sinteza calitatii apelor din romania in anul 2014 extras final

Sinteza calităţii apelor din România în anul 2014 2014

1

Administraţia Naţională

”Apele Române”

BUCUREŞTI

2015

Sinteza calităţii apelor din

România

în anul 2014

(extras)


2

CUPRINS

ABREVIERI .................................................................................................................................. 5

I. RESURSELE DE APĂ ........................................................................................................ 6

1. RESURSELE DE APĂ TEORETICE ŞI TEHNIC UTILIZABILE ................................................... 6

II. APELE DE SUPRAFAŢĂ .................................................................................................. 8

1. STAREA ECOLOGICĂ / POTENŢIALUL ECOLOGIC AL CURSURILOR DE

APĂ (RÂURI) PE BAZINE HIDROGRAFICE ........................................................................ 8

1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC TISA ................................................................................ 8

1.1.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în Bazinul Hidrografic Tisa ....................................................................... 8 1.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Tisa ............................................................... 8 1.2. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ ............................................................................ 8

1.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul

hidrografic Someş ........................................................................................................... 8

1.2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Someş............................................................ 8

1.3. BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI ......................................................................... 9 1.3.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri .................................................................. 9

1.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate -

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri .......................................................... 9 1.4. BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ ........................................................................... 9


monitorizate în bazinul hidrografic Mureş ..................................................................... 9 1.4.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Mureş............................................................ 9 1.5. BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA ...................................................................... 10 1.6. BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ ...................................... 10


monitorizate în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş ...................................... 10 1.6.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate-

râuri în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş ................................................... 10 1.6.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri

monitorizate în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş ....................................... 10 1.7. BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA ..................................................... 10

1.7.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinele

hidrografice Nera – Cerna ........................................................................................... 10 1.7.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate

(CAPM) – râuri în bazinele hidrografice Nera - Cerna ............................................... 11 1.8. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU ................................................................................. 11


monitorizate în bazinul hidrografic Jiu ........................................................................ 11 1.8.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Jiu ........................................................................ 11


3

1.9. BAZINUL HIDROGRAFIC OLT ............................................................................... 11 1.9.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Olt ........................................................................ 11


râuri monitorizate în bazinul hidrografic Olt ............................................................... 11 1.10. BAZINUL HIDROGAFIC ARGEŞ .............................................................. 12

1.10.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – râuri monitorizate în

bazinul hidrografic Argeş ............................................................................................. 12


râuri în bazinul hidrografic Argeş ................................................................................ 12 1.10.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Argeş .................................................................... 12 1.11. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA ........................................................... 12

1.11.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în bazinul

hidrografic Vedea ......................................................................................................... 12 1.11.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Vedea .......................................................... 12 1.12. BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA .................................................... 13

1.12.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de suprafaţă – râuri

monitorizate în Bazinul Hidrografic Ialomiţa ............................................................ 13

1.12.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate -

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa .................................................... 13

1.12.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale – râuri monitorizate în

Bazinul Hidrografic Ialomiţa ....................................................................................... 13 1.13. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET ............................................................. 13

1.13.1. Bazinul Hidrografic Siret (propriu-zis) ............................................................ 13

1.13.1.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Siret .......................................................... 13 1.13.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic

modificate – râuri în bazinul hidrografic Siret .................................................. 13 1.13.2. Sub-bazinul Hidrografic Bârlad ...................................................................... 14

1.13.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în sub-

bazinul hidrografic Bârlad ................................................................................ 14

1.13.2.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic

modificate – râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad ........................................ 14 1.13.3. Sub-Bazinul Hidrografic Buzău ........................................................................ 14

1.13.3.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de suprafaţă

- râuri monitorizate în Sub-Bazinului Hidrografic Buzău ................................ 14

1.13.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate râuri în

Sub-Bazinul Hidrografic Buzău ........................................................................ 14

1.14. BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT............................................................... 14 1.14.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Prut ...................................................................... 14 1.14.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Prut ............................................................. 15

1.14.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Prut ...................................................................... 15 1.15. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE ........................................................ 15

1.15.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în Bazinul

Hidrografic Dunăre ...................................................................................................... 15


4

1.15.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – puternic modificate şi

artificiale în Bazinul Hidrografic DUNĂRE ............................................................... 15 1.16. BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL ....................................................... 15

1.16.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în bazinul hidrografic

Litoral 15 1.16.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale – râuri în

bazinul hidrografic Litoral ........................................................................................... 16

1.17. FLUVIUL DUNĂREA ...................................................................................................... 16

1.17.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă pe cursul principal al fluviului

Dunărea ........................................................................................................................ 16 1.17.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM) pe

cursul principal al fluviului Dunărea ........................................................................... 16

1.17.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale pe cursul principal al

fluviului Dunărea .......................................................................................................... 16

2. CALITATEA APEI LACURILOR DIN ROMÂNIA .................................................... 17

III. CALITATEA APELOR SUBTERANE LA NIVEL NAŢIONAL ................................ 19

IV. APE UZATE EVACUATE ÎN 2014 ................................................................................. 22

4.1. STRUCTURA APELOR UZATE EVACUATE ........................................................................ 22 4.2. SUBSTANTE POLUANTE SI INDICATORI DE POLUARE IN APELE UZATE ....................... 24

V. POLUĂRI ACCIDENTALE ............................................................................................ 32


5

ABREVIERI

- Bio = elemente biologice

- B = (stare ecologică) bună

- B.H. = bazin hidrografic

- CA = corp de apă

- CAA = corp de apă artificial

- CAPM = corp de apă puternic modificat

- CMA = Concentraţie Maxim Admisibilă

- DCA = Directiva Cadru a Apei (2000/60/CE)

- SCM = (eng.) Environmental Quality Standard

- FB / Fb = fitobentos

- FB = (stare ecologică) foarte bună

- FCG = elemente fizico-chimice generale

- FP = fitoplancton

- HG = Hotărâre de Guvern

- INCDDD = Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare ”Delta

Dunării”

- M = (stare ecologică) moderată

- MA = medie anuală (aritmetică)

- MZB = macrozoobentos (macronevertebrate bentice)

- N = nutrienţi

- OD = oxigen dizolvat

- P = peşti

- P = stare ecologică proastă

- PEB = potenţial ecologic bun

- PEMax = potenţial ecologic maxim

- PEMo = potenţial ecologic moderat

- PS = poluanţi specifici

- S = (stare ecologică) slabă

- SE = stare ecologică

- RCE = raport de calitate ecologică


6

I. RESURSELE DE APĂ

1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri,

fluviul Dunărea – şi ape subterane.

Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile pentru anul 2014 (Balanta apei – Cerinta

pe anul 2014) se prezintă în Tabelul 1

Tabelul 1: Resursele de apă potențiale și tehnic utilizabile pentru anul 2014

Sursa de apă

Indicator de caracterizare Total

mii.mc.

A. Râuri interioare

1. Resursa teoretică

2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor

hidrografice*

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare

aflate în funcţiune

40.000.000

13.679.121

3.530.694

B. Dunăre (direct)

1. Resursa teoretică (în secţiunea de intrare în ţară) **

Resursa utilizabilă în regim actual de amenajare

2. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare

aflate în funcţiune***

85.000.000

20.000.000

3.031.891

C. Subteran


din care:

- ape freatice

- ape de adâncime

2. Resursa utilizabilă

3. Cerinţa de apă a folosinţelor potrivit capacităţilor de captare în

funcţiune

9.600.000

4.700.000

4.900.000

4.667.639

646.679

D. Marea Neagră

Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare


8.902

Total resurse


2. Resursa existentă potrivit gradului de amenajare a bazinelor

hidrografice

3. Cerinţa de apă a folosinţelor, potrivit capacităţilor de captare


134.600.000

38.346.760

7.218.166

Notă *cuprinde şi reţeaua lacurilor litorale, precum şi resursa asigurată prin refolosire externă directă

în lungul râului; ** ½ din stocul mediu multianual, la intrarea în ţară; *** inclusiv volumele transferate în bazinul Litoral

Raportat la populaţia actuala a ţării, rezultă:


7

Resursa specifică utilizabilă în regim natural, de cca. 2660 m3/loc. şi an, luând în

considerare şi aportul Dunării;

o resursă specifică, teoretică, de cca. 1770 m3/loc. şi an, luând în consideraţie numai

aportul râurilor interioare, situând din acest punct de vedere ţara noastră în categoria

tărilor cu resurse de apa relativ reduse în raport cu resursele altor ţări.

