Copertal: $coala platoniciand.Mozarc din sec. I i.Chr. Pompei.

CopertaIYt Simpozion. Ceramicd greceascA pictat6, sec. VI i.Chr.

Descrierea CIP t Bibliotecii Nationalea RomanielPLATON

GorgilJ Plaion ; t.ad. de Th. Sincnschltqxtrevdar, noti asupra ed. ti postl de Traian

Diaconescu. - Bucuretti i Saeculum I O, 2020

Conline bibliosafiersBN 978-973-642-445-8

L Simenschy, Theofil (lrad.)Il. Diaconescu, Traiad (ed.)

821.14

Editura SAECULUM I'O.

ISBN 973-973-642-445-8

O Toate drcpturile sunt rezervate Editurii SAECULUM I.O.

PLATON

GORGIASTladucere de

TH. SIMENSCHY

Text revizut, notl asupra edifiei gi postfa{ide

TRAIAN DIACONESCU

Editura SAECULUM I.O.

Bucuregti, 2020

142

ale Universitdlii din Ia;i,XY, 1969, p. 137-140; Cicerone Poghirc,Theofil Simenschy (necrolog) in Studii clasice,X[,1969,p.187 -140

li in Studia et acta orientalia,YI[, 1971, p.279-280l. I. Maftei,Theofil Simenschy, il Personalitdli ieSene, vol. II, IaEi, 7977 , p.

245-47; AritonYracit, Les Atudes orientales en Roumanie,in Studia

lingaistica in honorem VI. Gheorghiev, Sofia, 1980, p. 141-143.

Titus Raveica, Memoria amfteatrelor, Iaqi, Junimea, 1992;MiceaManta, Theofil Simenschy, Un umanist din secolul XX, prefalllavohtmul Culnrd ;ifilosorte in texte;i studii,Bragov, Aldus, 1996;

Traian Diaconescu, Theofil Simenschy, Unfilolog clasic cu renume

european, prefallla volumul Gramctica limbii romdne, ed.Y-a,Bucuregti, Viitorul RomAnesc, 1998.

T. D'

Cuprins

Noti asupra edi{iei

Sofigtii

Theofil Simenschy

Bibliografie selectivi 140

CAPITOLULI

Callicle: - La rdzboi gi la luptd se spune ci e bine sd padicipiin felul acesta, Socrate.

Socrate: - Nu cumva, vorba ceea, sosim la ,,sparhrl" sdrbdtoriigi-am intirziat?

Callicle: - $i incd ce sdrbdtoare flumoasE! Cici multe qi

flrumoase lucruri ne-a vorbit Gorgiasl cu pulin mai inainte.Socrate: - Vinovat e totuqi Cherefon, care ne-a silit si zdbovim

in agor*.Cherefon: Nu-i nimic, Socrate, tot eu arn se gisesc gi leacul,

cdci Gorgias mi-e prieten, aqa ci sau ne va vorbi acum, dacd o

vrea, sau, dacl preferi, altd dat6.

Callicle: - Cum, Cherefon? Dore$te Socrate sdJ audd pe

Gorgias?Cherefon: - Tocmai pentru aceasta suntem aici.

1. Gorgias: Unul dintre cei mai celebri sofiqti. Aceltia s-ar putea ase-

mdna in multe privinte cu cirturarii qi fariseii lui Iisus. Ei susfneaucd pot vorbi pe nepregetite despr€ orice lucru qi oric6t timp. Gorgias

se oferea si rdsprnda la orice intrebare i-ar pune cineva (v cap. I EiII). Universalitatea cunottinlelor lor umplea de mirare pe atenieni,care nu-qi dddeau seama nici pe departe cA acele cunostinle se bazaupe absurditif ii cA intreg sistemul lor, pe l6ngd faptul cd nu era ftn-damentat, era qi imoral. Dupd cum Iisus a lwtat impotriva fhtErnicieicdrturarilor, tot astfel gi marele siu predecesor a dus o lupti aprigb incontra sofiqtilor. Arma lui era intrebarea, mai totdeauna foarte naivb inaparenli, dar care avea ca rezultat faptul ca-n cele din urmd pretinsulinvaFt se conhazicea singur qi astfel se dddea de gol.

2. Agoraz loculrmde se intrunea poporul; corespunde forului roman.

18

Callicle: - Atunci il veli auzi cind ve,ti vrea sA venili la mine

acasi; cici Gorgias st6 la mine qi are sd vi vorbeasc[.

