Monitorizarea efectelor pe termen lung ale „Programului Capitală Culturală Europeană în Sibiu”

Raport pentru Primăria Municipiului Sibiu - Hermannstadt

Greg RichardsIlie Rotariu

Varianta în limba română Arina Greavu, Ilie Rotariu

Februarie 2010

1

Publicat de Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS)

PO Box 30426802 DA ArnhemThe NetherlandsTel: +31-26-4452699Fax: +31-26-4452932Email: admin@atlas-euro.org

Autori

Greg RichardsIlie Rotariu

Contact:

www.tram-research.com/ecocTel: +34-93-217-4826Email: ecoc@tram-research.com

© ATLAS şi autorii 2010

Nici o parte a acestei publicaţii nu poate fi reprodusă, stocată sau transmisă prin nici un mijloc fără permisiunea autorilor.

2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

RICHARDS, GREG The Impact of the 2007 European Cultural Capital in Sibiu: A long term perspective / Richards Greg, Ilie Rotariu. - Sibiu : Editura Universităţii „ Lucian Blaga” din Sibiu, 2010 Bibliogr. ISBN

I- Rotariu, Ilie

Monitorizarea efectelor pe termen lung ale „Programului Capitală Culturală Europeană în Sibiu”

Raport pentru Primăria Municipiului Sibiu - Hermannstadt

Cuprins

Raport pentru Primăria Municipiului Sibiu - Hermannstadt pag 4Metodologie pag 5Profilul vizitatorilor la Sibiu pag 7Vizite anterioare la Sibiu pag 16 Caracteristicile vizitei pag 18Cazarea pag 19Surse de informare pag 21Comportamentul vizitatorilor pag 25Calitatea experienţelor vizitatorilor pag 29Aspecte ale trăirilor / experienţei vizitatorilor pag 32Impactul economic pag 35Tendinţele cheltuielilor totale în turism pag 38Efectele asupra dezvoltării turismului pag 40Efecte ale Programului ECOC pag 43Imaginea Sibiului pag 47Impactul cultural pag 53Impactul asupra afacerilor pag 55Impactul asupra principalilor actori locali pag 56Sustenabilitatea pag 64În ce măsură Programul ECOC şi-a atins obiectivele? pag 65

Anexe:Anexa 1: Chestionar de sondaj 2009 pag 66 Anexa 2: Capacitatea turistică în judeţul Sibiu 2009 pag 71Anexa 3: Statistici privind hotelurile şi înnoptările pag 72Anexa 4: Statistici evenimente şi vizite pag 81

3

Monitorizarea efectelor pe termen lung ale „Programului Capitală Culturală Europeană în Sibiu”

Raport pentru Primăria Municipiului Sibiu - Hermannstadt

Programul Capitală Culturală Europeană găzduit la Sibiu în 2007 a fost un eveniment unic. A fost primul Program Capitală Culturală Europeană (ECOC) organizat în una din ţările care s-au alăturat UE după 2004, o adevărată provocare coincizând cu anul intrării României în UE

Principalele obiective ale evenimentului au fost:

Îmbunătăţirea imaginii internaţionale a Sibiului O dezvoltare a culturii pe termen lung Atragerea de vizitatori internaţionali Dezvoltarea sentimentului de mândrie şi încredere locală Creşterea şi dezvoltarea audienţei locale pentru cultură Îmbunătăţirea coeziunii locale şi crearea unui efect economic larg Îmbunătăţirea infrastructurii culturale şi a infrastructurii generale Dezvoltarea parteneriatelor cu alte oraşe / regiuni europene şi promovarea cooperării

culturale europene Promovarea creativităţii şi inovării

În plus au fost a serie de obiective specifice privind comunicarea şi promovarea evenimentului:

Îmbunătăţirea profilului internaţional al oraşului Schimbarea imaginii oraşului Creşterea turismului intern şi internaţional Mărirea audienţei pentru cultură Îmbunătăţirea disponibilităţii şi diseminării informaţiilor privind programul în timp, acţiune

acum în proces de construcţie.

Raportul de evaluare iniţial publicat în 2007 de European Association for Leisure and Tourism Studies ATLAS (Richards şi Rotariu, 2007) arăta că programul a atins cu succes multe din obiectivele pe termen scurt, atrăgând un număr mare de vizitatori, a crescut participarea la evenimentele culturale şi a îmbunătăţit imaginea oraşului în România şi în străinătate. Măsurarea altor efecte, multe greu de detectat imediat necesită o monitorizare pe termen lung a strategiei. De aceea, ATLAS a întreprins o monitorizare continuă a programului pentru Sibiu pe parcursul ultimilor trei ani.

Această cercetare a inclus un număr de elemente diferite: Chestionarea regulată a localnicilor şi vizitatorilor Analiza fluxurilor turistice şi a altor statistici Interviuri cu actori1 din oraş Baza de date a cercetărilor regulate efectuate de ATLAS în alte oraşe din Europa.

Acest Raport reprezintă un rezumat al rezultatelor principale ale cercetărilor efectuate până acum, mai ales a celor obţinute prin interviurile directe.

1 În sensul de actori ai destinaţiei turistice: culturali, economici, sociali, ai societăţii civile etc.

4

Metodologie

O baza metodologică pentru monitorizarea impactului ECOC 2007 în Sibiu a fost stabilită în ianuarie 2007, ca o parte a Universităţii de Iarnă ATLAS, care a fost o parte a programului ECOC. A fost făcută o cercetare pilot printre rezidenţi şi vizitatori pentru a stabili forma finală a sistemului de cercetare. Acesta s-a bazat în bună parte pe chestionarele deja folosite pentru alte programe Capitală Culturală Europeană (ECOC) incluzând Rotterdam (2001), Salamanca (2002) şi Luxemburg (2007)

Cercetarea a fost astfel concepută încât să permită compararea cu cercetările anterioare conduse la Sibiu de Universitatea „Lucian Blaga” ca parte a proiectului ATLAS de cercetare a turismului cultural. Aceste cercetări au furnizat informaţii pentru perioada dinaintea ECOC, cu date strânse încă din 2001. Chestionarul folosit este prezentat în Anexa 1.

În total peste 4100 de chestionare au fost completate şi validate de către localnici sau vizitatori în perioada 2001-2009.

Sondaje în Sibiu 2001 – 2009

2001 2004 2005 2007 2008 2009Festivalul de Jazz Festivalul de teatru

FestivalASTRA

ECOC

Mai 279 88 579August/Septembrie 413 193 500Octombrie 426 230 337Decembrie 122Total 346 236 357 1118 511 1538

Sondajele au fost realizate în locuri diferite din oraş şi din împrejurimi, cu eşantioane repartizate pe zile anumite şi ore diferite pentru a asigura un eşantion reprezentativ de vizitatori.

