I

:

CAPITOLUL 1

Doui evenimente, aparent fari nici o legatura intre ele,

anticipari rechemarea domnului George Smiley dinretragerea sa dubioasf,. Primul se situa, in spafiu, la Paris, iarga, timp, in inibugitoarea luni august, cdnd, prin traditie,parizieni ipi abandoneazi oragul soarelui aryiLtot $i auto-

buzelor intesate cu turi$ti.intr-una din aceste zrle de august - a patra, $i exact la

orele douisprezece, intrucdt suna ceasul unei biserici, iar sire-

na unei uzine tocmai il precedase =, intr-un cartier cdndva

celebru penru ngmarul lui mare de emigrantri ru$i dintre ceimai siryaci, o femeie indesatd, dd vreo cincizeci de ani, cu osaco$a in mdni, iesi din infunericul unui vechi antrepozit gi o

pomin cu energia $i cu hotirdrea ce-i erau proprii, pe hotuar,cafie statia de autobuz. Strada era cenugie si strdmti; la feres-

tre, obloanele erau inchise; existau vreo douir, tei mici hhtelsde passe si o multime de pisici. Era, nu se qtie de ce, un locdeosebit de linigtit. Antrepozitul, inrrucdt adiposiea marfuriperisabile, ramasese deschis in timpul vacantei. Caldura,

imputiti ca gaze de egapament gi pe care nu o curata nici cea

mai mici brizi, urca spre femeie ca o cabini de ascensor, darin trasaturile ei slave nu se putea citi nici un fel de

nemultumire. Nu era nici imbricati 9i nici nu avea constifu6iaporivita pentru'oboseala unei zile cilduroase, deoarece

rcprezenta mai curdnd o persoanA scundi gi gras6, a$a ca ffe-buia si se legene putin pentru a inainta. Rochia ei neagri, de

JoHN r-p C,q,nn6

o austeritate ecleziasticb, n-avea nici talie, nici altceva care. _

s-o inveseleasca, in afara de o panglicu{a de dantela alba la g6tgi de o cruce mare de metal bine lucrata, dar fara nici un ielde valoare intrinseca, ce-i at6ma pe piept. pantofii ei cripali,ce se labiirlau la cusituri afunci c6nd umbla, Fcaneau sumbrupe asfalt printre casele cu obloanele inchise. Sacoqa eiuzata,plina_inca de la inceputul diminetii, ii impunea o ugoara aple_care la tribord gi arata clar ci era obignuita sir care gr.uia1i.Totuqi, avea ceva amuzanl parul ei cArunt era strdns intr_uncoc pe ceafa, dar ii rd,rnasese o guvili rebela care_i juca pefrunte in ritmul pasului ei leganat. Un umor sanatos ii luminaochii caprui. Gura, plasatiL deasupra unei barbii de luptitoare,parea oricdnd gata si zAmbeasci la cel mai mic pretext.

Ajunsa la sta{ia la care agtepta intotdeauna autobuzul, ldsisacoga cu cumparaturi gi cu mdna dreaptd igi mas6 galele, gestpe cire-l facea adesea in acele zile, cu ioate c5 nu_i aducea-cine gtiece alinare. Scaunul inalt din antrepozitul in care lucrain fiecare dimineagd ca pontatoare nu avea spatar $i earesimtea din ce in ce mai mult lipsa acestuia.

- La dracu', bombani femeia spre acea parte a corpuluicare o jena. Dupa ce $i-o masa, incepu sa_gi traga coatelenegre spre spate ca un bhtrAn corb de orag gata sa_gi ia zborul.La dmcu', repeta ea.

Apoi, dindu-gi brusc seama ca era urmiriti, se intoarse pecalcdie gi ridica ochii spre barbatul spitos gi inalt pare r" ufluin spatele ei.

Era singura persoanA in afara de ea care a$tepta autobuzulgi, de altfel, in clipa aceea, singura persoana de pe strada.Nu-i vorbise niciodat[ acestuia $i totusi figura lui ii devenisefiuniliara: atAt de mare, at6t de nesigurf,, at6t de asudatf,. Ovazuse ieri, o vieuse alaltaieri gi, cine gtie, chiar fi rasalaltiieri _dar, Doamne, de unde sa $tie, doar nu era un jumal intimambulant! De trei sau pati.u zile, acest uriag nervos gidezarmant, agteptdnd un autobuz sau preumbtrdndu_se pe tro_tuarul din fata anffepozitului, devenise pentru ea un personaj

i

Oamenii lui Smiley

al strazii; in plus, era tipul de om pe ciue l-ai fi recunoscut

imediat, cu toate ca nu-$i putea da incf, seama care tip anume.