Socrate: - Bine spui, Callicle; dar oate va voi si discute

cu noi? Cici doresc sd aflu de la el de ce natur6-i arta sa 9i ce

profeseazl gi inva!6 el, restul cuvint[rii poate sdl linA altd dati,

cum spui tu.Callicle: - N-ai decit sa-l intrebi pe Socrate; caci in cuvintarea

de adineauri el s-a oferit ca sdl intrebe cineva despre orice ar vrea

din toate cate exist6, 9i a declarat cA va rlspunde la toate.

Socrate: - intr-adev[t bine spui; intreabi-1, Cherefon'

Cherefon: - Ce s6 intreb?

Socrate: - Cine-i.Cherefon: - Ce vrei si sPui?

Socrate: - De pildd, daci s-ar intimpla sd fie lucritor de

incilliminte, ti-ar rAspunde firA indoiali c6-i cizmar; sau nu pricepi

ce spun?

CAPITOLULU

Cherefon: - in{eleg Si am sal intreb. Spune-mi, Gorgias, e

adevArat ce afirma Callicle ci te oferi sd rispunzi la orice intrebare

!i s-ar pune?

Gorgias: - Adevf,rat, cici adineauri tocmai la aceasta mA

ofeream; qi sustin cd de mulli ani nimeni nu m-a intrebat ceva

nou p6ni acum.Cherefon: - Se vede atunci c[ r[spunzi lesne.

Gorgias: - Poli face incercale.

Polus: - $i dacd vrei, Cherefon, poli si-ncerci Ei cumine; cdci

Gorgias mi se pare ci-i obosit, din cauzi c-a discutat o mullime

de lucruri adineauri.Cherefon: - Cum aceasta, Polus? Crezi ci ai putea rdspunde

mai frumos ca Gorgias?Polus: - Ce-are a face aceasta, daci-li rdspund in mod

mullumitor?

(;ORGIAS

Cherefon: - Nimic; dar de weme ce consim{i, rdspunde.

Polus: - intreabi-m5.Cherefon: Iatd, te intreb. Dacd din intAmplare Gorgias s-ar

pricepe in arta pe care o cunoaqte fratele siu, Herodicus, cum l-am

chema exact? Nu tot ca gi pe acela?

Polus: - Fireqte.

Cherefon: Prin urmare, dacd am spune cd-i medic, am

vorbi drept?

Polus: - Da.

Cherefon: - Dar daci ar cunoagte arta lui Aristofon, fiul luiAglaofon, sau a ffatelui aceluia, cum l-am numi pe drept?

Polus: - Evident cd pictor.

Cherefon: Atunci in ce aftA se pricepe el qi cum l-am numilbrl greq?

Polus: - Cherefon, multe arte sunt pe lume gisite princxperien!6; cdci experienla face ca viaja noastri si progreseze pe

calea qtiinlei, iar neexperienla la voia intdmplirii. Fiecare participiIa diferitele qtiinle in mod deosebit, iar la cele mai inalte, ceisuperiori; dintre aceqtia este qi Gorgias, care-i de fald gi care-iadeptul celei mai lrumoase dintre gtiinle.

CAPITOLULIII

Socrate: - Bine pare pregdtit Polus pentru disculii, Gorgias;

dar nu face ceea ce-a promis lui Cherefon.

Gorgias: - Ce anume, Socrate?

Socrate: - Nu imi pare cd rispunde la intrebare.

Gorgias: - Atunci intreabiJ tu, daci wei.Socrate: - Nu, daci primeqti ca sd rdspunzi tu insuli, te-aq

intreba mult mai bucuros pe tine. CIci eu v6d chiar in cele spuse de

l)olus, ci el a exercitat mai mult aga-zisa retorici, decit dialectica.

Polus: - Cum aqa, Socrate?

19

Socrate: Fiindca infebandu{e Cherefon ce art6 cunoaqte

Gorgias, ii lauzi arta, ca si cum ar critica-o cineva, fird si rispunzi

ce fe1 este.

Polus: - Dar n-am rdspuns c6-i cea mai frumoasd?

Socrate: - Ba da; insd nimeni n-a intrebat ce fel de arti e

aceea a lui Gorgias, ci care este qi cum febuie s4-l numim pe

Gorgias; dupA cum te-a cald.uzit Cherefon mai inainte gi dupi

cum i-ai rdspuns frumos qi-n puiine cuvinte, tot astfel rispunde

qi acum, care-i arta lui gi cum trebuie s6-l numim pe Gorgias; sau

mai bine, spune-ne tu singur, Gorgias, cum trebuie s[ te numim

gi ce arti cunoqti?

