.6
25.8
3
705.4
5
9.1
1
18.2
7
1.4
9
1.6
8
35 43.0
7
23.7
4
28.6
7
715.6
4
1440
115.2
3
250
1843
15.2
9
17.1
4
3214.2
1054.3
3
677.33
1194.5
143.3
1.851.1336.46
134.77
149.91
4.67
2.247.942.22
0.21
0.149.14
1.782.26
2.13
3.895.47
197.12
437.8
-50
250
550
850
1150
1450
1750
2050
2350
2650
2950
3250
L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2 L1 L2
Lt Pm Mc Mi GSI Lt Pm Mc Mi N GSI
Masculi/Males ♂ Femele/Females ♀
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
3ani/3 years 4 ani/4 years d Fig. 70. Evoluţia Pf de la 3 la 4 ani în funcţie de furajul administrat
Aceste rezultate dovedesc că aportul de hrană cu nivel proteic ridicat şi
calitatea nutrienţilor din furajul granulat extrudat administrat în
continuare până la vârsta de 4 ani au avut un rol determinant care a
contribuit la sporirea dimensiunilor corporale şi mai ales la câştigul de
masă vie. Având în vedere faptul că materialul biologic a fost identic iar
hrana a fost administrată la acelaşi nivel cantitativ, consider că
valorificarea şi conversia furajului granulat extrudat F2 a fost mult mai
eficientă comparativ cu furajul F1. Analiza însuşirilor de reproducţie pe
care le-am urmărit scot în evidenţă, de asemenea, rezultatele deosebite
realizate de materialul biologic din lotul al doilea L1. Este suficient să
27
menţionez că la lotul doi L2 s-a obţinut o cantitate de icre mai mare cu
cca 162 g, respectiv cu aproape 42% mai mult faţă de primul lot L1. De
asemenea numărul de icre � obţinut a fost considerabil mai mare, cu
1371 bucăţi la lotul al doilea L2 faţă de primul lot L1 de la care am
recoltat 1843.00±154.87 icre. Rezultatele obţinute cu privire la însuşirile
urmărite ne permit să recomandăm utilizarea furajului granulat extrudat
cu un nivel proteic de cel puţin 50% în hrana păstrăvului fântânel în
scopul obţinerii performanţelor de creştere şi reproducţie şi implicit
pentru eficientizarea producţiei. Diferenţele dintre cele două loturi sunt
evidente şi în ceea ce priveşte acumularea de masă corporală ATM şi
respectiv rata de creştere exprimată prin sporul mediu zilnic SMZ
realizat. Valorile obţinute ne permit să evidenţiem cantitatea de masă vie
acumulată de fiecare păstrăv pe parcursul celor 365 de zile, diferenţiat
pe cele două loturi. Din rezultatele obţinute se poate observa faptul că,
în această perioadă, rata de creştere la păstrăvul fântânel a fost diferită în
funcţie de furajul administrat; de asemenea, constatăm la acest
parametru şi influenţa pe care a avut-o sexul. Reprezentarea grafică din
fig. 71 evidenţiază faptul că femelele din lotul doi L2 au obţinut cel mai
mare câştig de masă corporală pentru perioada analizată (677.33±14.35
g) şi care înseamnă o acumulare de substanţă egală cu 1.85 g/zi. Pentru
acelaşi lot L2, masculii au obţinut la vârsta de 4 ani o masă corporală de
1054.33±24.17 g şi care reflectă un câştig echivalent cu 437.80±8.70 g
realizat cu cca 1.20 g/zi. Sub raportul ratei de creştere, analiza
comparativă dintre cele două loturi L1 şi L2 relevă o diferenţă de 1.44
g/zi în cazul femelelor şi de 0.66 g/zi la masculi în favoarea lotului doi
L2 care a fost hrănit cu furajul granulat extrudat F2. În acelaşi context, se
28
constată că acumularea de masă corporală ATM şi viteza de creştere a
păstrăvului fântânel între 3 şi 4 ani a fost diferită la cele două sexe însă
valorile obţinute au fost sub valoarea unitară la primul lot L1 şi peste în
cazul lotului doi L2 la ambele sexe.
705.45 715.64
1054.33
1440
348.88
724.36
108.2
196.94
762.67
616.53565.73
508.33
677.33
240.68
527.42
197.12
149.91
437.8
1.85 0.66 1.440.54 0.41 1.2
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
♂ ♀ ♂ ♀ ♂ ♀
Lotul 1/Lot 1 Lotul 2/Lot 2 Diferenţa / Diferences
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Masa corporală 3 ani/ Body weight at 3 year Masa corporală 4 ani/ Body weight at 4 year ATM SMZ
Fig. 71. Dinamica de creştere a păstrăvului fântânel Pf de la 3 la 4 ani
Cercetările efectuate în cele două cicluri biologice ne-au permis să
constatăm o evoluţie diferită a păstrăvului fântânel până la vârsta de 4
ani în funcţie de furajul administrat. Rezultatele privind acumularea de
masă corporală şi viteza de creştere sunt semnificativ mai bune în cazul
lotului doi L2. Aferent însuşirilor de reproducţie urmărite am constatat
de asemenea diferenţe semnificative între cele două sexe în cele două
cicluri biologice sub raportul investiţiei şi pregătirii organismului pentru
această etapă fiziologică. Dinamica de creştere a păstrăvului fântânel aşa
29
cum este redată în graficul din fig. 72 relevă o curbă ascendentă
indiferent de ciclul biologic, cu amplitudinea cea mai mare în cazul
lotului doi L2. Pe de altă parte investiţia celor două furaje F1 şi F2 a fost
variată în cele două cicluri biologice atât la masculi cât şi la femele iar
rezultatele arată o diferenţiere semnificativă. În primul ciclu biologic, de
la 2 la 3 ani, păstrăvul fântânel din primul lot L1 obţine un spor de masă
corporală de cca 227 g la masculi şi 231 g la femele. În cel de-al doilea
ciclu biologic, de la 3 la 4 ani, masculii au realizat 197 g iar femelele au
înregistrat 150 g. Rezultatele obţinute ne permit să constatăm la primul
lot L1 o dezvoltare mai bună în intervalul de la 2 la 3 ani.