Gasea ch avea un aer de om ha,ituit, ca atAga parizieni dinzlele acelea. Vedea atita frici pe chipul lor; in modul in care

umblau $i nu indrazneau sa se salute unul pe altul. Poate cia$a e peste tot, n-av€a de unde sa Stie. De cAteva ori, fr simlise

interesul penffu ea. Se intrebase daca nu cumva era polilist.

Chiar se gdndise sa-l inffebe, cdci. ei nu-i lipsea tupeul

orirgenilor. Aspectul lui lugubru sugera polilia, ca $i cosfumulpitat de sudoare $i trenciul inutil, care atdma ca o uniformf,veche pe braful siu. Dacd avea dreptate, $i era inff-adevlrpolilist, atunci o era 9i timpul - idiotii a$tia reactionase.ra insfdrsit fata de valul de furtigaguri care de luni intregi transfor-mase inventarul stocurilor ei intr-un fel de sat al lui Cremene.

Necunoscutul se uita la ea de cdfva timp. $i continua sa o

facA.

- M-a lovit nenorocirea sI mb doarf,. spatele, monsieur,

sf6rsi femeia prin a-i marturisi in frantuzeasca ei inceati $i

corect articulati Nu e un spate prea mare, dar durerea este

dispropo4ionata. Sunteti medic, poate? Osteopat?

RidicAndu-qi ochii spre el,, se intreba daci nu cumva era

bolnav si dacb gluma ei nu fusese deplasata. Falcile 9i gdtul iiluceau de ceva unsuros, iar in ochii lui spalacili se putea citi-o

obsesie oarbf,. S-ar fi zis ch privea peste ea, preocupat de un

necaz al lui. Era gata si-l inffebe: ,,Poate ci sunteli ?ndragos-

tit, domnule? Va insali nevasta?" Chiar ii trecuse prin cap

sdJ indrepte ciffe o cafenea, sd-i dea un pahar cu apa sau o

cea$ci de ceai, dar el se intoarse brusc, uitAndu-se peste umar,

apoi peste capul ei, in lungul strizii, ?n directia opusl. Abiaatunci ii ffecu femeii prin minte ca individul era inff-adevtu

speriat, nu doar hdLituit, ci de-a dreptul ingrozit; s-ar putea

deci sd nu fi fost polilist, ci hot. Cu toarc ca diferentra, o $tia

ea prea bine, era adesea foarte mici.

- Va numiti Maria Andreevna Ostrakova? o intrebi elbrusc, ca $i cum intrebarea il speria.

JouN r-r CannE

Vorbea franfuzegte, dar femeia iSi didu seama cA, h fel ca-pentru ea, nici pentni el nu reprezenta.limba matemA, iar pro-nuntarea corectA a numelui ei complet, cu patronimic, o alertith privinta originii lui. Recunoscu pe loc intonatria gi migcArilelimbii Si identifici prea tdrziu, t

"r*i.ta putemic in sinea sa,

tipul de personaj pe care nu reuqise sf,-l catalogheze.

. - $i dac.i mi numesc aga, cine naiba sunteli dumneavoas_fni? ii raspunse ea cu o inftebare, avdnt6ndu_-Si barbia inainte9i privindu-l mdnioasa.

Ficu un pas spre ea. Diferentra lor de inaltime paru dintr-o-data absurda. La fel de absurd era gi gradul in care ffasafurilebarbatului ii tridau caracterul dezagreabil. De la inaltimea lacare se afla, Ostrakova putu si-i ghiceasci la fel de clarslabiciunea ca 9i frica. Barbia lui umedi se crispase, gura i sestrdmbase pentru a-l face si pari mai.putemic, dar ea gtia, cibarbaml alunga doar o lagitate incurabili. Arata ca unul care,se ?narmeazi cu curaj pentru un act eroic, g6ndi ea. Sau pentru un act criminal. ,,Este un tip incapabil s.l aibi o reacfiespontana", igi zise femeia.