Gorgias: Oratoria,Socrate.Socrate: Deci trebuie sd te numim orator?

Gorgias: - $i inc6 bun, Socrate, daci vrei si numeqti intr-

adevdr ceea ce ,,md laud cd sunt", cum spunea Homerl'

Socrate: - Fireqte cd vreau.

Gorgias: Numeste-mddeci.Socrate: - Atunci putem spune ca eqti in stare si faci qi pe

a1!ii si fie buni oratori?

Gorgias: - intr-adevar. ma ofer sa lac aceasla. nu numai aici'

dar qi aiurea.

Socrate: - Bine; vrei atunci si continui, cAnd intrebAnd, cdnd

rdspunzdnd, aqa cum discutim acum, iar frazele acestea lungi, cum

le-a inceput qi Polus, sf, le laqi pe alti dat[? Dar sd nu calci ceea

ce promili, ci binevoieqte sA raspunzi pe scurt la intrebbri'

Gorgias: - Unele rdspunsuri, Socrate, e necesar sd fie frcute

prin fuaze lungi; cu toate acestea' voi incerca prin fiaze cdl mai

scurte, cdci intre altele, eu afirm qi aceasta, cA nimeni n-ar putea

si spun[ aceleaqi lucruri in mai puline vorbe ca mine'

Socrate: -Aceasta 9i hebuie, Gorgias; Si chiar arat6-mi aceastA

concizie, iar frazele cele lungi pe alti dat6.

1. H"r", ""t"

*l ^ai

vechi 9i cel mai mare dintre poelii Greciei' Operele

care l-au fecut nemuritor sunt Iliada qi Odisee4 in care adesea revine

expresia ,,mi laud cE sunt".

CORGIAS

Gorgias: - Voi face dar aqa; qi vei recunoafte cA n-ai auzit pe

nimeni vorbind mai pe scurt.

CAPITOLULIV

Socrate: - Spune-mi deci (cici afirmi cI qtii arta retoricii qi

cI ai putea lace gi pe altul sA fie orator), cu ce se ocupd retorica?

Dupi cum FsAtoria se ocupd cu fabricarea stofeloq aqa-i?

Gorgias: - Da.

Socrate: Nu-i aga ca qi muzica se ocupi cu compunerea

melodiilor?Gorgias: - Da.

Socrate: - Pe Hera1, Gorgias, imi plac intr-adevdr rdspunsurile

tale, penhu ci rispunzi cdt se poate de scurt.

Gorgias: - $i eu sunt de pirere, Socrate, ci le dau cum trebuie.

Socrate: -Ai dreptate. Ei bine, rispunde-mi in felul acesta Ei

cu privire la retoricd; cu ce se ocupi aceastl Etiinli?Gorgias: - Cu vorbirea.Socrate: Ce fel de vorbire, Gorgias? Oare aceea carc ara,tl

ce dietd hebuie sd urmeze cei bolnavi, penhr a se insindtoqi?Gorgias: - Nu.Socrate: Prin urmare, retorica nu trateazi despre orice fel

de vorbire?Gorgias: - Fireqte ci nu.

Socrate: - insl ea pune pe oameni in stare si vorbeascl.Gorgias: - Da.

Socrate: Oare nu;i sdjudece despre cele ce vorbesc?

Gorgias: Flrdindoiali.Socrate: - Dar medicina, despre care vorbeam odineauri2, nu

ne pune qi ea in stare sijudecim qi sI vorbim despre cei bolnavi?Gorgias: - Fireqte.

L Herq, solia lui Zeus, stnpdnul lumii.2. Vezi cap. II.

2t

I

22

Socrate: - Deci gi medicina, dupi cum se vede, trateazd

despre vorbire?Gorgias: - Da.

Socrate: - $i anume acea privitoare la boli?

Gorgias: - Exact.

Socrate: - Oare nu trateaze qi gimnastica despre vorbirea

privitoare la buna ;i reaua stare a corpurilor?

Gorgias: - intocmai.Socrate: - $i, la drept vorbind, tot aqa e qi cu celelalte afte,

Gorgias; fiecare din ele trateazi despre acea vorbire care se referi

la lucrurile care fac parte din fiecare art[.

Gorgias: - Evident.Socrate: Atunci de ce nu numesti qi celelalte arte retorici,

fiindci trateazi despre vorbire, de vreme ce numeqti retorici arta

care se referi la vorbire?