281.66
334.53
565.73
231.2
149.91
226.67 197.12
508.33
705.45 715.64
437.8
677.33
332.98
1054.33
616.53
283.55
426.2
1440
762.67
336.47
0
100
200
300
400
500
600
700
800
Masa corporală 2 ani/
Body weight at 2 year
Masa corporală 3 ani/
Body weight at 3 year
Masa corporală 4 ani
/Body weight at 4 year
ATM 2 -3 ATM 3 -4
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
Lotul 1/Lot 1 ♂ Lotul 1/Lot 1 ♀ Lotul 2/Lot 2 ♂ Lotul 2/Lot 2 ♀
Fig. 72. Evoluţia păstrăvului fântânel Pf în funcţie de ciclul biologic şi furajul administrat
Aceste valori arată faptul că intensitatea de creştere a fost mai mare în
prima parte a perioadei analizate, după care acestea au scăzut treptat. În
30
schimb, la lotul doi L2 rezultatele ne arată o evoluţie mult mai bună atât
la masculi cât şi la femele în cel de-al doilea ciclu biologic, respectiv de
la 3 la 4 ani. Se observă că în această perioadă acumularea de masă
corporală ATM a fost de aproape 438 g la masculi şi 677 g la femele. În
primul ciclu biologic (de la 2 la 3 ani) performanţele au fost mai scăzute,
masculii obţinând aproximativ 333 g iar femelele 426 g. Aceste rezultate
demonstrează pe de o parte faptul că procesul de creştere la păstrăvul
fântânel, exprimat ca şi modificare a dimensiunilor corporale şi a masei
vii este un proces continuu iar pe de altă parte, intensitatea de creştere şi
acumularea de masă corporală este influenţată semnificativ de calitatea
furajului administrat. Având în vedere importanţa procesului de
reproducere artificială în păstrăvării considerăm că trebuie să se acorde
o atenţie deosebită în primul rând calităţii biologice a reproducătorilor
care vizează printre altele cuantificarea dimensiunilor corporale şi
respectiv a vitezei de creştere. Trebuie menţionat de asemenea faptul că
la vârsta de 4 ani, respectiv în al doilea ciclu de reproducţie, se obţine
cea mai bună creştere şi dezvoltare şi cantitatea cea mai mare de produse
sexuale. În urma rezultatelor obţinute se desprinde concluzia că
performanţele de reproducţie la specia Salvelinus fontinalis crescută în
condiţiile de păstrăvărie clasică pot fi îmbunătăţite atât prin alegerea
atentă a genitorilor, cât mai ales prin administrarea furajului granulat de
calitate superioară.
31
CAPITOLUL VII. REZULTATE OBŢI�UTE PE PERIOADA I�CUBAŢIEI LA
PĂSTRĂV Î� FU�CŢIE DE SPECIE ŞI DE FURAJUL ADMI�ISTRAT PE CICLURI DE REPRODUCŢIE
În acest capitol ne-am propus să urmărim performanţele obţinute pe
durata incubaţiei în funcţie de calitatea furajului administrat
reproducătorilor, diferenţiat pe cele două cicluri biologice iar rezultatele
au fost redate în tabelele şi graficele care urmează (fig. 73, 74). Datorită
faptului că numărul de icre recoltat şi procentul de fecunditate a fost
diferit, în cadrul casei de incubaţie din fiecare păstrăvărie am constituit
două loturi formate din câte 25 de incubatoare în care am monitorizat
procesul de incubaţie şi ecloziune al icrelor fecundate ce au provenit din
fiecare lot de reproducători. La o densitate impusă de 10000
icre/incubator am monitorizat astfel un număr total iniţial de icre
(2500000) puse la incubat care a fost egal pentru fiecare lot de
provenienţă şi urmărit pe cele două cicluri de reproducţie. Am înregistrat
pentru fiecare lot pierderile după 4 zile de incubaţie şi pierderile la
ecloziune. De asemenea, am analizat numărul de larve obţinut şi
procentul de supravieţuire raportat la 250000 icre puse la incubat.
Analiza rezultatelor privind indicii de reproducţie la păstrăvul curcubeu
şi fântânel a vizat în cele din urmă numărul total de puieţi care s-au
obţinut la vârsta de 90 de zile. Pornind de la numărul de larve eclozate,
ne-am raportat la 30-60-90 de zile şi am înregistrat pierderile pe fiecare
lună calendaristică în parte. La sfârşitul perioadei de 90 de zile am
obţinut astfel numărul total de puieţi din care, în urma selecţiei se va
constitui viitoarea producţie de peşte în fiecare păstrăvărie. Pe durata
incubaţiei icrelor parametrii mediali au fost identici pentru fiecare lot şi
32
caracteristici sursei de apă ce alimentează casa de incubaţie din fiecare
păstrăvărie. Rezultatele procesului de incubaţie au scos în evidenţă
existenţa unor diferenţe importante atât între specii cât şi între cele două
cicluri reproductive. Performanţele cele mai bune le-am obţinut la
păstrăvul curcubeu şi, ceva mai reduse la fântânel. Constatăm astfel că
dezvoltarea embrionară este un proces complex influenţat de factorii
genetici, de mediu şi de specie. Pierderile pe durata incubaţiei au fost
mai mari la păstrăvul fântânel Pf faţă de păstrăvul curcubeu Pc atât la
vârsta de 3 ani cât şi la 4 ani, ceea ce arată o sensibilitate mai mare la
păstrăvul fântânel. Rezultatele noastre relevă faptul că asigurarea unei
descendenţe viabile şi viguroase la păstrăvul curcubeu şi fântânel este
dependentă de calitatea reproducătorilor iar furajul consumat de aceştia
atât în perioada de creştere şi dezvoltare precum şi premergător
reproducerii a influenţat în mod semnificativ acest proces. Furajul testat,
prin ingedientele conţinute a avut un rol determinant asupra
performanţelor obţinute în reproducţia artificială la cele două specii de
păstrăv, influenţând dezvoltarea gonadelor şi fecunditatea. Calitatea
icrelor şi a lapţilor a fost îmbunătăţită de asemenea semnificativ prin
administrarea furajului testat în hrana reproducătorilor. Analiza
comparativă a celor două furaje granulate F1 şi F2 pe care le-am utilizat
în hrana reproducătorilor de păstrăv curcubeu şi fântânel relevă faptul că
nivelul mai ridicat al proteinei (53%) dar mai ales adaosul de minerale şi
vitamine în cazul furajului granulat extrudat F2 au contribuit
semnificativ la îmbunătăţirea calităţii icrelor, dar în acelaşi timp a avut
un efect direct şi asupra numărului de larve obţinut, respectiv a
procentului de supravieţuire.