Principala resursă de apă a României o constituie râurile interioare. O caracteristică de

bază a acestei categorii de resursă o constituie variabilitatea foarte mare în spaţiu:

zona montană, care aduce jumatate din volumul scurs;

variabilitatea debitului mediu specific (1 l/s si km2 în zonele joase, până la 40 l/s și

km2 în zonele înalte).

O altă caracteristică o reprezintă variabilitatea foarte pronunţată în timp, astfel încât

primăvara se produc viituri importante, urmate de secete prelungite.

Dunărea, al doilea fluviu ca mărime din Europa (cu lungime de 2850 km, din care 1075

km pe teritoriul României) are un stoc mediu la intrarea în ţară de 174 x 109 m3.

Resursele de apă subterană sunt constituite din depozitele de apă existente în straturi

acvifere freatice şi straturi de mare adâncime. Repartiţia scurgerii subterane variază pe marile

unităti tectonice de pe teritoriul ţării astfel:

0.5-1 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord;

0.5-2 l/s şi km2 în Podişul Moldovenesc;

0.1-3 l/s şi km2 în Depresiunea Transilvaniei şi Depresiunea Panonică;

0.1-5 l/s şi km2 în Dobrogea de Nord şi Platforma Dunăreana;

5-20 l/s şi km2 în zona Carpaţilor, în special în Carpaţii Meridionali şi în zonele de

carst din bazinul Jiului si Cernei.

În anul 2014 prelevările totale de apă brută au fost de 6,27 mld.m3 din care:

populaţie 1,02 mld.m3.

industrie 4,17 mld.m3.

agricultură 1,08 mld.m3.

Prelevările de apă au scăzut de la 10.3 mld.m3 în anul 1995 la 6,27 mld.m3 (anul 2014) în

prezent, datorită:

- diminuării activitaţii industriale;

- reducerii consumurilor de apă în procesele tehnologice;

- reducerii pierderilor;

- aplicării mecanismului economic în gospodărirea apelor.

Pentru anul 2014 raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă se prezintă în

Tabelul 2

Tabelul 2: Raportul cerinţă/prelevare pentru resursele de apă în anul 2014

Cerinţa de apă Prelevările de apă Gradul de utilizare

Activitate Valoare

(mld.mc) Activitate

Valoare

(mld.mc) %

Populaţie 1,19 Populaţie 1,02 85,71

Industrie 4,67 Industrie 4,17 89,29

Agricultură 1,36 Agricultură 1,08 79,41

Total 7,22 Total 6,27 86,84


8

II. APELE DE SUPRAFAŢĂ

1. Starea ecologică / potenţialul ecologic al cursurilor de apă (râuri)

pe bazine hidrografice

În anul 2014 evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic al cursurilor de apă s-a

efectuat pe baza rezultatelor obţinute în secţiunile de monitorizare şi aplicând metodologiile de

evaluare conforme cu cerinţele Directivei Cadru Apă 2000/60/EC.

În anul 2014 au fost monitorizate şi evaluate din punct de vedere al stării

ecologice/potenţialului ecologic un număr total de 848 corpuri de apă (din care pentru 7,43 %

dintre corpuri de apă s-a evaluat starea/potenţialul doar din punct de vedere fizico-chimic) şi o

lungime totală de 31263,37 km

În cele ce urmează se prezintă distribuţia lungimii cursurilor de apă monitorizate şi

evaluate, în anul 2014, din punct de vedere al stării ecologice/potenţialului ecologic, pe bazine

hidrografice:

1.1. BAZINUL HIDROGRAFIC TISA


monitorizate în Bazinul Hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate pe baza monitorizării 15 corpuri de

apă naturale - râuri însumând un număr de 984 km. Din lungimea totală (984 km

monitorizată), 877 km (89,13 %) s-au încadrat în stare ecologică bună, 81 km (8,23 %) în stare

ecologică moderată şi 26 km (2,64 %) în stare ecologică proastă.

1.1.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic

modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Tisa

În cadrul bazinului hidrografic Tisa au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic

modificate - râuri, însumând un număr de 104 km. Din lungimea totală

(104 km) monitorizată rezultă că, 91 km (87,5%) s-au încadrat în potențial ecologic bun iar 13

km (12,5%) în potential ecologic moderat.

1.2. BAZINUL HIDROGRAFIC SOMEŞ

1.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă – râuri în

bazinul hidrografic Someş

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost evaluate 42 corpuri de apă naturale -

râuri însumând un număr de 2394 km. Din numărul total de 2394 km monitorizaţi pentru care s-

a evaluat starea ecologică, 1408 km (58,81 %) s-au încadrat în stare ecologică bună, 910 km

(38,01 %) în stare ecologică moderată, 66 km (2,76 %) s-au încadrat în stare ecologică slabă

și 10 km (0,42 %) s-au încadrat în stare ecologică proastă.


modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Someş


9

În cadrul bazinului hidrografic Someş au fost monitorizate 5 corpuri de apă puternic

modificate - râuri însumând un număr de 302 km. Din cei 302 km monitorizaţi pentru care s-a

determinat potenţialul ecologic, 73 km (24,17 %) s-au încadrat în potenţial ecologic bun şi 229

km (75,83 %) în potenţial ecologic moderat.

1.3. BAZINUL HIDROGRAFIC CRIŞURI


monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri

În cadrul Bazinului Hidrografic Crişuri au fost evaluate, din punct de vedere al stării

ecologice, 44 corpuri de apă - râuri însumând un număr de 1214,101 km. Din numărul total de

1214,101 km monitorizaţi, pentru care s-a evaluat starea ecologică, 1055,547 km (86,94 %) s-au

încadrat în stare ecologică bună, iar 158,554 km (13,06 %) în stare ecologică moderată.


modificate - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Crişuri

În cadrul Bazinului Hidrografic Crişuri au fost evaluate, din punct de vedere al

potenţialului ecologic, 8 corpuri de apă puternic modificate - râuri însumând un număr de

258,66 km. Din numărul de 258,66 km monitorizaţi, pentru care s-a evaluat potenţialul ecologic,

243,54 km (94,15 %) s-au încadrat în potenţial ecologic bun, 15,12 km (5,85 %) în potenţial

ecologic moderat.

1.4. BAZINUL HIDROGRAFIC MUREŞ


monitorizate în bazinul hidrografic Mureş

În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate din punct de vedere al stării

ecologice 34 corpuri de apă – râuri însumând 1406,75 km. Din cei 1406,75 km, repartiţia pe

lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 1328,23 km (94,42 %) corpuri de apă în stare ecologică bună;

- 78,52 km (5,58 %) corpuri de apă în stare ecologică moderată.


modificate râuri monitorizate în bazinul hidrografic Mureş

În cadrul bazinului hidrografic Mureş au fost evaluate 32 corpuri de apă puternic

modificate - râuri, însumând un număr de 1626,28 km. Pentru cei 1626,28 km, pentru care s-a

evaluat potenţialul ecologic, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic este

următoarea:

- 1440,96 km (88,60 %) în potenţial ecologic bun (PEB);

- 185,32 km (11,40 %) în potenţial ecologic moderat (PEMo).


10

1.5. BAZINUL HIDROGRAFIC ARANCA

În anul 2014, la nivelul bazinului hidrografic Aranca a fost evaluat pe baza datelor de

monitoring 1 corp de apă din categoria râuri – corp de apă puternic modificat, Aranca +

afluenţi, cu o lungime de 126,82 km, aflat în categoria tipologică RO06, corp de apă care s-a

încadrat în potenţial ecologic moderat.

