Bastian Obermayer gi Frederik Obermaier sunt jurnaligtide investigalie premiali, care lucteazd pentru Silddeutsche

Zeitung, cel mai mare cotidian din Germania. Primii care au

avut aices la documentele Panama, au ficut parte anteriordintr-o echipi de jurnaligti care au dezviluit Offshore Leaks,

Luxembourg Leaks gi Swiss Leaks. Panama PapersCum isi ascund baniit

cei bogali ?i puternici

Bastian 0bernayer ,/ tr'rederik Obernaier

Cun am g6,sit nillardele ascunse ale unor premieri,d.ictatori, functionari tr'IX'A, gefi de concerne

gi magnali - ?i banii secrell d.in cerculintimilor 1ui Putln

Traducere din limba germani de

ALEXANDRU MIHAILESCU

*,*

Panama Papers. Die Geschichte einer weltweiten EnthilllungBastian Obermayer, Frederik Obermaier

Copyright @ 2016 Verlag Kiepenheuer & Witsch GmbH & Co. KG,

Cologne/GermanyEdi;ie publicati pentru prima dati in limba germani cu titlul,Panama Papers. Die Geschichte einer weltweiten Enthi.iLllung"

de Bastian Obermayer gi Frederik Obermaier

.,r=i^'Editura Litera

O.P.53; C.P.2L2, sector4, Bucuregti, RomAniatel.:021 3L9 63 90; 03].425L6L9;0752548372

e-mail: comen zi@kter a.r o

Panama Papers. Cum igi ascund banii cei bogali $ puterniciBastian Obermayer, Frederik Obermaier

Copyright @ 2016 Grup Media Literapentru versiunea in limba romAni

Toate drepturile rezervate

Editor: Vidragcu gi fiiiRedactor: Cora Radulian

Coperti: Flori ZahiuTehnoredactare si prepress: Anca Suciu

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiOBERMAYER, BASTI.ANPanama Papers. Cum i9i ascund banii cei bogaqi 9i puternici/BastianObermayer gi Frederik Obermaier; trad.: Alexandru Mihiilescu. -Bucuregti: Litera, 2016

ISBN 978-606-33-0870-3

I. Obermaier, Frederik

II. Mihiilescu, Alexandru (trad.)

336.227

{ b

Ne puteli vizita pe

Cuprins

Prolog ...........7

2. Enigmaticul prieten al lui Madimir Putin ....................75

3. Umbrele trecutului ................. 34

4. Minciunile de la Commerzbank ................................... 48

5. Razboiul din Siria gi contribugia celor

de la Mossack Fonseca. ............60

6. De la'Waffen-SS la CIA, in Panama .......... 81

7. Urmele duc la Nyon......... .......96

8. Despre pescuit, g[sit gi despre marea artf,....................104

9. Cu Casa Alba in ceaf[ ............112

10. Sar scdntei....... .....121

11. Teami qi temeri ......................131

12. Milioanele de la Siemens .......140

13. Ajutoare $i complici ................ .................152

14. intilnire secrete cu vedere spre Alpi .........165

15. Cabinetul Reului ....................175

16. Spirit of Panama .....................186

17. Lumea nu e de ajuns......... .....192

18. Maginlria de exploatare ........... ................202

19. intdlniri secrete in Komitdrom.................................... Zl9

20. in ghearele monstrilor. .......... ZZ7

71. Nobilimea roqie .......... ...........233

22. Prinqesa gazului gi regele ciocolatei .........743

23. Germanie, bincile tale ............ .................253

24. Incursiunea de jaf a vikingilor financiari............... .....264

25. Urme care nu duc nic[ieri .... 274

76. Legdturi conjugale, legaturi financiare .... ZBI

27. Star, Star, Mega Star ............ ..................... 294

28. Al patrulea om 9i FIFA ........,299

29. Cei 99o/o qiviitorul paradisurilor fiscale ..................... 310

30. Inima rece a lumii offshore............... .......371

Epilog

Mulqumiri

Glosar

Note

334

347

350

355

Pnolocde BASTIAN OBERMAYER

,,Cling!"Solia mea, copiii nogtri gi cu mine ne aflim de trei zile in

viziti la pirinlii mei, iar de doui zile, sunt toli bolnavi. To!i,in afari de mine. Este ora zece seara qi, dupi ce pAnd gi ultimulpacient a fost mingAiat gi ultimul ceai a fost distribuit, mi agez

la masi, deschid laptopul gi-mi pun smartphone-ul alituri.$i atunci aud,,cling". Un mesaj nou.

[john doe]: Salut.

Aici e John Doe.