33
75.9
68.42
83.979.3
6.84
10.88
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
Pc 3 Pf 3
0
2
4
6
8
10
12
lot 1 lot 2 diferente
Fig.73.Procentul de larve în primul ciclu de reproducţie la Pc şi Pf
80.91
72.63
87.75
81.96
9.33
6.84
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Pc 4 Pf 4
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
lot 1 lot 2 diferente
Fig. 74. Procentul de larve în al doilea ciclu reproductiv la Pc şi Pf
34
CAPITOLUL VIII. GRADUL ŞI SE�SUL DE CORELARE DI�TRE Î�SUŞIRILE
MORFOLOGICE ŞI REPRODUCTIVE LA PĂSTRĂVUL CURCUBEU ŞI FÂ�TÂ�EL
Corelaţia fenotipică estimată şi exprimată prin coeficientul de
corelaţie fenotipică (r) redă sensul şi gradul de interdependenţă dintre
valorile fenotipice ale însuşirilor pe care le-am urmărit la păstrăvul
curcubeu şi fântânel la vârsta de 3 ani şi 4 ani, diferenţiat la cele două loturi
experimentale care au fost hrănite cu două tipuri de furaje granulate. Am
constatat că valorile corelaţiilor sunt diferite de la o pereche de însuşiri la
alta, chiar şi în cadrul aceleiaşi populaţii. De asemenea, am obţinut valori
reduse ale coeficienţilor de corelaţie fenotipică dintre însuşirile
morfologice şi cele de reproducţie. O explicaţie este faptul că timpul de
maturare al gonadelor este diferit la fiecare individ. Prin urmare corelaţiile
sunt proprii însuşirilor între care acestea se estimează, iar între cele două
specii de păstrăv apar diferenţe cu privire la gradul şi sensul de corelare
dintre însuşirile urmărite. În funcţie de ciclul biologic apar de asemenea
diferenţe cu privire la corelaţiile fenotipice care se modifică odată cu
înaintarea în vârstă. În urma rezultatelor obţinute se desprinde importanţa
deosebită atât a bazei ereditare precum şi a factorilor de mediu care,
împreună intervin în exteriorizarea fenotipică a caracterelor la păstrăvul
aparţinând celor două specii luate în studiu. Ca urmare a rezultatelor
obţinute se desprinde necesitatea ca în alegerea materialului de reproducţie
să avem în vedere şi corelaţia pozitivă şi intensă dintre următoarele perechi
de însuşiri: lungimea corporală totală şi masa corporală; lungimea
corporală şi perimetrul mare; masa corporală şi masa icrelor; masa
icrelor şi indicele gonadosomatic.
35
CAPITOLUL IX. POSIBILITATEA DE VALORIFICARE A MATERIALULUI
BIOLOGIC HIBRID DE PĂSTRĂV PE�TRU PRODUCEREA ICRELOR DE CO�SUM.
Având în vedere că icrele embrionate importate provin din
diverse încrucişări, constituind hibrizi mono sau multirasiali şi nu pot fi
utilizaţi la reproducţie, am considerat oportun să-i creştem până la
primul ciclu reproductiv, obţinând pe lângă valorificarea peştelui şi
valorificarea icrelor, produs atât de solicitat pe piaţă. În cadrul
păstrăvăriei Remeţi ne-am propus să obţinem icre pentru consum de la
un lot de 50 de femele de păstrăv curcubeu în vârstă de 3 ani. În acest
sens am efectuat măsurătorile corporale şi apoi femelele au fost mulse
pentru preluarea icrelor. Valorile medii ale însuşirilor pe care le-am
urmărit au scos în evidenţă rezultate importante sub aspect economic şi
semnificative. Din cele 50 de femele mulse au cedat icre un număr de 43
de exemplare, reprezentând 86% din lotul luat în studiu. Masa icrelor
evidenţiază o medie de 248.26±8.58 g cu un coeficient de variaţie
V=22,68%. Numărul de icre obţinut variază între 2071 şi 4516 bucăţi cu
o medie de 3286.00±99.85 bucăţi iar valoarea indicelui gonadosomatic
(9.82±0.26%) se încadrează în limita minimă specifică acestui indice.
Referitor la calitatea icrelor, analiza acestora pune în evidenţă, aşa cum
era de aşteptat, valoarea nutritivă deosebită, care este datorată
conţinutului de proteine şi grăsimi, iar aspectul comercial apare evident
din însuşirile organoloptice şi mărimea acestora. Cantitatea totală de icre
obţinută a fost de cca 11 kg şi a fost valorificată la un preţ de 80 €.
36
9.1. EFICIENŢA ECONOMICĂ ESTIMATIVĂ
Pentru a evidenţia în ce măsură activitatea de producere a
icrelor de păstrăv pentru consum este sau poate fi o activitate economică
eficientă într-o păstrăvărie, s-a determinat pragul de rentabilitate zero.
