sinteza propunerilor la proiectul de legii contabilității...

1

SINTEZA PROPUNERILOR

la proiectul de Legii contabilității în redacție nouă

Nr.

d/o

Denumirea

autorităţilor, (numărul şi data

avizului)

Articolul

avizat

Varianta din proiect

Conţinutul propunerilor

Decizia

1 2 3 4 5 6

1. Asociația Contabililor

și Auditorilor

Profesioniști din

Moldova (ACAP)

(302/19.12.2016)

Art.5 alin.(11)

Modul de ținere a contabilității și

de aplicare a standardelor de

contabilitate

(11) Entitățile prevăzute la alin.

(1) - (3) pot ține contabilitatea și

întocmi situații financiare în baza

IFRS.

(11) Entitățile menționate la alin. (1) și (3) pot ține

contabilitatea și întocmi situații financiare în baza IFRS

sau IFRS pentru ÎMM - uri.

În opinia noastră acordarea opțiunii de aplicare a IFRS

pentru IMM-uri:

va oferi entităților micro, mici și mijlocii din Republica

Moldova posibilitatea de a implementa unele din cele

mai bune practici recunoscute pe plan internațional în

domeniul raportării financiare ;

va oferi entităților micro, mici și mijlocii oportunități de

dezvoltare și integrare la nivel regional și global va

impulsiona dezvoltarea profesiei contabile în Republica

Moldova inclusiv prin creșterea numărului de

profesioniști contabili și auditori cu experiență în

aplicarea IFRS-urilor, capabili să ofere servicii

competitive la nivel regional și global (offshoring de

servicii).

propunem de stipulat cărui organ anume (spre exemplu

organ profesional) și care va fi mecanismul de delegare.

Nu se acceptă, deoarece IFRS pentru

IMM-uri nu sunt acceptate pentru

aplicare de către entitățile din

Republica Moldova.

Nu se acceptă, Ministerul Finanțelor

va delega în baza prevederii

menționate, responsabilul de

elaborarea a actului normativ în

domeniul contabilității unui organ

care va demonstra capacități și

responsabilități de elaborare, care

poate fi, inclusiv un organ

profesional. Mecanismul de delegare

Art.8 alin.(1)

lit.f) Organele de reglementare a

contabilității și competenţa acestora

(1) Ministerul Finanţelor:

f) poate delega responsabilitățile de

elaborare a actelor normative din

domeniul contabilității unui organ

de contabilitate și raportare

financiară.

2

va fi stabilit de ministerul finanțelor

în baza funcțiilor și atribuțiilor

stabilite prin Hotărîrea Guvernului

cu privire la reglementarea activității

Ministerului Finanțelor nr.1265 din

14.11.2008.

Art.18 alin.(6)

Art.18 alin.(7)

Obligațiile și drepturile entităţii

privind ținerea contabilității și

raportarea financiară

Contabilul-șef sau altă persoana

împuternicită de organizarea și

conducerea contabilității entităţii,

cu excepția entității de interes

public, trebuie să aibă studii

superioare sau profesionale tehnice

postsecundare economice.

Contabilul-șef sau altă persoana


conducerea contabilității entității

de interes public trebuie să aibă

studii economice superioare.

(6) Contabilul-șef sau altă persoană împuternicită de

organizarea și conducerea contabilității entității, cu

excepția entității de interes public, trebuie să aibă studii

superioare sau profesionale tehnice postsecundare

economice și 5 ani stagiu în domeniul contabilității

(7) se cere definirea cerințelor față de posturile de contabil-

sef la entitățile de interes public si anume:

un contabil-șef al entității de interes public trebuie să

fie membru al unui corp profesional membru IFAC și

să fie titular al unor certificări profesionale recunoscute

pe plan global a căror curiculă presupune cunoaștere la

un nivel avansat a IFRS."

(7) Această propunere vine în sprijinul și în spiritul

prevederilor prezentului proiect de lege și a propunerilor de

îmbunătățire de mai sus:

entitățile de interes public sunt obligate să aplice IFRS;

profesia contabilă servește interesului public prin urmare

calitatea raportării financiare poate fi asigurată în mare

parte de membri ai corpurilor profesionale, membre IFAC,

care aplică mecanisme de asigurare a calității, inclusiv

cerințe pentru dezvoltarea profesională continuă și

certificări profesionale cu scop de recunoaștere a anumitor

competențe la standarde globale.

Nu se acceptă, fiecare angajator își

stabilește individual criteriile de

angajare.

Se acceptă, se va propune includerea

prevederii menționate în Legea

instituțiilor financiare nr.550 din

21.07.1995 și Legea cu privire la

asigurări nr.407 din 21.12.2006.

3

Art.22 alin.(7)

lit.b)

Note la situațiile financiare

(1) Nota explicativă a entității

mari și entității de interes public

conține în mod obligatoriu,

suplimentar la informațiile cerute

conform alin. (5) și (6), informații

privind:

a) totalul onorariilor achitate

entităților de audit pentru auditul

situațiilor financiare și totalul

onorariilor percepute de către

aceste entități pentru alte servicii

decît cele de audit, inclusiv pe

tipuri de servicii.

Nu este clar care este rolul acestor informații pentru ca să

fie făcute publice. Prin această prevedere se încalcă cerința

confidențialității stabilită pentru auditul situațiilor

financiare și taina comercială. Se face discriminare între

serviciile de audit și alte tipuri de servicii (de exemplu,

marketing, transport etc.)

Nu se acceptă, deoarece informația

se prezintă conform prevederilor

Directivei 2013/34/UE..

Art.32

Auditul situațiilor financiare

(1) Auditului obligatoriu sînt

supuse:

a) situațiile financiare individuale

ale entităților mijlocii și mari,

entităților de interes public și ale

altor entități conform cerințelor

legislației în vigoare;

b) situațiile financiare consolidate

ale grupurilor care au obligația de

consolidare conform art.27.

Auditul situaţiilor financiare se

efectuează în conformitate cu

prevederile Legii privind auditul

situațiilor financiare.

(2) Auditul situaţiilor financiare se

efectuează în conformitate cu



Se propune de indicat situațiile financiare ale cărei

perioade (2017 ori 2018) vor fi supuse auditului obligatoriu

conform prezentei legi.

Se acceptă, perioada de gestiune

pentru toate entităţile care

întocmesc şi prezintă situaţii

financiare este anul calendaristic,

care cuprinde perioada de la 1

ianuarie pînă la 31 decembrie. Data

întocmirii situaţiilor financiare este

ultima zi calendaristică a perioadei

de gestiune, cu excepţia cazurilor de

reorganizare şi lichidare a entităţii.

Prezenta lege intră în vigoare la 1

ianuarie 2018.

Astfel, primele situații financiare

care vor fi supuse auditului

obligatoriu vor fi cele întocmite

pentru anul 2018

4

Art.33

alin.(1)

Art.35 alin.(1)

lit.b)

Prezentarea și publicarea situațiilor

financiare

1) Entitatea prezintă pe suport de

hîrtie sau în formă electronică

situaţiile financiare individuale,

raportul conducerii și raportul

auditorului proprietarilor

(asociaţilor, acţionarilor

fondatorilor, membrilor) şi

Serviciului situațiilor financiare.

