sinusita odontogena

7/22/2019 Sinusita odontogena

http://slidepdf.com/reader/full/sinusita-odontogena 1/130

Cerinţele USMF faţă de student şi colabor.



Leziunile odontogene ale SM sinusului maxilar Planul prelegerii

• Definiţii. • Anatomia sinusului maxilar • Frecvenţa • Etiologia

• Patogenia• Anatomia patologică • Clasificarea.• Clinica sinusitelor

• Diagnosticul.• Tratamentul.• Complicaţiile. • Profilaxia.

• Bibliografia.



Introducere

• Sinusul maxilar are raporturi anatomice de vecinătate cudinţii de pe arcada dentară superioară. O parte din patologiasinusului maxilar este legată de manevrele terapeutice ladinţilor superiori.

• .....Mucoasa sinuzală poate fi lezată în timpul unui tratamentendodontic (T) sau al unor extracţii dentare(Ch) cînd se pot produce COS. * Mircea Ifrim, V. Andrieş, D. Bratu.Anatomia Omului. Chişinău, 2004, pag. 45.

• Datorită particularităţilor anatomo-topografice a regiuniiOMF şi ORL această patologie este studiată de ambelespecialităţi. Leziunile traumatice şi infecţioase de origineodontogenă sunt rezolvate de ChOMF iar cele de originerinogenă de ORL. Din aceste considerente colaborarea întreaceste două specialităţi este inevitabilă şi recomandabilă.



Actualitatea temei

• ... Anual cantitatea bolnavilor spitalizaţi cudiagnosticul de sinusită alcătuieşte 1-2%. Dupătratamentul chirurgical a sinusitelor însănătoşireaatinge 50-80% din cei examinaţi.....in restulcazurilor se dezvoltă recidive a inflamaţiei în sinusiloperat.

• Ivanov Iu.V, K. V. Fedoseenco, I. N. Kalakutsky.Status of mucous membrane of the maxiilary sinusin patients with oral-sinus interconnection in differntterms after its appearance. Stomatologiia (Mock)

2006; 6:51-54.



Bibliografia

• Hîţu D. Diagnosticul sinusitei odontogene.Medicina stomatologică. Nr. 2, 2007, pag. 3-35

• Hîţu D. Tratamentul sinusitei odontogene.Medicina stomatologică. Nr. 2(16), 2008, pag.243-247.

• Şi altele ...



Definiţii • (Sinusitis) – inflamaţia mucoasei care tapetează

sinusurile feţei.(969). Sinusită odontogenă acută -inflamaţia acută a mucoasei sinusului maxilar.Sinusită odontogenă cronică – inflamaţia cronică a

mucoasei sinusului maxilar. Sinusită cronicăexacerbată – pe fonul inflamaţiei cronice amucoasei sinusului maxilar are loc reacutizarea

procesului cronic.• Comunicare oro- sinusală - deschidera accidentală a

SM, fără semne de inflamaţie.



•Sinus (sinus-cotitură, adâncitură) Formaţiune

anatomică, sub formă de cavitate. Cavităţiaeriene de la nivelul unor oase ale feţei. (968)S. Maxilar-cavitate plină cu aer, căptuşită cu

mucoasă, situată de fiecare parte în corpulmaxilarului superior, care comunică cu miatulmijlociu al cavităţii nazale. DMI, pag. 504.

Sinonime - sinuzită, sinusite, haimorită-ultimanu e corectă.

Ida G. Dox. Dicţionar medical ilustrativ. Editura Medicală Bucureşti, 2004. Rusu V. Dicţionar medical.Editura Medicală Bucureşti, 2004



Sinusurile paranazale



Anatomia sinusului maxilar

• S. Paranazal-oricare dintre sinusurile aerienecăptuşite cu mucoasă din oasele feţei(frontal,etmoidal, sfenoidal, maxilar), care se deschide încavitatea nazală. DMI, pag. 504.

• Volumul SM 14-25 cm3.

• Mucoasa SM – epiteliu cilindric pseudostratificat,

conţine cili.• 3 tipuri de SM: pneumatic, sclerotic şi mixt,multicameral.

• SM cel mai voluminos din sinusurile paranazale.



Raportul rădăcinilor cu SM : 6, 7, 5, 8, 4, 3



Sinusul maxilar




1. Raportul SM cu dinţii se modifică în permanenţă şidepinde de vîrstă, sex, morfologie rădăciniidinţilor, procesului alveolar. În urma pierderilor dinţilor şi scăderii funcţiei masticatorii volumul

sinusului maxilar scade.2. Dezvoltarea sinusului maxilar este sinusoidă şi

este influenţată de:

• erupţia dentară, • dezvoltarea craniului,• apariţia forţelor musculatoare,

• amplitudinea mişcărilor respiratorii la maturi.