În acest scop, atât cheltuielile cât şi veniturile au fost dimensionate
pentru producerea a 100 kg de icre. Fluxul tehnologic pentru realizarea
acestei producţii presupune stabilirea necesarului de material biologic,
ţinând cont de pierderile estimate pe categorii de vârstă până la
recoltarea şi valorificarea icrelor pentru consum. Pentru stabilirea
necesarului de material biologic necesar producerii a 100 kg icre au fost
luate în calcul rezultatele obţinute în cadrul păstrăvăriei Remeţi din lotul
de 50 femele hibride. Considerând pierderile totale (49.5%) de la stadiul
de icre embrionate şi până la vârsta de 36 de luni, s-a stabilit că pentru a
se putea asigura un număr de aproximativ 530 de femele de păstrăv
curcubeu hibrid care, la vârsta aceasta pot fi mulse, este necesar un
număr de aproximativ 900 de icre embrionate. Stabilirea preţului şi
achiziţionarea icrelor embrionate în păstrăvăriile din ţara noastră se face,
de regulă, la 1000 bucăţi, astfel că, pornind de la aceste premise, a fost
luată în calcul achiziţionarea a 1000 bucăţi icre embrionate. Deoarece o
pondere importantă din totalul cheltuielilor de producţie într-o
păstrăvărie sunt reprezentate de costurile cu furajele (40-65%) am
evidenţiat valoarea acestora în funcţie de grupa de vârstă şi faza de
creştere, stabilite conform tehnologiei de creştere a păstrăvului
curcubeu, precum şi pe baza datelor şi rezultatelor obţinute în
păstrăvăriile analizate. Preţurile de achiziţionare a furajelor diferă în
funcţie de grupa de vârstă, astfel că fazele tehnologice au fost adaptate
37
ţinându-se cont de acest aspect. Cel mai mare preţ de achiziţie este
pentru categoria de larve şi alevini (7,308 lei/kg furaj) iar cel mai mic
(4,200 lei/kg furaj) pentru categoria păstrăvului de la 12-36 luni. În
cazul păstrăvului cu vârsta cuprinsă între 3-12 luni preţul de achiziţie al
furajului este de aproximativ 6,0 lei/kg. În scopul stimulării dezvoltării
gonadelor, înainte cu două luni de perioada de reproducere caracteristică
speciei Oncorhynchus mykiss a fost estimat un consum de aproximativ
20 kg furaj specific categoriei de reproducători, care se achiziţionează la
un preţ de 6,51 lei/kg. Indicatorii eficienţei economice au fost calculaţi
pornind de la cheltuielile variabile şi cheltuielile fixe. Costurile variabile
defalcate pe grupe de vârstă s-au calculat pornind de la premiza că 60%
sunt reprezentate de furaje. Analiza acestora evidenţiază valoarea cea
mai mare (11137,00 lei) pentru categoria 12-36 luni care se justifică,
având în vedere şi perioada de timp mai mare. Pentru a calcula costurile
variabile totale, punctul de plecare a fost achiţionarea icrelor
embrionate. Preţul de achiziţie al icrelor embrionate variază între 14 şi
18 € (plus valoarea TVA), astfel că, noi am calculat un preţ de
achiziţionare al acestora de 89,964 lei/1000 bucăţi. Costurile variabile
totale calculate pentru obţinerea unei producţii de 100 kg icre consum au
o valoare de aproximativ 11448 lei. Structura cheltuielilor fixe se
prezintă astfel: pentru întreţineri, reparaţii şi cheltuielile generale de
administraţie au fost alocate câte 1,68 procente (228,977 lei) iar
cheltuielile generale de administraţie au reprezentat 12,6%, respectiv
1717,33 lei. Previziunea profitului reprezintă o secţiune importantă a
previziunii financiare şi are ca scop analiza activităţilor desfăşurate
pentru mobilizarea factorilor de creştere a eficienţei economice.
38
Indicatorii eficienţei economice care justifică de altfel activitatea de
creştere a păstrăvului curcubeu Hibrid pentru producţia de icre
evidenţiază faptul că profitul net care se poate obţine este de 16779 lei,
în condiţiile în care kilogramul de icre se vinde la valoarea de 336 lei,
reprezentând 80 € la un curs valutar calculat pentru 1 € = 4,2 lei (sursa
www.bnr.ro). Pragul de rentabilitate zero (punctul mort) este dat de acel
volum al producţiei, respectiv al vânzărilor, la care se recuperează în
totalitate cheltuielile efectuate, fără a se obţine profit. Cunoaşterea
acestui punct critic este foarte important deoarece nerealizarea
producţiei şi a vânzărilor stabilite va conduce la pierderi. În cazul nostru
pragul de rentabilitate zero de 9,82 kg arată faptul că pentru un lot de
1000 icre embrionate achiziţionate în faza iniţială, din care rezultă 530
femele care pot fi mulse, activitatea devine rentabilă în condiţiile
tehnologice specificate. Rentabilitatea capitalului investit specifică
faptul că pentru fiecare unitate monetară (um) investită în cadrul
producţiei, fermierul câştigă 1,23 um. Comparând această rată a
rentabilităţii de 123 % cu rata dobânzii medii a pieţei (în jur de 12-15 %
sursa www.bnr.ro) se poate observa faptul că, această posibilitate de
valorificare a producţiei secundare este deosebit de atractivă din punct
de vedere economic. Pentru a analiza stabilitatea modului de valorificare
a acestui tip de producţie în funcţie de preţul de comercializare s-a
analizat sensibilitatea pragului de rentabilitate zero, şi respectiv a ratei
rentabilităţii capitalului investit. Din figura 75 se poate observa faptul
că, în urma scăderii preţului de vânzare cu aproximativ 60% (ipoteza cea
mai pesimistă luată în considerare) unitatea salmonicolă este şi în aceste
condiţii profitabilă întrucât trebuie să producă doar 77 kg de icre pentru
39
a acoperi toate cheltuielile generate de un lot de productie de 1000 icre
embrionate achiziţionate. Rezultatele obţinute dovedesc astfel faptul că
activitatea de producere a icrelor de păstrăv curcubeu, utilizând femele
hibride, este rentabilă atât ca şi producţie secundară într-o păstrăvărie,
cât şi ca producţie principală. În condiţiile păstrăvăriilor din ţara noastră,
creşterea eficienţei economice se poate face astfel şi prin activitatea de
producere şi valorificare a icrelor recoltate de la aceste femele de păstrăv
curcubeu.
40
60
80
100
77
22
13,29,3321
74
127
180
0
20
40
60
80
100
120
1 2 3 4
E-k
g
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
200
%
Preţ (price)(€)
Pragul de rentabilitate (treshold of profitableness)(kg)
Rata rentabilităţii capitalului investit (capital investment profitableness rate)%
Fig. 75. Analiza pragului de rentabilitate zero
40
CAPITOLUL X. VARIAŢIA DIAMETRULUI FIBREI MUSCULARE LA CAR�EA
DE PĂSTRĂV CURCUBEU ŞI FÂ�TÂ�EL Pentru a evidenţia modul în care textura cărnii este condiţionată de
diametrul fibrei musculare, în acest capitol am efectuat analiza probelor
de muşchi prelevate de la păstrăvul fântânel şi curcubeu la vârsta de 1
an, 2 ani şi respectiv 3 ani iar rezultatele sunt prezentate în funcţie de
specia de referinţă. În urma măsurătorilor efectuate am calculat valorile
medii şi indicii statistici pentru această însuşire (tabelul 89) diferenţiat
pe specie, vârstă şi respectiv masa corporală.