(1) Guvernul, în termen de 6 luni

de la data publicării:

b) va aduce actele sale normative

în concordanţă cu prezenta lege;

Conform legislației cu privire la audit, raportul auditorului

se emite cu ziua când au fost finisate procedurile de audit și

exprima opinia asupra situațiilor financiare deja elaborate

și, cel mai deseori, prezentate SSF. Din acest motiv, data

situațiilor financiare este semnificativ premergătoare datei

raportului auditorului și, de cele mai multe ori, acesta din

urmă nu poate fi prezentat SSF odată cu situațiile

financiare.

Se propune instituirea prin legea contabilității a unui

Comitet pentru Standarde de contabilitate cu statut de

Agenție publică independentă de Ministerul Finanțelor.

Acest Comitet să fie responsabil de punerea în aplicare,

actualizarea și interpretarea standardelor naționale de

contabilitate. Bugetul acestui Comitet să fie format din

contribuțiile BNM, CNPF, entități de interes public,

entități cotate la bursa de valori, etc. Este foarte important

ca acest Comitet să fie independent de Ministerul

Finanțelor, care este responsabil de formarea părții de

venit a bugetului.

De stipulat expres pentru care situații financiare se vor

aplica prevederile prezentei legi:

- situațiile financiare întocmite pentru 2017, 2018 ori

2019.

Nu se acceptă, deoarece informația

se prezintă conform prevederilor

Directivei 2013/34/UE. Totodată,

termenul de prezentare a situațiilor

financiare de 120 de zile este

suficient pentru a asigura întocmirea

raportului auditorului și prezentarea

acestuia entității auditate.

Nu se acceptă, deoarece Ministerul

Finanțelor este organul responsabil

pentru aprobarea și stabilirea

politicilor în domeniul contabilității.

Se acceptă, perioada de gestiune

pentru toate entităţile care

întocmesc şi prezintă situaţii

financiare este anul calendaristic,

care cuprinde perioada de la 1

ianuarie pînă la 31 decembrie. Data

întocmirii situaţiilor financiare este

ultima zi calendaristică a perioadei

de gestiune, cu excepţia cazurilor de

reorganizare şi lichidare a entităţii.

Prezenta lege intră în vigoare la 1

ianuarie 2018.

Astfel, vor fi supuse auditului

obligatoriu situațiile financiare

întocmite pentru anul 2018.

5

6. Asociația Auditorilor

și Consultanților în

Management din

Republica Moldova

(01-509 din

14.12.2016)

Art.4

Categorii de entități și grupuri

(1) Entitate micro – entitatea care,

la data raportării, nu depășește

limitele a cel puțin două dintre

următoarele trei criterii:

(a) totalul activelor: 5 600 000 lei;

(b) veniturile din vînzări: 11 200

000 lei;

(c) numărul mediu al salariaților în

perioada de gestiune: 10.

(2) Entitate mică – entitatea care,




(a) totalul activelor: 63 600 000

lei;


000 lei;



(3) Entitate mijlocie – entitatea

care, la data raportării, nu depășește




lei;


000 lei;



(4) Entitate mare – entitatea care,

la data raportării, depășește limitele

a cel puțin două dintre următoarele

trei criterii:


lei;


000 lei;


În primul rînd asupra necesității revizuirii criteriilor de

clasificare a categoriilor de entități și grupuri, clasificare

care are un impact direct auditul obligatoriu al entităților.

Astfel, conform proiectului, se propune ca auditului

obligatoriu să fie supuse entitățile mijlocii și mari, (criterii:

active – 318 000 000 lei, venituri din vînzări – 636 000 000

lei, angajați - 250) cît și la entitățile de interes public. Nu

putem utiliza niște criterii de clasificare facînd trimitere la

practica țărilor europene, unde economia este mult mai

dezvoltată. Astfel, este una când asemenea criterii sunt

impuse pentru o țară precum Germania și cu totul altceva

când acestea se vor face obligatorii în Republica Moldova.

Dacă în Germania criteriile respective vor fi depășite de

zeci de mii de companii, la noi în Moldova criteriile de

mărime indicate în proiectul legii vor fi depășite de un

număr foarte redus de companii, ceea ce va avea efecte

negative imediate asupra pieței de audit.

În cele ce urmează dorim să evidențiem o idee magistrală

si anume că transpunerea criteriilor de mărime pentru

clasificarea companiilor pe cele 4 categorii

(micro/mici/medii/mari) este un aspect care nu trebuie

confundat cu stabilirea unor criterii de mărime pentru audit

obligatoriu.

În această ordine de idei, într-adevăr este absolut logic ca

definițiile celor patru tipuri de companii din punct de

vedere al criteriilor de mărime (total active, cifra de afaceri

și numărul mediu de angajați) să fie în mare măsură

uniforme pentru toate statele naționale. Însă, atenție,

stabilirea criteriilor de mărime în funcție de care se va

hotărî caracterul obligatoriu al auditului este o

prerogativă a fiecărui stat național în parte, fapt de

care profită majoritatea statelor europene. În acest sens,

sugerez să consultați prevederile articolului 2 al Directivei:

1. „audit statutar” înseamnă un audit al situațiilor

financiare anuale sau al situațiilor financiare consolidate

în măsura în care:

(a) este obligatoriu în temeiul dreptului Uniunii;

(b) este obligatoriu în temeiul dreptului intern referitoare

la întreprinderile mici;

Nu se acceptă, deoarece pentru

clasificarea entităților, criteriile de

mărime au fost stabilite conform

echivalentului în monedă națională

prin aplicarea cursului de schimb de

16,7320 MDL/EUR stabilit de

Banca Națională a Moldovei la 19

iulie 2013, data intrării în vigoare a

Directivei 2013/34/EU.

Conform datelor prezentate de către

Consiliul de supraveghere a

activității de audit, pentru anul 2015,

auditul obligatoriu al situațiilor

financiare anuale s-a efectuat la 362

entități, inclusiv entități de interes

public și alte entități conform

prevederilor legislației în vigoare.

Conform proiectului Legii

contabilității în redacție nouă,

auditului obligatoriu vor fi supuse

situațiile financiare individuale ale

entităților mijlocii și mari, entităților

de interes public și altor entități

conform cerințelor legislației în

vigoare, care va cuprinde în jur de

589 entități.

Totodată, conform proiectului Legii

privind întreprinderile de stat și

întreprinderile municipale în redacție

nouă, auditului obligatoriu vor fi

supuse situațiile financiare anuale

ale întreprinderilor de stat și

întreprinderilor municipale, care

cuprind circa 720 entități, cu

excepția entităților care au fost

clasificate în calitate de entități de

interes public, entitate mijlocie și

mare, conform criteriilor stabilite de

proiectul Legii contabilității în

6


(5) Grup mic – grupul constituit

din entitatea-mamă și entitățile-

fiice care urmează să fie incluse în

consolidare și care, împreună, nu

depășește limitele a cel puțin două

dintre următoarele trei criterii la

data raportării entității-mamă:



000 lei;



(6) Grup mijlociu – grupul

constituit din entitatea-mamă și

entitățile-fiice care urmează să fie

incluse în consolidare și care,

împreună, nu depășește limitele a

cel puțin două dintre următoarele

trei criterii la data raportării

entității-mamă:


lei;


000 lei;


cursul perioadei de gestiune: 250.

