Universitatea Bucuresti
Simbolurile morii
Crestinarea timurie in eoca de !ormare a oorului rom"n a #miedicat !ormarea unei
mitologii unitare, aceste credinte str$vec%i trans!ormandu-se in suerstitii de obicei,
asociate raului, cu ersona&e care devin s!inti in unele ca'uri(
)n mitologia romaneasca, viata omului arcurge trei etae imortante* nasterea, nunta si
inmormantarea +moartea( ua moarte, su!letul se desarte de tru, se integrea'a
cosmosului si se uneste cu natura si cu universal, !ormand alaturi de ea, un intreg(
Aceasta id.e orneste de la niste concetii stravec%i, iar viata de dua moarte nu este
decat o continuare a celei terestre, su!letul omului !iind aroae de satiul in care a
vietuit( Cu toate ca moartea nu rere'inta un s!arsit al su!letului, al !iintei, ci o continuare
sub alte !orme a existentei acestuia, moartea este va'uta ca un eveniment tragic( /mul se
desarte de ceea ce ii era !amiliar, devine altceva, si nu mai oate !i alaturi de cei dragi
0oartea este accetatat in concetia romaneasca ca o conditie umana de care nimeni nu
 oate scaa, iar tragismul mortii este amli!icat daca viata mortului nu a arcus a doua
etaa a vietii, nunta, ca in ca'ul mortii tinerilor 1nelumiti, adica necasatoriti(
)n traditia biblica, rimul om, Adam, era la inceut nemuritor, dar a rimit moartea dret
 edeasa de la umne'eu entru ca nu i-a ascultat Cuvantul si a ca'ut in isita, gustand
 
din care a !ost creat( )n 4ec%iul 5estament, moartea, nu era considerata un s!arsit, ci
exista osibilitatea invierii, care era asociata cu 1somnul, ceea ce imlica o tre'ire la
6udecata de Aoi( )n Noul 5estament, nu aare o noua !iloso!ie desre moarte si se
mentionea'a clar ca su!letul +omul oate !i nemuritor, mesa&ul !iind ca )isus 7ristos a
invins moartea(
)n religia crestina exista doar doua destinatii !inale entru oameni dua moarte* rima
8aiul +9aradisul sau Edenul, unde merg la inviere doar cei dreti, curati, si a doua,
moartea de!initive, !ara seranta invierii( Unele culte, cred in existenta )adului
+)n!ernului, unde merg acatosii entru c%inuri vesnice, iar soarta omului este stabilita
dua &udecata !acuta de Fiul, dua !ate si !idelitate crestina e care le-a !acut omul cand
era in viata(
Ceremonialul romanesc de inmormantare se mani!esta rin bocete, exresie oetico-
mu'icala a durerii individuale, rin vec%i cantece ceremoniale* 1:orile cantate la casa
mortului in 'orii celor doua 'ile, dintre moarte si inmormantare, 1Ale bradului cantate la
intiminarea in sat a gruului de !lacai, care coboara de la adure bradul ce a !ost taiat,
 entru a !i us la caul celui mort, si la insotirea bradului ana la casa mortului si la
cimitir, unde bradul este ase'at langa mormant(
:orile astrea'a, intr-o minunata reali'are oetica, stravec%iul mit al marii treceri si aduc
 rin aceasta, este veacuri, marturia unor concete !undamentale ale siritualitatii
romanesti traditionale(
9artea intai se canta cand abia se luminea'a de 'iua, a!ara in artea de rasarit a casei3
 artea a doua, in continuare in casa si se adresea'a mortului(
Constatarea con!irma cele aratate de Cl( Levi-Strauss in legatura cu neconcordanta dintre
relatarile mitologice si realitatea concreta a riturilor si in!irma suo'itia lui Fr( Boass in
legatura cu concordanta obligatorie a celor doua lanuri(
)n concetia traditioanala, un rit neutand !i !ragmentat, se cere savarsit in integritatea
lui, asa cum este redictat de constructia logica a lui( )n traditia noastra !olclorica,