Principalele locuri ale interviurilor în 2009

Locul Număr de subiecţi

%

Piaţa Mare 528 35,8Piaţa Huet 170 11,5Turnul Sfatului 104 7,1

Cazarma 90 90 6,1Parcul Subarini 88 6,0

Teatrul Gong 75 5,1Parcul Tineretului 62 4,2Mall 59 4,0Cabana Curmătura 44 3,0

Facultatea Ştiinţe Economice

28 1,9

Muzeul Bruckenthal 26 1,8

Muzeul Astra 26 1,8Târgul Olarilor Piaţa Mare

21 1,4

Terezian 18 1,2

5

Nicolae Bălcescu 7 ,5

Muzeul Satului 7 ,5

Parc Hotel 7 ,5Teatrul Radu Stanca 5 ,3

Piaţa Mica 5 ,3Club Liquid 3 ,2

De notat că vizitatorii străini au fost mai uşor întâlniţi în Piaţa Mare. Interviuri cu vizitatori străini în 2009

Loc Număr %Piaţa Mare 105 41,2Piaţa Huet 24 9,4Teatrul Gong 21 8,2Turnul Sfatului 18 7,1

Parcul Tineretului 11 4,3

Cazarma 90 10 3,9Parcul Subarini 10 3,9

Mall 8 3,1Nicolae Bălcescu 6 2,4

Cabana Curmătura 6 2,4

Muzeul Bruckenthal 5 2,0

Terezian 5 2,0Facultatea Ştiinţe Economice

4 1,6

Târgul Olarilor Piaţa Mare

3 1,2

Teatrul Radu Stanca 2 ,8

Muzeul Astra 2 ,8Piaţa Mica 1 ,4Parc Hotel 1 ,4

Cele mai importante rezultate ale cercetării de până acum, bazate în majoritate pe cercetarea de teren sunt prezentate în continuare.

6

Profilul vizitatorilor la Sibiu

Programul ECOC şi-a propus să dezvolte un “concept nou de turism” în 2007, cu următoarele obiective:

Promovarea unor “experienţe / trăiri“ turistice de înaltă calitate şi cu încărcătură ecologică în Sibiu şi regiunea înconjurătoare.

Furnizarea de satisfacţie. Turiştilor trebuie să le placă sejurul aici, ei trebuie să fie în aşa fel satisfăcuţi cu experienţele / trăirile obţinute aici încât să fie dornici să spună altora despre oraş. Intenţionăm să integrăm industria noastră turistică într-un concept atotcuprinzător şi să o integrăm într-o reţea regională de servicii care să opereze la standarde înalte.

Intensificarea marketingului nostru turistic. În acest scop activităţile vor include: - promovarea centrului istoric- acces uşor la obiectivele şi monumentele regiunii - promovarea şi reintegrarea pe piaţa turistică a staţiunii montane Păltiniş (situată în apropierea oraşului)- planificarea şi organizarea de evenimente internaţionale şi naţionale de interes local, regional, inter-regional. - dezvoltarea unei industrii gastronomice şi hoteliere de înaltă ţinută, susţinută de o agendă atractivă de evenimente culturale şi artistice - dezvoltarea de noi forme de turism: religios, ştiinţific şi cultural care pot folosi mai bine resursele locale şi regionale.

Rezultatele cercetării sondaj a arătat că acest nou concept de turism a fost atins cu mare succes, atât sub aspectul profilului vizitatorilor (aşa cum se demonstrează în acest capitol al raportului) cât şi în ceea ce priveşte gradul ridicat de satisfacţie (vezi mai jos).

Rezultatele cercetărilor iniţiale în Sibiu indicau că femeile erau dominate în participarea la evenimentele culturale ale oraşului, ceea ce coincide cu modelul din alte oraşe europene cercetate. În timp, totuşi, proporţia bărbaţilor a crescut.

Distribuţia după sex a vizitatorilor în 2009 % 2001 2004 2005 2007 2008 2009

Bărbaţi 41,6 39,1 46,7 49,3 60,5 51,6Femei 58,4 60,1 53,3 50,7 39,5 48,4

Vizitatorii străini bărbaţi par să fie preponderenţi faţă de cei români cu o pondere de 60% bărbaţi în 2009.

7

Distribuţia după sexe a vizitatorilor în 2009

Distribuţia participanţilor pe grupe de vârste la evenimentele culturale din Sibiu se înscrie şi ea în modelul european. Cea mai largă grupă, singulară este ce cuprinsă între 20-29 ani deşi vizitatorii cu vârsta peste 40 de ani a crescut constant în timp. Aceasta poate indica că Sibiul a dezvoltat o ofertă mai variată care este capabilă să răspundă tuturor categoriilor de vârstă

Distribuţia pe vârste a vizitatorilor

% 2001 2004 2005 2007 2008 200915 sau mai tineri

2,6 0 1 21

16 - 19 17,4 9,8 8 8 8 520 - 29 52,0 76,6 45 50 35 3830 - 39 13,1 8,1 28 24 25 2840 - 49 9,9 1,7 13 10 17 1650 - 59 3,2 2,6 5 4 9 760 sau peste

1,7 1,3 1 3 4 5

În general, vizitatorii străini tind să fie mai tineri decât cei români, cu un procent de 35% în grupa de vârstă de 30-ani.

Distribuţia pe vârste a vizitatorilor străini, 2009

,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

Bărbaţi Femei

,05,0

10,015,020,025,030,035,040,0

15 sauMai tineri

16 - 19 20 - 29 30 - 39 40 - 49 50 - 59 60 sau peste

%

8

Nivelul de educaţie al participanţilor la evenimentele culturale este foarte ridicat, aproape trei sferturi dintre respondenţi având o formă de educaţie superioară în 2009. Acesta este mai ridicat decât nivelul general de educaţie al participanţilor din România şi indică că evenimentele culturale atrag mai ales oamenii cu un anumit nivel de educaţie.

Nivelul de educaţie (%)

2001 2004 2005 2007 2008 2009Şcoală primară 4,1 0,4 0 0 10 2Şcoală secundară 12,1 8,1 3 4 8 8Post liceală 41,4 26,5 20 11 20 16Studii superioare 29,6 55,1 66 16 40 58Post universitar 12,7 9,8 10 68 22

15

Nivelul de educaţie al vizitatorilor străini a fost chiar mai ridicat decât al românilor.

Nivelul de educaţie al vizitatorilor, 2009

%Şcoală primară 0,8Şcoală secundară 7,1Post liceală 11,1Studii superioare 61,3Post universitar 19,8

Acest model este reflectat şi de profilul ocupaţional al respondenţilor dintre care mulţi au o ocupaţie profesională sau managerială

Profilul ocupaţional (%)

2001 2004 2005 2007 2008 2009Director sau Manager

9,4 18,8 16 16 12 13

Profesii liberale (doctor, avocat, profesor etc.)

36,7 36,3 25 33 2625

Profesii tehnice (tehnicieni, asistenţi)

14,3 12,5 20 28 17

20Funcţionari 8,7 18,8 23 9 20

18Personal de vânzare/servisare

24,1 6,3 12 11 1620

Meşteşugar muncitor

6,6 7,5 4 3 9 6

Vizitatorii străini par să aibă mai ales o ocupaţie managerială sau profesională, faţă de vizitatorii români.

Profilul ocupaţional al vizitatorilor străini, 2009

9

%Director sau Manager 19,9Profesii liberale (doctor, avocat, profesor etc.)

27,7

Profesii tehnice (tehnicieni, asistenţi)

15,4

Funcţionari 9,4Personal de vânzare/servisare

12,0

Meşteşugar muncitor 4,5

Mulţi dintre cei atraşi de evenimentele culturale din Sibiu au de asemenea şi o ocupaţie legată de cultură. Aceasta poate indica că politica de succes privind evenimentele a oraşului a fost capabilă să construiască Sibiului un profil de centru cultural ceea ce a condus la atragerea celor implicaţi în profesii culturale şi creative. Acesta este un fenomen menţionat de Richard Florida care argumentează că „clasele creative” sunt atrase de locurile care oferă o atmosferă de creaţie şi dau şansa oamenilor să întâlnească alţi creativi.