Suntefi interesat de nigte date? Le impirtdgesccu pldcere.*

,,John Doe" este in englezi cam ceea ce inseamni pentrunoi numele de Stan Pipugi gi este folosit de sute de ani inMarea Britanie, precum gi in Canada gi SUA. in procesele juri-dice, de exemplu, persoanele a ciror identitate reali nu poatefi dezviluiti sunt numite ,,John Doe". Cadavrele neidentifi-cate, gisite pe undeva, se numesc la fel. De mai multi vremeexisti gi formalii muzicale, seriale de televiziune 9i produsenumite,,John Doe".

John Doe reprezinti agadar o identitate anonimi, un oare-care. insA un oarecare dispus si ofere date secrete.

O asemenea oferti este in misuri si trezeasci pe loc dinletargie orice jurnalist de investigafie. Datele secrete sunt in-totdeauna bine-venite. Noi, la Silddeutsche Zeitung, am publicat

* Pentru a proteja sursa, textele discu;iilor purtate, tipirite cu caracterefiri serife 9i cu alineat, sunt redate in aceasti carte in varianti prescurtatisau cu modificiri minime, fire a denatura sensul acestora. (n. a.)

BnsrnN OsrRN4ayBn, FREDERTK OrnnuareR

in ultimii trei ani o mullime de subiecte bazate pe date carene fuseseri furnizate - sau, cum se spune, scurgeri de date:ba era vorba de secrete fiscale in Caraibe (Offshore Leaks), bade conturi secrete ln Elvetia (Swiss Leaks), alti dati de ingi-nerii financiare in Luxemburg (Lux Leaks). Lucrurile se petrecmereu la fel: de undeva se scurge o cantitate mai mare de datesecrete - gi acestea ajung in mAinile unor jurnaligti. Strictstatistic, la o cantitate mai mare de date confidentiale, suntfoarte multe ganse si gisegti citeva subiecte interesante.

$i, in afard de asta: caufi adesea siptimAni in gir o sursianume, cAteodati chiar luni de zile. Aga ci atunci cind o po-tenliali sursi te contacteazi din proprie inifiativi, trebuie sirispunzi imediat. Trebuie micar si rispunzi. Aproape nimicnu e mai supiritor decAt si dai in Der Spiegel sau in Die Zeitpeste un subiect care mai intii !i se oferise !ie.

[obermayer]: Salut. Sunt foarte interesat, desigur.

Pufine dintre sursele bune pot fi recunoscute imediat caatare. Mai degrabi recunogti sursele proaste, de exemplu, ne-buni sau confuzi - dupi exact acelagi gen de e-mailuri. Maisunt gi nebuni care gtiu gi subiecte bune, dar aceia constituiemai degrabi o excepfie.

Datele au un avantaj: nu sunt nici grandomane, nici logo-reice, nici nu au o misiune gi nici intenlii de manipulare. EIeexisti pur gi simplu gi sunt verificabile. Orice set bun de datepoate fi raportat la realitate - gi tocmai asta ar trebui si facdun jurnalist bun, inainte si scrie despre ele. in afari de asta,trebuie mereu si te gAndegti bine despre ce aspect al datelorvei scrie.

Aceasta este diferenla fali de Wikileaks. Cei care se ocupide platforma de dezviluiri pun adesea insiruirile de date pur gisimplu la dispozigie ln retea, fdrl, ale trece prin filtrul jurnalis-tic. Aceasta e ideea de bazi. De altfel, nu neapirat rea.

8

Pauenaa PapBns

[obermayer]: Cum putem obflne datele?

[john doe]: Vi ajut cu plicere, dar pun cAteva condiqii. in pri-mul rAnd trebuie si ingelegeli cAt de periculoase 9ide spinoase sunt unele dintre informa;iile conqi-

nute in aceste date. Viala mea ar fi in pericol dacd

identitatea mea ar fi dezviiuiti. Aga ci in ultimelesiptdmAni m-am tot gAndit cum vom proceda.

Vom comunica intr-o manieri cifrati. Nu va avea

loc nici o intAlnire. Ce veqi publica in final este 1a

latitudinea dumneavoastrS.

Pot accepta aceste condilii. Sigur ci ne-ar plicea si cunoas-

tem personal fiecare sursi, pentru a o putea cataloga gi a-iinfelege motivalia. Nici in Germania, insi, aqa-numifii turni-tori nu sunt prea bine protejafi, iar fiecare om care cunoaqte

identitatea unui informator este un potenlial pericol. Cu atitmai mult daci sau mai ales daci acest om este jurnalist.