constructia logica a ritului de trecere se ba'ea'a, ca si constructia tuturor riturilor, e
necesitati ractice, modelul logic !iind determinat de !unctia sociala a obiceiului care are
c%aracter ragmatic(
 
Anali'a ceremonialului de inmormantare ne desc%ide calea sre intelegerea concetelor 
!undamentale ale siritualitatii romanesti traditionale* neamul, lumea si timul( )n
concetia traditionala romaneasca, neamul este o mare unitate din care !ac arte atat cei
vii cat si cei morti(
:orile, sunt rere'entari mitologice rimordiale si mai sunt numite in variantele oltene
1voi surorile, iar in cele banatene 1mandrelor voi 'anelor( :orile invocate in cantec
sunt in sensul mitologiei astrale, intruc%iarile mitologice ale ra'elor soarelui care rasare(
Scrutarea contextului etnologic ne-a aratat insa in ceremonialul de inmormantare ca
moasa, cea mai batrana !emeie din neam, regateste o masa rituala entru aceste !inite
mitologice( 0asa coresunde celei e care aceeasi !emeie batrana, moasa care asista la
nasterea !iecarui coil al neamului si cunoaste nu numai obstretica ci si racticile magice,
 regateste entru 9arcele care trebuie sa %otarasca soarta noului nascut( Si intr-un ca' si
intr-un altul, moasa astrea'a e lan magic legatura cu stramoasele rere'entate in mit
 rin 9arce sau :ori( Stramoasele asista e noul nascut la intrarea in viata si e 1dalbul de
 ribeag la integrarea in neamul celor morti(
9riveg%iul* o dominanta a ceremonialului !unebru(
8eunind un ansamblu de rituri, credinte, gesture si ractice ceremoniale coerent
articulate, riveg%iul se imune, inainte de toate, rin ar%aicitatea elementelor e care le
conserva( Scenariile ce se derulea'a in cadrul riveg%iului sunt bine inc%egate, iar 
dincolo de asectul ludic ce le invesmantea'a, ot !i intre'arite rigorile unei mentalitati
stravec%i, la nivelul careia existenta si ostexistenta erau otrivite imreuna(
Cu utine excetii, riveg%iul se ractica in intreaga 0oldova, de regula in rimele doua
seri remergatoare in %umarii, mai rar si in cea de-a treia( )n sudul 0oldovei, ca si in
satial basarabean invecinat, se considera ca erioada de la as!intitul soarelui si ana la
mie'ul notii este extreme de ericuloasa, atat entru raosat cat si entru rudele sale,
deoarece, atunci du%urile rele sunt atotuternice+5anacu si 4alea lui arie-4aslui, 0era si
4idra-4rancea(;ruul articiantilor la riveg%i il !ormea'a rudele celui disarut,
vecinii, rietenii, dar si strainii, acestora din urma, in secial revenindu-le rolul de a
 er!orma &ocuri si ractice magice sau de a suraveg%ea in!atuirea tuturor randuielilor 
traditionale(
 
)n mai multe localitati din 'onele nordice ale 0oldovei, indeosebi din Bucovina, notile
de veg%e erau insotite de sunetele trambitelor si de cantece de &ale, intonate la !luier sau
la caval( Femeile si barbatii in varsta care vin la la riveg%i* stau de vorba, ovestesc
viata decedatului, ii lauda !irea si !atele bune, evoca intamlari cu alti oameni care au
murit anterior, vorbesc desre cei care-si !ac salas in timul vietii si isi sun ovesti cu
strigoi si sta!ii(
8eertoriul &ocurilor de riveg%i din 0oldova conserva variante mai vec%i ale acestui
obicei, care are scoul de a imbuna su!letul celui mort si de a crea un satiu de rotectie
imotriva siritelor rauvoitoare, e lan si%ic si care marc%ea'a un rocedeu ingenios de
combatere a cri'ei de doliu( eci, intr-o mare masura, &ocurile de riveg%i, cu tematica
lor atat de bogata si variata, creea'a un scenariu indelung sle!uit, in care universal vietii