• Peretele intern(median): (hiatus maxilaris) osiummaxilari se deschide în miatul mijlociu

• Peretele anterior: fosa canica, orificiu infraorbital- 5-

10 mm inferior de margo infraorbitalis.• Peretele posterior(pterigo-maxilar): tuberozitateamaxilei e traversată de canalele n. alve. sup.. pos.

• Nowak şi Mahlis (1975) observă dimensiunile maimici la bărbaţi decât la femei şi, de obicei, sinusulstâng mai mare decât cel drept( pag. 401)



Anatomia sinusului maxilar • Peretele canalului infraorbitaleste foarte subţire, aspect care explică

nevralgiile suborbitale din cauza sinuzitelor maxilare fiindcămănunchiul vasculo-nevros infraorbitar este separat de cavitateasinusului prin periost şi printr -un perete osos deseor dehiscent. ....Încazul acestor grupe dentare(P,M), alveolele pot proemina în SM; înalte situaţii mucoasa sinuzală vine în contact cu alveola făr interpoziţia unui perete osos. .....Mucoasa sinuzală poate fi lezată întimpul unui tratament endodontic sau al unor extracţii dentare cînd se

pot produce COS. *• Peretele superior – podişul orbitei, canalul n. infraorbital, pachetul

neuro-vascular infraorbotar, sunt sectoare lipsite de ţesut osos la 4-6mm **

* Mircea Ifrim, V. Andrieş, D. Bratu. Anatomia Omului. Chişinău,2004, pag. 45.** (Şarg. 33).



Grosimea septului alveolo-sinuzal

1. Grosimea septului alveolo-sinuzal aredimensiunile între 0,5-4,5 mm (Sicher s). *

2. 0-12mm. Bernadschii (1999). **

*C. Burlibaşa. Chirurgie oro-maxilo-facială. – Chişinău: Universitas. - 1999. Pag. 365.

**Бернадский Ю. И. Xирургия челюстно-лицевойоблaсти. Москва, 1999. – C. 152-162.



TC

i l l ijl i



n miatul nazal mijlociu SM facecomunicare cu fosa nazală



Anterior: fosa canica, foramen infraorbital



Superior – podişul orbitei, canalul n. infraorbital

i ( i il ) b i



Posterior(pterigo-maxilar): tuberozitateamaxilei, canalele n. alveolari superior posterior



Funcţiile sinusului maxilar

1. Evacuarea mucusului – drenare.2. Secretorie.

3. Ventilaţie.

4. Uşurarea craniului cu 1%.

5. Rezonanţă.

6. Izolator.

7. Serveşte ca rezervor pentru aerul umezit şi încălzit.

8. Mucusul conţine IgA, lizozim – funcţia de apărare.

9. Olfacţie.

10. Termoreglare.



Frecvenţa

• În egală măsură la bărbaţi şi femei, la copiii rar,sugari – excepţie. Vîrsta medie – 40 de ani.

• Schumman indică că aproximativ 1/3 din bolnavii

cu sinusită maxilară sunt de origine odontogenă.• După datele profesorului D. Şcerbatiuc sinuzita

odontogenă ocupă 8,6% din numărul total de

infecţii odontogene (1985) ( pag. 24).• După datele D. Hîtu SO ocupă 2% din numărultotal de bolnavi ce sau tratatat în ChOMF(2008).



Etiologia - Factori predispozanţi

• polipi sinuzali; deviaţii de sept; obstrucţiaostiumului maxilar prin edem al mucoasei;hiperplazia mucoasei;

• scăderea rezistenţei organismului la gripa, infecţiivirotice acute, diabet, surmenaj fizic şi psihic,suprarăcirea şi supraîncălzirea, maladii ale sîngelui,stări decompensate, pneumonii, alergii, dereglărimetabolice.



Etiologia- Factori determinanţi

• Infecţioşi-odontogeni:1. Parodontita apicală acută sau cronică. 2. Chist-radicular, folicular, rezidual.3. Granulom.4. Periostita.5. Osteomielita.6. Dinte inclus şi retinat, distopat. 7. Pungi parodontale.• Infecţioşi-neodontogeni:1. Renite etmoidite2. Dacriocistite.3. Tumori(epulis).4. Maladii specifice.



