PLAN TERAPEUTIC PENTRU CORECTAREA PARASIGMATISMULUI

Sigmatismul interdental (Pelticismul)

Sigmatismul interdental este o tulburare de pronuntie cu o frecventa destul de mare in randul logopatiilor, cunoscuta si sub denumirea de pelticism. Tulburarile de pronuntie si de articulare in formele cele mai intalnite (dislaliile) imbraca mai multe manifestari: fie deformarea unui sunet sau a unei grupe de sunete printr-o articulare sau o pronuntie deficitara, cum este si cazul acestui sigmatism, fie substituirea sunetului cu altul, fie omiterea chiar totala a sunetului din vorbire. Asadar sigmatismul este tulburarea de limbaj in care sunt pronuntate deficitar sunetele siflante (S si Z), suieratoarele ( si J) si africatele (, CE, CI, GE si GI). Sigmatismul comporta mai multe forme, printre care si acest sigmatism interdental care ia nastere prin pronuntarea sunetelor sus-mentionate cu limba intre dinti, impiedicand astfel o emisie clara, corecta, estetica si inteligibila. Terapia oricarei tulburari de limbaj porneste de la cunoasterea subiectului si se orienteaza initial catre descoperirea cauzei care a declansat-o. Dislaliile, intelegand aici si formele de sigmatism, au un spectru cauzal destul de larg si nu neaparat foarte specific, in sensul ca mai multi factori pot conlucra la declansarea unei dislalii: de la anomalii dentomaxilofaciale, la deficiente de auz fonematic (adica deficiente in discriminarea auditiva specializata pe sunetele limbii), la imitarea unor modele gresite de pronuntie s.a.m.d. In cazul sigmatismului interdental este vorba mai mult de o consolidare a unui mod defectuos de pronuntie, cu limba plasata intre dinti, acesata postura a limbii pastrandu-se uneori din perioada in care dentitia copilului era inlocuita si cand limba era plasata in golul produs de lipsa incisivilor, desi aceasta nu este singura cauza care determina aparitia acestui sigmatism. Asadar, datorita lipsei dintilor din fata, limba aluneca cu usurinta in acest spatiu , determinand o imprastiere exagerata si incorecta a aerului necesar emisiei. Daca acest mod incorect de pronuntie nu dispare odata cu cresterea dentitiei, inseamna ca s-a instalat si consolidat un model gresit de pronuntie cu limba in aceasta pozitie. Cauzele care determina sigmatismul interdental mai pot fi legate si de o rigiditate sau, din contra, de o slabiciune a muschilor limbii care nu-i permit sa realizeze miscarile sincrone necesare articularii sunetelor din aceasta categorie afectata de sigmatism. De cele mai multe ori parintii nu-i dau prea mare importanta acestui pelticism, dar ajung sa-i constientizeze cu adevarat implicatiile atunci cand copiii lor devin tinta batjocurii celorlalti copii si asta se intampla, cel mai adesea, in mediul din gradinita, pentru ca acasa micutii sunt chiar indragiti pentru modul lor haios de pronuntie. Parintii trebuie sa realizeze totusi ca pelticii lor simpatici de azi nu pot ajunge oratorii apreciati de mai tarziu. Sigmatismul interdental este din ce in ce mai inestetic odata cu trecerea timpului si chiar deranjant la varsta adulta, constituindu-se in niste reale obstacole in alegerea multor profesii care se bazeaza pe instrumentul verbal expresiv, dar si in viata personala. In ceea ce priveste corectarea acestui sigmatism cat si a altor tulburari de limbaj, parintii, in incercarea lor de a-si ajuta copilul, fara sa apeleze insa la serviciile unui specialist in domeniu, insista foarte mult pe modelul corect de pronuntie in forma lui finala, fara sa-i ofere insa copilului si modalitatea prin care se ajunge la acest model corect. Fiecare sunet se produce intr-un mod specific si diferit fata de celelalte sunete. Emisia unui sunet antreneaza tot felul de mecanisme, intre care coordonarea devine o conditie obligatorie, de la cele mai complexe procese de natura controlului cortical, fara de care niciun comportament uman nu este posibil, la cele mai fine sincronozari motrice ale componentelor aparatului fono-articulator (buze, obraji, limba, val palatin, laringe si componentele aparatului respirator care participa la fonatie). Astfel, corectarea venita din partea neprofesionistilor sau autocorectarea pot deveni tentative urmate de un fiasco total sau chiar de agravarea tulburarii, in conditiile in care numai un logoped poate gandi si aplica un plan de interventie terapeutica eficient care sa tina seama de toate aceste considerente. Logopedul ii va oferi asadar logopatului un model corect de pronuntie pentru sunetele siflante, suieratoare si africate, afectate de acest sigmatism, si va lucra pentru inlaturarea tendintei defectuoase de plasare a apexului lingual intre dinti, finalizand terapia cu consolidarea si automatizarea pronuntiei corecte a sunetului lucrat. Desi cu o frecventa mare si cu un aspect inestetic, sigmatismul interdental poate fi inlaturat daca: terapia este realizata de un logoped, incepe cat mai de timpuriu cu putinta si nu este abandonata decat atunci cand defectul de vorbire a fost corectat.