1.6. BAZINELE HIDROGRAFICE BEGA – TIMIŞ – CARAŞ


monitorizate în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost evaluate 23 corpuri de apă

naturale – râuri însumând un număr de 949,698 km. Din cei 949,698 km monitorizaţi repartiţia

pe lungimii în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 817,827 km (86,11 %) în stare ecologică bună;

- 131,871 km (13,89 %) în stare ecologică moderată.


modificate-râuri în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

În cadrul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş au fost evaluate 15 corpuri de apă

puternic modificate în B.H Bega şi Timiş, însumând un număr de 545,882 km. Din punct de

vedere al lungimii corpurilor de apă, din cei 545,882 km pentru care s-a evaluat potenţialul

ecologic pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi în raport cu potenţialul ecologic

este următoarea:



1.6.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale -

râuri monitorizate în bazinele hidrografice Bega – Timiş - Caraş

La nivelul bazinelor hidrografice Bega – Timiş - Caraş a fost monitorizat și evaluat 1

corp de apă artificial (CAA) - BEGA - cf. Behela-frontieră RO-SMR (RORW5.1_B4), având o

lungime de 43,98 km, aflat în categoria tipologică RO11, care s-a încadrat în potenţial ecologic

bun.

1.7. BAZINELE HIDROGRAFICE NERA – CERNA


bazinele hidrografice Nera – Cerna

În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare 9 corpuri de apă naturale – râuri pe o lungime de 535,231 km. În urma evaluării

a rezultat că cei 535,231 km s-au încadrat în stare ecologică bună.


11


modificate (CAPM) – râuri în bazinele hidrografice Nera - Cerna

În cadrul bazinelor hidrografice Nera - Cerna au fost evaluate 3 corpuri de apă puternic

modificate (45,51 km) pe baza datelor de monitoring. Din cei 45,51 km pentru care s-a evaluat

potenţialul ecologic pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi este următoarea:



1.8. BAZINUL HIDROGRAFIC JIU


monitorizate în bazinul hidrografic Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Jiu au fost evaluate prin monitorizarea elementelor

biologice, cât şi a elementelor suport, 39 de corpuri de apă naturale – râuri, însumând 1257,7

km. Pentru cei 1257,7 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:



1.8.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM)

– râuri monitorizate în bazinul hidrografic Jiu

În cadrul bazinului hidrografic Jiu a fost evaluat pe baza datelor de monitorizare 1 corp

de apă puternic modificat (CAPM) cu o lungime totală de 9 km, care s-a încadrat potenţial

ecologic moderat (PEMo).

1.9. BAZINUL HIDROGRAFIC OLT


monitorizate în bazinul hidrografic Olt

În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate un număr de 85 corpuri de apă -

râuri (2508 km) prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a elementelor suport. Pentru cei

2508 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este următoarea:

- 1674 km (66,75 %) în stare ecologică bună;

- 834 km (33,25 %) în stare ecologică moderată.


modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Olt

În cadrul bazinului hidrografic Olt au fost evaluate prin monitorizarea atât a elementelor

biologice cât şi a elementelor suport 12 corpuri de apă puternic modificate (CAPM) din

categoria râuri, în lungime totală de lungime de 533,5 de km. Cei 533,5 km s-au încadrat astfel:

- 181,50 km (34,02 %) în potenţial ecologic bun;

- 352 km (65,98 %) în potenţial ecologic moderat.


12

1.10. BAZINUL HIDROGAFIC ARGEŞ

1.10.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă – râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Argeş

În cadrul Bazinului Hidrografic Argeş au fost evaluate pe baza datelor de monitoring din

punct de vedere al stării ecologice 47 corpuri de apă naturale – râuri, însumând 1668,61 km.

Pentru cei 1668,61 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică a fost următoarea:


- 729,43 km (43,71 %) în stare ecologică moderată;

- 136,63 km (8,19 %) în stare ecologică slabă.


modificate – râuri în bazinul hidrografic Argeş

În cadrul bazinului hidrografic Argeş au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare din

punct de vedere al potenţialului ecologic 14 corpuri de apă puternic modificate – râuri, pe o

lungime de 422,29 km. Din numărul total de 422,29 km monitorizaţi pentru care s-a evaluat

potenţialul ecologic, 123,91 km (29,34 %) s-au încadrat în potenţial ecologic bun, iar 298,38

km (70,66 %) în potenţial ecologic moderat.

1.10.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Argeş

În cadrul Bazinului Hidrografic Argeş, în anul 2014, au fost monitorizate 2 corpuri de apă

artificiale - râuri: Argeș - Dâmboviţa - Canal Descărcare Crivina – Roşu și Potopu – Argeş,

însumând un număr total de 24,66 km, în urma evaluării rezultând următoarele: 5,10 km (Potopu

– Argeş) s-au încadrat în potenţial ecologic bun şi 19,56 km (Argeș - Dâmboviţa - Canal

Descărcare Crivina – Roşu) s-a încadrat în potenţial ecologic moderat.

1.11. BAZINUL HIDROGRAFIC VEDEA


bazinul hidrografic Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare din

punct de vedere al stării ecologice 13 corpuri de apă naturale – râuri, însumând 764,21 km.

Din cei 764,21 km râuri pentru care s-a determinat starea ecologică pe baza datelor de

monitoring, repartiţia pe lungimi este următoarea:



- 10,94 km (1,43 %) în stare ecologică slabă;

- 21,45 km (2,81 %) în stare ecologică prostă.


modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Vedea

În cadrul bazinului hidrografic Vedea au fost evaluate 2 corpuri de apă puternic

modificate - râuri pe baza datelor de monitorizare (Vedea: confluenţă Teleorman - localitatea

Bujoru şi Claniţa: aval confluenţă Viroşi – confluenţă Teleorman), reprezentând 78,7 km, care s-

au încadrat în potenţial ecologic moderat .


13

1.12. BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA

1.12.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de suprafaţă – râuri

monitorizate în Bazinul Hidrografic Ialomiţa

În cadrul Bazinul Hidrografic Ialomiţa au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare,

din punct de vedere al stării ecologice 29 de corpuri de apă – râuri, pe o lungime de 1128,00

km. Din cei 1128,00 km pentru care s-a evaluat starea ecologică, 657,00 km (58,24 %) s-au

încadrat în stare ecologică bună și 471,00 km (41,76 %) în stare ecologică moderată


modificate - râuri monitorizate în bazinul hidrografic Ialomiţa

În cadrul Bazinului Hidrografic Ialomiţa au fost monitorizate din punct de vedere al

potenţialului ecologic 3 corpuri de apă puternic modificate – râuri (139,00 km). În urma

evaluării datelor obţinute a rezultat că cei 139,00 km s-au încadrat în potenţial ecologic

moderat.

1.12.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale – râuri

monitorizate în Bazinul Hidrografic Ialomiţa

În bazinul hidrografic Ialomiţa au fost monitorizate 2 corpuri de apă artificiale, în

lungime totală de 12,1 km, care s-au încadrat în potenţialul ecologic moderat.

1.13. BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET

1.13.1. Bazinul Hidrografic Siret (propriu-zis)

1.13.1.1. Starea ecologică a corpurilor de apă de suprafaţă naturale –

râuri monitorizate în bazinul hidrografic Siret

În cadrul bazinului hidrografic Siret au fost evaluate un număr de 51 corpuri de apă -

râuri prin monitorizarea elementelor biologice cât şi a elementelor suport, pe o lungime de

4407,79 km. Pentru cei 4407,79 km, repartiţia pe lungimi în raport cu starea ecologică este

următoarea:




modificate – râuri în bazinul hidrografic Siret

În cadrul bazinului hidrografic Siret au fost evaluate pe baza monitorizării 5 corpuri de

apă puternic modificate (CAPM) din categoria râuri, în lungime totală de 120,56 de km. Cei

120,56 km CAPM – râuri evaluaţi, s-au încadrat astfel:

- 18,17 km (15,08 %) în potenţial ecologic bun;

- 102,39 km (84,92 %) în potenţial ecologic moderat.


14

1.13.2. Sub-bazinul Hidrografic Bârlad

1.13.2.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă –

râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad

La nivelul sub-bazinului hidrografic Bârlad au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare un număr total de 6 corpuri de apă natural – râuri pe o lungime de 374,82 km.

Pentru cei 374,82 km monitorizaţi, repartiţia pe lungimi a fost următoarea:




modificate – râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad

În cadrul sub - bazinului hidrografic Bârlad au fost evaluate şi monitorizate din punct de

vedere al potenţialului ecologic 2 corpuri de apă puternic modificate – râuri, pe o lungime de

214,6 km. Cei 214,6 km s-au încadrat în potential ecologic moderat.