Tabelul 89. Diametrul fibrei musculare (µ) la păstrăvul curcubeu şi fântânel
Specia
Vârsta (luni)
Masa corporală
(g) n
X±sx
V%
Oncorhynchus mykiss 12 205 106 47.67±1.95 42.05
Salvelinus fontinalis 12 235 106 67.67±2.67 40.59
Oncorhynchus mykiss 24 330 106 48.65±1.66 35.15
Salvelinus fontinalis 24 395 106 76.25±3.48 47.06
Oncorhynchus mykiss 36 1200 106 59.14±2.72 47.39
Salvelinus fontinalis 36 800 106 94.34±4.23 46.14
Analiza acestor rezultate relevă valori foarte diferite la cele două specii
de păstrăv, cu menţiunea că, cel mai mic diametru la fibra musculară s-a
înregistrat la vârsta de 1 an pentru ambele specii. Astfel, după primele
12 luni de creştere, diametrul fibrei musculare a fost de 47.67±1.95 µ la
păstrăvul curcubeu şi respectiv de 67.67±2.67 µ în cazul păstrăvului
fântânel. Valorile pe care le-am obţinut la diametrul fibrei musculare în
41
cazul celor două specii de păstrăv scot în evidenţă faptul că textura
cărnii se modifică odată cu înaintarea în vârstă şi în funcţie de masa
corporală. La păstrăvul curcubeu se poate observa o creştere progresivă
la diametrul fibrei musculare pornind de la o valoare medie de
48.65±1.66 µ la vârsta de 2 ani şi ajunge la 59.14±2.72 µ la 3 ani. La
păstrăvul fântânel se poate constata aceeaşi creştere a diametrului la
fibra musculară în funcţie de vârstă, însă cu o amplitudine mult mai
mare. Constatăm astfel că dacă la vârsta de 1 an valoarea medie a fost
de 67.67±2.67 µ, la vârsta de 2 ani a fost mai mare cu cca 8.5 µ, iar la 3
ani atinge 94.34±4.23 µ. Sintetizând, se poate observa că diametrul
fibrei musculare creşte până la vârsta de 3 ani cu cca 24% în cazul
păstrăvului curcubeu şi respectiv cu 39% dacă ne raportăm la păstrăvul
fântânel. Analiza statistică comparativă în ceea ce priveşte diametrul
fibrei musculare relevă diferenţe majore între cele două specii de
păstrăv. Aferent comparaţiilor evidenţiate în tabelul 91 se observă
diferenţe semnificative şi foarte semnificative din punct de vedere
statistic în funcţie de specie, vârstă şi masă corporală. Excepţia se
remarcă la ambele specii între vârsta de 1 an şi respectiv 2 ani unde
diferenţele apar ca fiind nesemnificative iar explicaţia se poate pune pe
seama acumulării mai reduse de masă corporală până la vârsta de 2 ani.
Astfel, dacă urmărim masa corporală medie realizată la această vârstă se
poate constata o acumulare de numai 125 g la păstrăvul curcubeu şi
respectiv de 160 g la păstrăvul fântânel. În continuarea cercetărilor
noastre am calculat coeficienţii de corelaţie fenotipică (r) dintre cele
două însuşiri la cele două specii de păstrăv iar valorile obţinute (tabelul
42
92) indică un grad de corelare cu intensitate diferită în funcţie de masa
corporală.
Tabelul 91. Semnificaţia diferenţelor privind variaţia diametrului fibrei musculare(µ)
Comparaţia
X±sx X±sx „t” Semnificaţia
Sf12 vs Om12 67.67±2.67 47.67±1.95 6.04 *** p≥0.001 Sf 12 vs Om24 67.67±2.67 48.65±1.66 6.05 *** p≥0.001 Sf12 vs Om36 67.67±2.67 59.14±2.72 2.23 ** p≥0.050 Sf 24 vs Om12 76.25±3.48 47.67±1.95 7.16 *** p≥0.001 Sf 36 vs Om24 94.34±4.23 48.65±1.66 10.05 *** p≥0.001 Sf 36 vs Om36 94.34±4.23 59.14±2.72 6.99 *** p≥0.001 Sf12 vs Sf24 67.67±2.67 76.25±3.48 1.95 n.s. p<0.050 Sf12 vs Sf36 67.67±2.67 94.34±4.23 5.33 *** p≥0.001
Om12 vs Om24 47.67±1.95 48.65±1.66 0.38 n.s. p<0.050 Om12 vs Om36 47.67±1.95 59.14±2.72 3.42 *** p≥0.001 Om24 vs Om36 48.65±1.66 59.14±2.72 3.29 *** p≥0.001
Sf12=Salvelinus fontinalis 12 luni; Sf24= Salvelinus fontinalis 24 luni; Sf36=Salvelinus fontinalis 36 luni; Om12= Oncorhynchus mykiss 12 luni; Om24=Oncorhynchus mykiss 24 luni; Om36= Oncorhynchus mykiss 36 luni;
Tabelul 92 Gradul de corelare (r) dintre masa corporală şi diametrul fibrei
musculare Masa corporală g Însuşirile
corelate Om 205
Sf 235
Om
330 Sf
395 Om
1200 Sf
800 Diametrul fibrei
musculare µ 0.602 0.136 0.532 0.739 0.097 0.096
Om=Oncorhynchus mykiss; Sf=Salvelinus fontinalis
Analiza calitativă a cărnii de păstrăv sub raport histologic scoate în
evidenţă faptul că diametrul fibrei musculare diferă în funcţie de specie
şi se modifică pe măsură ce peştii înaintează în vârstă. Pe baza
rezultatelor obţinute se poate constata că textura cărnii reprezintă o
variabilă a calităţii de care depinde, credem noi, creşterea producţiei de
păstrăv şi alegerea speciei în funcţie de preferinţele consumatorului.