PROGRAM TERAPEUTIC PENTRU CORECTAREA SIGMATISMULUI I PARASIGMATISMULUI

Obiective:1. Dezvoltarea auzului fonematic;2. Diferenierea sunetului S de alte sunete i, n special, de sunetul ;3. Dezvoltarea, reglarea i coordonarea micrilor componentelor aparatului fono-articulator;4. nvarea poziiei corecte de articulare a sunetului S;5. Emisia sunetului S;6. Fixarea sunetului n silabe i cuvinte;7. Automatizarea sunetului S n vorbire.

A. Etapa pregtitoare Etapa pregtitoare include cunoaterea copilului, anamneza, diagnosticul complex. De asemenea, logopedul se preocup de nlturarea negativismului fa de vorbire i de crearea ncrederii n posibilitile corectrii. Aceste prime ntlniri permit familiarizarea copilului cu mediul cabinetului. 1. Gimnastica general Rotirea braelor (moara de vnt); Aplecarea capului (bing-bang; tic-tac); Aplaudatul; Imitarea splatului minilor; Mersul ritmat; Sritura broscuei; Rsuciri i extensii ale trunchiului; Rotiri ale umerilor etc.2. Educarea respiraiei Exerciii pentru inspiraie i expiraie-inspiraie pe nas i expiraie cu gura larg deschis, inspiraie pe o singur nar, inspiraie pe gur i expiraie pe nas, inspiraie pe gur i expiraie pe gur; Suflarea ntr-o lumnare aprins; Umflarea balonului; Aburirea unei oglinzi (alternativ cu nasul i gura); Formarea de valuri ntr-un vas cu ap (prin suflare)etc.; Suflarea ntr-un instrument muzical (ex.: nai, trompet etc.).3. Gimnastica fono-articulatorie Gimnastica facial: deschiderea i nchiderea gurii, umflarea obrajilor, micri de nchidere a ochilor cu reducerea treptat i controlat a fantei palpebrale , nchiderea i deschiderea alternativ a ochilor (trasul cu ochiul), ridicarea pomeilor simultan i alternativ, exersarea zmbetului prin retragerea comisurilor bucale; Gimnastica labial: vibrarea buzelor, imitarea sforitului calului, umflarea buzelor cu reinerea aerului n gur, ntinderea buzelor, rotunjirea buzelor, acoperirea unei buze cu cealalt alternativ, rictusul i uguierea buzelor, prinderea buzei inferioare cu dinii superiori (fitul frunzelor: fff, apoi: vvv); Gimnastica lingual: lipirea limbii de palat astfel ca, la dezlipire, s se aud un pocnet, cu limba aezat n spatele incisivilor inferiori i colurile gurii puternic retrase, se produce un suflu: sss (se simte aer rece pe mn); micare opus: limba este ridicat sus, nspre mijlocul vlului palatin, gura rotunjit i se pronun sss(vine trenul); Gimnastica mandibular: proeminarea n fa i n spate; cu mandibula proeminat facem exerciii de ridicare i coborre , micri spre dreapta i spre stnga a mandibulei; Gimnastica velopalatin: imitarea tusei, imitarea cscatului, micri de deglutiie etc.