Proporţia vizitatorilor cu o ocupaţie legată de cultură a variat de-a lungul anilor cercetaţi. Numărul ridicat al celor cu ocupaţii culturale din 2001 şi 2004 s-ar putea datora nevoii culegerii de informaţii de către specialiştii în organizarea de evenimente, ca cei care au participat la Festivalul ASTRA Film. Programul ECOC se pare că a lărgit puternic publicul cultural, cu o largă proporţie a vizitatorilor din afara sectorului cultural. O dată cu programul ECOC profilul vizitatorilor a inclus din nou un procent ridicat al vizitelor legate de cultură.

Aveţi o ocupaţie legată de cultură? (%)

2001 2004 2005 2007 2008 2009Da 42,0 58,5 25,9 23,9 41,7 33,5

Dacă privim datele privind ocupaţiile culturale după locul de origine al vizitatorilor, constatăm că în 2007 Programul ECOC a atras un important sector de vizitatori cu ocupaţie culturală din străinătate, subliniind atractivitatea culturală internaţională a programului. În 2009, totuşi numărul ocupaţiilor legate de cultură în rândul românilor şi localnicilor a crescut semnificativ, indicând probabil o tendinţă spre o economie culturală locală mai dezvoltată .

Ocupaţia culturală după originea vizitatorilor

2007 %

2009 %

Sibiu 18

33

Altă parte din Transilvania

24

34

Altă parte din România

24

38

Din străinătate 38

31

Total 24

34

În acelaşi tendinţă cu nivelul ridicat de educaţie şi profilul ocupaţional al participanţilor, veniturilor lor relative tinde de asemenea să fie relativ ridicate. Este de remarcat că din 2001 s-a constatat o creştere constantă a nivelului veniturilor participanţilor reflectând creşterea

10

economiei româneşti. Această tendinţă este mai puternică în 2007 când ECOC a atras de asemenea şi un număr mare de vizitatori străini.

Venitul anual global al familiei intervievatului 2001-2009

0102030405060708090

5,000

Euro

or less

5,001

- 10

,000 E

uro

10,00

1 - 20,00

0 Euro

20,00

1 - 30,00

0 Euro

30,00

1 - 40,00

0 Euro

40,00

1 - 50,00

0 Euro

50,00

1 - 60,00

0 Euro

More th

an 60

,000 E

uro

%

200120042005200720082009

Profilul ocupaţional are o puternică influenţă asupra venitului anual global al familiei vizitatorilor străini. Peste 80% din cei cu ocupaţii manageriale au un venit peste €5000, comparativ cu numai 30% al muncitorilor sau celor din servicii.

Vizitatorii cu venit peste €5000 după ocupaţie

Venitul este puternic legat de originea vizitatorilor. Numai puţin peste 30% dintre rezidenţii din Sibiu au un venit anual declarat de peste €5000, comparativ cu aproximativ jumătate din cei din

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Dire

ctor

M

anag

er

Pro

fesi

i lib

eral

eav

ocat

etc

prof

esor

i

tehn

ice

tehn

icie

niPro

fesi

ias

iste

nţi Func

ţiona

ri

Per

sona

l de

serv

ice

vânz

are

Mun

cito

riM

eşte

şuga

ri

11

alte părţi ale României. Turiştii străini, nesurprinzător declară că au un venit mult mai ridicat decât al vizitatorilor români. Aceasta subliniază impactul economic potenţial al dezvoltării turismului pentru dezvoltarea unui consum sănătos pentru oraş.

Veniturile globale anuale pe familie peste €5000 după originea vizitatorilor

Poate nu e surprinzător faptul că tipul de vacanţă folosit mai frecvent de vizitatori este declarat cel legat de soare - mare. În 2009 proporţia respondenţilor care au declarat că aleg de obicei o vacanţă culturală a fost mai mic decât în ceilalţi ani investigaţi.

Tipul obişnuit de vacanţă (%)

2007 2008 2009Tratament/sport 2.9 13.9 5.1Vacanţă la ţară 6.8 6.1 7.1Circuit 15 18.2 13.7Vacanţă culturală 16.5 19 11.1Vizită în oraşe 16.9 9.9 15.2Vacanţă la munte

21.3 13.5 18.1

Vacanţă în provincie

6.1 7.9

Soare/ mare 23.5 21.6 28.8

Pentru vizitatorii străini vacanţele culturale şi circuitele sunt importante, conform declaraţiilor lor.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

Sibiu Altă parte dinTransilvania

Altă parte dinRomania

Străinătate

12

Tipul de vacanţă pentru vizitatorii străini , 2009

În general, cei care aleg o vacanţă culturală sunt mai în vârstă decât cei care se opresc la vizitarea unui oraş (city break). Această constatare este în concordanţă cu imaginea clasică a turistului cultural şi indică că ‘city break’ este un produs probabil mai la modă pentru tineri, mai ales cupluri.

Distribuţia pe vârste a vizitatorilor după tipul de vacanţă obişnuită 2009 (%)

Cei care au optat pentru o vacanţă culturală tind să fie mai mult femeile decât ceilalţi vizitatori. Încă o dată se confirmă modelul găsit în alte cercetări privind turismul cultural.

05

1015202530

Vaca

nţă

în p

rovi

ncie

Tra

tam

ent

spo

rt

Soa

re

mar

e

Vaca

nţă

la m

unte

Viz

ită

în o

raşe

Vaca

nţă

cultu

rală Circ

uit

%

13

Statistica după sexe pentru vacanţe culturale 2009

Cei care au optat pentru vacanţe culturale par a avea mai ales profesii liberale faţă de ceilalţi vizitatori.

Profilul ocupaţional al vizitatorilor care au optat pentru vacanţa culturală, 2009

După zona de rezidenţă cel mai mare grup omogen este cel din Sibiu care reprezintă aproape jumătate din respondenţi în 2009. În timpul perioadei de monitorizare s-au constatat modificări semnificative privind locul de origine al vizitatorilor la evenimentele culturale. În general, proporţia participanţilor locali a scăzut, în timp ce numărul celor din altă parte din România sau din străinătate a crescut. Creşterea numărului vizitatorilor străini a fost mai vizibilă până în 2007, când ECOC a înregistrat un nivel record al vizitatorilor străini, dar mai apoi a scăzut. Această scădere este în parte în linia trendului naţional care a cunoscut o scădere dramatică ca rezultat al crizei economice. Totuşi, creşterea importanţei turismului cultural naţional este o tendinţă care se regăseşte şi în alte ţări, aşa cum a fost măsurată şi prin sondajele ATLAS din Portugalia de exemplu

14

Originea vizitatorilor 2001-2009 %

2001 2004 2005 2007 2008 2009Sibiu 54,3 38,8 52,7 38 37 49Altă parte din Transilvania

10 12 2323

Altă parte din România

34,7 37,3 34,2 34 2223

Din străinătate 11,0 22,9 13,2 16 18 5

Dintre turiştii străini intervievaţi cea mai mare parte proveneau din ţări ca Germania, Italia sau Franţa, care împreună totalizează peste jumătate din vizitatorii străini înregistraţi. Este evident că majoritatea turiştilor străini sosiţi la Sibiu vin din UE. În general, cele mai importante pieţe sursă sunt toate în Europa de vest.