Parodontita apicală acută sau cronică



Pt. cr. gr. 25



Chist radicular



Caz Clinic: Chimpu O, Folicul dentar în SM



Caz Clinic: Şpac, Folicul dentar în SM



Chist rezidual, material de plombare



Dinte supranumerar 9



Meşă iodoformată



Dinşi incluşi, supranumerari



Dinţi supranumerari



Periostita acută purulentă 16-15



Abces palatinal



Osteomielita odontogenă a maxilei



Sechestru procesului alveolar superior



Ost-ta cr. toxică a maxilei-sechestru



Pungi parodontale, rădăcini dezgolite



Tumoare a SM cu dintele 28



Rezecţa apicală



Amputaţia radiculară (medială) 27



Operaţii plastice la procesul alveolar

1. Progenia maxilarului superior 2. Prognatia maxilarului superior

3. Deformaţii posttraumatice a maxilarului superior



7 - materia de plombare

Molar superior 3conuri de gutapercă



Molar superior-3conuri de gutapercă,material de plombare, granulaţii



Maxilarul superior - fracturi Le Fort)

l



Implant, Pt cr.

C li i I l d SO



Caz clinic: Implant dentar-cauza SO

A i l i ă



Anatomia patologică

• Modificările paologice iniţial sunt localizate învecinătatea dintelui cauzal, apoi se extinde.

• Sinuzita acută congestivă(catarală)-edem şicongestie a mucoasei, infiltrat leucocitar, proces

reversibil. Celulele şi glandele mucoasei au ohiperfuncţie secretorie. • Sinuzita acută purulentă-alterarea epitelului ciliat,

mucoasa îngroşată şi congestionată, hiperplaziamucoasei, edemul închide ostiumul SM, secretuldevine mucopurulente, infiltratul inflamator creşte,mucoasa se îngroaşă, se asociază microbii, se

dereglează circulaţia, apar ulceraţii, apare puroiul.

A t i t l i ă



Anatomia patologică

• Sinuzita cronică: mucoasa prezintă un infiltratinflamator limfoplasmocitar, apar procese defibroză, polipi, polipii pot proemina în alveolă sau înfosa nazală.

• Cînd orificiile de drenare se obturează secreteleretenţionate în SM determină apariţia empiemuluisinuzal şi reacutizarea poceselor inflamatorii.Empiem (em-în, pyon-puroi) – Empyema – acumulare de puroi într-o cavitate naturală dinorganism. (343)

• Fetiditatea secreţiilor este date de prezenţa

germenilor anaerobi.

E i i l d h i



Empiem sinusal-desen tehnic

E i i l TC



Empiem sinusal-TC

Căil d i f t



Căile de infectare

• Directă. • Percontinua.

• Limfatic.

• Vasculară. • Din reginile vecine.

Cl ifi i it i d t



Clasificarea sinusitei odontogene

• După etiologie: rinogenă, odontogenă, alergică, traumatică,specifice, neurovegitative.

• După clinică: -Acută-congestivă şi purulentă. -Cronică (primară sau secundară) – catarală, purulentă,

polipoasă(hiperplastică), cazeoasă, necrotică, atrofică,cronică cu acutizare.• Deschisă şi închisă. Sinusită perforativă-acută şi cronică. • După timp: Acută- până la 4; Subacută-4-8 săptămâni;

Cronică- până la 1 an; Recidivantă- acutizarea sinusitei de 2-3 ori în an.• După localizare: maxilar, etmoidal, frontal, sfenoidal,

temporal.

Cl ifi d ă G M



Clasificarea după G. Marcenco (1966),completată de A. Buschina şi V. Gherber (2000)

I) Forma închisă: 1. Sinuzite, ca rezultat al paradontitelor cronice2. Sinuzite, ca rezultat al infectării chisturilor

odontogene penetrante în SM.II) Forma deschisă:

1. Sinuzite perforative.

2. Sinuzite, ca rezultat al complicaţiilor osteomieliteimaxilarului superior.

Forma închisă ulterior a fost clasificată în sinuzite cu

evoluţie lentă şi rapidă.