43
Specia, vârsta şi provenienţa influenţează direct fineţea şi densitatea
fibrelor musculare, iar aceşti factori pot sta la baza stabilirii momentului
optim de valorificare a păstrăvului. Se poate concluziona faptul că, la
păstrăvul curcubeu şi fântânel, dimensiunea fibrei musculare determină
caracteristicile texturii cărnii, iar creşterea diametrului fibrei musculare
are drept consecinţă o reducere a fermităţii iar carnea devine astfel mai
fibroasă. În urma cercetărilor histologice efectuate la carnea de păstrăv
curcubeu şi fântânel se desprinde o concluzie importantă şi anume că,
indiferent de specie, fineţea fibrei musculare are o evoluţie semnificativă
în funcţie de dinamica de creştere şi de vârstă. De asemenea, făcând
comparaţie între cele două specii de păstrăv în ceea ce priveşte fineţea
fibrei musculare constatăm că aceasta este net superioară la păstrăvul
curcubeu, ca urmare a unui grad ridicat de ameliorare la această specie,
spre deosebire de păstrăvul fântânel care este mai puţin selecţionat.
CAPITOLUL XI. CO�CLUZII ŞI RECOMA�DĂRI
În urma cercetărilor efectuate şi a rezultatelor obţinute, pe lângă
concluziile desprinse în cadrul fiecărui capitol am mai putea adăuga
câteva, pe care le considerăm cele mai pertinente şi anume:
1.Cele două exploataţii salmonicole luate în studiu se caracterizează prin
valori optime la toţi parametrii mediali şi în limitele admise pentru
exploatarea păstrăvilor, oferind condiţii foarte bune pentru creşterea
acestora.
2. Abordarea acestui subiect al tezei de doctorat s-a dovedit oportună şi
de actualitate, scoţând în evidenţă impactul nivelului proteinei asupra
44
performanţelor de creştere şi reproducere, atât la păstrăvul curcubeu cât
şi la păstrăvul fântânel.
3. Însuşirile urmărite la cele două specii de păstrăv au evidenţiat
superioritatea performanţelor de creştere şi reproducţie a păstrăvului
curcubeu faţă de fântânel în ambele cicluri biologice analizate de noi,
ceea ce explică şi preferinţele crescătorilor pentru această specie.
4. Cercetările efectuate pe durata incubaţiei au scos în evidenţă
importanţa calităţii furajului, astfel că procentul de supravieţuire a fost
net superior la descendenţii proveniţi din reproducătorii care au
beneficiat de furaje de calitate superioară.
5. Corelaţiile dintre caracterele cantitative studiate permit luarea unei
decizii de selecţie rapidă şi eficientă privind aplicarea unei selecţii
concomitente combinate cu indicii de selecţie la păstrăv.
6. În condiţiile păstrăvăriilor din ţara noastră, creşterea eficienţei
economice se poate face şi prin activitatea de producere şi valorificare a
icrelor de dimensiuni mari recoltate de la femelele de păstrăv curcubeu
Hibrid.
7. Analiza calitativă a cărnii de păstrăv sub raport histologic ne-a permis
să constatăm că diametrul fibrei musculare se modifică în funcţie de
vârstă şi în funcţie de specie. Se poate constata astfel că textura cărnii
reprezintă o variabilă a calităţii de care depinde, credem noi, creşterea
producţiei de păstrăv şi alegerea speciei în funcţie de preferinţele
consumatorului. Specia, vârsta şi provenienţa influenţează direct fineţea
şi densitatea fibrelor musculare, iar aceşti factori pot sta la baza stabilirii
momentului optim de valorificare a păstrăvului.
45
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. BAILEY, J., 2003, Energy Requirements and Feeding Behaviour
of Salmonids in Culture. Doctoral Thesis Swedish University of Agricultural Sciences. Umeå, Sweden;
2. BĂNĂRESCU, P., 1964, Peştii ganoizi şi osoşi – Fauna R.P.R., Pisces – Osteichties. Ed. Acad. Bucureşti, (308 p.);
3. BJ∅RNEVIK, M., KARLSEN, ∅., JOHNSTON, J.A., KIESSLING, A., 2003, Effect of sustained exercise on white muscle structure and flesh quality in farmed cod (Gadus morhua L.). Aquaculture Research, 2003, 34, p. 55-64;
4. BLOM, J.H. AND DABROWSKI, K., 1995, Reproductive success of female rainbow trout (Oncorhynchus mykiss) in response to graded dietary ascorbyl monophosphate levels. Biology of reproduction 52, p. 1073-1080;
5. BOARU ANCA, VODĂ R.M., CERBU GH., 2004, Contribution for obtaining of some production performances in consumable trout, breed in floatable fish pounds. Lucrări ştiinţifice Zootehnie şi Biotehnologii, vol.XXXVII (2005), Timişoara. p 307-310. ISSN: 1221-5287;
6. BOARU ANCA, BUD, I., VODĂ, R.M., 2004, Floatable fish ponds – a modern an economical technology for fish rearing and exploitation. Bulletin USAMV vol. 60;
7. BOARU ANCA, BUD, I., VLĂDĂU, V.V., 2005, Comparative study of reproductive performances in Rainbow and Salvelinus trout sires. Lucrări ştiinţifice Zootehnie şi Biotehnologii, vol. XXXVII (2005), Timişoara, p. 733-737. ISSN 1221 – 5287;
8. BOARU ANCA, BUD I., MAG V., 2006, Studiul comparativ al performanţelor reproductive la păstrăvul curcubeu (Oncorhynchus mykiss) în funcţie de anul de referinţă şi locaţie. Lucrări ştiinţifice seria Zootehnie vol.49. Ed. „Ion Ionescu de la BRAD” IAŞI, p. 1063-1068. ISSN 1454-7368;