Cele mai importante ţări de origine a vizitatorilor străini la Sibiu, 2009

Număr % în total vizitatori

străiniGermania 111 36,4Italia 33 10,8Franşa 25 8,2Spania 21 6,9Islanda 14 4,6Marea Britanie

14 4,6

Austria 8 2,6SUA 7 2,3

Belgia 4 1,3Bulgaria 4 1,3Canada 4 1,3Grecia 4 1,3Azerbaidjan 3 1,0China 3 1,0Iordania 3 1,0olanda 3 1,0Polonia 3 1,0Suedia 3 1,0

Imaginea reflectă în general acelaşi model ca în timpul Programului ECOC din 2007, cu excepţia Olandei care a fost o sursă mai importantă pentru ECOC (ceea ce se poate explica prin evenimentele specifice la care a participat)

15

Ţările de origine ale vizitatorilor străini în timpul programului ECOC în 2007

Ţara de origine %Germania 23Olanda 22Franţa 13Italia 8Spania 6Marea Britanie 4Luxembourg 3Austria 3SUA 2Israel 2Grecia 2Republica Cehă 2Belgia 2Portugalia 1Polonia 1Norvegia 1Iordania 1Ungaria 1Croaţia 1Bulgaria 1

Vizite anterioare la Sibiu

Proporţia vizitatorilor care au făcut vizite anterioare arată că Sibiul a devenit o destinaţie constantă în România. În 2001 mai puţin de jumătate dintre vizitatori fuseseră înainte în Sibiu (deşi cei mai mulţi dintre vizitatori veneau din România) în timp ce în 2009 peste 80% dintre vizitatori mai fuseseră în oraş înainte. Aceasta indică că Sibiul a reuşit să genereze în timp un nivel ridicat al vizitelor repetate ceea ce este de asemenea legat de îmbunătăţirea calităţii produsului turistic (vezi mai jos)

Aţi mai făcut o vizită anterioară la Sibiu?

2001 2004 2005 2007 2008 2009Da 49,6 54,9 67,9 63,5 68,1 80,0Nu 50,4 45,1 32,1 36,5 31,9 20,0

Multe dintre vizitele repetate începând cu 2007 au avut legătură cu ECOC. Proporţia vizitatorilor care mai fuseseră în oraş în 2007 a crescut de la 50% în 2008 la aproape trei sferturi în 2009. Este foarte probabil că cei care au vizitat oraşul în 2007 erau mai puţin înclinaţi să revină în anii următori dar apoi au decis să repete vizita datorită experienţei pozitive a anului ECOC, mai ales că românii fac acum mai multe vizite în ţară ca urmare a crizei economice.

Aţi vizitat Sibiul în 2007?

% 2008 2009Da 50 74Nu 50 26

16

Constatăm şi o legătură strânsă între cei care au vizitat oraşul în 2007 şi cei care au participat la cel puţin un eveniment din acel an. Din nou rezultă că participarea activă la ECOC a condus la revenirea turiştilor în număr relativ mare în 2009 potenţând considerabil efectului pe termen lung al impactului evenimentului

Aţi participat la evenimente culturale ECOC în 2007?

% 2008 2009Da 19,8 61,9Nu 80,2 38,1

Proporţia vizitatorilor veniţi pentru prima dată variază considerabil după motivul călătoriei. De regulă evenimentele culturale generează un număr ridicat de vizitatori pentru prima dată, în timp ce shopingul şi vizitele la prieteni sunt mai ales motive să se repete vizitele.

Vizitatorii pentru prima dată şi cei care repetă vizita după motivaţie 2009 (%)

Motiv Vizitatori care au repetat vizita

Vizitatori pentru prima dată

Am venit pentru acest eveniment / atracţie

61 39

Vizită culturală 75 25Vacanţă 79 21Excursie de o zi 90 10Afaceri 91 9Vizitarea prietenilor / rudelor 94 6Cumpărături 100 0

Se constată un nivel relativ ridicat al vizitelor repetate atât ale vizitatorilor străini cât şi ale celor români. Cu toate că e puţin probabil ca vizitatorii străini să mai fi vizitat oraşul înainte, faţă de vizitatorii români, nivelul vizitelor repetate în 2009 a fost de aproape 70%, ceea ce este foarte ridicat. Mulţi dintre străinii cu vizite repetate au indicat că au fost în oraş în 2007, ceea ce subliniază importanţa Programului ECOC în atragerea turiştilor străini în oraş. În contrast, în timpul Programului ECOC în anul 2007 proporţia turiştilor străini care repetau vizita în oraş a fost numai puţin peste un sfert indicând şi aceasta că Programul ECOC a ridicat numărul vizitelor repetate.

Vizite anterioare după originea vizitatorilor 2009

Originea vizitatorilor Vizită anterioară? TotalDa, de mai multe ori

Da, o dată sau de 2 ori

Nu

Din altă parte din Transilvania

82,6% 7,4% 10,0% 100,0%

Din altă parte din Romania

59,5% 23,8% 16,7% 100,0%

Străinătate 43,1% 25,5% 31,4% 100,0%Total 67,5% 17,2% 15,3% 100,0%

17

Caracteristicile vizitei

Motivele indicate de vizitatori pentru a veni la Sibiu s-au schimbat în timp.Din cauză că datele pentru 2004 au fost strânse cu ocazia Festivalului ASTRA au fost mulţi vizitatori care au venit special pentru acest eveniment. Similară a fost motivaţia celor veniţi în 2007. Din 2007 proporţia vizitatorilor din motive culturale s-a menţinut, dar efectul căderii economice globale este reflectat mai ales în numărul mai ridicat al vizitatorilor care au ales să stea la prieteni sau rude în 2009 .

Scopul vizitei 2004-2009

2004 2007 2008 2009Cumpărături 1 2 3Afaceri 9 6 23 14Să văd acest eveniment, atracţie

9 22 12

Excursie de o zi 9 4 10Vizită la rude sau prieteni

6 16 11 27

Vizită culturală 80 17 19 20Vacanţă 5 19 16 14ECOC Capitala Culturală

33

În 2009, pentru vizitatorii străini cea mai importantă motivaţie a fost vizita culturala, urmată de vizita la prieteni sau rude. Vizitatorii străini par a fi mai ales mai mult vizita de vacanţă decât vizitatorii români.

Motivaţia vizitei pentru vizitatorii străini, 2009

%

Cumpărături 1.5Afaceri 12.4Să văd acest eveniment, atracţie

11.2

Excursie de o zi 3.7Vizită la rude sau prieteni

22.1

Vizită culturală 31.5Vacanţă 19.1

18

Cazarea

Aproape o treime din vizitatorii care au stat peste noapte au dormit la rude sau prieteni iar aproape un sfert la hoteluri. Nu e surprinzător că vizitatorii străini au preferat hotelurile

Cazarea folosită (toţi vizitatorii 2009)

În timp, proporţia vizitatorilor care s-au cazat la hoteluri a rămas relativ constantă, chiar dacă numărul mai mare de vizitatori a însemnat şi mai mulţi oaspeţi la hoteluri în 2009 decât în 2005. Proporţia vizitatorilor care au stat la rude sau prieteni sau în propria locuinţă a crescut substanţial în 2009, poate şi ca rezultat a presiunii economice a crizei. Oricum diversificarea ofertei de cazare în ultimii ani este evidentă.