Clasificarea SO după G Krucinsky şi



Clasificarea SO după G. Krucinsky şiV. Filipenco (1991)

1. Formele acute şi subacute primare închise.

2. Formele cronice primare închise şi deschise.

3. Formele cronice.4. Formele cronice în acutizare.

Clasificarea SOP după G Krucinsky şi



Clasificarea SOP după G. Krucinsky şiV. Filipenco (1991)

1. Perforaţii accidentale şi prognozate.

2. Perforaţii diagnosticate şi nediagnosticate.

3. Perforaţii fără şi cu complicaţii. 4. Perforaţii cu şi fără finisarea odontectomiei.

Cli i i it i d t ă



Clinica sinusitei odontogenă 1. Debutul acut cu dureri în dintele cauzal sau locul alveolei

dintelui extras, cu iradiaţii.2. Senzaţii de tensiune şi plinitudine. Obturarea unilaterală a

fosei nazale, dereglarea respiraţiei şi fonaţiei, dereglareamirosului-disosmii. Eliminări seroase sau sero- purulentă

din fosa nazală unilaterală - rinoree. Cacosmie subiectivăşi obiectivă-mirosul fetid-cauzat de anaerobi. Endonazal prin rinoscopie anterioară sau inspecţie vizuală mucoasaedemată şi congestionată, vegetaţii adenoide, deviaţii desept, secreţii purulente. SCr - polip, eliminări purulente.

Simptoamele la SO-sunt unilatareale, renită-bilaterale.3. Exoobucal: faţa nemodificată, rar -edem şi congestiategumentelor unilaterale, se şterge relieful plicilor.Presiunea digitală exercitată pe peretele sinuzal edureroasă.

Si it tă d t ă



Sinusita acută odontogenă

• Frankel-scurgerea puroiului la înclinarea capulului pe partea sănătoasă.

• La palparea regiunii geniene-dureroasă, deconsistenţă normală, congestia şi edemul mucoasei

la nivelul vestibulului dintelui cauzal din parteaafectată. Palparea fosei canine dolore.• Dintele - modificat în culoare, cu defect de ţesut, cu

obturaţie, cu coroană, lipseşte-alveola postextracţional acoperită cu dpozit suriu, saualveola goală, resturi radiculare.

• Starea generale lteată – apatie, inapetenţă, cefalee,

slăbiciuni, febră, insomnii.

Sin sita odontogenă cronică



Sinusita odontogenă cronică. • Poate debuta iniţial sub formă cronică sau survină ca o cronicizare a SA. Apare mai

frecvent decît cea acută. Debutul cu dureri în etagul mijlociu al feţei mai rar.

• Senzaţii de greutate sau tensiune-mai ames dimineaţa în regiunea infraorbitală.• Cacosmie subiectivă permanentă.• Exobucal- poate fi uşor edem de partea afectată, relieful osos şi a şanţurilor sau

plicilor şters.• Rinoscopia antrioară-unilateral mucoasa edemată, congestionată, îngroşată,

acoperită cu eliminări abundente mucopurulete, polipi, uneori acoperiţi cu cruste de puroi.• Buretele lui Kauffman-proliferarea mucoasei sinuzale la nivelul miatului

mijlociu(aspectul unui burete).• Puncţia sinusală-efectuată la nivelul miatului inferior -puroi, îndrepat la

antibioticogramă. Palparea peretelui sinusal-dureros.

• Endobucal-uşor edem şi congestie pe vestibul din partea afectată. Dintele cauzal. • Starea generală rar afectată, darpoate fi stări subfebrile, apatii, astenici, indispoziţie,oboseală.

Diagnosticul sinusitelor



Diagnosticul sinusitelor

1. Puncţia-. Rinoscopia anterioară – 2. Rentgen(incidenţa semiaxială; OPG; TC) factorul

eiologic(infecţioşi, traumatici, tumori, maladii specifice,)3. Termometria-obligatorie la orice bolnavi.

4. Diafanoscopia. Endoscopia optică 5. Rinometria acustică. Examenul histologic. 6. Laborator, Antibioticograma.

7. ECG, consultaţia internistului după 40 de ani.RW. 8. SOC-semnul Heryng-lipsa de transparenţă a SM. SemnulDavidson-lipsa de iluminare a papilei de partea afectată aSM. Semnul Garel-bolnavul nu percepe lumina de parteaafectată.

Examenul patomorfologic ( )



Examenul patomorfologic-( polip cu material de plombare)

Diagnoza radiologică



Diagnoza - radiologică • -Rentgen factorul eiologic odontogen-Pt, chist, granulom, periostita,

• osteomielita; dinte inclus şi retinat, distopat; rădăcini în SM, dinte înSM, material de obturare în SM, COS- prin lipsa ţesutului osos,• -Acută-catarală-radiotransparenţa sinusului apare de obicei

nemodificată. Empiem sinusal-radioopacitate uniformă, intensă, cuun nivel de lichid. Opacitate unilaterală nesemnificativă.