- V-atr nascut la Leningrad la 8 mai 19271inftebastriinul.Probabil cA rAspunse afirmativ. Apoi nu mai fu atdt de

srgura. ti vazu privireaingrozita ridicdndu-se gi uitindu-se laautobuzul care se apropia. Vazu cum il cuprinde o nehotirdrevecina cu panica gi ii trecu prin minte ideea - ceea c e mu t6rz-iu se va dovedi ci fusese aproape un act de clarviziune - cdintengiona s-o impinga sub rofile autobuzului. N-o ficu, darpuse urmitoarea intrebare in rusi, pe acel ton brutal al gtabilor .

de la Moscova.

- in 1SSO vi s-a permis sa parasiti Uniunea Sovietica pen-tru a merge si va fugrijili so6rl bolnav, tradatorul Ostrakov?$i pentru alte mofive, de asemenea?

- Ostrakov nu a fost tridator, ii replica ea intrerupdndu-I,A fost un patriot.

$i, instinctiv, iSi ridicA saco$a, strdngdndu-i foarte taremdnerele.

1l

F

rII]Ir

iiI

Oamenii lui Smiley

Necunoscutul continui cu glas foarte ridicat p€ntru a

acoperi zdranganitul autobuzul ui:

- Ostrakova, i1i transmit salutari din partea fiicei tale,

Alexandra, de la Moscova, ca gi de la anumite cercuri ofi-ciale! AS dori sa{i vorbesc in legarura cu ea! Nu te urca inautobuzul acesta! '

Airtobuzul se oprisp. Ta.xatorul o cuno$tea 9i ii intindea

mina s[-i ia sacoga. Cobordnd vocea, necunoscutul adauga ofrazi .si mai ingrozitoare:

- Alexandra are problema grave, care necesitd ajutorul

unei mame.

Taxatorul ii striga si se gribeasca. ii vorbea cu o asprime

prefacura, care re'prezenta modul lui de a glumi.: Hai, miicufa! E prea cald afari pentru dragoste! D6-ne

saco$a gi sa plecam! striga taxatod.in autobuz, pasagerii izbucnira tn r6s; apoi, cineva ii striga

o insulta: femeie baffana. face lumea sa astepte! Simti mAna

necunciscufului strAng0ndu-i braful cu un gest neindemdnatic,

ca un admirator stangaci cautAnd pe.piptrite nasturii. Ea se

eliberf,. incercA si-i spuna ceva taxatorului, dar nu fu in stare;

deschise gura, dar nu mai $tia si vorbeasci. Tot ce izbuti sa

faci fu sa dea din cap. Taxatorul strigi din nou la ea, apoi flu-tura din mdini qi ridic6 din umeri. Insultele se inmullira:femeie batrana, beati ziua-n arniaza mare, ca o curva!

RAmanand pe loc, Ostrakova urmari autobuzul pierzdndu-se

ln depi.rtare, a$tep6nd si i se limpezeasca mintea gi sa se

linigteasca bubuitul inimii gata-gata sa-i spargl pieptul.

,,,A.cum eu sunt cea care ate nevoie de-un pahar cu apf,, gdndi

ea. De cei putemici mA pot apara singuri. Dumnezeu si miapere de cei slabi!"

tt urma t1 cafenea, gchiopatdnd din greu. intr-un lagar de

munci fo4ati, cu exact douazeci qi cinci de ani in urm6, i$irupsese piciorul in trei locuri pe o glisiera de cf,rbune. ln acel

4 august - data nu ii scipase -, sub tensiunea extrema a

12 JosN r-r Cann6

mesajului pe care il transmisese necunoscutul, ii revenivechea senzafie de infirmitate