Tipul de cazare folosit2001 2005 2007 2008 2009

Camping / Campsite 5 5 1 4 2Hotel pentru tineret / Youth hostel

2 2 5 14 7

Propria casa / Own home

7 6 8 10 14

Pensiune = Case de oaspeţi / Guest house

0 10 7 14

Cazare fără masă2 / Self catering

14 4 11 10 6

Bed and breakfast 13 2 15 7 5

Hotel 24 28 23 23 21Prieteni, rude / Friends, family

35 53 26 15 31

100 100 100 100

2 Aici se include cazarea în camere de închiriat fără mic dejun sau alte servicii, în unităţi clasificate sau nu, dar nu la rude sau prieteni care sunt evidenţiate distinct

19

Cazarea la hoteluri după motivaţia călătoriei 2009

Motivaţia călătoriei % din oaspeţii

hotelurilor Afaceri 43Vizită culturală 35Participare evenimente 31Vacanţă 27Vizită de o zi 16Cumpărături 5Vizitarea prietenilor şi rudelor

3

Sunt relativ mici diferenţele între vizitatorii din regiunea transilvană şi cei din restul României în ceea ce priveşte durata sejurului, dar turiştii străini tind să stea mai puţin.

Nopţi departe de casă %

2001 2004 2005 2007 2008 2009Originea vizitatorilorDin altă parte din Transilvania

6,1 12,1 10,5

Din altă parte din Romania

6,4 4,1 8,9 10,4

Din străinătate 10,0 6,7 9,9 7,9Total 6,6 5,4 7,4 5,5 11,5 9,8

Un aspect important al impactului economic al turismului este proporţia vizitatorilor care stau efectiv în oraş sau în zona înconjurătoare. Turiştii care folosesc cazarea locală cheltuiesc banii direct în economia locală în timp ce cei care se cazează în altă parte au un impact mult mai mic. În cazul Sibiului proporţia vizitatorilor care se cazează local sau chiar în oraş este foarte ridicat şi a crescut din 2007. Aceasta indică din nou că impactul economic al turismului a crescut ca urmare a Programului ECOC.

Amplasarea cazării folosite de vizitatorii Sibiului

% 2007 2008 2009În Sibiu 69 76 72În regiunea Sibiului

18 21 19

În Transilvania 6 2 4În altă parte 5 1 3În străinătate 2 0 1

100 100 100

Pentru vizitatorii care au stat efectiv la Sibiu, durata totală a călătoriei, incluzând şi Sibiul a uşor peste 9 zile.

20

Surse de informare

Cele mai importante surse de informare pentru vizitatorii din 2009 au fost familia şi prietenii şi vizitele anterioare făcute la Sibiu. Această situaţie este reflectată şi de proporţia ridicată de vizitatori care au revenit în 2009, mulţi având informaţiile culese din vizitele anterioare

În afara contactelor şi experienţelor personale cele mai importante surse de informare au fost website-urile. Site-ul Sibiului a fost sursa de informare din Internet cea mai des consultată de vizitatori.

Surse de informare consultate de vizitatori 2009

Sursele de informare diferă considerabil dacă e vorba de prima vizită sau de o revenire. Cei care au venit pentru prima oară par a apela mai mult la Centrele de informaţii turistice (TIC), website-uri, broşuri sau alte surse externe de informare decât cei care revin, care se bazează mai ales pe propria experienţă anterioară sau cea a prietenilor sau rudelor.

Surse de informare folosite de cei care vin prima oară şi cei care revin, 2009

21

S-a constatat o schimbare clară în folosirea diferitelor surse de informare faţă de anul 2007. În 2007 s-au folosit mai ales site-ul Sibiului şi materiale promoţionale specifice produse pentru Programul ECOC 2007, ca broşurile cu programul. În anii următori, rezultă clar din date că Sibiului nu a mai avut profilul media înregistrat pentru anul Programului ECOC, cu un număr în scădere de oameni care şi-au obţinut informaţiile prin media oraşului sau de pe site-ul Sibiului. Din contră, vizitele anterioare au devenit mai importante ca sursă de informare, subliniind rolul important al Programului ECOC în stimularea vizitelor repetate – fidelizarea turiştilor

Surse de informare folosite de vizitatori 2007-2009

2007 2008 2009Vizită anterioară 16,9 24 19Prieteni şi familie 20,4 24 23TV/Radio 12,5 4,6 4,3TIC- Centre de Informaţii Turistice

15,5 5,5 3,8

Sibiu 2007 info point 5,6Sibiu website 30,3 23,2 7,7Alte website 21,3Broşuri ale Sibiului 4,8 5,9 2,7Ziare / reviste 9,1 2,6 3,7Broşuri ale touroperatorilor

3,5 4,2 2,6

Ghiduri 2,4 4,2 3,6

Şi pentru turiştii străini vizitele anterioare au devenit importante ca sursă de informare, subliniind din nou rolul vizitelor repetate. Websiteurile şi ghidurile sunt iarăşi mai importante pentru turiştii străini decât pentru cei români.

Surse de informare pentru turişti străini, 2009

0 5 10 15 20 25 30 35

Vizite anterioare

Prieteni şi familie

TV/Radio

Site-ul SibiuluiAlte website-uri

Broşuri ale SibiuluiZiare şi reviste

Broşuri touroperatoriGhiduri

%

centre de informaţii turistice

22

Canale de cumpărare

Marea majoritate a vizitatorilor nu au făcut nici o rezervare / cumpărare anterioară călătoriei. Numai aproximativ 20% din vizitatori au cumpărat înainte câteva elemente de transport sau cazare, iar în jur de 15% şi-au cumpărat întreg pachetul în prealabil.

Obişnuinţa cumpărării prealabile 2009

Dintre cei care au cumpărat în prealabil transportul sau cazarea majoritatea au cumpărat direct de la furnizorul de servicii turistice local. Numai puţin peste o treime din turişti au cumpărat via Internet şi numai în jur de 17% au apelat la un agent de voiaj sau un touroperator.

Canale de cumpărare folosite în 2009

23

În general, vizitatorii străini par a fi mai înclinaţi să-şi facă aranjamentele de călătorie sau cazare în prealabil decât cei români. Peste 70% dintre români nu au făcut rezervări prealabile.

Obişnuinţa de cumpărare după originea vizitatorilor 2009

În ceea ce priveşte canalele folosite pentru rezervări / cumpărări Internetul a fost cel mai folosit de turiştii străini. Pentru turiştii români cumpărările prin Internet au fost mai frecvente decât vizita personală la un agent de voiaj, dar mai des au rezervat şi plătit direct la companiile de transport sau la unităţile de cazare.

Canale de rezervare / cumpărare folosite, după originea vizitatorilor 2009

O comparaţie cu canalele de rezervare / cumpărare folosite în 2007 evidenţiază creşterea în importanţă a Internetului, mai ales pentru vizitatorii români. În 2007 mai puţin de 20% dintre vizitatorii români au folosit Internetul comparativ cu 30% în 2009. Interesant de subliniat că Internetul este mai obişnuit în rândul vizitatorilor mai în vârstă. Peste jumătate dintre vizitatorii cu vârsta peste 50 de ani care au cumpărat în avans au făcut-o prin Internet, comparativ cu mai puţin de 30% dintre vizitatorii mai tineri.