• SAPurulentă-radioopacitate uniformă, omogenă, se poate evidenţiaopacitate mai intensă la periferie a opacităţii şi în centru maiscăzută, de grosme variabilă datorită îngroşării mucoasei diferită îndiferite sectoare.

• SCO-radioopacitate mai intensă marginal de-a lungul pereţilor

sinusali, formînd un chenar neregulat, uneori destul de gros, datorităîngroşării mucoasei neuniforme şi prezenţii polipilor. Micşorareavolumului SM, cu contrast se văd şi polipii,

• -Radiografia retroalveolară-dintele cauzal şi COS, • -Rentgen cu ubstanţe de contrast (iodolipol, )

Diagnosticul diferenciat



Diagnosticul diferenciat • Sinusita acută rinogenă.

• Sinusita cronică rinogenă. • Sinuzitele specifice(tuberculoza, luesul,

actinomicoza).

• Celulita geniană odontogenă.• Osteomielită. • Chist intrasinusal (mucocelul).

• Tumori chistice odontogene (radiculare, foliculare,reziduale)

• Epiteliom.

• Carcinomul de mezostructură.

Diagnosticul diferenciat SO şi SR



Diagnosticul diferenciat SO şi SR Nr. Semnele clinice Sinusita odontogen Sinusita rinogenă

1 Etiologia Odontogen-Pt; Paradantoz, Ost-it;Chist;

Infecţie exogenă, grip,

2 Dureri Durerile au precedat maladia Clinica nu este legată de dureridentare.

3 Comunicarea cu SM -fistula

SP-Poate fi prezentă De obicei lipseşte

4 Asimetria feţei şi durerlilela palpare

Asimetria feţei şi dureri lapaplarea peretelui anterior a SM

Asimetria feţei şi durerilapaplarea peretelui anterior aSM - lipsesc

5 Localizare Mai întâi se afectează mucoasa lanivelul procesului alveolar şi a peretelui anterior a SM.

Mai întâi se afectează mucoasala nivelul peretelui median şi maiapoi la tot SM.

6 Răspîndirea De obicei limitat. Tot sinusul

7 Afectarea sinusurilor De obicei limitat. Bilateral.

SAO din stânga



SAO din stânga

SAO



SAO

TC chist dentigen intrasinusal Olga



TC-chist dentigen intrasinusal-Olga

• Chimpu O, f-21, Nr fişei 10748, 11-06-2008,imaginea 11118-1-6-1(2-9-1; 2-10-1)+fotointraoperatorie

Empiem sinusal TC



Empiem sinusal-TC

Folicul 18 în SM Empiem sinusal SCP



Folicul 18 în SM, Empiem sinusal, SCP

TC SM d t l t bt t t l i



TC-SM drept complet obturat cu proces patologic

TC mucocle chist intrasin ( )



TC – mucocle-chist intrasin (mai jos se vede liftingul sinusal)

TC



TC

Rentgen cu contrast prin puncţie



Rentgen cu contrast prin puncţie

Rentgen cu contrast prin alveolă



Rentgen cu contrast prin alveolă

Scopul tratamentul



p

• Înlăturarea factorului etiologic.

• Acţiune asupra agentului microbian. • Prelucrarea medicamentoasă a sinusului maxilar.

• Limitarea extinderii procesului infecţios.

• Ridicarea imunităţii organismului. • Reabilitarea funcţiilor dereglate.

Metodele de tratament



Metodele de tratament

• Tratamentul de urgenţă:(drenarea sinusului). 1. extracia dentară,

2. drenarea endodontică;

3. puncţia diagnostică şi curativă;( plastia COS ).• Tratamentul definitiv.

• Tratamentul tardiv (complicaţiilor).

• Medicamentos• Chirurgical.

Tratamentul prespitalicesc



p p

• La bolnavii cu afecţiuni a SM este parţial:

1. de la un diagnostic superficial,2. extracţii dentare,

3. periostotomii,

4. puncţii, 5. suturarea comunicării oro-sinusale,

6. indicarea tratamentului conservativ,

7. lavaj,

8. Trimitere sau îndreptare etc.

Tratamentul medicamentos a sinusitei



ata e tu ed ca e tos a s us te

• Tratamenul conservativ cu preparate medicamntoasese aplică bolnavilor preoperator şi după operaţie îndependenţă de forma nozologică.

• Antibiotici(antigungici).• Analgetici.

• Hiposensibilizante - CaCl, dimidrol, suprastin, tavigil.

• Vazoconstrictorii – sanorin, glazolin, naftizin, otilin.• Antipiretici.

• Dezintoxicarea.