Cafeneaua era singura de pe strada, dac| nu din totParisul, care nu avea nici tonomat, nici neon _ $i care rama_sese deschisd in august _, de$i avea mese de biliard ocupatede dimineatra p6ni seara. ln rest, te bucurai de pbiSnuitagalagie de dinainte de prdnz, marea politici, pronosticurile lacurse gi tot ceea ce putea constitui un subiect de conversaliepentru parizieni; mai existau clasicul trio de prostituatepilivrigind intre ele gi un chelner tdnir imbufnat, intr_oc2nna$a soioasa, care-i conduse la o masa din colt, rezervata,cu un cartonag murdar de reclama pentru Campari. Urmi unmoment de-o banalitate ridicola. Necunoscufirl comanda douicaf3fe, dar chelnerul protesta ca, in miezul zilei, nu r"r"*i""umai buni masa din local ca sd comanzi.doar o cafea; ,,patronqltrebuie sa-gi scoati banii de chirie, monsieur!;. intruc;;necunoscutul nu putea sa urmareasci jargonul, Ostrakova funevoita sa-i traduci. Necunoscutul se inrogi gi comandi douiomlete cu gunc6, cartofi prajitr si doui beri alsaciene, fari sao intrebe pe Ostrakova. Apoi se duse la rcaleta barbatilorsi-Si mai cArpeascd pufin curajul _ increzitor, probabil, ci eanu va fugi - iar cdnd se ?ntoarse, fafa ii era uscata $i parulro$cat, pieptanaq duhoarea lui, acum ca se aflau iniuntru, iireamintea Ostrakovei de metrourile moscovite, de tramvaielemoscovite $i de camerele de interogatoriu moscovite. Maielocvent decdt ar fi putut el si i_o spuni, acea scurti plimbarede la toaleta barbatilor la masi o convinsese de ceea ce-i erarcama. Era unul din aia. Fudulia refinut4 expresia voit bru_tala, greutatea cu care i$i pusese coatele pe masi;i dispregulprefacut cu care lui o,felie de p6ine din cog, ca gi cum ar fimuiat un toc in cemeali, ii reinviarl cele mai neplacuteamintiri de pe vremea cdnd tr6ia ca o femeie umiliH rul gru_tatea birocraliei rauvoitoare din Moscova.

- Aga, spuse el, 9i incepu sd m6n6nce din p6ine.

Oamenii lui Smiley

Alese un colt. Cu mdini ca ale lui ar fi putut si-l rupa intr-o

rcunda, insi, dimpotrivf,, preferi si ciupeasci bucdtica dupa

hcatici folosind buricele degetelor sale butucinoase, cu un

s de mare doamnd, ca $i cum aceasta era maniera oficialf, de

a minca. i" ti*p ce mesteca, ridici din sprnncene si paru a-gi

plinge de mila: eu, ltn str6,in, in aceastE tara indepartata.

- AStia de-aicea $tiu c-ai dus o viala imorala in Rusia? intreba

elin sfdrrir Poate ca intr-un orag plin de curve, nu le pasa.

Avea rispunsul pe vdrful limbii: ,,Viata mea in Rusia n-a

fost imorali. Sistemul vostru a fos{ imoral".Dar nu spuse nimic, pAstrA o tacere incApatanafi.

Ostrakova se jurase ca avea s6 puna frdnA temperamentului ei

nestapdnit oi limbii sale ascutite, iar acum igi impunea in mod

fizic sit respecte acest leg4,rn0nt, apucdndu-gi o bucatica de

piele de la incheietura mAinii, de pe partea interioara, qi

str6ng6nd-o prin m0neca, siilbatic, necontenit, pe sub masi,a$a cum procedase de sute de ori inainte, pe vremuri, cind ast-

fel de interogatorii fdceau parte din viafa ei cotidiani: ,,Candai auzit ultima oari despre barbatul tiu, Osfrakov, tradatod?Numegte toate persoanele pe care le-ai intilnit in cursul

ultimelor trei luni!" Dintr-o amarl experientir invitase, de

asemenea, si celelalte lectii ale interogatoriului. O parte a ei le

repeta in aceasta clipa gi, cu toate ca ele apa4ineau, istoricvorbind, unei intregi generagii anterioare, i se pareau astazi totatit de vii ca ieri gi tot at6t de vitale. Sd nu rhspunzi niciodatila grosolinie cu grosolanie, si nu te la$i provocal sa nu

marchezi puncte, si nu te arali spiritual, superior sau intelec-

tual. sa nu te lagi abarut de furia, de disperarea sau de elanul

unei sperantre nea$teptate, carora o intrebare le putea da

na$tere din intAmplare. S[ rlspunzi prostiei cu prostie si ruti-nei cu rutina $i doar addnc, foarte adAnc, in sinea ta, sa

pistrezi cele doub secrete ce ficeau toate aceste umilintesuportabile: ura fati de ei si speranta cb inff-o buni zi, dupice picaturi de api firi de sfdrqit vor hcirzut pe piatri, ea ii va

face sf, cedeze gi, printr-un miracol niscut impotriva voinlei

13

l4 JoHlr rE CannE

lor din propriile metode greoaie, sa obtina din partea acestoralibertatea pe care i-o refuzau.