1.13.3. Sub-Bazinul Hidrografic Buzău

1.13.3.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale de suprafaţă

- râuri monitorizate în Sub-Bazinului Hidrografic Buzău

În cadrul sub-bazinului hidrografic Buzău au fost evaluate pe baza datelor de

monitorizare din punct de vedere al stării ecologice 15 corpuri de apă – râuri, însumând 599,5

km. Pentru cei 599,5 km pe baza datelor de monitoring, repartiţia pe lungimi în raport cu starea

ecologică fiind următoarea:



1.13.3.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate

râuri în Sub-Bazinul Hidrografic Buzău

În cadrul sub - bazinului hidrografic Buzău cele 2 corpuri de apă puternic modificate -

râuri au fost evaluate doar din punct de vedere al elementelor fizice – chimice suport (toate

corpurile de apă se încadrează în tipologia RO20 - curs de apă nepermanent situat în zona de

câmpie), pe o lungime de 47 km. Cei 47 km s-au încadrat în potenţial moderat.

1.14. BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT


monitorizate în bazinul hidrografic Prut

În cadrul bazinului hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate 8 corpuri de apă

naturale – râuri pe o lungime de 536,03 km. Repartiţia pe stare ecologică a celor 536,03

kilometri evaluaţi a fost următoarea:



- 102,20 km (19,06 %) în stare ecologică slabă.


15


modificate – râuri monitorizate în bazinul hidrografic Prut

În cadrul Bazinului Hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate din punct de vedere

al potenţialului ecologic 6 corpuri de apă puternic modificate – râuri, însumând 628,12 km.

Repartiţia potențialului ecologic pe cei 628,12 kilometri evaluaţi a fost următoarea:

- 510,90 km (81,34 %) în potențial ecologic bun;

- 117,22 km (18,66 %) în potențial ecologic moderat.

1.14.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale - râuri

monitorizate în bazinul hidrografic Prut

În bazinul hidrografic Prut au fost evaluate şi monitorizate 2 corpuri de apă artificiale,

în lungime totală de 113,96 km. În urma evaluării, cei 113,96 km s-au încadrat în potenţial

ecologic moderat.

1.15. BAZINUL HIDROGRAFIC DUNĂRE

În cadrul bazinul hidrografic Dunăre au fost evaluate pe baza monitorizării un număr

total de 25 corpuri de apă (în afara corpurilor de apă localizate pe cursul principal al fluviului

Dunărea şi pe cele 3 braţe principale).


Bazinul Hidrografic Dunăre

Repartiţia celor cca 656,88 km monitorizaţi şi evaluaţi în raport cu starea ecologică este

următoarea: 130,353 km (19,84 %) în stare ecologică bună, 461,78 km (70,3 %) în stare

ecologică moderată și 64,75 km (9,86 %) în stare ecologică slabă.

1.15.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă – puternic

modificate şi artificiale în Bazinul Hidrografic DUNĂRE

Cei cca 242,1 km monitorizaţi şi evaluaţi în raport cu potenţialul ecologic s-au încadrat

în potenţial ecologic moderat.

1.16. BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL

În cadrul Bazinului Hidrografic Litoral au fost identificate şi evaluate prin monitorizare

un număr total de 14 corpuri de apa de suprafaţă (în afara celor tranzitorii şi costiere).

1.16.1. Starea ecologică a corpurilor de apă naturale – râuri în bazinul

hidrografic Litoral

În cadrul Bazinului Hidrografic Litoral au fost evaluate din punct de vedere al stării

ecologice, pe baza datelor de monitorizare, 12 corpuri de apă naturale – râuri, pe o lungime de

de 295,6 km. Repartiţia celor 295,6 km în raport cu starea ecologică este următoarea :

- 112,6 km (38,09 %) s-au încadrat în stare ecologică bună;

- 183 km (61,91 %) s-au încadrat în stare ecologică moderată.


16

1.16.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă artificiale –

râuri în bazinul hidrografic Litoral

În bazinul hidrografic Litoral au fost evaluate 2 corpuri de apă artificiale - râuri

(CAA), în lungime totală de 64,41 km, CDMN1 (RORW 15.1.10b_B1) şi CDMN2 - CPAMN

(RORW 15.1.10b_B2), monitorizate şi încadrate în categoria tipologică RO14.

Pe baza rezultatelor obţinute, cei 64,41 km s-au încadrat astfel: 54,81 km (CDMN2-

CPAMN) în potenţial ecologic bun şi 9,6 km (CDMN1) în potenţial ecologic moderat.

1.17. FLUVIUL DUNĂREA

Pe cursul principal al fluviului Dunărea, cu o lungime a tronsonului de 1075 km

administrat de ABA Jiu şi ABA Dobrogea – Litoral au fost identificate şi evaluate un număr total

de 8 corpuri de apă. Cele 8 corpuri de apă au fost desemnate ca fiind: 2 corpuri de apă naturale,

5 corpuri de apă puternic modificate și 1 corp de apă artificial.

1.17.1. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă pe cursul principal al

fluviului Dunărea

Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate şi evaluate 2 corpuri de apă

naturale, Chilia şi Sf. Gheorghe cu o lungime totală de 190 km În urma evaluării datelor

obţinute, a rezultat că toată lungimea monitorizată de 190 km s-a încadrat în starea ecologică

moderată.

1.17.2. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (CAPM)

pe cursul principal al fluviului Dunărea

Pe cursul principal al fluviului Dunărea au fost identificate, monitorizate şi evaluate 5

corpuri de apă puternic modificate, pe o lungime de 1070,5 km. În urma evaluării datelor

obţinute, cei 1070,5 km s-au încadrat în potenţial ecologic moderat.

1.17.3. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă artificiale pe cursul principal

al fluviului Dunărea

Pe cursul principal al fluviului Dunărea a fost identificat, monitorizat şi evaluat 1 corp de

apă artificial, Mila 35, cu o lungime de 11 km și tipologia RO15. Cei 11 km monitorizați s-au

încadrat în potenţial ecologic bun.


17

2. Calitatea Apei Lacurilor din România

Datele din Tabelul 3 prezintă evaluarea principalelor corpuri de apă – lacuri naturale

monitorizate din România pentru anul 2014 realizată pe stări ecologice şi pe bazine hidrografice.

Tabelul 3: Evaluarea corpurilor de apă lacuri naturale, pe stări ecologice şi bazine

hidrografice

Bazin

Hidrografic

Ating obiectivul de

calitate Nu ating obiectivul de calitate Total corpuri

de apă Foarte Bună / Bună Moderată Slabă Proastă

Tisa 1 0 0 0 1

Someş 1 1 0 0 2

Mureş 2 0 0 0 2

Jiu 1 0 0 0 1

Olt 1 1 0 0 2

Argeş 0 1 0 0 1

Buzău 0 3 0 0 3

Ialomiţa 0 4 1 0 5

Siret 3 2 0 0 5

Prut 0 2 0 0 2

Dunăre 4 12 0 0 16

Litoral* 0 8 0 1 9

TOTAL 13 34 1 1 49

* include lacul tranzitoriu lacustru Sinoe (stare ecologică proastă)

Numărul mare de lacuri naturale care nu ating obiectivul de calitate este cauzat în

primul rând de procesul de eutrofizare, proces favorizat de următoarele aspecte:

majoritatea lacurilor naturale monitorizate sunt amplasate în zona de şes, au

adâncimi mici (cca 3-7m) ceea ce favorizează în perioada de vară dezvoltarea

rapidă a algelor, în special a cyanofitelor;

în jurul acestor lacuri se desfăşoară activităţi agricole, fapt ce duce la

îmbogăţirea apelor cu nutrienţi;

popularea şi creşterea intensivă a unor specii de peşti;

influenţa zonelor de agrement în proximitatea acestor lacuri;

îmbătrânirea lacului, care este un fenomen natural.

Datele centralizate în Tabelul 4 prezintă evaluarea principalelor corpuri de apă puternic

modificate – lacuri de acumulare monitorizate din România pentru anul 2014 realizată pe clase

de potenţial ecologic şi pe bazine hidrografice.