(7) Grup mare – grupul constituit



consolidare și care, împreună,




Mai mult decât atât, este edificator în acest sens studiul

realizat de Federația Europeana a Contabililor (FEE) -

Audit exemption thresholds in Europe Update after the

transposition of the Accounting Directive1 (a se vedea

documentul atașat), în care sunt prezentate criteriile de

mărime folosite în diferite state europene în funcție de care

se stabilește caracterul obligatoriu al unui audit (Audit

exemptions thresholds). Acestea, nu sunt identice cu acele

criterii de mărime în funcție de care companiile sunt

clasificate pe cele patru categorii.

Consultând acest studiu veți observa că sunt state cu o

economie incomparabil mai mare decât cea a țării noastre,

dar care și-au setat niște criterii pentru audit obligatoriu

mult mai jos față de definiția companiei medii din

Directivă. De exemplu (toate sume în EURO dacă nu este

specificat altfel):

Țara Total active Cifra de

afaceri

Număr de

angajați PIB (2015)2

Republica

Moldova3

63,600,000

MDL sau

aprox.

2,890,000

EURO

127,200,000

MDL sau

aprox.

5,780,000

EURO

50 6,551

Bulgaria 1,000,000 2,000,000 30 48,953

Cehia 1,500,000 3,000,000 50 181,811

Finlanda 100,000 200,000 3 229,810

Franța4 1,000,000 sau 2,000,000 sau 20 sau 50

2,421,682 1,550,000 3,100,000 50

Letonia 800,000 1,600,000 50 27,035

Malta 46,600 93,000 2 9,643

Norvegia 2,500,000 5,000,000 50 388,315

Polonia 2,500,000 5,000,000 50 474,483

Portugalia 1,500,000 3,000,000 50 198,931

Slovacia 1,000,000 2,000,000 30 86,582

Spania 2,850,000 5,700,000 50 1,199,057

Suedia 150,000 300,000 3 492,618

Prin urmare, reiterăm idea că ar trebui să revenim asupra

aspectului criteriilor în funcție de care auditul devine

obligatoriu.

Ca o sugestie, propunem ca pe lângă companiile medii și

mari, caracterul obligatoriu al auditului trebuie aplicat și

redacție nouă.

Prin urmare, putem menționa, că în

mediu pentru o entitate de audit

înregistrată conform prevederilor

proiectului, va reveni pentru

efectuarea auditului circa 15 entități,

față de 4 entități în mediu pentru anii

precedenți.

1 https://www.accountancyeurope.eu/wp-content/uploads/1605_Audit_exemption_thresholds_update.pdf

2 Banca Mondială, în milioane USD.

3 Criteriile de mărime așa cum sunt prezentate în Proiectul Legii contabilității (Art.4). Conversia în EURO s-a realizat aplicând cursul 1 EURO = 22 MDL.

4 În funcție de forma juridică.

7

Art.11 alin.(12)

Art.22


lei;


000 lei;



(8) O entitate sau grup trece dintr-

o categorie în alta dacă, la data

raportării, depășește sau încetează

să mai depășească limitele a două

dintre cele trei criterii, pentru

ultimele două perioade de gestiune

consecutive.

(9) Criteriile de clasificare

prevăzute la alin. (1) - (7) nu se

aplică entităților enumerate la art. 2

lit. d) - f) și entităților de interes

public.

Documente primare

Persoanele care întocmesc şi/sau

semnează documentele primare,

precum şi cele care le înregistrează

în contabilitate, poartă răspundere

în conformitate cu art. 34.

Note la situațiile financiare

(2) Notele la situaţiile financiare

cuprind anexele şi nota explicativă.

(3) Notele la situațiile financiare

altor companii, luând în calcul dimensiunea economiei

naționale. Așadar, am putea să stabilim cele trei criterii

pentru audit obligatoriu după cum urmează:

Total active: 500 mii EURO

Cifra de afaceri: 1 mil EURO

Nr. mediu de angajați: 25

Ar putea fi folosită aceeași regulă ca și cea stipulată în

proiectul legii - ”2 din 3” și anume dacă 2 din cele 3 criterii

sunt depășite, situațiile financiare ale entității respective

vor fi auditate în mod obligatoriu. Criteriile de mai sus vor

putea fi discutate în cadrul întâlnirii/întâlnirilor noastre

viitoare.

Astfel, aplicarea acestor criterii prin raportarea la

dimensiunea economiei naționale, va spori atractivitatea

profesiei și va preveni contractarea pieței de audit.

Persoanele care întocmesc și cele care înregistrează

documentele primare nu pot purta răspundere conform

legislației în vigoare, cu atît mai mult penală,

contravențională. Răspunderea pentru încălcarea acestei

legi trebuie să aparțină factorilor de decizie a entității,

administratorului/fondatorului și nici într-un caz

persoanelor care au obligația de a înregistra aceste

documente primare în contabilitate. Aceste persoane vor

purta răspundere în fața angajatorului, acesta avînd dreptul

inclusiv la acțiune în regres pentru recuperarea

prejudiciilor cauzate în cazul în care asemenea prejudicii

vor exista. În acest context, cuvintele ”întocmesc” și

”înregistrează” urmează a fi excluse.

Înțelegem că aceste prevederi sunt preluate din Directivele

europene, dar practicile europene neadaptate la necesitățile

și realitățile RM, nu vor asigura o dezvoltare, dar

dimpotrivă vor duce la stagnarea schimbărilor și

Nu se acceptă, deoarece persoanele

care întocmesc și înregistrează

documente primare poartă

răspundere disciplinară și

patrimonială conform Codului

Muncii. Sancțiuni în baza Codului

Penal și Contravențional nu sunt

prevăzute pentru persoane care

întocmesc/ înregistrează documente

primare.

Nu se acceptă, deoarece conținutul

notelor explicative este obligatoriu

conform cerințelor Directivei

8

respectă ordinea în care sînt

prezentate elementele contabile în

bilanț și în situația de profit și

pierdere.

(4) Anexele conţin informaţii care

detaliază elementele situaţiilor

financiare și se întocmesc în

conformitate cu standardele de

contabilitate.

(5) Nota explicativă conţine

informaţii suplimentare care nu sînt

incluse în situaţiile financiare şi în

anexele la acestea. Volumul,

structura şi forma de prezentare a

notei explicative se stabilesc de

entitate de sine stătător în funcție

de categoria acesteia, de

dimensiunea, forma juridică de

organizare, domeniul/profilul de

activitate al acesteia, necesităţile

informaţionale proprii și cerințele

prezentei legi.