Necunoscuful scosese un blocnotes. La Moscova ar fi fostdosarul ei, dar aici, intr-o cafenea din paris, era un blocnoteslegat in piele neagri, lucioasi, obiect pe care la Moscova p6ndSi o oficialitate s-ar fi considerat norocoasA si{ aibi.

Dosar sau blocnotes, preambulul era acelagi:

- Te-ai nAscut sub numele de Maria Andreevna Rogova,la Leningrad, la 8 mai 1927 , repeti el. La I septembrie 194g,la vdrsta de douazeci gi unu de ani, te_ai casAtorit cu madAtorulOstrakov Igor, capitan de infanterie in Armata Rogie. Niscutdintr-o mam6 estoniana. in 1950, numinrl Ostrako4, carq lavremea aceea se alla in unitatea sa in Berlinul de Ras2nit, afugit ca un trdditor in Germania fascista, .u aluior,riemigranlilor estonieni reacgionari, .hs6ndu-te la Moscov.a.Aprimit drept de rezidenti gi, mai t6rziu, cetIfenia francezi laParis, unde Ei-a menlinut contactul cu elemente antisovietifu.in momenful cdnd a fugiq nu uu.ui

"opii .u ;;il;;;;.';;

asemenea, nu erai insarcinati. Corect?- corect, spuse ea.

La Moscova ar fi fosl ,,Corect, tovara$e capitan,. sau ,,Co-rect, tovari$e inspectof., dar, in aceasti cafenea ftanfuzeascagiLlagioasi, un asffel de formalism ar fi reprezentat cevadeplasat- Bucalica de piele de pe partea interioara a incheie-rurii ei amordse. D6ndu-i drumul, permise sdngelui sa circule,apoi ipi ciupi pieleain alti parre.

- in calitate de complice la fuga lui Ostrakov, ai fost con_damnata la cinci ani de detenlie infr_un lagar de munca, dar;ifost eliberata in cadrul arhnistiei ce a urmat mortii lui Stalin,in martie 1953. Corect?

- Corect.

- La intoarcereata laMoscova, in ciuda ganselor minimede a gi se rezolva cererea, ai solicitat un pigaport de calAtoriein strainatate, pentru a-ti regasi sotul fu fr*tu. Corect?

Oamenii lui Smiley

- Avea cancer, spuse ea. Daci n-a$ fi facut cererea, nu

Di-a$ fi indeplinit indatorirea de sotie.

Chelnerul aduse farfuriile cu omleti 9i cartofi prajitr Si

doua beri alsaciene, iar Ostrakova ii ceru si aduci o ceagcf, de

cai cu lamaie; fr era sete, diir n-avea chef de bere. Adresdndu-se

astuia. incercir in'zadar, cu sur6sul gi cu privirea, sa sta-

Uleascd un contact cu el. Aerul siu dur o descuraj4. tsi dadu

sama ca era singura femeie din cafenea, in afara celor trei

lrostifuate. Tinand blocnotesul cu o mdn6, intr-o parte, ca o

cate de imnuri religioase, strainul apuca furculila cu cealalE

mina si lui din mdncare, o dati, de doua ori, in timp ce

Ostrakova se pigca 9i mai tare de incheietura m6inii, iar,numele Alexandrei ii pulsa in minte ca o ranf, deschisa gi iSiiinagina o mie de diferite ,probleme grave", ce necesitau

;jutorul imediat al unei mame".ln vreme ce mdnca, striinul continua cruda istorie a viegii

ei. Mdnca de plbcere sau ca si nu fie at6t de batitor la ochi?

Ajunse la concluzia ca suferea de bulimie.

- lnme timp, anun@ el mdnc0nd.

- intre timp, murmuri ea fari si vrea.

- intre timp, in ciuda pretinsei tale griji pentru sogul tiu,tradarcrul Ostrakov, continua el cu gura plina, ai intrat intr-olegitura adultera cu. aga-numitul student la conservator

Glikman Joseph, un evreu cu patru condamnari pentru com-portament antisocial, pe care il cunoscusegi in timpul detenliei

tale. Ai coabitat cu acest evreu in apartamentul siu. Corect

sau fals?

- Ma simleam singurFr.

- Ca urmare a acestei legaturi cu Glikman, ai nf,scut ofata, Alexandra, la matemitatea Revolutia din Octombrie dinMoscova. Certificatul de nagtere a fost semnat de GlikmanJoseph Si de Ostrakova Maria. Fata a fost inregistrata sub

numele evreului Glikman. Corect sau fals?

- Corect.

l5