18

Tabelul 4: Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate –

lacuri de acumulare, pe bazine hidrografice

Bazin Hidrografic

Ating obiectivul de

calitate

Nu ating obiectivul

de calitate Total corpuri

de apă

Maxim/Bun Moderat

Tisa 0 1 1

Someş 6 3 9

Crişuri* 6 1 7

Mureş 6 2 8

Bega-Timiş-Caraş 5 1 6

Nera-Cerna 2 0 2

Jiu 4 2 6

Olt 6 3 9

Argeş 7 8 15

Vedea 0 1 1

Buzău 2 0 2

Ialomiţa 5 2 7

Siret 10 2 12

Prut 3 9 12

Bârlad 5 1 6

Dunăre 2 7 9

Litoral 0 0 0

TOTAL 69 43 112

* include lacul artificial Ghioroc (potențial ecologic moderat)


19

III. CALITATEA APELOR SUBTERANE LA NIVEL NAŢIONAL

În anul 2014, monitorizarea celor 139 corpuri de apă subterană s-a realizat prin

intermediul a 1318 puncte de monitorizare (foraje, izvoare, drenuri, fântâni) în scopul

evaluării stării chimice. Corpurile de apă subterană nemonitorizate în 2014 sunt situate în zone

montane greu accesibile sau au un număr redus de foraje lipsite de aflux de apă.

Cele 1318 puncte de monitorizare sunt grupate astfel:

1189 puncte de monitorizare ce aparţin reţelei naţionale hidrogeologice o 1109 de foraje

o 77 izvoare

o 3 drenuri

113 foraje/izvoare de exploatare aparţinând terţilor şi foraje de urmărirea

poluării amplasate în jurul marilor platforme industriale.

16 foraje/fântâni de urmărirea poluării cu nutrienţi (din cadrul proiectului

Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți).

Prin aplicarea metodologiei şi a criteriilor de evaluare a corpurilor de apă subterană la

nivelul anului 2014 situaţia celor 139 de corpuri de apă subterană monitorizate se prezintă

astfel:

120 corpuri se află în stare chimică bună (86,33 %);

19 de corpuri de apă subterană se află în stare chimică slabă (13,67 %).

În tabelul 49 este sintetizată încadrarea corpurilor de apă subterană structurată pe

bazine/spaţii hidrografice, detaliindu-se situaţia corpurilor de apă subterană identificate ca fiind

în stare chimică slabă – număr de corpuri, nominalizarea corpului identificat în stare chimică

slabă şi specificarea indicatorilor chimici, ale căror depăşiri ale valorilor de prag au condus la

încadrarea corpului de apă în stare chimică slabă.

Din analiza datelor obţinute în urma monitorizării forajelor situate pe corpurile de apă

subterană se observă că cele mai multe depăşiri se înregistrează la următorii indicatori: Azotaţi,

Amoniu, Cloruri, Sulfaţi. În ceea ce priveşte poluarea apelor freatice cu azotaţi, depăşiri ale concentraţiei admise la

acest indicator s-au înregistrat pentru 176 foraje ceea ce reprezintă 13,35 % din totalul forajelor

monitorizate (Tabelul 50).

Cauzele poluării acviferului freatic cu azotaţi sunt multiple şi au un caracter cumulativ,

sursele principale ale poluării acestuia cu azotaţi sunt:

spălarea permanentă a solului impregnat cu compuşi cu azot proveniţi din

aplicarea îngrăşămintelor chimice pe unele categorii de terenuri arabile, de către

precipitaţiile atmosferice şi apa de la irigaţii,

lipsa sistemelor de colectare a apelor uzate în special la aglomerările umane din

mediul rural.

În zonele în care solul este afectat de aplicarea îngrăşămintelor chimice, concentraţiile

azotaţilor se situează frecvent în jurul valorii de 100 mg NO3/l. De asemenea, se înregistrează

depăşiri ale standardului de calitate la azotaţi în forajele de control a poluării de pe platformele

actuale ale marilor combinate chimice, cât şi ale fostelor combinate, dar aceste depăşiri sunt în

general locale, întâlnite preponderent în incinta sau în zonele limitrofe acestora, dar care pot

constitui un pericol de poluare a acviferelor din zonă, având în vedere caracterul hidrodinamic şi

conductivitatea hidraulică a apei.

În anul 2014 cele mai mari concentraţii de azotaţi s-au înregistrat în:

spaţiul hidrografic Dobrogea-Litoral, în forajele ce aparțin corpurilor de apă:

RODL01, 02, 04, 05, 06, 09, 10.

bazinul hidrografic Olt, în forajele ce aparțin corpurilor de apă ROOT01, 02, 07,

08, 10, 13.


20

spaţiul hidrografic Banat, în forajele ce aparțin corpurilor de apă: ROBA01, 02, 03,

05, 12.

spaţiul hidrografic Argeş-Vedea, în forajele ce aparțin corpurilor de apă:

ROAG03, 05, 08, 09, 12.

bazinul hidrografic Prut, în forajele ce aparțin corpurilor de apă: ROPR02, 03, 04,

06, 07.

bazinul hidrografic Jiu, în forajele ce aparţin corpurilor de apă: ROJI05, 06, 07.

bazinul hidrografic Mureș, în forajele ce aparţin corpurilor de apă: ROMU03, 07,

20.

bazinul hidrografic Ialomiţa, în forajele ce aparțin corpurilor de apă: ROIL05, 08,

09, 11, 12, 14, 15, 17.

bazinul hidrografic Siret, în forajele ce aparţin corpurilor de apă: ROSI03 și 05.

spațiul hidrografic Someș-Tisa, în forajele ce aparţin corpului de apă: ROSO10.

spațiul hidrografic Crișuri, în forajele ce aparţin corpului de apă: ROCR01.

Dintre factorii cu potențial major de poluare care pot afecta calitatea apei subterane

putem aminti: produse chimice (îngrăşăminte, pesticide) utilizate în agricultură ce provoacă o

poluare difuză greu de depistat şi prevenit, produse menajere şi produse rezultate din zootehnie,

metale grele, necorelarea creşterii capacităţilor de producţie şi a dezvoltării urbane cu

modernizarea lucrărilor de canalizare şi realizarea staţiilor de epurare, exploatarea

necorespunzătoare a staţiilor de epurare existente, lipsa unui sistem organizat de colectare,

depozitare şi gestionare a deşeurilor şi a nămolurilor provenite de la epurarea apelor uzate

industriale, produse petroliere, produse rezultate din procesele industriale.

Poluarea freaticului este cel mai adesea un fenomen aproape ireversibil având consecinţe

importante asupra folosirii rezervei subterane la alimentarea cu apă în scop potabil, depoluarea

surselor de apă din pânza freatică fiind un proces foarte anevoios.


21

Tabelul 5: Starea chimică a corpurilor de apă subterană în anul 2014 la nivelul

Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice

BAZIN /SPAŢIU

HIDROGRAFIC

Număr corpuri

de apă

subterană

(monitorizate)

Stare chimică Corp de apă în

stare chimică

slabă

Indicatorii care

determină încadrarea în

starea chimică slabă BUNĂ SLABĂ

0 1 2 3 4 5

S.H. SOMEŞ - TISA 14 14 0 - -

B.H. CRIŞURI 9 9 0 - -

B.H. MUREŞ 22 20 2 ROMU03 NH4

+, Pb, SO42-.

ROMU20 Cl-

S.H. BANAT 20 18 2 ROBA01 NO3

- , SO42-, fenoli totali

ROBA02 NO3- , fenoli totali

B.H. JIU 8 6 2 ROJI05 NO3

-

ROJI06 NO3-

B.H. OLT 14 13 1 ROOT08 NO3-

S.H. ARGEŞ - VEDEA 11 9 2 ROAG03 NO3

-

ROAG08 NO3-

S.H. BUZĂU -

IALOMIŢA 18 15 3

ROIL06 NH4+, Cl-

ROIL12 NO3-, Cl-

ROIL17 Pb

B.H. SIRET 6 6 0 - -

B.H. PRUT 7 4 3

ROPR04 NO3- , SO4

2-

ROPR06 NO3-

ROPR07 NO3-

S.H. DOBROGEA -

LITORAL 10 6 4

RODL01 NO3-, NH4

+, Cl-

RODL 05 NO3- , Pb, Cl-

RODL 09 NO3-

RODL10 NO3- , Pb

TOTAL 139 120 19


22

IV. APE UZATE EVACUATE ÎN 2014

4.1. Structura apelor uzate evacuate

În conformitate cu rezultatele evaluării situaţiei globale, în anul 2014 volumul de apă

evacuat a fost de 1949,88 milioane m3/an, la care se adaugă 2834,836 care constituie apele de

răcire provenite preponderent din industria energetică, care nu necesită epurare.