reale se imleteste la tot asul cu imaginile taramului 1de dincolo(
La originea riveg%iului a stat, robabil, si necesitatea de a imiedica su!letul raosatului
sa actione'e in mod negativ asura celor adormiti, si a mai avut rolul de a nete'i calea
catre momentul marii desartiri, al trecerii din lumea stiuta in cea nestiuta(
Urmatoarea etaa, are la ba'a racticile in!atuite din erioada 1desrinderii de!unctului
de lumea celor vii, care debutea'a cu momentul scoaterii sicriului din casa si se inc%eie
odata cu savarsirea in%umarii( 10area calatorie a !ost regatita de&a, nu numai in sensul
eui'arii racticilor de 1searatie, ci si rintr-o serie intreaga de gesture sau coduri
verbale ce anticiau momentul urmator al ceremonialului( Urmea'a sa se una in sicriu
acum si unele lucruri ce i-ar utea !i trebuitoare de!unctului e drum(
A&ungem si la ca'ul nuntii mortului, trans!ormarea rin care trebuie sa treaca raosatul si
care resuune actuali'area !enomenologica a !unerariilor ca meta!ora a nuntii, &uxtausa
reali'arii metonimice a rocesului !unerar( Aceasta &uxtaunere este reali'ata rin
utili'area codurilor simbolice(
Acoerit cu un covor, carul !unebru este stra&uit de unul ana la sase bra'i +mai ales in
'onele de munte, imodobiti cu anglici, %artie colorata si rosoae, intocmai ca la
nunta( Boii oarta colaci in coarne, e caatul rotaului se !ixea'a un bradut mai mic
+%u%as, iar la resteiele &ugului se leaga basmale albe sau rosoae( )n intreg satiul
cercetat, tinerii sunt imbracati in %aine de miri( Langa sicriu, stau uneori o !ata si un baiat
 
Ceremonialul !unebru entru tineri, in 0oldova, este deosebit de cel indatinat la alti
de!uncti( El recomune, cu destula gri&a, intreaga atmos!era a obiceiurilor nutiale
neimplinite. Teama ca defunctul s-ar putea reintoarce, adesea in chip
de strigoi,  ricinuindu-le tot !elul de nelaceri amantenilor, ii determina e cei
 re'enti la ceremonialul !unebru, sa devina articianti activi la in!atuirea tuturor 
 racticilor imuse de traditie(
0omentul culminant al insenarii ritualului marital il rere'inta insa imbracarea in straie
de mire sau de mireasa a unui !lacai ori a unei !ete mari, urmand sa !ie arteneri vii ai
de!unctiilor +Suceava( Neamt, 4aslui, 4rancea(
Folosirea bradului, este considerata in 0oldova, cu semni!icatia de 1alter ego +ersoana
care se aseamana intru totul cu alta, ai erec%ii celui disarut, unde acest dublu vegetal
aare numai la inmormantarile tinerilor necasatoriti, !igurant ast!el de omul !unebru(
9retutindeni, dua savarsirea in%umarii, bradul se in!inge in mormant, langa cruce3 rolul
sau reiese limede si din ritualul alegerii sau al taierii lui din adure, intrucat acesta nu
 oate !i altul decat 1cel ursit, cel ocit entru cel imlicat din resectiva imre&urare(
)n ceea ce riveste satele din 0oldova, trebuie aratat mai intai ca e arcursul drumului
 ana la cimitir, mu'ica nu canta numai cantece de &ale, ci si %ore, sarbe, valsuri, ori alte
melodii e care de!unctul le indragea in timul vietii( 0ult mai rasandit in 0oldova,
este obiceiul de a se !ace &oc la oarta cimitirului, imediat dua terminarea
inmormantarii( 8ostul &ocului de omana, in rimul rand a variantelor din oarta
cimitirului si de la casa de!unctului, este acela de a incununa scenariul nuntii alegorice,
care li se organi'ea'a tinerilor necasatoriti(
/ricat de mult ar ersista insa tendinta de a amagi mortul cu aceasta nunta lasmuita,
durerea celor ramasi demisti!ica inscenarea, entru ca 1moartea nu are uterea sa