(6) Nota explicativă pentru toate

entitățile conține în mod

obligatoriu, pe lîngă alte informații

prevăzute în prezenta lege,

informații privind:

a) politicile contabile adoptate;

b) în cazul evaluării ulterioare a

activelor imobilizate conform

modelului reevaluării:

valoarea reevaluată pe fiecare

categorie de imobilizări la

începutul şi sfîrşitul perioadei

de gestiune;

modificarea diferențelor din

reevaluare pe parcursul

perioadei de gestiune cu

explicarea tratamentului fiscal

reformelor. Așa spre exemplu proiectul Legii, prevede

aplicarea și utilizarea notelor la situațiile financiare.

Conform acestor prevederi, agenții economici vor avea

obligația prezentării unor rapoarte suplimentare, cu o

informație confidențială, irelevantă sau la care de fapt

statul are acces. Așa spre ex:

- Agentul economic trebuie să indice valoarea

reevaluată pe fiecare categorie de imobilizări la începutul

și sfîrșitul perioadei de gestiune, modificarea diferențelor

din reevaluarea pe parcursul perioadei de gestiune cu

explicarea tratamentului fiscal al acestora și valoarea

contabilă în cazul cînd imobilizările nu ar fi fost

reevaluate. Aceasta presupune un lucru suplimentar

nejustificat, analiza unor consecințe a unor fapte care nu s-

au realizat, ținerea unei contabilități paralele.

- Urmează a fi raportată suma retribuțiilor

acordate pe parcursul perioadei de gestiune membrilor

consiliului, organului executiv și de supraveghere și alte

angajamente apărute sau asumate în legătură cu pensiile

membrilor actuali sau ale foștilor membri ai acestor

organe; onorariile achitate entităților de audit. În primul

rînd această informație este confidențială, în al doilea rînd

nu are relevanță!

- O serie de informații solicitate sunt deja deținute

de organele statului fie prin prezentarea altor rapoarte

(numărul mediu de salariați), fie prin acces la bazele de

date (soldurile activelor și datoriilor privind impozitul pe

venit amînat, numărul și valoarea nominală a acțiunilor

subscrise, valoarea nominală a acțiunilor ș.a.). Deci, aceste

prevederi ale Directivei în Republica Moldova deja sunt

implementate, organele abilitate dețin asemenea informații.

Nu credem că în țările Comunității europene, solicitarea

uneia și aceleiași informații se dublează în diferite rapoarte.

În acest caz, ar trebui concomitent de anulat rapoartele

actuale.

Astfel, considerăm necesară revizuirea

prevederilor ce reglementează notele la situațiile

financiare, prin simplificarea acestora.

2013/34/UE, iar informația

prezentată nu cade sub incidența

Legii cu privire la secretul comercial

nr.171 din 6 iulie 1994 și a Legii

privind protecția datelor cu caracter

personal nr.133 din 8 iulie 2011.

De asemenea, majoritatea

informațiilor solicitate pentru

prezentare în notele explicative

conform proiectului sunt prevăzute

pentru prezentare la momentul

actual în Standardele Naționale de

Contabilitate existente.

9

al acestora; și

valoarea contabilă în cazul cînd

imobilizările nu ar fi fost

reevaluate;

c) în cazul evaluării ulterioare la

valoarea justă a instrumentelor

financiare și altor categorii de

active:

metodele folosite la

determinarea valorii juste și

informațiile care au stat la baza

aplicării lor;

valoarea justă pe fiecare

categorie la începutul şi

sfîrşitul perioadei de gestiune și

modificările diferenţelor de

valoare provenite din ajustările

valorii juste decontată la

cheltuielile sau veniturile

perioadei de gestiune;

tipul și natura instrumentelor

financiare derivate, inclusiv

termenele și condițiile

semnificative care afectează

valoarea, calendarul și

certitudinea fluxurilor de

numerar viitoare;

mișcarea rezervelor de valoare

justă pe parcursul perioadei de

gestiune;

d) valoarea totală a

angajamentelor financiare,

garanțiilor sau activelor și

datoriilor contingente neincluse

în bilanț, indicînd natura și

forma oricărei garanții care a

fost acordată; angajamentele

privind pensiile și cele către

10

entitățile afiliate sau asociate

sînt prezentate separat;

e) suma avansurilor și

împrumuturilor acordate

membrilor consiliului,

organului executiv și de

supraveghere, cu indicarea

ratelor dobînzii, condiţiilor

principale de acordare a

acestora, sumelor rambursate,

precum şi a angajamentelor

asumate în numele lor sub

garanţii de orice fel;

f) cuantumul și natura

elementelor individuale de

venituri sau de cheltuieli care

au o mărime sau o incidență

neordinară;

g) sumele datoriilor cu un termen

de achitare mai mare de 5 ani și

valoarea totală a datoriilor

acoperite cu garanții, cu

indicarea naturii și formei

garanțiilor;

h) h) răscumpărarea părţilor sociale

şi a acţiunilor proprii, în cazul

în care entitatea nu întocmește

raportul conducerii;

i) elementele individuale de

active sau datorii care au

legătură cu mai mult de un

element din structura bilanțului,

dacă nu sînt prezentate distinct

în bilanț;

j) numărul mediu al salariaților în

perioada de gestiune.


mijlocii, mari și entității de interes

11

public conține în mod obligatoriu,

suplimentar la informațiile cerute

conform alin. (5), informații

privind:

a) imobilizările necorporale și

corporale:

costul de intrare sau, dacă a

fost aplicată evaluarea

ulterioară la valoarea justă sau

valoarea reevaluată - valoarea

justă sau valoarea reevaluată la

începutul și sfîrșitul perioadei

de gestiune;

majorările, diminuările și

transferurile în cursul perioadei

de gestiune;

amortizarea acumulată,

pierderile acumulate din

depreciere și diferențele din

reevaluare la începutul şi

sfîrşitul perioadei de gestiune şi

modificările acestora în cursul


costurile îndatorării capitalizate

în perioada de gestiune;

costurile ulterioare capitalizate

în perioada de gestiune;

b) instrumentele financiare, atunci

cînd sînt evaluate la cost:

valoarea justă, dacă această

valoare poate fi determinată,

pentru fiecare clasă de

instrumente financiare derivate

și natura lor;

valoarea contabilă și valoarea

justă a instrumentelor

financiare, din clasa activelor

imobilizate, înregistrate la o

valoare mai mare decît valoarea

12

lor justă și motivele pentru care

nu a fost redusă valoarea

contabilă;

c) suma retribuţiilor acordate pe

parcursul perioadei de gestiune

membrilor consiliului,

organului executiv și de

supraveghere şi alte

angajamente apărute sau

asumate în legătură cu pensiile

membrilor actuali sau ale

foştilor membri ai acestor

organe, pe categorii;

d) numărul mediu al salariaților în

perioada de gestiune, repartizat

pe categorii și cheltuielile cu

personalul aferente perioadei

de gestiune, dacă acestea nu

sînt prezentate separat în

situația de profit și pierdere;

e) soldurile și modificarea

activelor și datoriilor privind

impozitul pe venit amînat, în

cazul aplicării metodei

impozitului amînat;