23

Tabelul 6: Centralizatorul volumelor de ape uzate evacuate în anul 2014 pe activităţi economice

Nr.

crt.

Activitate din

economia

natională

Volume de apă uzată evacuate (mii mc)

Nu

necesită

epurare

% din

col. 12

Necesită epurare

Total

evacuat Nu se

epurează

% din

col. 10

Se epurează Total volume

ce necesită epurare

Necorespunzător Corespunzător

Total % din

col. 12 Total % din

col. 10 Total

% din

col. 10

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

1 Admnistraţie publică 2052.000 50.68 99.93 5.00 799.434 40.03 1097.823 54.97 1997.188 49.32 4049.188

2 Captare si prelucrare apa pentru

alimentare pt. populaţie 3143.996 0.28 80784.673 7.26 426279.984 38.32 605265.909 54.41 1112330.57 99.72 1115474.564

3 Cercetare-dezvoltare - - - - 186.799 99.97 0.052 0.03 186.851 100.00 186.851

4 Comerţ şi servicii pt. populaţie 2799.853 49.34 73.258 2.55 1478.991 51.44 1323.016 46.01 2875.266 50.66 5675.119

5 Comunicaţii - - - - 5.28 100.00 - - 5.28 100.00 5.28

6 Construcţii 82.654 1.29 237.462 3.75 1806.494 28.53 4287.521 67.72 6331.478 98.71 6414.132

7 Energie elecrică şi termică 15.447 - 244645.000 42.39 49517.310 8.58 282947.463 49.03 577109.773 100.00 577125.220

8 Industria mij. de transport 7.033 0.38 - - 1409.328 76.51 432.770 23.49 1842.098 99.62 1849.131

9 Industrie alimentară 134.354 1.37 1.65 0.02 5217.077 53.76 4485.345 46.22 9704.072 98.63 9838.427

10 Industrie extractivă - - 4202.245 6.87 5331.854 8.72 51609.156 84.41 61143.256 100.00 61143.256

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 363.253 0.47 25039.833 32.56 3509.055 4.56 48365.118 62.88 76914.007 99.53 77277.261

12 Industrie prelucrare lemn 21.385 1.73 7.22 0.60 475.257 39.21 729.577 60.19 1212.054 98.27 1233.440

13 Industrie uşoară 24.89 3.79 - - 528.125 83.67 103.084 16.33 631.209 96.21 656.099

14 Învaţământ şi sănătate 102.988 5.95 69.826 4.29 1264.040 77.63 294.404 18.08 1628.270 94.05 1731.259

15 Irigaţii - - 723.22 99.63 2.665 0.37 - - 725.885 100.00 725.885

16 Mec. Fină + electrotehnică +

electronică - - 243.613 55.96 65.008 14.93 126.68 29.10 435.301 100.00 435.301

17 Poligrafie, edituri - - - - 2.677 100.00 - - 2.677 100.00 2.677

18 Prelucrări chimice 1395.804 1.89 1012.485 1.40 39123.716 54.08 32214.482 44.53 72350.685 98.11 73746.490

19 Prod. de mobilier+ alte activ. neclasif. 2.05 43.95 - - 0.464 17.75 2.15 82.25 2.614 56.05 4.664

20 Transporturi 55.328 7.64 - - 588.717 88.08 79.707 11.92 668.424 92.36 723.753

21 Silvicultură - - - - 0.208 100.00 - - 0.208 100.00 0.208

22 Piscicultură - - - - 16.878 6.06 261.416 93.94 278.294 100.00 278.294

23 Zootehnie 10.878 0.46 - - 2173.181 91.86 192.611 8.14 2365.792 99.54 2376.670

24 Alte activittăţi 869.945 9.74 301.231 3.74 2199.516 27.29 5559.771 68.98 8060.518 90.26 8930.463

TOTAL GENERAL 11081.862 0.57 357441.649 18.44 541982.062 27.95 1039378.065 53.61 1938801.77 99.43 1949883.640

Notă: În tabelul 2 nu este inclus volumul 2834,836 mil. m3 care constituie ape de răcire provenite preponderent din industria energetică și care nu necesită epurare (conform noilor

cerințe EUROSTAT)


24

4.2. Substanţe Poluante şi Indicatori de Poluare în Apele Uzate

Intensitatea impactului surselor de poluare asupra receptorilor naturali depinde de două

caracteristici principale ale apelor uzate: debitul efluent şi încărcarea cu substanţe poluante.

Astfel, în Tabelele 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13 s-a analizat situaţia globală a cantităţilor de poluanţi

evacuate în anul 2014, exprimate printr-un ansamblu de indicatori fizico-chimici, pe activităţi

din economia naţională.

Situaţia prezentată arată că domeniile din activitatea economică care au o contribuţie

însemnată la constituirea potenţialului de poluare sunt Captare şi prelucrare apă pentru

alimentare populaţie, Energie electrică şi termică şi Prelucrări chimice, pentru majoritatea

indicatorilor chimici la care se adaugă şi domenii ca Industria metalurgică şi construcţii de

maşini şi Industria extractivă la un număr mai mic indicatori.

Situaţia încărcărilor cu poluanți din punct de vedere al repartiţiei evacuărilor în

bazinele hidrografice arată că o contribuţie mai mare la potenţialul de poluare o au bh

Argeş, bh Olt, bh Siret, bh Jiu.


25

Tabelul 7: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2014 pe activităţi economice (CBO5, CCO-Cr, N total, P Total, azotați, azotiți, amoniu

şi materii în suspensii)

Nr.

crt.

Activitate din

economia naţională

Încărcarea pentru indicatorii chimici din apele uzate (tone)

CBO5 CCO-Cr Azot total

(N)

Fosfor total

(P)

Azotaţi

(NO3)

Azotiţi

(NO2)

Amoniu

(NH4)

Materii

in suspensie

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 Admnistraţie publică 159.0435 478.2562 14.4520 4.9285 4.3023 0.0628 43.9586 114.6009

2 Captare şi prelucrare apă

pentru alimentare pt. Populaţie 38074.6056 108924.8278 15418.3647 1925.3101 11559.2280 911.7821 12922.7764 54456.5262

3 Cercetare-dezvoltare 1.2563 4.2493 2.9990 0.2850 0.1007 0.0044 1.1022 3.0650

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie 128.1085 353.9823 22.9328 3.0564 5.2299 0.7521 29.4323 140.6440

5 Comunicaţii 0.3242 0.6786 0.1388 0.0182 - - - 0.1531

6 Conctrucţii 20.3861 162.6752 8.3339 0.9153 2.0486 0.1225 3.6002 1330.8321

7 Energie elecrică şi termică 2714.2031 11199.5809 19.2673 0.9906 413.0151 4.6590 55.7538 29055.0826

8 Industria mij. de transport 27.8769 80.3904 5.7340 0.8064 22.7384 0.1142 7.1310 42.8483

9 Industrie alimentară 653.1493 1639.8240 66.4442 11.9469 53.6972 3.6840 58.6456 373.6827

10 Industrie extractivă 509.8512 2946.3960 26.3412 1.2230 5.9367 0.3790 21.8199 4050.2788

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 1035.3502 4767.1406 63.8319 1.7860 744.8801 28.5159 199.5398 4590.4492

12 Industrie prelucrare lemn 26.1079 80.8168 3.9048 0.5880 2.7420 0.1760 1.7295 34.7673

13 Industrie uşoară 14.1574 56.2469 3.7179 0.5228 4.0005 0.4630 2.5947 46.8202

14 Învaţământ şi sănătate 136.6887 271.8126 30.3597 3.2215 10.6399 0.4957 22.3020 154.3460