Sursa comunici insi clar gi concis, iar asta pot gi eu. Este

evident ci cineva are ceva de care ar vrea si scape. Cu cea maimare plicere, la mine: gi asta pot gi eu. Este evident ci cineva

are ceva de care ar vrea si scape. in ce mi privegte, cu cea maimare plicere:

[obermayer]: OK. Cum rezolvdm predarea?

ii trimit datele mele de contact pentru alte moduri de co-

municare cifrati.in urmitoarele mesaje cidem de acord si folosim o cale de

predare gi, pulin mai tArziu, prin canale criptate, avea s5-mi

parvini o primi mostri.Semn bun: sursa nu cere bani. Cu cAteva luni in urmi ne

contactase cineva care suslinea ci ar fi in posesia unor insem-

niri privind conturi secrete din striinitate ale unui partid ger-

man. Suma pretinsi a exista in cont: 26 de milioane de dolari.

Basru.N Onnnvavr,n, FRrornlx OenRN{atBn

Treaba a trenat timp de o siptimAni, ne-a livrat fotografiiproaste ale unor documente bancare, au urmat convorbiri tele-

fonice absurde gi, la un moment dat, persoana ne-a cerut banila telefon. Treaba sti insi aga: Silddeutsche Zeitung nu plitegtepentru informafii. Niciodati. Nu numai din cauzi ci nu avem

bani, ci mai ales din principiu. Astfel scade 9i tentalia unora de

a ne biga pe gAt documente falsificate.Trebuie doar si poli suporta si citegti ln alte publicafii su-

biectele pe care noi am fost nevoili si Ie tefuzdm. Povestea cu

conturile secrete de partid nu a apirut insi nici in Der Spiegel,

nici in Stern - probabil ci gi colegii de acolo au considerat cieste o mistificare,in caz ci le-a fost oferiti 9i 1or.

,,Cling."Mostra a ajuns: un minunchi de date, mai ales PDF-uri.

Deschid figierele la computerul meu gi le parcurg, unul dupialtul. Sunt acte de infiinfare ale unor firme, contracte 9iextrase din binci de date. imi trebuie ceva timp pAni si inleiegtoate legiturile, dar dupi o cercetare pe Internet, recunosccazul despre care e vorba. Acliunea are loc in Argentina' Unprocuror pe nume Jos6 Maria Campagnoli presupune ci nigteoameni de afaceri dubiogi i-ar fi ajutat pe cei doi Kirchner,adicd pe pregedinta care era inci in funcfie pe atunci, CristinaKirchner, gi pe solul ei, intre timp decedat, N6stor, si scoatidin fari circa 65 de milioane de dolari din fonduri publice.Aceastd operaliune a fost derulati prin intermediul unei relelefoarte ramificate de 723 de firme-fantomd tip cutie pogtali,toate infiinfate de un cabinet de avocaturd din Panama, pe

nume Mossack Fonseca, preponderent in paradisul fiscalNevada. Acuzaqiile nu au fost insi dovedite, iar CristinaKirchner neagi ci ar avea vreobazd reale.

Ceea ce a adus cazul din nou in actualitate este o plingeredepusi in SUA, aflati in curs de judecare. Fondul de investi-

Fi NML, sub conducerea fondatorului acestuia, Paul Singer,

a cumpi.rat milioane de obligagiuni de stat ale Argentinei,iar apoi lara a intrat in faliment. Cei mai muili creditori au

10

Paxalraa PaprHs

acceptat o reducere a datoriilor, nu 9i NML' Fondul depune

plangeri in toatd lumea, pentru a confisca active ale statu-

iui aigentinian. in dreptul coastei africane a pus chiar si fieconfiscatd o navi militari argentiniani. Navele militare sunt

valoroase, pot fi vAndute.PlAngeiea depusi in SUA, statul Nevada, ate ca scop de-

conspirarea acestei relele de firme-fantomi. NML vrea si pri-measce de la Mossack Fonseca toate documentele privind cele

123 de firme tip cutie pogtali. O parte din e1e sunt acum pe

ccranul din faqa mea - sunt acele documente dupi care NML

alergase degeaba timp de ani de zile. $i mi-e imediat foarte

clar: e vorba de plali de ordinul milioanelor.

$ase milioane de dolari se afle, conform documentelor,

intrlun cont la Deutsche Bank din Hamburg. Contractul afe-

rent e suspect inci de la prima vedere, este vorba despre un

comision in domeniul jocurilor de noroc.