f) denumirea și adresa entităților

în care se deține un interes de

participare, prezentînd cota în

capitalul social, mărimea

capitalului social, rezervelor și

profitul (pierderea) entității

respective pentru ultima

perioadă de gestiune pentru

care au fost aprobate situațiile

financiare;

g) numărul și valoarea nominală a

acțiunilor subscrise în cursul


13

h) dacă există mai multe categorii

de acțiuni, numărul și valoarea

nominală din fiecare categorie;

i) existența oricăror tipuri de

instrumente financiare cu

indicarea numărului acestora și

a drepturilor pe care le conferă;

j) denumirea și adresa fiecăreia

dintre entitățile cu răspundere

nelimitată, înregistrate în

confomitate cu legislația civilă,

la care entitatea este asociată;

k) denumirea și adresa entității

care întocmește situațiile

financiare consolidate ale celui

mai mare grup de entități din

care entitatea face parte în

calitate de entitate-fiică;

l) denumirea și adresa entității

care întocmește situațiile

financiare consolidate ale celui

mai mic grup de entități din

care entitatea face parte în

calitate de entitate-fiică și care

este inclus în grupul de entități

prevăzut la lit. k);

m) propunerea de repartizare a

profitului (acoperire a pierderii)

sau repartizarea profitului

(acoperirea pierderii), după caz;

n) natura și scopul comercial ale

angajamentelor entității care nu

sînt incluse în bilanț, precum și

impactul financiar al acelor

angajamente asupra entității, cu

condiția că riscurile sau

beneficiile care decurg să fie

semnificative;

14

Art.23

o) natura și efectele financiare ale

evenimentelor semnificative

ulterioare datei de raportare și

care nu sînt reflectate în bilanț

și în situația de profit și

pierdere;

p) tranzacțiile cu părțile afiliate,

inclusiv suma, natura relației și

alte informații aferente.


mari și entității de interes

public conține în mod

obligatoriu, suplimentar la

informațiile cerute conform

alin. (5) și (6), informații

privind:

b) venitul din vînzări prezentat pe

segmente de activitate și pe

zone geografice;

c) totalul onorariilor achitate

entităților de audit pentru

auditul situațiilor financiare și

totalul onorariilor percepute de

către aceste entități pentru alte

servicii decît cele de audit,

inclusiv pe tipuri de servicii.

Raportul conducerii

i) Entitățile mijlocii, mari și

entitățile de interes public

întocmesc și prezintă anual raportul

conducerii împreună cu situațiile

financiare.

j) Raportul conducerii

conține o prezentare fidelă a

poziției entității, dezvoltării și

performanței activităților acesteia și

prezintă o analiză corelată cu

dimensiunea și complexitatea

Proiectul legii operează cu noțiunea de ”Raport al

conducerii”. Ca și în cazul notelor contabile, acest raport

urmează să conțină informații irelevante și confidențiale,

astfel considerăm oportună excluderea acestora. Mai mult

ca atît, menționăm, că se impune obligația de a prezenta

acest raport inclusiv în cazul entităților private. Prezentarea

raportului ar putea fi justificată în cazul entităților în care

statul deține cotă parte, entităților de interes public, dar nu

și în cazul entităților private, altfel, aceasta este o imixtiune

directă în activitatea de întreprinzător.

Astfel, considerăm necesară revizuirea

Nu se acceptă, deoarece conținutul

raportului este obligatoriu conform

cerințelor Directivei 2013/34/UE, iar

informația prezentată nu cade sub

incidența Legii cu privire la secretul

comercial nr.171 din 6 iulie 1994 și

a Legii privind protecția datelor cu

caracter personal nr.133 din 8 iulie

2011.

De asemenea, majoritatea

informațiilor solicitate pentru

15

activităților desfășurate.

k) Raportul conducerii

include, cel puțin, informații

privind:

a) indicatorii financiari de

performanță;

b) indicatorii nefinanciari de

performanță relevanți pentru

activitatea entității;

c) perspectivele de

dezvoltare ale entităţii;

d) activitățile din domeniul

cercetării și dezvoltării;

e) răscumpărarea părţilor

sociale şi a acţiunilor proprii;

f) existenţa filialelor

entităţii;

g) principalele riscuri şi

incertitudini cu care se confruntă

entitatea;

h) mediul înconjurător şi

oportunităţile profesionale ale

angajaţilor;

i) dacă utilizarea

instrumentelor financiare este

semnificativă pentru evaluarea

poziției și performanței financiare:

- obiectivele și politicile în

gestiunea riscului financiar pentru

fiecare tip major de tranzacție

previzionată pentru care se

utilizează metode de acoperire

împotriva riscurilor;

- expunerea entității la riscul de

preț, riscul de credit, riscul de

lichiditate și la riscul fluxului de

numerar.

l) Raportul conducerii

conține, după caz, referiri și

prevederilor ce reglementează Raportul conducerii,

prin simplificarea acestora.

prezentare în notele explicative

conform proiectului sunt prevăzute

pentru prezentare la momentul

actual în Standardele Naționale de

Contabilitate.

16

explicații suplimentare la

informațiile prezentate conform

alin. (3) lit. a) și b) și sumele

prezentate în situațiile financiare.

m) Entitatea de interes public

care corespunde criteriilor stabilite

pentru entitățile mari și a căror

număr mediu al salariaților în

perioada de gestiune depășește 500

salariați, sînt obligate să includă în

raportul conducerii o declarație

nefinanciară.

n) Declarația nefinanciară

include informații privind aspectele

de mediu, sociale și de personal,

privind respectarea drepturilor

omului și combaterea corupției, și

cuprinde cu referire la acestea:

a) descrierea succintă a

modelului de afaceri al entității;

b) descrierea politicilor

adoptate, procedurile aplicate și

rezultatele obținute de entitate;

c) principalele riscuri și

modul în care sînt gestionate de

către entitate.

o) Dacă entitatea nu aplică

politici privind aspectele de mediu,

sociale și de personal, privind

respectarea drepturilor omului și

combaterea corupției, declarația

nefinanciară oferă o explicație în

acest sens.