24

Comportamentul vizitatorilor

Una din întrebările majore ale unui eveniment cultural important aşa ca ECOC se referă la efectul pe care îl are asupra consumului de oferte culturale de către vizitatori. Oamenii care au venit la ECOC în 2007, în primul rând ca să ia parte la un anumit eveniment din programul ECOC, au adus cu siguranţă şi un impact pozitiv asupra vieţii economice şi culturale a oraşului. Dar dacă ei s-au implicat mai mult în viaţa culturală a oraşului şi au vizitat şi alte atracţii, un astfel de comportament ar ajuta la răspândirea impactului evenimentului pentru a convinge vizitatorii să stea mai mult în oraş.

Datele din 2007 indică că aproape două treimi dintre respondenţi au făcut şi alte vizite la alte locuri culturale din şi din jurul Sibiului

Începând cu 2007 este evident că vizitatorii oraşului au vizitat un număr şi o gamă şi mai largă de atracţii. În particular Turnul Sfatului şi Strada Cetăţii au crescut puternic oglindind investiţiile făcute aici.

Locuri vizitate în şi în jurul Sibiului (% din vizitatori)

2007 2008 2009

Catedrala Ortodoxa 27 40 50Muzeul Bruckenthal 27 71 61 Catedrala Evanghelică 25 60 46Turnul Sfatului 25 35 52Muzeul ASTRA 20 58 58Strada Cetăţii 19 25 38Sala Thalia 14Teatrul Naţional Radu Stanca

13

Cetăţile fortificate din jurul Sibiului

12 24 24

Animaţia stradală 50 42Nici unul dintre acestea 36 4 7Au fost permise răspunsuri multiple

Un trend pozitiv este numărul în creştere de locuri / obiective diferite vizitate de un turist în sau în jurul Sibiului. În anul programului ECOC, numărul mediu de obiective a fost sub două pe persoană, dar acesta a crescut până la peste patru în 2009. Această creştere se datorează probabil naturii mai ţintite a turiştilor veniţi în 2007, care erau poate şi implicaţi în evenimentele programului ECOC. Oricum este un semn clar că trendul general indică un interes mai mare în a vizita mai multe obiective.

Numărul mediu de locuri / obiective vizitate în sau în jurul Sibiului 2007-2009

Originea 2007 2008 2009Sibiu 1,8 3,9 4,2Altă parte din Transilvania

1,4 3,5 3,2

Altă parte din Romania

2,2 3,7 3,3

Străinătate 2,0 3,3 3,7Total 1,9 3,6 3,7

25

Datele indică şi faptul că rezidenţii fac / participă la mai multe vizite culturale locale la fel ca turiştii străini. Numărul vizitelor turiştilor români este însă în uşor declin

Locurile vizitate depind până la un anumit punct şi de profilul turistului. De exemplu vizitatorii Turnului Sfatului sunt mai ales tineri, mai ales femei cu educaţie mai ridicată.

Vizitatorii Turnului Sfatului după grupua de vârstă 2009

Vizitatorii bisericilor fortificate din jurul Sibiului par a avea mai ales o ocupaţie legată de cultură decât cei care nu le-au vizitat.

Vizite la bisericile fortificate din jurul Sibiului după ocupaţia culturală 2009

Bisericile fortificate au fost o atracţie mai mare pentru vizitatorii din străinătate decât pentru cei din zona Sibiului, poate pentru că aceste obiective sunt mai neobişnuite pentru străini comparativ cu localnicii.

26

Vizite la bisericile fortificate din jurul Sibiului după originea vizitatorilor, 2009

Din contră, animaţia stradală a fost o atracţie mai ales pentru localnici.

Vizitatorii animaţiei stradale după origine, 2009

Tipul de obictive vizitate este în strânsă relaţie cu formaţia vizitatorilor ca educaţie sau ocupaţie. De exemplu, meşteşugarii şi cei implicaţi în profesii tehnice au preferat vizitele la fortificaţiile oraşului.

27

Vizite la fortificaţiile oraşului după ocupaţie, 2009

Cu cât stau mai mult în oraş cu atât se pare că vizitatorii preferă să viziteze o gamă mai largă de locuri / obiective. Vizitatorii care călătoresc cel puţin patru zile vizitează de două ori mai multe obiective decât cei care stau o noapte sau mai puţin. Vizitatorii care stau mai mult de 4 nopţi sunt mai ales interesaţi să viziteze locuri din afara Sibiului, ca bisericile fortificate.

Numărul de locuri / obiective vizitate după durata călătoriei, 2009

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

1 night or less 2-3 nights 4-5 nights 6-7 nights More than 7nights

Num

ber o

f site

s vi

site

d

28

Calitatea experienţelor vizitatorilor

Pentru că Sibiul şi-a îmbunătăţit produsul turistic şi cultural şi experienţele / trăirile vizitatorului s-au îmbunătăţit de asemenea. Întrebaţi să dea o notă privind calitatea vizitei lor la Sibiu, percepţia privind calitatea s-a îmbunătăţit considerabil din 2001. ECOC din 2007 nu a produs prin el însuşi o creştere a calităţii experienţei dar se pare că moştenirea evenimentului a marcat creşterea calităţii vizitei.

Calitatea vizitei (scara 1-10)

7

7,5

8

8,5

9

9,5

2001 2004 2005 2007 2008 2009

Scor

e 1-

10

Notele mai mari obţinute în 2008 şi 2009 sunt legate de îmbunătăţirile produsului turistic şi dotarea destinaţiei cu utilităţi îmbunătăţite. Din această cauză vizitatorii au dat o notă mai bună Sibiului ca destinaţie turistică după 2007

Oraşul ca o destinaţie turistică (Scara 1-10)

8,858,9

8,959

9,059,1

9,159,2

9,259,3

2007 2008 2009

Scor

e 1-

10

Femeile par mai dispuse să acorde o notă mai mare calităţii vizitei şi Sibiului ca destinaţie turistică

29

Notele pentru calitatea vizitei pe sexe 2009

Notele pentru calitate tind să fie mai mari din partea grupurilor cu vârsta mai mare. Se poate constata că persoanele cu familii tinere (între 30-40 de ani) sunt tentate să dea o notă mai mică pentru Sibiu ca destinaţie turistică.

Scorul calităţii vizitei pe grupe de vârstă 2009

Cei cu un nivel de educaţie mai scăzut tind să dea cele mai mici note pentru calitate. Aceasta poate pentru că anumite aspecte ale ofertei culturale nu sunt uşor de asimilat de cei cu un nivel de educaţie mai scăzut.

30

Scorul calităţii vizitei după nivelul de educaţie 2009

După profilul ocupaţional, notele pentru calitatea vizitei la Sibiu tind să fie mai înalte printre profesiile liberale şi muncitori şi meşteşugari.

Scorul calităţii vizitei pe grupe ocupaţionale 2009

Sunt relativ mici variaţii în notarea calităţii după originea vizitatorilor. În general rezidenţii tind să fie mai critici decât vizitatorii, şi de asemenea vizitatorii străini tind să dea note mai mici decât vizitatorii români. Aceasta ar putea fi explicat prin faptul că vizitatorii străini sunt mai tentaţi să compare Sibiul cu alte oraşe din străinătate în timp ce pentru vizitatorii români comparaţia ar putea fi făcută mai ales cu oraşe din România. Aceasta subliniază poziţia relativ puternică a Sibiului pe piaţa naţională, dar indică că încă mai trebuie să se dezvolte spre standardele internaţionale.