Alte doui documente ii dezvdluie pe proprietarii reali a

doui dintre firmele ale ciror documente le reclami NML'

Aceste documente ar duce procesul cu un pas mare inainte'Interesant este ci toate documentele par si vini de la ace-

Iagi cabinet de avocaturi. Mossack Fonseca mi-era cunoscut,

insi doar ca un zid impenetrabil. Ca o gauri neagra.. De cite ori

cercetirile noastre ne duceau citre acest cabinet de avocaturi,

se termina imediat totul. Mossack Fonseca este una dintre

cele mai mari companii care infiinleazi firme anonime 9i nu e

tocmai celebri pentru faptul ci gi-ar selecta cu griji ciienlii. Ba

chiar dimpotrivi.Ca s-o spunem pe gleau: unele dintre cele mai mari jigo-

dii din lume s-au folosit de firme offshore create de Mossack

Fonseca pentru a-gi ascunde afacerile. in cazurile Offshore

Leaks gi swiss Leaks am dat, printre alfii, de mari traficanfide droguri condamnali sau presupuqi comercianli de aqa-nu-

mite ,,Jiamante de r;,zboi" care au apelat la firmele Mossack

Fonseca. Iar cine cauti pe Internet clienlii Mossack Fonseca,

gisegte acolili ai unor potentali brutali sau ucigagi de talia

t1

Bas'rrau OsERMayrR, Fnroenrx OsnnN{arcn

unui Gaddafi, Assad sau Mugabe, care se pare ci ar colabora cucabinetul de avocaturi din Panama.

Refinefi: se pare. Pentru ci Mossack Fonseca neagi acestecolaboriri, iar lista de cliengi nu este publici. Cel pufin, pAniacum.

[obermayer]: Materialul pare a fi bun. Pot sI vid mai mult?

Dar ,,John Doe" nu mai rispunde. S-o fi rd,zgdndit? Sau se

mai gAndegte?ii mai trimit un mesaj:

[obermayer]: E vorba numai de cazul argentinian?

Dupi ce trec 20 de minute firi si fi primit vreun rispuns,inchid laptopul, imi iau smartphone-ul gi mi duc la culcare.

in dimineafa urmitoare - starea sinitilii celorlalti dinfamilia mea nu se imbunitifise - gisesc rispunsul. $i ceva inplus:

[john doe]: Mai trimit niste mostre. Unele au de-a face cuRusia. O parte a unui PDF este interesanti maiales pentru germani. Cdutafi-l pe Hans-Joachim ...

Acolo de unde vin astea, mai sunt o multime.

imi venea si deschid imediat documentele. insi, oricAt degreu mi-ar fi fost, trebuia si md duc mai intAi la farmacie gi

-asi fac cumpirituri: pesmefi, fructe gi ceai. In afari de mine,nimeni nu e in stare si iasi din casi. Partea buni a epide-miei: nimeni nu vrea si meargi cu mine prin pidure, si joacefotbal sau sd iasi Ia plimbare. Spre amiazi, toate paturile dincasi sunt din nou ocupate cu pacienti care dorm, iar eu pot simd intorc Ia laptop.

L2

PaNaua PapBRs

$i noile documente par si provind exclusiv din actele ca-hinetului panamez de avocaturi Mossack Fonseca. Firma are,evident, o problemi serioasi.

O scurgere de informafii.Mai intAi md uit peste un document cu multe sute de pa-

gini, intitulat, de nu-conteazS-cine, ,,records". Sunt cAtevasute de pagini cu transferuri bancare. Unul iese. in Bvidenfi:ln contul unei persoane pe nume Hans-Joachim K., deschis laSoci6t6 G6n6rale Bahamas, intri la data de 19 noiembrie 2073o sumi de aproape 500 de milioane de dolari, in aur.1

500 de milioane de dolari. O jumitate de miliard. O grima-dA uriagi de bani.

N-am auzit in viala mea de Hans-Joachim K., dar o ciutarepe Google imi dezvSluie un manager de Ia Siemens aproapenecunoscut pe Ia noi, care a fost CEO in Columbia gi Mexic;asta ar putea fi o urmi. La Siemens din America Latini a exis-tat de-a lungul mai multor ani un ,,fond negru", din care eraurecompensali cei care aduceau afaceri. Gisesc zeci de articolepe aceasta temi, inclusiv din presa internalionali.

Ceva insi mi nedumeregte: aceasti sumi incredibili intriln toamna lui 201-3 in contul omului de la Siemens. Existenfa,,fondurilor negre" ale concernului in America Latini a fostdezviluiti inci din 2OO7 /2008, s-a ajuns la procese, unele fi-ind inci in desfigurare. Asta este, ca si ne exprimim foarterezervat, cel pulin misterios.

Dar 500 de milioane de dolari nu ili vin aga, pur gi simplu,din eter. Deci, de unde provin acegti bani?

O eroare contabilS?Inainte si mi pierd din nou in detalii, ii aud pe copii stri-

gAndu-mi. Vor mai multe sticksuri gi pesmefi. Mi predau gi

lnchid laptopul. Cele 500 de milioane nu au unde si dispari.Dupi-amiaza o petrec citind povegti, fierbAnd ceai gi um-

plAnd sticle cu ap5 caldi.Abia seara tdrziu reu$esc si mi ocup de noul material. La

prima vedere, este vorba mai ales de firme-fantomi care par

13