Antibioticograma



Antibioticograma

Vazoconstrictorii



Vazoconstrictorii

1. Naftizină, soluţie pentru uz extern 0,05% sau 0,1% -10 ml în flacoane. Câte 1-2 picături în fosă nazală lafiecare 12 ore.

2. Xilometazolină. Spray nazale 0,05% şi 0,1% 10 ml.Câte 2-3 picături sau puffuri în fiecare miat nazal lafiecare 8-10 ore.

3. Sanorin.

4. Glazolin.

5. .....

Tratamentul chirurgical



Tratamentul chirurgical

– Drenajul endodontic-cînd se păstrează dintele.

– Înlăturarea factorului odontogen(extracţia dntelui).

– Puncţia.

– Înlăturarea corpilor străini din sinus.

– Cura radicală Caldwell-Luck.

– Procedeul Denker.

– Ortopedic. – Plastia fistulei (COS).

Puncţia



Puncţia

1. Anestezia topică (spray de 10%, şi infiltrativă).

2. Perforarea se face în miatul nazal inferior cu untoracar, la 1-1,5 cm de la întrarea în fosa nazală.

3. Sinusul se prelucrează medicamentos cu:antiseptici, fermenţi, antibiotici.

4. Întroduce un cateter în SM. În toracar întroducemo sârmă, înlăturăm toracarul, fără sârmă.

5. Pe sârmă îmbrăcăm cateterul şi-l fixăm de septul.

Puncţia S Cr Ex O St SM st micşorat în volum cu mucoasa îngroşată



Puncţia S.Cr.Ex.O.St.SM st-micşorat în volum, cu mucoasa îngroşată

Puncţia Etiologia S.Cr.Ex.O.St.-25,26



Puncţia Etiologia S.Cr.Ex.O.St. 25,26

Caz clinic – Puncţia cu lavaj zilnic



Caz clinic Puncţia cu lavaj zilnic

Toracarul Kulicovckii



Toracarul Kulicovckii

Drenarea SM prin cateterizarea pereteluidi l SM SAO SC OE b ă



medial a SM-SAO; SCrOExacerbată.

Cateterul în sinusul maxilar prin nas-Ri t ( )



Rinostoma(Rino-Sinuso-Stoma)

Eliminări purulente din SM dup extr. 18, drenareAl l ( )



prin alveolă-SAO-Alveolostoma(Alveolo-Sinuso-Stoma)

Cateterul în sinusul maxilar prin alveolă-Al l t ( ) SC



Alveolostoma(Alveolo-Sinuso-Stoma)-SCr.

Cateterul prin peretele anterior a SM(Vestibulo-Sinuso-Stoma)



p p ( )

Chist odontogen penetrant în sinus cuădă i ă 27 SP



rădăcină 27-SP

Sinusul maxilar



Cura radicală Caldwell-Luck. Procedeul Denker



Etapele operaţei Caldwell-Luck



p p ţ

• Incizia

• Trepanarea SM

• Lărgirea SM

• Înlăturăm mucoa -sa patologică

• Rinostoma

• Suturarea plăgii

Caldwell-Luck



• Cura radicală după Caldwell-Luck presupune: deschiderea

largă a SM, înlăturarea mucoasei modificate şi crearearinostomei. Indicaţii – sinusită odontogenă cronică, sinuzitemaxilare hiperplastice, sinusită perforativă – 62 bolnavi.

• Prelucrarea cîmpului operator. Izolarea cîmpului operator. Anestezia.

• Incizia (pe plica de tranziţie de la 2-6). Decolarea lamboului periostal.

• Trepanarea peretelui anterior a SM.

• Înlăturarea mucoasei modificte (corpilor străini-33 bolnavi) cu îndreptarea la patomorfologie şi antibioticogramă.

• Prelucrăm cu soluţii de antiseptici, Hemostaza şi revizia.• Rinostoma.

• Aplicarea tubului ciuruit şi meşă iodoformată în sinus care se scoate în nas.

• Suturarea plăgii endobucală. Comprese locale. Pansamente zilnice.

Procedeul Denker



• Deschiderea SM prin unghiul anterior-intern, sedecolează apertura piriformă şi fosa canină, serezectează unghiul osos.

• Se deschide SM şi se înlătură mucoasa modificată.

• Avantajul metodei o comunicare largă nazo-sinusală.

• Dezavantajul devitalizază dinţii anterior.