9. BOARU ANCA, BUD, I., VODĂ, R.M., 2006, Reproductive performances recorded during incubation in Rainbow trout (Oncorhynchus mykiss) and Brook trout (Salvelinus fontinalis). Lucrări ştiinţifice Zootehnie şi Biotehnologii, vol. 39(2)(2006). Timişoara, p. 1-6. ISSN: 1221-5287;
10. BOARU ANCA, 2006, Comparative results concerning parameters and some reproduction index of Rainbow trout
46
(Oncorhynchus mykiss) and Brook trout (Salvelinus fontinalis). The 35th International session of scientific communications the scientific papers of the Faculty of Animal Science. Bucharest 2006, p. 419-424. ISBN 973-8905-09-5;
11. BOARU ANCA, 2007, Rearing rainbow trout (Oncorhynchus
mykiss) for spawn production. Bulletin USAMV Cluj-Napoca 2007 vol. 63-64, p. 529. ISSN 1843-5262;
12. BOARU ANCA, 2007, Comparative study of the growing performances in rainbow trout (Oncorhynchus mykiss) and brook trout (Salvelinus fontinalis). Bulletin USAMV Cluj-Napoca 2007 vol. 63-64, p. 530. ISSN 1843-5262;
13. BOARU ANCA, IOAN BUD, IOAN VALENTIN PETRESCU-MAG, CRISTINA HEGEDÜŞ, 2009, Study on Factors Influencing Feeding Behaviour of Culture Trout with the Aim of Streamlined Target. Bulletin USAMV-C , 66 (1-2)/2009 Print ISSN 1843-5262; Electronic ISSN 1843-536X. P 294-299;
14. BUD, I., MOGA, P., PAPAY, Z., 1989, Aprecierea histologică a cărnii de peşte la speciile recent aclimatizate şi în curs de aclimatizare de la Intreprinderea Piscicolă Cluj. Simp. Naţ. vol. XV, p.289-294, Cluj-Napoca;
15. BUD, I., MOGA, P., BOLOG, I., JURCĂ, I., 1989, Contribuţii la cunoaşterea compoziţiei chimice a cărnii de peşte provenite de la speciile recent aclimatizate, comparativ cu a crapului indigen. Simp. Naţ., vol. XV, p.281-288, Cluj-Napoca;
16. BUD, I., 1994, Posibilităţi de sporire a producţiei de peşte în unităţile salmonicole din ţara noastră. Lucr.şt. zoot., Timişoara, vol. 27, p. 157-158;
17. BUD, I., 1999, Acvacultura. Curs. Tipo Agronomia Cluj – Napoca;
18. BUD, I., M. BURA, A. BUD, AL. CÂMPAN, DANIELA LADOŞI, ALINA TOTOIAN, 2001, Peştii şi tainele umbrelor subacvatice. Ed. Ceres, Bucureşti;
19. BUD, I., DANIELA LADOŞI, ELISABETA MAXIM, 2001, Contribuţii la cunoaşterea capacităţii biogenice a unor bazine acvatice cu folosinţă piscicolă. Lucr. Şt. Zootehnie şi biotehnologii, vol. XXXIV, Editura AGROPRINT Timişoara, p. 309-315;
20. BUD, I., 2002, The need for high quality professional training on aquaculture and its role in the development of the fisheries
47
branch in Romania. Lucrări ştiinţifice Zootehnie şi Biotehnologii, USAMV Timişoara, vol. XXXV, p. 307-310;
21. BUD, I., DANIELA LADOŞI, ANCA BOARU, ELISABETA MAXIM, 2002, Tendencies referring to the efficient use of fish and fish products destined to human consumption. Buletin USAMV, seria Zootehnie şi Biotehnologii, vol. 57, p. 35-39;
22. BUD, I., 2003, Posibilităţi de manipulare şi îmbunătăţire a indicilor de reproducţie la păstrăv. Ses. Anuală de com.şt. „Probleme actuale şi de perspectivă în zootehnie”, Iaşi, 9-10 mai, rez. p.16;
23. BUD, I., 2004, Ghid de lucrări practice în piscicultură. Editura RISOPRINT Cluj-Napoca;
24. BUD, I., A. MAKO, I. TĂUT, Z. KULIK, G. KOPPANY, 2006, Testarea unui sortiment de furaj granulat lansat pe piaţă pentru hrănirea salmonidelor. Bul. USAMV „Prospects for the Third Millenium Agriculture”;
25. BUD, I., IONESCU, O., VLĂDĂU, V.V., POP, S., 2007, Peştii din apele reci. Păstrăvii. Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
26. BUD, I., VLĂDĂU, V., ŞTEFAN REKA, 2007, PEŞTII RĂPITORI. Creştere. Înmulţire. Valorificare. Editura Ceres. Bucureşti;
27. BUD, I., V. VLĂDĂU, REKA ŞTEFAN, S.N. POP, DANIELA LADOŞI, 2008, Contributions concerning the species and age influence on fish meat qualitative index. Bulletin of USAMV, Animal science and biotechnologies, volume 65 (1-2), p.288-293;
28. BUD, I., VIOARA MIREŞAN, 2008, Contributions concerning the quality indices’ appreciation in main aquatic organisms, which fall under human consumption. AACL Bioflux 1:73-83;
29. BUD, I., ANCA BOARU, I.V. PETRESCU-MAG, 2009, Influence of food and age on breeding and reproductive performances in a rainbow trout population. AACL Bioflux vol. 2(2) 2009. p. 239-247;
30. BURA, M., A. GROZEA, I. CORNEA, I. GERGENI, 1995, Creşterea crapului în iazuri şi heleşteie. Ed. Mirton, Timişoara;
31. BURA, M., GROZEA, A., 1997, Îndrumător de lucrări practice la Acvacultură. Lito USAMVB Timişoara;
32. BURA, M., 2006, Zoologia vertebratelor. Partea I. Colecţia „Carte universitară”, Timişoara;
48
33. BURA, M., 2008, Manual de prezentare şi utilizare a tehnologiei de creştere a sturionilor în sistem superintensiv cu apă recirculată. Editura EUROBIT, Timişoara;
34. DECEI, P., 1981, Lacuri de munte. Ed. Sport-Turism, Bucureşti; 35. DECEI, P., 2001, Creşterea salmonidelor. Ed.TERRA DESIGN; 36. GAVRIILIDOU, I., G. FOTIS AND C. BATZIOS, 2003,
Reproductive output of rainbow trout, Oncorhynchus mykiss
(Walbaum), fed increasing levels of ascorbic acid. Pakistan Journal of Biological Sciences 6 (19): 1664-1671, 2003. ISSN 1028-8880;
37. GROZEA, A., 2002, Acvacultura. Curs. Timişoara; 38. GROZEA, A., BURA, M., 2002, Crapul. Biologie, Sisteme de