15 Irigaţii 57.0800 182.6110 26.2256 3.2215 0.0165 0.0002 0.0002 136.7086

16 Mec.

Fină+electrotehnică+electronică 3.3628 13.0198 2.5435 3.5923 3.1397 0.0293 0.5839 7.6077

17 Piscicultură 1.2717 8.1361 0.4517 0.2505 0.2738 0.0044 0.1102 5.1218

18 Poligrafie, edituri 0.4157 1.3462 0.2528 0.0181 - - - 0.2865

19 Prelucrări chimice 3905.7090 9822.5651 709.9000 0.0214 1263.3532 19.3749 856.6676 12215.5174

20 Prod. de mobilier+ alte activ.

neclsif. 0.0211 0.0673 0.0054 10.0894 - - 0.0022 0.0583

21 Silvicultură 0.0140 0.0302 0.0065 0.0003 0.0005 0.0001 0.0063 0.0159

22 Transporturi 61.9476 145.1732 1.3165 0.0007 1.0021 0.0490 29.8938 98.4587

23 Zootehnie 1107.2934 1886.9913 125.2709 2.4811 43.5015 1.2681 169.5596 618.7322

24 Alte activităţi 145.6857 438.1103 36.4696 15.8895 23.0879 0.3778 23.7208 582.1752

TOTAL GENERAL 48783.9098 143464.9281 16589.2647 1991.7192 14162.9345 972.3144 14450.9308 108058.7787


26

Tabelul 8: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2014 pe activităţi economice (reziduu filtrabil, cloruri, sulfaţi, calciu,

magneziu, fluoruri, sulfiţi)

Nr.

crt.

Activitate din



Reziduu

filtrabil Cloruri (Cl) Sulfaţi (SO4) Calciu (Ca) Magneziu (Mg) Fluoruri (F) Sulfiţi (SO3)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Admnistraţie publică 946.7647 40.1369 32.1834 - - - -


pentru alimentare pt. populaţie 607788.3541 78304.0731 73596.3076 7258.0813 1210.6626 19.4767 -

3 Cercetare-dezvoltare 103.3307 0.2122 0.3015 - - - -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie 3348.7957 583.7303 75.2883 202.0625 35.7450 - -

5 Comunicaţii 3.1522 - - - - - -

6 Conctrucţii 3567.6787 45.1249 366.6883 97.0495 - - -

7 Energie elecrică şi termică 95245.6644 5311.8291 15762.4106 13544.2506 6218.2409 - -

8 Industria mij. de transport 833.9195 148.8979 71.5448 3.4850 - 0.0087

9 Industrie alimentară 8915.4512 1383.0122 229.1624 23.7385 6.4553 - 0.0053

10 Industrie extractivă 51045.3963 1590.6180 11777.9812 5072.2285 841.9015 - -

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 49026.9514 5879.8238 3387.7573 3241.3801 733.8533 5.7754

12 Industrie prelucrare lemn 871.3519 51.3186 24.6890 0.0178 0.0046 - 0.8433

13 Industrie uşoară 568.9330 13.4533 8.9119 6.6817 2.7125 - -

14 Învaţământ şi sănătate 3148.4594 708.8467 51.6481 56.1677 5.9104 - -

15 Irigaţii 569.9403 - - - - - -

16 Mec. Fină + electrotehnică +

electronică 206.3721 9.3259 4.5817 - - - -

17 Piscicultură 67.7124 0.0302 0.0188 - - - -

18 Poligrafie, edituri 1.6462 - - - - - -

19 Prelucrări chimice 145993.0718 179277.3933 6180.9405 63796.0422 262.4140 3.8729 8.4474

20 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. 0.8574 - - - - - -

21 Silvicultură 0.1272 - - - - - -

22 Transporturi 374.9566 2.0633 10.2306 5.2700 0.5043 - -

23 Zootehnie 2721.4282 282.2527 293.8785 24.2054 0.1070 - -

24 Alte activităţi 4556.2895 142.6117 275.9875 100.1728 29.2170 0.0017 0.0866

TOTAL GENERAL 979906.6049 273774.7541 112150.5120 93430.8336 9347.7283 29.1355 9.3825


27

Tabelul 9: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2014 pe activităţi economice (fier total, mangan total, aluminiu, cianuri totale, fenoli,

sulfuri şi clor rezidual liber)

Nr.

crt.

Activitate din



Fier total

(con.totală)

Mangan total

(con. totală)

Alumiuniu

(con. totală)

Cianuri totale

(CN) Fenoli H2S + Sulfuri

Clor rezidual

liber (Cl2)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Admnistraţie publică 0.0023 - - 0.0005 0.0055 0.7190 -


pentru alimentare pt. populaţie 260.6651 8.8244 78.6514 3.0086 30.8851 605.0832 0.3091

3 Cercetare-dezvoltare - - - - - 0.0001 -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie 0.1155 - - - 0.0026 0.4137 -

5 Comunicaţii - - - - - 0.0025 -

6 Conctrucţii 0.1665 0.6471 0.0045 - 0.0051 0.0335 -

7 Energie elecrică şi termică 33.8491 5.7177 - - 0.0030 45.2238 -

8 Industria mij. de transport 0.6448 0.0232 0.0090 0.0059 0.0018 0.0030 0.0015

9 Industrie alimentară 0.4903 0.0021 - - 0.0147 0.4417 2.4601

10 Industrie extractivă 417.2092 136.4500 - 0.0004 5.4344 0.0064 -

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 122.9009 6.4675 0.1765 1.4939 1.4449 27.2550 -

12 Industrie prelucrare lemn - - - - 0.0029 0.0258 -

13 Industrie uşoară 0.0151 - 0.0212 - - 0.4027 -

14 Învaţământ şi sănătate 0.0031 0.0011 - - 0.0131 0.4575 0.0071

15 Irigaţii - - - - - 5.1183 -

16 Mec. Fină+electrotehnică+electronică 0.0173 - - - - 0.0026 -

17 Piscicultură - - - - - - -

18 Poligrafie, edituri - -- - - - - -

19 Prelucrări chimice 1.0931 - 1.1011 0.4082 4.3307 15.4455 0.1685

20 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - - -

21 Silvicultură - - - - - 0.0002 -

22 Transporturi 0.0323 - - - 0.0008 0.5073 -

23 Zootehnie - - - - 0.4612 2.0251 0.0122

24 Alte activităţi 0.7834 0.0609 5.9642 0.0005 0.7255 1.7585 0.0001

TOTAL GENERAL 837.9881 158.1940 85.9280 4.9180 43.3314 704.9254 2.9586


28

Tabelul 10: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2014 pe activităţi economice (detergenţi, substanţe extractibile, produse

petroliere, sodiu, arsen, cadmiu, crom total)

Nr.

crt.

Activitate din



Detergenţi

sintetici

Substanţe

extractibile

Produse

petroliere Sodiu

Arsen şi

compuşi

Cadmiu şi

compuşi Crom total

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Admnistraţie publică 2.1491 23.4841 0.0083 - - - 0.0104


pentru alimentare pt. populaţie 1060.2829 9357.2827 51.6281 1798.5952 - 0.3259 5.5595

3 Cercetare-dezvoltare 0.0196 0.5573 0.0006 - - - 0.0001

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie 6.8523 31.9106 0.0677 78.3268 - - -

5 Comunicaţii 0.0107 0.1340 - - - - -

6 Conctrucţii 0.2991 25.3883 0.0187 - - - 0.0010

7 Energie electrică şi termică 0.2658 2840.9136 1161.5983 90.0308 0.0280 - -

8 Industria mij. de transport 0.3106 17.4576 4.3068 - - 0.0005 0.0022

9 Industrie alimentară 1.5883 93.4002 0.0760 - - - -

10 Industrie extractivă 0.2525 42.3968 5.7354 - 0.0050 0.0626 0.0019

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 0.3709 554.0086 0.6532 - - 0.0112 0.6594

12 Industrie prelucrare lemn 0.0570 4.7442 0.0004 - - - -

13 Industrie uşoară 0.1668 3.5823 - 0.5321 - - 0.0003

14 Învaţământ şi sănătate 1.6187 14.2539 0.0654 28.3781 - - -

15 Irigaţii 1.3792 6.0385 0.2961 - - - -

16 Mec. Fină+electrotehnică+electronică 0.0340 1.5974 0.0009 - - - -

17 Piscicultură - 0.0055 - - - - -

18 Poligrafie, edituri 0.0008 0.0200 - - - - -


20 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - 0.0205 - - - - -

21 Silvicultură 0.0003 0.0024 - - - - -

22 Transporturi 2.0931 17.9779 0.0563 - - - -

23 Zootehnie 0.3558 134.7772 0.0002 - - - -

24 Alte activităţi 1.5832 45.1481 4.1065 207.2144 0.0001 0.0286 0.0800

TOTAL GENERAL 1083.3120 13592.3105 1286.0477 37625.3659 0.0339 0.4647 6.4013


29

Tabelul 11: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2014 pe activităţi economice (cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, naftalină, nonil-

fenoli (4(para)nonilfenol))

Nr.

crt.