4. Dezvoltarea auzului fonematic Reproducerea de ctre copil a unor ritmuri pe care logopedul le bate cu creionul n mas; Reproducerea ritmurilor pe care logopedul le bate ntr-o tob; Spune cum face se imit sunetele produse de diferite animale; Repet dup mine; Ghicete vocea care te strig;

B. Etapa terapiei recuperatorii

I. nvarea poziiei corecte de articulare a sunetului

1. Utilizarea onomatopeelor: facem ca arpele: sss; gscanul suprat: sss, sss; 2. Demonstarea articulrii sunetului, nsoit de explicarea clar: n faa oglinzii logopedice i se explic copilului poziia corect a pronunrii sunetului: buzele trebuie bine ntinse, dinii sunt uor deprtai, limba se sprijin pe incisivii inferiori, se bombeaz i formeaz de-a lungul ei un canal pe care se scurge aerul. Corzile vocale nu vibreaz. Dup aceast explicaie i demonstraie, copilul trebuie s exerseze ce a fost nvat , tot n faa oglinzii.

II. Emisia sunetului S

Metoda ortofonic: nvarea, pas cu pas, a poziiei corecte de aezare a tuturor componentelor fono-articulatorii ce conduc la pronunia corect a sunetului S. Metoda comparaiei: logopedul pronun sunetul n dou modaliti: corect i greit, (gura fiindu-i acoperit, astfel nct copilul s nu vad ce pronun, ci s fac distincia strict audutiv). Copilul trebuie s precizeze care este pronunia corect.

III. Etapa fixrii i consolidrii Se exerseaz cu copilul pronunia izolat a sunetului, pn cnd logopedul se asigur c acesta l pronun corect de fiecare dat, neexistnd riscul unei pronunii deformate sau greite. Dup aceea, se trece la fixarea sunetului n coarticulare, dup cum urmeaz: Introducerea sunetului n silabe: Pentru a ne asigura de o coarticulare corect (i evitarea unei distorsiuni sau greeli), legarea sunetului nou emis de vocale, (n silabe directe i, apoi, indirecte), se face treptat, n modul urmtor: La primele exerciii, dup emisia lui S, urmeaz o pauz, apoi vocala: a, e, i, o, u, , .s..........a a..........ss..........i i...........ss..........e e..........s s..........o o..........ss..........u u..........ss.......... ...........ss.......... ...........s Treptat, pauza dintre consoane i vocale se reduce:s.....a a.....s s a a ss.....i i.....s s i i ss.....e e.....s s e e ss.....o o.....s s o o ss.....u u.....s s u u ss..... ......s s ss...... ......s s - s Urmeaz apoi legarea sunetului nou de vocale, dup cum urmeaz: cuvinte cu fonemul n poziie iniial - cuvinte monosilabice: s-ac; s-ec; s-imt; s-uc; s- oc. - cuvinte bisilabice: s-al; s-ete; s-it; s-ob; s-ut. - cuvinte polisilabice: s-anie; s-ecar; s-ilab; s-olar; s-upune. De asemenea, pentru a reui o corect coarticulare consonantic, nainte de exerciii n cuvinte, se fac exerciii de tipul: s........t s........c s........p s........f s........ls .....t s ....c s ....p s ....f s ....ls t s c s p s f s lst sc sp sf sl

- apoi se trece la: Cuvinte cu grupe consonantice: stau, stol, stup, stea, stims. Cuvinte cu fonemul n poziie intermediar: cuvinte monosilabice: pisc, pasc, nasc. Cuvinte bisilabice: cas, mas, vase. Cuvinte polisilabice: cusute, fasole, pensul. Cuvinte cu fonemul n poziie final: cuvinte monosilabice: nas, vas, cos. Cuvinte bisilabice: spinos, voios, ploios. Cuvinte polisilabice: curios, serios, scorburos.Exerciiile de fixare continu pn ce subiectul deprinde coarticularea corect, fr apariia unei greeli de coarticulare. Not: Dat fiind afinitatea (apropierea de pronunie) a sunetului S de vocalele i i e, se recomand, ca primele exerciii de introducere a sunetului n silabe s se fac cu aceste vocale, celelalte urmnd dup o anumit fixare a acestora.