p) Raportul conducerii

entităţii de interes public, a cărei

valori mobiliare sînt admise la

tranzacţionare pe o piaţă

reglementată, cuprinde un capitol

separat privind guvernanţa

17

corporativă care conţine informaţii

privind:

a) codul de guvernanţă

corporativă aplicat de entitate, cu

referinţă la sursa publicării;

b) gradul cu care entitatea se

conformează prevederilor din codul

de guvernanţă corporativă prevăzut

la lit. a), iar în cazul cînd se abate,

prezintă o explicație privind părțile

din cod pe care nu le aplică și

motivele neaplicării;

c) sistemele de control intern

şi gestiune a riscurilor entităţii, în

raport cu procesul de raportare

financiară;

d) cotele de participare

semnificative la capitalul social,

directe sau indirecte;

e) deținătorii oricărei valori

mobiliare care conferă drepturi

speciale de control și o descriere a

acestor drepturi;

f) orice restricție a dreptului

de vot, cum ar fi limitarea

dreptului de vot pentru deținătorii

unui anumit procentaj sau ai unui

anumit număr de voturi, termenele

impuse pentru exercitarea dreptului

de vot sau sistemele în care, cu

cooperarea entității, drepturile

financiare atașate valorilor

mobiliare sunt separate de

deținerea acestora;

g) prevederile privind

numirea și înlocuirea membrilor

consiliului, organului executiv și

modificarea statutului entității;

h) competențele consiliului,

18

organului executiv privind

emiterea sau răscumpărarea

valorilor mobiliare;

i) împuternicirile şi

drepturile organelor de conducere,

acţionarilor, altor deţinători de

valori mobiliare ale entităţii și

modalitățile de exercitare a

acestora;

j) componenţa, modul de

funcţionare şi structura organelor

de conducere și comitetelor

entității;

k) descrierea politicii de

diversitate aplicate în ceea ce

privește consiliul, organul executiv

și de supraveghere ale entității

referitor la aspecte cum ar fi vîrsta,

genul sau educația și experiența

profesională, obiectivele acestei

politici de diversitate, modul în

care a fost pusă în aplicare și

rezultatele în perioada de raportare,

în cazul în care entitatea

corespunde criteriilor stabilite

pentru entitățile mari. Dacă nu se

aplică o astfel de politică,

declarația conține o explicație în

acest sens.

q) Entitatea mare și entitatea

de interes public, care este entitate

din industria extractivă sau din

sectorul exploatării forestiere,

include în raportul conducerii un

capitol separat privind plățile către

stat, care cuprind suma achitată în

numerar sau în natură sub formă de

taxe pentru resursele naturale,

impozit pe venit, redevențe,

19

dividende, taxe pentru licență, dacă

oricare din aceste plați depășește 1

700 000 lei în perioada de gestiune.

Informațiile privind plățile către

stat includ:

a) suma totală a plăților,

inclusiv pe tipuri, efectuate către

stat;

b) plățile în natură către stat,

prezentate în expresie cantitativă și

valorică, cu justificarea modului de

determinare a valorii acestora.

7. Asociația Investitorilor

Străini (f/n din

12.12.2016)

Art.3

Art.4

entități afiliate – două sau mai

multe entități din cadrul unui grup;

situații financiare – set complet de

rapoarte care caracterizează poziţia

financiară, performanţa financiară

și alte informații aferente activității

entităţii pentru o perioadă de

gestiune;





Noțiunea de entitate afiliata din lege diferă de definiția din

SNC si poate duce in eroare sau crea confuzii.

SNC Părţi afiliate şi contracte de societate civilă definește

afilierea in felul următor:

„Părţi afiliate – entităţi sau persoane fizice care au

capacitatea de a controla sau sunt controlate, au

influenţă semnificativă sau sînt influenţate semnificativ

de cealaltă parte în politicile financiare şi

operaţionale.”

Consideram ca definițiile din legea contabilității trebuie sa

corespunda definiției din standardul de contabilitate

respectiv.

Situațiile financiare pot fi de mai multe tipuri, de aceea in

definiție trebuie de scos cuvîntul „complet”. Propunem

următoarea redacție care este conform SNC Prezentarea

situațiilor financiare:

Situaţii financiare – set de rapoarte care conţin

informaţii privind poziţia financiară, performanţa

financiară, modificările capitalului propriu şi fluxurile

de numerar ale entităţii pe o perioadă de gestiune.

Divizarea pe categorii creează unele confuzii in felul cum

este formulat textul, spre exemplu entitatea care

îndeplinește criteriile pentru entitate mica, poate sa fie si

entitatea micro, iar cea mijlocie poate sa fie si mica si

micro in același timp. Propunem sa fie incluse precizări in

Se acceptă. Standardele Naționale de

Contabilitate vor fi modificate în

baza art.35 alin.(1) al proiectului.

Nu se acceptă, deoarece setul

complet de situații financiare pentru

fiecare categorie de entitate este

diferit, unele categorii de entități nu

vor prezenta rapoarte financiare

privind fluxul de numerar și rapoarte

privind modificarea capitalului

propriu.

Se acceptă, se va expune în redacție

nouă astfel:

20




000 lei;



(2) Entitate mică – entitatea care, la

data raportării, nu depășește





000 lei;









000 lei;



(4) Entitate mare – entitatea care, la

data raportării, depășește limitele a


trei criterii:


lei;


000 lei;



(5) Grup mic – grupul constituit din

entitatea-mamă și entitățile-fiice

care urmează să fie incluse în


categorizarea entitătilor si anume:

(1) Entitate micro – entitatea care, la data raportării,

îndeplinește cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

(a) totalul activelor: ≤5 600 000 lei;

(b) veniturile din vînzări: ≤11 200 000 lei;

(c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune:

≤10.

(2) Entitate mică – entitatea care, la data raportării,


(a) totalul activelor: >5 600 000 lei si ≤63 600 000 lei;

(b) veniturile din vînzări: >11 200 000 lei si ≤127 200 000

lei;


>10 si ≤50.

(3) Entitate mijlocie – entitatea care, la data raportării,




lei;


>50 si ≤250.

(4) Entitate mare – entitatea care, la data raportării,

depășește limitele a cel puțin două dintre următoarele trei

criterii:

(a) totalul activelor: >318 000 000 lei;

(b) veniturile din vînzări: >636 000 000 lei;


>250.

(5) Grup mic – grupul constituit din entitatea-mamă și

entitățile-fiice care urmează să fie incluse în consolidare și

care, împreună, îndeplinește cel puțin două dintre

următoarele trei criterii la data raportării entității-mamă:

„(2) Entitate mică – entitatea care nu

este entitate micro și la data

raportării, nu depășește limitele a cel

puțin două dintre următoarele trei

criterii:”

„(3) Entitate mijlocie – entitatea care

nu este entitate micro sau entitate

mică și la data raportării, nu


dintre următoarele trei criterii:”

21

Art.28 alin.(3)






000 lei;










entității-mamă:


lei;


000 lei;











lei;


000 lei;



Componența situațiilor financiare

consolidate

(3) Entitatea-mamă întocmeşte




≤50.

(6) Grup mijlociu – grupul constituit din entitatea-mamă

și entitățile-fiice care urmează să fie incluse în consolidare

și care, împreună, îndeplinește cel puțin două dintre



(b) veniturile din vînzări: >127 200 000 lei si ≤636 000

000 lei;

(c) numărul mediu al salariaților în cursul perioadei de

gestiune: >50 si ≤250.

(7) Grup mare – grupul constituit din entitatea-mamă și


care, împreună, depășește limitele a cel puțin două dintre





gestiune: >250.