Activitate din



Cupru Mercur şi

compuşi

Nichel şi

compuşi

Plumb şi

compuşi Zinc Naftalină

Nonil-fenoli

(4(para)nonilfenol)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Admnistraţie publică - - 0.0006 0.0007 0.0176 - -


pentru alimentare pt. populaţie 9.9284 - 5.1815 2.9501 55.7631 0.000446 -

3 Cercetare-dezvoltare 0.0002 - 0.0001 0.0001 0.0028 - -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie 0.0001 - 0.0004 - - - -

5 Comunicaţii - - - - - - -

6 Conctrucţii 0.0010 - 0.0013 0.0048 0.3027 - -

7 Energie electrică şi termică - - 0.0019 0.1683 0.0008 - -

8 Industria mij. de transport 0.0094 - 0.0188 0.0038 0.0824 0.000016 -

9 Industrie alimentară - - - - - - -

10 Industrie extractivă 28.1567 0.0094 0.2501 0.2074 48.5285 0.001450 -

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini 0.9202 - 0.3563 0.4991 7.9278 - -

12 Industrie prelucrare lemn - - - - - - -

13 Industrie uşoară - - - - 0.0116 - -

14 Învaţământ şi sănătate - - - - - - -

15 Irigaţii - - - - - - -

16 Mec. Fină+electrotehnică+electronică 0.0016 - - - 0.0106 - -


18 Poligrafie, edituri - - - - - - -



21 Silvicultură - - - - - - -

22 Transporturi - - - - - - -

23 Zootehnie - - - - - - -

24 Alte activităţi 0.0439 - 0.0035 0.0057 0.1280 0.000001 -

TOTAL GENERAL 39.0909 0.0201 5.9854 4.0120 113.2248 0.002352 0.000115


30

Tabelul 12: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2014 pe activităţi economice (octil-fenoli(4–(1,1’,3,3’–tetrametilbutil)–fenol),

benzo[a]piren, cloroform, Di-(2-etilhexil), diclormetan, benzen, toluen)

Nr.

crt.

Activitate din



Octil-fenoli(4–

(1,1’,3,3’–

tetrametilbutil)–

fenol)

Benzo[a]piren Cloroform

(Triclorometan)

Di-(2-

etilhexil);

DEHP

Diclormetan

Benzen

Toluen

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 Admnistraţie publică - - - - - - -


pentru alimentare pt. populaţie - 0.000109 0.460777 2.567255 0.241974 - -

3 Cercetare-dezvoltare - - - - - - -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie - - - - - - -

5 Comunicaţii - - - - - - -

6 Conctrucţii - - - - - - -

7 Energie electrică şi termică - - - - - - -

8 Industria mij. de transport - 0.000001 0.008400 - 0.004320 - -

9 Industrie alimentară - - 0.000003 - 0.000058 - -

10 Industrie extractivă - - 0.001273 0.000056 0.051802 0.005839 -

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini - 0.000073 - - - - -

12 Industrie prelucrare lemn - - - - - - -

13 Industrie uşoară - - - - - - -

14 Învaţământ şi sănătate - - - - - - -

15 Irigaţii - - - - - - -

16 Mec. Fină+electrotehnică+electronică - - - - - - -


18 Poligrafie, edituri - - - - - - -

19 Prelucrări chimice 0.000092 0.000007 0.004992 - 0.007295 0.026618 0.013337


21 Silvicultură - - - - - - -

22 Transporturi - - - - - - -

23 Zootehnie - - - - - - -

24 Alte activităţi - 0.000001 0.000645 - 0.008086 - -

TOTAL GENERAL 0.25851 0.000191 0.476090 2.567311 0.313535 0.032457 0.013337


31

Tabelul 13: Centralizatorul încărcărilor pentru indicatorii chimici în anul 2014 pe activităţi economice (triclorbenzeni, tricloretilenă, tetracloretilenă,

xileni(suma), 1,2-dicloretan, antracen )

Nr.

crt.

Activitate din



Triclorbenzeni Tricloretilenă Tetracloretilenă Xileni(suma) 1,2-Dicloretan Antracen

0 1 2 3 4 5 6 7

1 Admnistraţie publică - - - - - -


pentru alimentare pt. populaţie 0.000114 0.099607 0.100700 - 0.144414 0.000041

3 Cercetare-dezvoltare - - - - - -

4 Comerţ şi servicii pentru populaţie - - - - - -

5 Comunicaţii - - - - - -

6 Conctrucţii - - - - - -

7 Energie electrică şi termică 0.000091 - - - - 0.000182

8 Industria mij. de transport 0.000002 0.002174 0.000391 - 0.000694 -

9 Industrie alimentară - 0.000029 0.000029 - 0.000034 -

10 Industrie extractivă 0.000003 - - - 0.018355 0.000177

11 Ind. Metalurgică +c-ţii de maşini - - 0.000001 - - 0.000894

12 Industrie prelucrare lemn - - - - - -

13 Industrie uşoară - - - - - -

14 Învaţământ şi sănătate - - - - - -

15 Irigaţii - - - - - -

16 Mec. Fină+electrotehnică+electronică - - - - - -

17 Piscicultură - - - - - -

18 Poligrafie, edituri - - - - - -

19 Prelucrări chimice 0.002955 - 0.003647 0.008446 0.066477 0.000024

20 Prod. de mobilier+ alte activ. neclsif. - - - - - -

21 Silvicultură - - - - - -

22 Transporturi - - - - - -

23 Zootehnie - - - - - -

24 Alte activităţi 0.000570 0.004029 0.004029 - 0.004716 0.000011

TOTAL GENERAL 0.003735 0.105839 0.108797 0.008446 0.234690 0.001329


32

V. POLUĂRI ACCIDENTALE

În anul 2014 s-au înregistrat 56 de poluări accidentale, repartiția acestora în funcție de natura

poluantului fiind următoarea:

Natura poluantului Nr. poluărilor

accidentale

Pondere din

total (%)

Produs petrolier (ţiţei) 27 48,2

Hidrocarburi (ulei, păcură) 9 16,1

Ape uzate neepurate 5 8,9

Ape de mină 3 5,4

Condiții de oxigenare scăzută 6 10,7

Alte substanțe 6 10,7

Mai mult de jumătate din poluările cu produs petrolier au provenit din conductele de

transport din cauza spargerii acestora sau a acțiunilor ilegale de sustragere întreprinse de persoane

fizice.

Producerea de poluări accidentale se explică și prin neglijenţa manifestată de unii operatori

economici în timpul desfăşurării proceselor tehnologice.

Din totalul poluărilor din anul 2014, 8,9% provin din surse neidentificate, iar în 18 % din

cazuri s-a înregistrat mortalitate piscicolă, majoritatea având cauze naturale (ploi abundente,

temperaturi ridicate).

Repartizarea pe bazine hidrografice arată că cele mai multe poluări accidentale s-au produs

în bazinele Argeş-Vedea (14), Dobrogea-Litoral(10) și Buzău- Ialomiţa (8), iar în spaţiul hidrografic

Banat și Crișuri nu au fost înregistrate poluări accidentale.

În cursul anului 2014, aceste poluări au afectat preponderent râurile interioare, în timp ce la

nivelul fluviul Dunărea au fost înregistrate 2 poluări accidentale cu produs petrolier.

sinteza calitatii apelor din romania in anul 2014 extras final

Government & Nonprofit