creştere, Patologie. Editura de Vest, Timişoara; 39. GROZEA, A., 2007, Ciprinicultură. Editura MIRTON Timişoara; 40. GUILLAUME. J., KAUSHIK, S., BERGOT, P., MÉTAILLER,
R. ÉD., 1999, Nutrition et alimentation des poissons et crustacés; 41. JOBLING, M., 1993, Nutrition, diet formulation and feeding
practices. In: Heen, K., Monahan, R.L., Utter, F. (Editors). Salmon Aquaculture, Fishing News Books. London, p. 83-126;
42. KAUSHIK, S.J., LUQUET, P., 1993, Fish Nutrition in Practice, INRA, Paris;
43. KAUSHIK, S.J., LUQUET, P., 1993, Fish Nutrition in Practice, INRA, Paris;
44. MICLEA, V., ZĂHAN, M., 2006, Reproducţia peştilor. Ed. Accent, Cluj-Napoca;
45. MIREŞAN VIOARA, 1997, Anatomia şi fiziologia animalelor domestice. Editura Genesis, Cluj-Napoca;
46. MIRON. I., 1995, Curs de acvacultură. Ed. Universităţii “Al.I.Cuza” Iaşi;
47. MISĂILĂ, C., MIRON, I., MISĂILĂ ELENA RADA, ARTENIE, V.I., 1983, Furaj concentrat pentru păstrăvul de consum tip „Bicaz-Salmo-2”, OSIM Bucureşti, 1983, Brevet nr. 113.003;
48. MISĂILĂ, C., MIRON, I., MISĂILĂ ELENA RADA, ARTENIE, V.I., 1985, Furaj pentru reproducătorii de păstrăv curcubeu. OSIM Bucureşti, Brevet nr. 117.671;
49. MISĂILĂ, C., 1996, Ecofiziologie animală. Vol.I, curs. Edit.Univ. “Al.I.Cuza” Iaşi;
49
50. MUNTEANU GABRIELA, BOGATU, D., 2003, Tratat de ihtiopatologie. Excelsior art;
51. MURCHIE J. KAREN and SMOKOROWSKI E. KAREN, 2004, Relative activity of brook trout and Walleyes in response to flow in regulated river. North American Journal of Fisheries Management 24:1050-1057;
52. NAG, A.C., 1972, Ultrastructure and adenosine triphosphatase activity of red and white muscle fibers of the caudal region of a fish, SALMO GAIRDNERI. The Journal of Cell Biology. Volume 55, 1972. p 42-57;
53. NEGRUŢIU, A., 1983, Vânătoare şi salmonicultură. Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
54. NICOLAE CARMEN, 2002, Procesarea produselor piscicole. Îndrumător lucrări practice. Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti. Facultatea de Zootehnie;
55. NICOLAE CARMEN, 2007, Impactul genetic asupra procesului de creştere la peşti. Editura Printech;
56. NICOLAU AURELIA, BREZEANU GH., CALOIANU-IORDĂCHEL MARIA, BUŞNIŢĂ, A., 1973, Reproducerea artificială şi dezvoltarea la peşti. Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti;
57. NISTOR, I.E., 2004, Teorie şi practică în finanţarea întreprinderilor. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca;
58. OPREA, L., 2000, Bazele nutriţiei peştilor. Ed. Fundaţiei Universitare „Dunărea de Jos”, Galaţi;
59. OROIAN, T.E., 2007, Principii în ameliorarea peştilor. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;
60. PĂCALĂ, N., KORBULY, B., DUMITRESCU, M., 2006, Biologia reproducerii peştilor. Ed. Pardon, Timişoara;
61. PĂSĂRIN, B., STAN, T., SEILER, F., 1993, Observaţii asupra ihtiofaunei din lacul de acumulare Stânca-Costeşti. Simpozionul ştiinţific internaţional, USAMV, Iaşi;
62. PĂSĂRIN, B., STAN, T., MIRON, L., 1994, Implicaţiile poluării asupra însuşirilor organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice ale cărnii speciilor din zona de acumulare Izvorul Muntelui-Bicaz şi aval de localitatea Stejarul, Neamţ. Simpozionul ştiinţific naţional, USAMV, Iaşi;
63. PĂSĂRIN, B., STAN, T., 2003, Acvacultură, Îndrumător practic. Ed. Karro, Iaşi;
50
64. PĂSĂRIN, B., STAN, T., MISĂILĂ, C., 2004, Elemente de salmonicultură. Editura Karro, Iaşi;
65. PĂSĂRIN, B., STAN, T., 2004, Reproducerea peştilor. Elemente anatomo-fiziologice şi de embriogeneză. Ed. Karro, Iaşi;
66. PĂSĂRIN, B., 2007, SALMONICULTURA. Editura „ION IONESCU DE LA BRAD” Iaşi;
67. PĂSĂRIN, B., 2007, SALMONICULTURĂ PRACTICĂ. Editura ALFA Iaşi;
68. PĂSĂRIN, B., 2007, Salmonicultură. Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi;
69. ŞARA, A., 2006, Nutreţurile şi utilizarea lor în hrana animalelor. Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
70. ŞARA, A., BORBIL, S., 2007, Miceţi şi micotoxine. Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
71. ŞARA, A., BENŢEA, M., 2009, Alimentaţia Animalelor de fermă. Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
72. ŞARA, A., 2006, Nutreţurile şi utilizarea lor în hrana animalelor. Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
73. ŞARA, A., BORBIL, S., 2007, Miceţi şi micotoxine. Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
74. ŞARA, A., BENŢEA, M., 2009, Alimentaţia Animalelor de fermă. Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
*** Anuarul statistic al României, Comisia Naţională pentru Statistică. *** Eurostat Statistics in focus, Agriculture and Fisheries, 23/2006. *** Eurostat Statistics in focus, Agriculture and Fisheries, 83/2009. *** National Research Council (1999) – The Use of Drugs in Food Animals: Benefits and Risks. National Academy Press, Washington, D.C. *** Ordinul 161/2006 pentru aprobarea normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. MO 511/13.06.2006. *** www.fao.org-site-ul Organizaţiei FAO (Food and Agriculture Organization). *** http://www.eurofish. *** http://www.fao. *** www.coppens.eu *** www.aller-aqua.com