Daca entitatea mama va întocmi situații financiare

consolidate din prima perioada cînd va îndeplini criteriile,

atunci entitatea aceasta va trebui sa prezinte si date

„(6) Grup mijlociu – grup care nu

este grup mic și este constituit din

entitatea-mamă și entitățile-fiice care

urmează să fie incluse în consolidare

și care, împreună, nu depășește


următoarele trei criterii la data

raportării entității-mamă:”

Se acceptă parțial, modul de

întocmire a situațiilor financiare

consolidate va fi inclus în Standardul

22

situații financiare consolidate

începînd cu prima perioadă de

gestiune în care sunt depăşite

criteriile prevăzute la art. 4 și cu

respectarea prevederilor art. 27.

comparative consolidate, deși în perioada comparativă –

precedenta aceasta nu a îndeplinit criteriile de consolidare,

ceea ce nu este corect.

Se propune de a modifica acest aliniat și de a obliga

prezentarea situațiilor financiare consolidate din perioada

următoare perioadei de gestiune in care entitatea mama a

îndeplinit criteriile de consolidare.

„Entitatea-mamă întocmește situații financiare

consolidate începând cu următoarea perioadă de

gestiune celei în care sunt depășite criteriile prevăzute

la art. 4 și cu respectarea prevederilor art. 27.”

Național de Contabilitate

„Prezentarea situațiilor financiare

consolidate”.

8. Camera de Comerț

Americană (

nr.03/10.01.2017)

Art.3

Art.4

entități afiliate – două sau mai

multe entități din cadrul unui grup;

situații financiare – set complet de

rapoarte care caracterizează poziţia

financiară, performanţa financiară

și alte informații aferente activității

entităţii pentru o perioadă de

gestiune;







Noțiunea de entitate afiliata din lege diferă de definiția din

SNC si poate duce in eroare sau crea confuzii.

SNC Părţi afiliate şi contracte de societate civilă definește

afilierea in felul următor:

„Părţi afiliate – entităţi sau persoane fizice care au

capacitatea de a controla sau sunt controlate, au

influenţă semnificativă sau sînt influenţate semnificativ

de cealaltă parte în politicile financiare şi

operaţionale.”

Consideram ca definițiile din legea contabilității trebuie sa

corespunda definiției din standardul de contabilitate

respectiv.

Situațiile financiare pot fi de mai multe tipuri, de aceea in

definiție trebuie de scos cuvîntul „complet”. Propunem

următoarea redacție care este conform SNC Prezentarea

situațiilor financiare:

Situaţii financiare – set de rapoarte care conţin

informaţii privind poziţia financiară, performanţa

financiară, modificările capitalului propriu şi fluxurile

de numerar ale entităţii pe o perioadă de gestiune.

Divizarea pe categorii creează unele confuzii in felul cum

este formulat textul, spre exemplu entitatea care

îndeplinește criteriile pentru entitate mica, poate sa fie si

entitatea micro, iar cea mijlocie poate sa fie si mica si

micro in același timp. Propunem sa fie incluse precizări in

categorizarea entitătilor si anume:

Se acceptă. Standardele Naționale de

Contabilitate vor fi modificate în

baza art.35 alin.(1) al proiectului.

Nu se acceptă, deoarece setul

complet de situații financiare pentru

fiecare categorie de entitate este

diferit, unele categorii de entități nu

vor prezenta rapoarte financiare

privind fluxul de numerar și rapoarte

privind modificarea capitalului

propriu.

Se acceptă, se va expune în redacție

nouă astfel:

23


000 lei;



(2) Entitate mică – entitatea care, la

data raportării, nu depășește





000 lei;









000 lei;



(4) Entitate mare – entitatea care, la

data raportării, depășește limitele a


trei criterii:


lei;


000 lei;



(5) Grup mic – grupul constituit din

entitatea-mamă și entitățile-fiice

care urmează să fie incluse în



(1) Entitate micro – entitatea care, la data raportării,





≤10.

(2) Entitate mică – entitatea care, la data raportării,




lei;


>10 si ≤50.

(3) Entitate mijlocie – entitatea care, la data raportării,




lei;


>50 si ≤250.

(4) Entitate mare – entitatea care, la data raportării,

depășește limitele a cel puțin două dintre următoarele trei

criterii:




>250.

(5) Grup mic – grupul constituit din entitatea-mamă și






„(2) Entitate mică – entitatea care nu

este entitate micro și la data

raportării, nu depășește limitele a cel

puțin două dintre următoarele trei

criterii:”

„(3) Entitate mijlocie – entitatea care

nu este entitate micro sau entitate

mică și la data raportării, nu


dintre următoarele trei criterii:”

24

Art.12 alin.(3)





000 lei;










entității-mamă:


lei;


000 lei;











lei;


000 lei;



Documente primare cu regim

special

(3) Pentru operaţiunile cu caracter

internațional prevăzute la alin. (1),


≤50.

(6) Grup mijlociu – grupul constituit din entitatea-mamă și





(b) veniturile din vînzări: >127 200 000 lei si ≤636 000

000 lei;


gestiune: >50 si ≤250.

(7) Grup mare – grupul constituit din entitatea-mamă și


care, împreună, depășește limitele a cel puțin două dintre





gestiune: >250.

Nu este clar:

- dacă pot fi utilizate documentele aplicate în practica

internaţională sau cele prevăzute de contract în alte cazuri,

decât prevăzute la alin. (1);

„(6) Grup mijlociu – grup care nu

este grup mic și este constituit din

entitatea-mamă și entitățile-fiice care

urmează să fie incluse în consolidare

și care, împreună, nu depășește


următoarele trei criterii la data

raportării entității-mamă:”

Nu se acceptă, deoarece prevederea

se conține în Legea contabilității

existentă. Concomitent menționăm

că prevederile Legii contabilității

25

Art.18 alin.(10)

Art.28 alin.(3)

drept documente primare pot fi

utilizate documentele aplicate în

practica internaţională sau cele

prevăzute de contract.




(10) Diferența dintre profitul și

suma dividendelor primite aferente

interesului de participare, se

înregistrează ca rezerve și nu poate

fi distribuită proprietarilor

(asociaților, acționarilor,

fondatorilor, membrilor).


consolidate

Entitatea-mamă întocmeşte situații

financiare consolidate începînd cu

prima perioadă de gestiune în care

sunt depăşite criteriile prevăzute la

art. 4 și cu respectarea prevederilor

art. 27.

- dacă lista elementelor obligatorii, specificate în ar. 11

alin. (7) se aplică și la documentele aplicate în practica

internaţională sau cele prevăzute de contract – în special,

funcţia, numele, prenumele şi semnăturile persoanelor

responsabile

În practica internațională de prestări a serviciilor (e.g.

facebook, alte servicii) de obicei se folosesc invoice-uri în

forma PDF, unde nu este indicată funcţia, numele,

prenumele şi semnăturile persoanelor responsabile.

Înseamnă aceasta oare că profitul anual nerepartizat la

încheierea anului nu va mai putea fi repartizat ulterior?

Consider că, este o limitare nejusitificată, deoarece profitul

nu coincide, de regulă, cu sumele numerarului disponibil

pentru repartizare. De aici, apare o cvasi confiscare a

veniturilor acționarilor, care va face cadrul investițional

destul de neprietenos și va complica și mai mult atragerea

investițiilor.