IV. Etapa diferenierii sunetelor: Diferenierea la nivelul silabelor se folosesc cuvinte paronime: scoal coal; soc oc etc; Diferenierea la nivelul cuvintelor se folosesc cuvinte care conin ambele sunete care trebuie difereniate: osea, oset, asiu etc.

V. Etapa de automatizare a sunetului1. Exersarea sunetului deficitar S n propoziii: Exerciii de pronunie a unor propoziii scurte, simple, n care este prezent n cuvinte sunetul deficitar: la nceput, la mijloc i la final: Sandu este voios; Vasile st serios; Sonia e cu sania. Exerciii de pronunie a unor propoziii complexe, n care este prezent n cuvinte sunetul deficitar, la nceput, la mijloc i la final.: Sanda scrie frumos; Sandalele Sandei sunt albastre; Cosmin a scapat vasul cu sos. Sintagme cu parte final constant: Mama e cu sania; Mircea e cu sania; Sorin e cu sania etc. Sintagme cu parte iniial constant: Strada este aglomerat; Strada este mare; Strada este umed etc. Sintagme cu frecvena mare a sunetului deficitar: Sanda se suie sus pe scar; Sorin i Sonia se suir sus pe sanie; apte sai n ase saci; Stanca sta-n castan ca Stan. Sintagme afirmative, negative, interogative: S nu stai strmb!; S fii atent, s scrii subiectul corect!; A sosit Sorina de la Suceava?; Surcica nu sare departe de trunchi. Exerciiul fonetic i ortografic se va completa apoi cu exerciiul grafic: dictri (se va urmri i aspectul caligrafic). 2. Exersarea sunetului deficitar n scurte povestiri, texte: Povestiri i repovestiri dup imagini (imagine cu o gsc); Memorarea unor scurte poezii: Pisicu pis, pis, pis,Te-am visat azi noapte-n vis. Te splai, te pieptnai, Fund roie-i puneai.

ntr-o zi, prin asfinit,oarecele a-ndrznit S se cread n putereA prda stupul de miere.El intrase pe furi,Strecurat n urdini.Se gndea c-i o albinSlab, mic i puin Pe cnd el, ho i borfa,Lng ea-i un uria. (T. Arghezi Tiharul pedepsit )Cnd se scoal iese-n tind,De-abia-ncepe s se-ntindi-obosit de cscat, Se ntoarce iar n pat.

Ca s doarm i mai bine, Laba cpti i-o ine,i din vis, cum s-a adus,C s-a pus cu burta-n sus. ( T. Arghezi Ma). Rostirea i memorarea de ghicitori: Se aeaz unul/Se scoal doi; Ai dou vaci roii;/cnd le duci la ap, /se uit acas;/ cnd le duci acas, / se uit la ap. Citire de texte scurte, n care sunetele S i se repet des:tefan i Smaranda s-au hotrt s mearg la schi. i-au cumprat schiuri, salopet i tot ce mai aveau nevoie. S-au hotrt s plece la Sinaia i se bucur foarte tare c prinii i las s plece smbt cu microbusul. Sunt suprai c nu-i pot duce sania, pentru c nu au loc n bagaje. Vor sta o sptmn ntreag, bucurndu-se de toate locurile frumoase ale staiunii Sinaia. Compuneri pe teme date: (Alctuiete o compunere, folosind cuvintele: sosete, povestete, ...!). Compuneri libere se vor urmri i aspectele caligrafice. Exerciiul fonetic i ortografic se vor completa apoi cu exerciiul grafic: dictare a unor texte similare cu cele anterioare, care conin cuvinte cu sunetele S i .. Se vor urmri i unele aspecte legate de exersarea scrisului i mbuntirea caligrafiei.