Gorgias: - Penlru cA toatd qtiinla celorlalte arte privegte, pentru

a spune aqa, lucrdri fdcute cu mdna sau indeletniciri inrudite cu

ele; pe cind retorica nu e deloc o indeletnicire a corpului, ci orice

activitate se face qi se desdvirqeqte prin vorbe. De aceea eu socot

cI am dreptate c6nd afirm ci retorica este arta de a vorbi'

CAPITOLULV

Socrate: - Nu sunt sigur dacA inleleg cum vrei s-o numeqti'

Dar poate ca am s-o qtiu mai ldmurit. Rispunde-mi deci: existl

ade, nu-i aqa?

Gorgias: - Da.

Socrate: - Eu cred insd cf, la unele arte activitatea este partea

principali qi c[ au nevoie de puline vorbe' ba unele chiar deloc,

iar indeletnicirea cu ele s-ar putea indeplini qi-n t6cere, cum e

pictura, sculptura qi multe altele. De acestea mi se pare cd vorbesti,

spundnd ci retorica nu face parte din ele; sau nu?

Gorgias: - Foarte bine presupui, Socrate.

CORGIAS

Socrate: Sunt insa alte artel, care fac totul prin vorbe, iarde acliune propriu-zis[ sau n-au nevoie deloc, sau foarte pulin,cum e numeretoarea, aritmetica, geometria, combinaJia2 qi multealte arte; dintre acestea, unele se folosesc cam tot atata de vorbeca Qi de actiuni; majoritatea insi mai mult de vorbe, ;i-n definitivorice rezultat al lor e produs prin acestea. intre aceste arte mi se

pare ci pui qi retorica.Gorgias: Aqa e.

Socrate: - ins6 mie nu-mi vine sd cred ci tu wei sd numeqtipe weuna din ele retoricd; nu {asta ai vrut} cdnd te-ai exprimatin sensul ci arta care se exerciti prin vorbire este retorica qi deci

ar putea cineva si spund, in caz ci ar voi sd-{i faci dificultaji, incxpresii, ,,Aqadar, Gorgias, tu numegti aritmetica retoricd"? Darcu socot cd tu nu numegti retorice nici aritmetica. nici geometria.

Gorgias: Bine socoli, Socrate, ;i presupunerea ta ejust6.

CAPITOLULVI

Socrate: - Bine, atunci completeazi gi tu rlspunsul pe care

[i l-am cerut. Cdci, deoarece retorica este una din acele arle care

uzeazd,in ceamaimare parte de vorbe, gi, cum mai existd gi altelede felul acesta, cautA se-mi spui ce trateazd prin vorbe arta care

sc cheamd retorici? De exemplu, dacd m-ar intreba cineva, cumlocmai spuneam, despre orice arta: ,,Ce arte este numArdtoarea,Socrate?", i-aq spune, ca gi adineauri, ci-i o artd care se exercitiprin vorbe; qi daci m-ar mai intreba: ,,Cu privire la ce?", i-a;spune cd privitor Ia numere perechi gi neperechi, cAt de mari sunt

L Artd gi ;tiinld e totuna pentru greci; unul din motive e qi acesta cE invechime qtiin{a era mai apropiatd de artd qi cerea mai mult talent caazi. De aceea mi-am permis adesea sd le iau ca sinonime, mai ales

cd in majoritatea cazurilor, ele nu sunt decat douA aspecte diferiteale aceluiaqi obiect. V. de altfel cap.IY din Theetet, dialogul in carevorbegte despre gtiin{d.

l. Combinatia este afia de-a combina numerele zarurilor ce cad lajoc.

24(;ORGIAS

fiecare din ele. Iar dacd ar intreba din nou: ,'Dar calculul ce artd

numeqte?", iaq spune ca gi acesta face parte din artele care fac

totul prin vorbA; iar dacd ar mai intreba: ',Privitor la ce?", i-aq

spune, pe scurt, ca qi acei care citesc decretele inaintea poporului,

cl-n ceielalte privinle calculul se aseamlnd cu numdritoarea; cdci

trateaza despre acelaqi lucru, adici despre numerele perechi Ei

neperechi; se deosebeEte insi numai intrucdt calculul cetceteazl

numerele perechi qi neperechi cum stau din punctul de vedere al

cantitifi, atat in sine cAt qi reciproc. Iar dacl m-ar intreba cineva

despre astronomie, in urma afirmaiiei mele ci gi aceasta decide

totul prin vorb6: ,,Dar vorbele astronomiei la ce se refer6, Socrate?",

i-aq spune cd la miqcarea aqtrilor 9i a soarelui qi a lunii, in ce rapoft

de vitez[ se afli ele.