Caz clinic: Rino-sinuso-stoma



Linia de incizie



Linia de incizie – caz clinic



Suturarea plăgii în cazul CL



p g

Suturarea plăgii în cazul CL – caz clinic



SCP cu polip



p p

Tratamentul postoperator



• Linişte, repaus la pat.• Prelucrarea plăgii operatorii cu antiseptici - zilnic.

• Pungă cu gheaţă - în primele două zile.

• Lavajul sinusului.• Tratament medicamentos

• Alimentare semilichidă.

Evoluţia sinusitei



• Sinusita acută - tratată corect conduce întodeauna vaduce la vindecare.

• SA tratată necorect sau netratată conduce la trecereaei în SC.

• Se poate extinde la sinusurile vecine.

Complicaţiile sinusitei



• Laringite, faringite, gastrite, diaree, abcese,

flegmane, celulite, periostite, osteomielite,etmoidite, frontite, dacriocistite, inflamaţii a orbitei,malignizarea polipilor, Anestezii a buzei superiore şi

a dinţilor prin traumatizarea n. suborbital, extindereainfecţiei în alte sinusuri.Infecţii locale;

• Complicaţii intracraniene: abces extradural,

subdural, meningial.• Infecţii la distanţă-tromboflebite, septicemii, pneumonii, bronho-pulmonare; Osteomielite.

• 3 Tardive: Fistule;

Profilaxia sinusitei



• Profilaxia afecţiunilor stomatologice-(pulpit, Pt)• Profilaxia afecţiunilor sinusale-

• Ridicarea imunităţii organizmului-

• Respectarea tehnicii extracţiei dentare-extracţii cuutilizarea manoperelor blînde, folosireainstrumentelor corespunzătoare, excluderea

manoperelor rapide, excluderea presiunii exageratea chiuretagului alveolei.

• Vizita la medic de 2 ori pe an.• De luat de la Oxana - raport pe prof

Bibliografia



• Ababii I., V. Popa, M. Maniuc, I. Antohii, A. Sandu, V. Cabac. Otorinolaringologie. Centrul Editorial Poligrafic de Medicină al USMF. Chişinău,

2000. • Ababii, I. Otorinolaringologie: (vademecum clinic) / V. Popa, I. Ababii. – Chişinău : CEP Medicina, 2002.

• Burlibaşa, C. Chirurgie orală şi maxilofacială. Bucureşti: Editura medicală,2003. Pag. 356 -379.

• A. Guţan şi colaboratorii catedrei, Chirurgia stamatologică. Chişinău. 1999.

Partea II. • Pălărie V. Etiologie sinusitei odontogene. Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae

Testemiţanu”, Volumul III, Probleme clinico - chirurgicale şi ale sănătăţii mameişi copilului, Chişinău, 2002, pag. 358 - 361.

• Pricop M., E. Urtilă. Infecţiile buco-maxilo-faciale. Timişoara 1994, pag. 97-108.

• Timoşca G., C. Burlibaşa. Chirurgie oro-maxilo-facială. – Chişinău:Universitas. - 1992. Pag. 366 – 376. • Ghicavîi, V. Farmacoterapia afecţiunilor stomatologice : ghid / V. Ghicavîi, S.

Sârbu, D. Şcerbatiuc, N. Bacinschii , ... Ed. a 2-a revăz. şi compl. - Chişinău,2002. – P. 342-344.

Bibliografia



• Gănuţă N. Teste de ..... 1992. pag. 35-36

• Гуцан А. Е. Справочник челюстно-лицевых операций / А. Е.Гуцан, И. Бернадский, П. Д. Годорожа, Щербатюк Д. И. Кишинев, 2001. – C.

• Бернадский Ю. И. Xирургия челюстно-лицевой облaсти.Москва, 1999. – C. 152-162.

• Робустова Т. Г. Хирургическая стоматология. Москва:Медицина, 2003. - C. 359-479. • Шеврыгина Б. В. Внутриносовая хирургия / Б. В. Шеврыгина,

М. К. Манюк. – Кишинѐв: Штиинца, 1981. - C. 43-49. • Щербатюк Д. И. Профилактика и лечение воспалительных

заболеваний челюстно-лицевой облaсти. – Кишинев: Штиинца,1987. – C. .3-34.• Шаргородский А. Г. Воспалительные заболевания ЧЛО и шеи.

Москва 1985. 268-283. • Mуковозов Н. И. Диференциальная диагностика ХЗЧЛО.

Ленинград «Медицина» 1982 105 – 112



De gasit si citit NB Ţariţa Ţari

1. Агафонов А. А. Сравнительная оценка методовклассической и эндоскопической синусотомии.Автореф. дис. канд. мед. наук. М. 2006, 25 стр.