31

Scorul calităţii vizitei după originea vizitatorilor 2009

Chiar dacă vizitatorii străini notează mai puţin Sibiul decât media vizitatorilor români ei totuşi dau note mari, peste trei sferturi notând cu 9 sau 10.

Distribuţia socrului pentru calitatea vizitei pentru turiştii străini

,05,0

10,015,020,025,030,035,040,045,0

1,0 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0

Aspecte ale trăirilor / experienţei vizitatorilor

Atunci când sunt întrebaţi despre aspecte particulare ale experienţei lor la Sibiu vizitatorii indică mai ales atmosfera Sibiului. Aceasta este în consonanţă cu rezultatele cercetărilor ATLAS în alte zone, care arată că turiştii culturali indică mai ales rezultate educaţionale, faţă de alte tipuri de turişti.

8,808,858,908,959,009,059,109,159,20

Sibi

u

Alta

par

te

din

Tran

silv

ania

Altă

par

te

din

Rom

ania

Stră

inăt

ate

Calitatea vizitei

sibiu ca destinație turistică

32

Aspecte ale experienţei vizitatorilor la Sibiu

La fel ca în cazul notelor pentru calitate se pare că majoritatea aspectelor privind experienţa / trăirile vizitatorilor s-au îmbunătăţit în ultimii ani. In particular, vizitatorii se pare că sunt de acord că au fost mai multe lucruri interesante de văzut în 2009 decât în 2007.

Aspecte ale experienţei vizitatorilor în 2007 şi 2009

50

55

60

65

70

75

80

85

90

This experiencehas increasedmy knowledge

It was veryrelaxing being

here

There are a lot ofinteresting things

to see

I want toexperience theatmosphere of

this area

% a

gree 2007

2009

33

Această experienţă mi-a îmbogăţit cunoştinţele

A fost foarte relaxant să fii

aici

Sunt multe lucruri interesante de

văzut

Îmi place atmosfera acestui

loc

Această experienţă mi-a îmbogăţit cunoştinţele

A fost foarte relaxant să fii

aici

Sunt multe lucruri interesante de

văzut

Îmi place atmosfera acestui

loc

Vizitatorii mai în vârstă sunt de acord că vizita lor a avut aspecte pozitive în ansamblu experienţei lor la Sibiu, în timp ce vizitatorii mai tineri tind să dea o notă mai mare atmosferei locale decât aspectelor de îmbogăţire a cunoştinţelor prin această experienţă

Aspecte ale experienţei vizitatorilor pe grupe de vârstă, 2009

Vizitatorii străini tind să evidenţieze toate aspectele diferite ale experienţei / trăirii mult mai intens decât vizitatorii români sau localnicii. Aceasta indică că Sibiul este capabil să ofere o experienţă completă, integrală turiştilor străini. Sunt mari diferenţe între percepţia privind aspectele referitoare la îmbogăţirea cunoştinţelor, probabil pentru că localnicii cunosc Sibiul bine. Îmbogăţirea cunoştinţelor prin vizită este mai importantă pentru vizitatorii care vin prima dată decât pentru cei care repetă vizita.

Aspecte ale experienţei vizitei după originea vizitatorilor, 2009

34

Această experinţă mi-a îmbogăţit cunoştinţele

A fost foarte relaxant să fii aici

Sunt multe lucruri interesante de văzut

Îmi place atmosfera acestui loc

îmbogăţirea cunoştinţelor

relaxare lucruri interesante de

văzut

atmosfera

Impactul economic

Un aspect important al ECOC este impactul economic pe care îl poate avea asupra oraşului gazdă. Majoritatea impactului economic al ECOC vine de obicei din cheltuielile vizitatorilor, pentru că vizitatorii injectează noi bani în economia locală. În 2007 noi am estimat că efectul total direct atribuibil şederii vizitatorilor la ECOC s-a ridicat la 19,35 mil. EURO. Este dificil să se compare aceste cifre direct cu alţi ani pentru că motivaţia directă a ECOC nu mai există.

Totuşi, cifrele privind cheltuiala medie arată că aceasta a crescut din 2007. Vizitatorul mediu la Sibiu cheltuieşte acum aproape de două ori mai mult decât cel dinainte de 2007. Din nou, aceasta subliniază schimbarea structurală a naturii pieţei turistice locale.

Cheltuiala medie totală pe vizitator 2001-2009

050

100150200250300350400450

2001 2004 2007 2008 2009

Euro

s

Cheltuiala medie per vizitator a crescut puţin între 2007 şi 2009. Aceasta datorită în principal faptului că ECOC a atras un număr relativ mare de turişti străini şi alţi turişti români cu putere de cheltuială ridicată. Totuşi cheltuiala medie zilnică a crescut semnificativ din 2007, în mare parte ca rezultat al modificării structurii coşului de cheltuieli (vezi mai jos)

Cheltuiala medie pe zi (euro) 2007 şi 2009

0

20

40

60

80

100

120

140

2007 2009Aver

age

tota

l dai

ly s

pend

(eur

os)

De loc surprinzător, cheltuiala medie zilnică a turiştilor străini este semnificativ mai ridicată decât a vizitatorilor români. Cu toate acestea diferenţa între cheltuiala medie a turiştilor din alte părţi ale României şi cei străini este mai mică decât ne-am fi aşteptat, probabil pentru că aceştia sunt mai obişnuiţi cu cazarea turistică comercială.

35

Cheltuiala medie pe zi (euro) după originea vizitatorilor 2009

În 2009 s-a cheltuit mai mult relativ pe cumpărături şi taxe de intrare şi mai puţin pe transport (reflectând nivelul mare al turismului intern)

Cheltuielile vizitatorilor pe categorii de cheltuieli - 2007 (fără rezidenţi Sibiu)

020406080

100120140160180

Altă parte din Transilvaniaa

Altă parte din Romania

Străini C H E L T U I A L A P E Z I

Transport 30%

Intrări 4%

Mâncare şi băutură 17%

Cumpărături 16%

Cazare33%

36

Cheltuielile vizitatorilor pe categorii de cheltuieli - 2009 (fără rezidenţi Sibiu)

Dacă excludem cheltuiala cu transportul atunci cheltuiala vizitatorilor în oraşul Sibiu este semnificativ mai mare în 2009.

Cheltuiala in Sibiu (fără costurile de transport)

Total

2007 303,062009 406,58

Cheltuielile au fost mai ales mari pentru oaspeţii hotelurilor care tind să cheltuiască aproape de două ori mai mult decât alţi vizitatori.

Cheltuiala oaspeţilor hotelurilor in euro

transport Intrări Mâncare şi

băutură

cumpărături Cazare

2007 212,14 21,53 126,24 87,89 250,192009 157,69 62,44 145,27 277,18 269,39

De loc surprinzător, cea mai ridicată cheltuială a fost făcută de vizitatorii străini care tind să aibă costuri mult mai ridicate cu transportul şi cazarea decât vizitatorii români. Totuşi, impactul economic al vizitatorilor străini asupra economiei locale nu este atât de ridicat pe cât îl sugerează cheltuiala totală pentru că o mare parte din total este alocată transportului la Sibiu. Dar, chiar dacă excludem costurile cu transportul cheltuiala turiştilor străini în oraş este încă mai mare decât a turiştilor români.