Considerăm această prevedere drept abuzivă deoarece

stabilește restricții care nu se regăsesc în legislația ce

reglementează distribuirea dividendelor (Legea nr. 135-

XVI din 14.06.2007 privind societățile cu răspundere

limitată sau Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind

societățile pe acțiuni).

Recomandăm excluderea acestei prevederi din proiectul

Legii contabilității, deoarece aceste aspecte trebuie să fie

reglementate exclusiv de legile specifice menționate mai

sus.

Daca entitatea mama va întocmi situații financiare

consolidate din prima perioadă când va îndeplini criteriile,

atunci entitatea aceasta va trebui să prezinte și date

comparative consolidate, deși în perioada comparativă –

precedentă aceasta nu a îndeplinit criteriile de consolidare,

ceea ce nu este corect.

Se propune de a modifica acest aliniat și de a obliga

prezentarea situațiilor financiare consolidate din perioada

următoare perioadei de gestiune în care entitatea mama a

îndeplinit criteriile de consolidare.

actuale nu conțin elementele

obligatorii ale unui document primar

de circulație internațională.

Se acceptă. Art.18 alin.(10) este

exclus.

Se acceptă, modul de întocmire a

situațiilor financiare consolidate va

fi inclus în Standardul Național de

Contabilitate „Prezentarea situațiilor

financiare consolidate”.

26

Art.32

Art.33

alin.(5)

Auditul situațiilor financiare

(1) Auditului obligatoriu sînt

supuse:

a) situațiile financiare individuale

ale entităților mijlocii și mari,

entităților de interes public și ale

altor entități conform cerințelor

legislației în vigoare;

a) situațiile financiare

consolidate ale grupurilor care au

obligația de consolidare conform

art.27.

(2) Auditul situaţiilor financiare

se efectuează în conformitate cu



Prezentarea și publicarea situațiilor

financiare

(5) Situaţiile financiare, raportul

conducerii și raportul auditorului

ale entităţilor supuse auditului

obligatoriu se plasează pe pagina-

web a entităţii.

„Entitatea-mamă întocmește situații financiare

consolidate începând cu următoarea perioadă de

gestiune celei în care sunt depășite criteriile prevăzute

la art. 4 și cu respectarea prevederilor art. 27.”

Nu este clar dacă auditul este obligatoriu tuturor entităților

mijlocii și mari sau numai acelor entități mijlocii și mari

care sunt, totodată, entități de interes public. Cred că

asemenea obligație trebuie să fie limitată doar la entitățile

de interes public, datorită statutului lor de interes public. În

rest, ar trebui să decidă acționarii dacă au sau nu nevoie de

audit. În acest context, această obligație ar trebui să fie

impusă doar acelor grupuri care includ o entitate de interes

public.

Considerăm că astfel de obligații ar trebui limitate doar la

entitățile de interes public, datorită caracterului și

interesului din partea persoanelor terțe.

Pentru celelalte entități, altele decât cele de interes public,

considerăm că nu ar trebui impuse astfel de obligații

deoarece:

- nu toate companiile (datorită dimensiunii și

specificului activității entității) dispun de pagini-web.

Respectiv, aceasta reglementare va duce la costuri

suplimentare pentru business;

- Art. 33, alin. (1) al Legii nr. 220-XVI din

19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor

juridice și a întreprinzătorilor individuali, stabilește că în

Registrul de stat al persoanelor juridice se înscriu date

privind situația financiară anuală. Iar art. 34, alin. (1)

stabilește că datele din Registrul de stat și din actele de


dată transpune exact cerințele

minime ale Directivei 2013/34/UE,

în ceea ce privește cerințele minime

obligatorii ale entității supuse

auditării.


dată transpune exact cerințele

Directivei 2013/34/UE, în ceea ce

privește prezentarea și publicare


27

constituire sunt publice și accesibile tuturor. Respectiv,

datele privind situația financiară a entităților, altele decât

cele de interes public, poate fi obținută gratuit din Registrul

de stat.

8. Asociația Businessului

European (EBA

Moldova f/n din

17.01.2017)

Art.18

alin.(6)-(7)

Art21

alin.(1)




(6) Contabilul-șef sau altă

persoana împuternicită de

organizarea și conducerea

contabilității entităţii, cu excepția

entității de interes public, trebuie să

aibă studii superioare sau

profesionale tehnice postsecundare

economice.

(7) Contabilul-șef sau altă persoana


conducerea contabilității entității

de interes public trebuie să aibă

studii economice superioare.


individuale

(1) În funcție de categoria și

necesitățile informaționale proprii,

entitatea care aplică SNC

întocmește si prezintă anual:

a) situații financiare prescurtate;

sau

b) situaţii financiare simplificate;

Art. 18 prevede faptul că, contabilul-șef al entității trebuie

să dețină studii economice (superioare sau profesionale

tehnice postsecundare, în funcție de categoria entității).

Ținând cont de complexitatea profesiei, dar și conform

experienței internaționale, este practic imposibil ca un

specialist fără studii specializate în domeniul contabilității

să ofere unei entități servicii calitative de evidență

contabilă. În același timp, profesia contabilă necesită a fi

dezvoltată în concordanță cu cele mai bune practici

mondiale, iar aceste practici prevăd nu doar studii

specializate, dar și certificări suplimentare pentru doritorii

de a practica această specialitate de o valoare și importanță

deosebită.

Art. 21 din proiectul Legii prevede aplicarea situațiilor

financiare ”prescurtate”, ”simplificate” sau ”complete” în

funcție de categoria și necesitățile informaționale interne

ale entităților. Această prevedere, de rând cu altele conexe,

presupune o modificare esențială în Standardele Naționale

de Contabilitate la care un număr mare de întreprinderi va

trebui să se racordeze, să suporte cheltuieli suplimentare și

aranjamente administrative. În acest sens, considerăm că

intrarea în vigoare a legii la 1 ianuarie 2018 nu este

binevenită.

Nu se acceptă, deoarece sunt

acceptate toate tipurile de studii

superioare (ciclul I-III).

Legea contabilității stabilește

prevederi generale referitoare la

studiile contabilului șef, prevederile

speciale/suplimentare urmează să fie

prevăzute în legislația de ramură sau

să fie prevăzute de entități. Organele

se supraveghere pot stabili cerințe

suplimentare față de criteriile

stabilite în proiect.

Nu se acceptă, este o prevedere

existentă și aplicabilă din 1 ianuarie

2008.

9. Ţurcanu Viorel, dr.

hab., profesor univ.,

ASEM

Golocialova Irina, dr.,

conf.univ., ASEM

Art.3 contabilitate de angajamente –

metodă a contabilității conform

căreia elementele contabile sînt

recunoscute pe măsura apariţiei

acestora, indiferent de momentul

încasării/plăţii numerarului sau

compensării în altă formă.

contabilitate de angajamente – metodă a contabilităţii…,

iar în art.6 face parte din princiipii generale (contrazicere);

Se acceptă, se exclude noțiunea de

„contabilitate de angajamente” de la

art.3 din proiect.

sinteza propunerilor la proiectul de legii contabilității...

Documents