2. Арутюнян К. Э. Лечение больных с осложнениямисвязанные с выведением пломбировочногоматериала в верхней челюсти. Автореф. дис. канд.мед. наук. М. 2005.

3. Губин М. А. Куликовский В. Ф. Шевченко Л. В.

Острый одонтогенный верхнечелюстной синусит. М.«МЕД пресс-информ». 2006. 168 стр. (Шифр ГИНМББ2-3448)

Doleanţile studenţilor



1. Dispozitive pentru prezentare (proector)

2. Mese pentru scris.

3. Prelegerile să fie pe internet(saitul USMF).

4. Frecvenţă liberă la prelegeri. 5. Materialul didactic, demonstrativ să fie bogat cu:foto, desenuri, r-genuri.

6. Sa aibă posibilitatea să mănânce. 7. Prelegerile să fie înaintea temelor practice.

Mulţumesc pentru atenţie, obiecţii



Conferinţa la Iaşi, Internaţionale



1. Ar fi bine ca publicaţiile să fie discutate preventiv

la Catedră sau (Cercul ştiinţific studenţesc ???) 2. Nar fi admisibil mai întâi, să se transmite la Iaşi şi

mai apoi să se informeze coordonatorul

Inczia în COS ( pag. 159)



Sutra după Bernadschii-Zaslavschii



Închideria comunicării oro-sinusaleBernadschii-Zaslavskii-după înlăturarea suturilor



p

Gustav O. Kruger . Chirurgia buco-maxillofacia. Editorial

Medical Panamerica 1982(Ctr. 88, fig. 19-7)

Sutura la COS



1. 5-02-07. Motilica N. P. F-1950. Nr. feşei 2382. D-

za: Epulis 26. COS. Extr. 26: Suturat plaga cu 2suturi. Fotoînregistrat. Epulisul poate un factor etiologic a Sinusitei. Epulis fibro-vascular

2. 14.05-05 SCMU, am extras dintele 28 din SM.

Material de plombare în sinus din dreapta



După înlăturarea materialului de plombare



Meşă iodoformată



Frecvenţa (de trecut în EM)(de pus datele 2008-20ani) • SO după datele unor autori alcătueşte 25 8% din toate



• SO după datele unor autori alcătueşte 25,8% din toatesinusitele. Sau examinat 177 fişe debolnavi cu SO ce sau

tratat în ChOMF. 20-59 ani – 126 b.;• Etiologia:6-64,3%;7-23,2%;5-8,4%;8-4,1%;17,3%-

OstCr;1,7%-Ost.Ac.;14,3%-Chist suprainfectat;Trauma-2,2%;la 14 bolnavi- propulsarea accidentală a rădăcinii în

SM. Perfor. SM – 41,2%;• D-za:SCr-85,8%;SA-8,1%;56,5%-st;44,7%-dr;0,8%-

bilateral.• Din 73 bolnavi cu SPerf au fost spitalizaţi în: 3zi-4;14-

20;30-9;3luni-14;1an-19;2-4ani-7bolnavi.• Concluziile autorului în apariţia SO:1-perforareaSM; 2-

SO-evoluează ca SO primar -cronică;3-adresarea tardivă. • Илуца И. Причины возникновения одонтогенных гайморитов. Первый сьезд стоматологов МССР, 1988, pag. 100-1001

Datele noastre din anii 1998 – 2001



• În prima săptămînă de la debutul bolii după ajutor sau

adresat 61%.• Peste 77% din bolnavi au fost trataţi la locul de trai.

• Sinusita perforativă 33%.

• Sinusita cronică 26%.• Sinusita perforativă cu corpi străini în sinusul maxilar 21%.

• Sinusita acută 12%.

• Sinusita cronică complicată cu osteomielită şi chisturisuprainfectate 2%.

• Comunicare oro-sinusală 6%.

• Partea stîngă e afectată în 64% bolnavi cu SO.

Datele secţiei ORL din anii 2004,06,07



• 2004 – Sinusită maxilară cronică 282 – 25 cazuri

• 2006 – Sinusită maxilară cronică 303 – 39

• 2007 – Sinusită maxilară cronică 300 – 45

• După datele lui Тимофеев А. А. (1998) SO seîntîlneşte în 21,3%, dar S.Rinogenă în 3,1% din bolnavii cu procese inflamatorii ce se tratează înstaţionar (Тимофеев А. А. 1998, Tom I, pag. 219.)

TC-multicameral din dreapta



TC SM



Osteomielita a maxilei-sechestru

sinusita odontogena

Documents