Gorgias: - $i ai rdspunde bine, Socrate

Socrate: - Prin urmare, fi 9i tu la fel, Gorgias; vra s6 zic6,

retorica face parte din artele care desdvArgesc 9i hotfuAsc totul

prin vorb6; nu-i a;a?

Gorgias: -Aqa-i.Socrate: - Spune, deci, la ce se refer[? Despre ce trateaze

vorbele pe care le intrebuinleaz[ retorica?

Gorgias: - Despre cele mai mari qi mai impoftante chestiuni

ale omenirii.

CAPITOLULVII

Socrate: - Dar, Gorgias, qi lucrul acesta de care vorbeqti e

indoielnic gi nu-i deloc l6murit. intr-adevir, eu cred c-ai auzit la

petreceri cdntAndu-se cdntecul acesta, in care cAntirelii enumeri

cA cel mai bine e s[ fii sdndtos; al doilea, si te fi ndscut frumos;

iar al treilea, dupi cum spune autorul cinteculuil, sd fii bogat in

mod cinstit.

1. C6"t"*,1 "*" * intona la mese, inso,tit de 1id, se xttmea Skolian E

atribuit lui Simonide sau lui Epicharm.

Gorgias: Am auzit eu; dar de ce-mi spui aceasta?

Socrate: - Pentru ci indati !i s-ar infif,Ea autorii acelor lucruripe care le liuda cel care a frcut cdntecul, gi anume medicul, maestrul

de gimnastici gi bancherul; qi ar vorbi mai intAi medicul in modulunndtor: ,,Socrate, te ingeali Gorgias; cici nu arla acestuiatrateazi,despre cel mai mare bine al omenirii, ci a mea". Deci, daci l-amintreba: ,,Dar cine egti tu care spui acestea?", ar spune, fire$te, ci:,,Medic". ,,Ce zici, deci, oare opera artei tale este cel mai marebine?". ,,Cum nu, Socrate", ar spune el, probabil, ,,sdndtatea, cdcice bun mai mare decat sAndtatea exist6 pentru oameni?" Iar dacd,

dupd acesta, ar vorbi maestrul de gimnasticdl in felul urm[tor:,,M-ag minuna intr-adevdr, Socrate, dacd Gorgias ar fi in staresi-1i arate un folos mai mare din arta lui decAt eu din a mea"; gi

daci i-ag spune de asemenea qi acestuia: ,,Dar tu cine eqti, omule?qi care-i ocupalia ta?", ar rispunde: ,,Maestru de gimnastici, iarindeletnicirea mea este de-a face pe oameni frumo;i qi voinici lacorp". Iar dacd dupi maestrul de gimnasticd ar vorbi bancherul,dispreluind, cred, cu desivArgire pe to!i: ,,Ia cerceteazd, Socrate,

dacd !i se pare ceva mai bun decet boge|a, fie la Gorgias, fie laoricare altul", i-am spune atunci: ,,Ei gi ce? Oare eqti tu autorulci?" Ar spune ci da. ,,Ce eqti"? ,,Bancher". ,,Ei gi? Socoli tu ci celnrai mare bine pentru oameni este bogd!ia?", vom spune. ,,De ce

nu,?", va zice el- ,,Cu toate acestea, uite, Gorgias susJine cd arta luiprocurd un bine m ai mare ca ata", am spune noi. E vidit cd dupiaceea ar intreba: ,,$i care-i binele acesta?, sA raspundd Gorgias.l)rin umare, Gorgias, inchipuieqte-Ji c-ai fi ?ntrebat despre aceea

tri de cdtre mine, qi rdspunde, ce-i lucru despre care spui cd-i celmai mare bine pentru omenire, $i cA tu e9ti autorul lui?"

Gorgias: - Ceea ce qi este intr-adevir, Socrate, cel mai marebine, q:i pe de o parte, izvorul libertilii pentru omenire, iar pe de

alta, al supremaliei individului peste ceilalli in stat.

Socrate: - Ce vrei sd spui prin aceasta?

I . Printre lucrurile care aveau o importanld covar$itoare in viafa anticd,primul 1oc il ocupau gimnastica gi baia. Cea dintai forma baza educaliei,a doua, baza toaletei zilnice.