Transport 15%

Intrări 9%

Mâncare şi băutură20%

Cumpărături 27%

Cazare29%

37

Cheltuiala după originea vizitatorilor in euroOriginea vizitatorilor Transport Intrări Mâncare

şi băutură Cumpărături Cazare

Din altă parte din Transilvania

36.79 26.22 65.37 95.74 150.26

Din altă parte din Romania

66.11 35.84 108.83 140.58 159.58

Străini 300.50 152.49 186.13 281.59 314.16Total 77.82 49.22 99.58 136.91 178.93

Pentru economia locală, datele cele mai importante se referă la acei turişti care de fapt se cazează în regiunea Sibiu, pentru că aceşti vizitatori cheltuiesc banii pe cazare în regiune şi, prin urmare, au un impact economic mai mare. Vizitatorii care au locuit în Sibiu au cheltuit considerabil mai mult decât vizitatori care stau în regiunea din jurul Sibiului, în principal pentru că ei cheltuiesc mult mai puţin pe cumpărături. Cheltuiala cu cazarea făcută în zona Sibiu a fost totuşi mai mare decât pentru vizitatorii care locuiesc în alte părţi din România, un semn că facilităţile de cazare din regiune au fost modernizate în ultimii ani

Cheltuiala după originea vizitatorilor în euro pentru turiştii care au stat în Sibiu

Transport Intrări Mâncare şi băutură

Cumpărături Cazare Total

Zona Sibiu 41.33 3.00 20.33 50.00 160.00 132.33Transilvania 30.22 40.00 60.24 130.67 132.00 226.09În altă parte în Romania

33.36 22.50 76.54 120.50 103.75 255.50

Tendinţele cheltuielilor totale în turism

Deşi ECOC nu mai este o motivaţie specifică pentru turişti pentru a vizita Sibiul, putem calcula totuşi cheltuiala totală în turismul din oraş pentru perioada de dinainte, în timpul şi după ECOC pentru a vedea dacă aceste niveluri au crescut

Sosiri totale şi zile turist in Sibiu 2006-2009

Sosiri Zile turist 2006 150,000 235,000

2007 178,532 280,993

2008 147,000 204,005

2009 120,373 164,281

Datele pentru 2008 şi 2009 arată o scădere puternică a sosirilor turistice şi înnoptărilor, care este probabil legată, în 2008, de declinul post-ECOC şi în 2009, de efectele crizei economice. Este clar că scăderea sosirilor şi cheltuielilor urmează tendinţele naţionale şi regionale. Comparativ cu alte oraşe din Transilvania, de exemplu, scăderea sosirilor, în 2009, a fost mai mică în Sibiu decât în orice alt oraş analizat, cu excepţia celor din judeţul Mureş. La nivel naţional, în primele 11 luni ale anului 2009 s-a înregistrat o scădere în înnoptări de peste 16%, ceea ce indică faptul că Transilvania, în ansamblul său a fost lovită de declinul din turism mai rău decât ţara ca întreg. Cu toate acestea, dovezile din interviuri (a se vedea mai jos), indică de asemenea faptul că multe întreprinderi individuale, de la Sibiu, au înregistrat o creştere în turism, în ciuda climatului economic general.

38

Schimbări ale sosirilor în judeţele similare în 2009

Un alt punct important de reţinut privind tendinţele sosirilor este că datele recente indică o schimbare semnificativă dinspre spaţiile de cazare înregistrate oficial spre spaţiile de cazare neînregistrate sau de şedere la prieteni şi rude. În judeţul Sibiu, de exemplu, peste 30% din capacitatea de cazare inventariată nu este clasificată în funcţie de standardele Ministerului Turismului (a se vedea, de asemenea, Anexa 2 şi 3). Acest lucru poate exagera tendinţa de scădere a sosirilor şi cheltuielilor în turism aşa cum este reflectată în statisticile oficiale.

În estimarea cheltuielilor totale am folosit statisticile oficiale privind numărul de înnoptări în hoteluri şi alte forme de cazare clasificate. Această modalitate exclude turiştii care au stat la rude sau prieteni, care în 2009 de exemplu au crescut cheltuiala totală la Sibiu cu cca 20% (vezi Anexa 3).

Cheltuiala totală a vizitatorilor care au stat în Sibiu după datele oficiale statistice 2007-2009

Înnoptări Cheltuiala pe noapte

Total cheltuieli(mil. euro)

2007 280,993 91 25.6

2008 204,005 8517.3

2009 164,281 130 21.4

Pornind numai de la turiştii care au stat în unităţi de cazare clasificate, numai în municipiul Sibiu cheltuiala turistică totală în 2007, anul Programului ECOC a fost în jur de €26 milioane. Majoritatea acestui efect s-a datorat vizitatorilor veniţi pentru Programul ECOC, aceşti vizitatori având tendinţa de a cheltui cu mult mai mult în medie decât alţi turişti, mai ales că evenimentele au atras mulţi turişti străini. Nu e surprinzător deci că impactul economic asupra turismului a scăzut în 2008. Dar cheltuiala medie ridicată din 2009 a menţinut impactul economic general care a fost chiar mai ridicat decât în 2008. Rezultă că numărul mai mare de turişti cu o putere financiară mai mare atraşi la Sibiu în 2009 de noua imagine culturală şi noile atracţii ale oraşului a atenuat la Sibiu efectele declinului în turism ca rezultat al crizei. Dacă adăugăm impactul vizitatorilor care au locuit la rude sau prieteni atunci constatăm că cheltuiala totală pentru turism la Sibiu s-a menţinut în jurul aceluiaşi nivel ca în 2007, în ciuda crizei economice. Aceasta s-a datorat în parte creşterii cheltuielilor de către oaspeţii hotelurilor dintre care mulţi stau acum în unităţi de cazare cu un standard de calitate mai ridicat mulţumită

39

dezvoltării bazei de cazare a oraşului pentru ECOC şi parţial datorită creşterii călătoriilor la rude şi prieteni (VFR). Cercetarea a arătat că mulţi dintre vizitatorii veniţi la Sibiu în 2009 au vizitat oraşul şi în 2007. Aceasta indică că Programul ECOC a avut un impact direct asupra fidelizării turiştilor (vizite repetate!) cu mulţi dintre cei reveniţi cazaţi la prieteni sau rude în locul unei cazări comerciale

Cheltuielile totale ale vizitatorilor inclusiv vizite la prieteni şi rude VFR

Cheltuieli totale ale turiştilor cazaţi în spaţii omologate(mil. euro)

%vizitatori VFR

Cheltuieli totale făcute de turiştii VFR (mil. euro)

Cheltuieli totale (mil. euro)

2007 25.6 26 8.5 34.1

200817.3 15 6.4 23.7

2009 21.4 31 13.7 35.1

Efectele asupra dezvoltării turismului

Este dificil să se separe impactul ECOC în sine, de o creştere generală a ofertei turistice din Sibiu, care probabil ar fi arătat unele creşteri de asemenea şi fără ECOC. Cu toate acestea, uitându-ne la ritmul de creştere, este clar că perioada de după 2007 a înregistrat o creştere substanţială în construcţia de hoteluri si alte facilitaţi de cazare.

În particular a fost o creştere puternică a numărului de hoteluri şi de locuri în însăşi oraşul Sibiu

Capacitatea de cazare în hoteluri în Sibiu, 2006-2009 conform statisticilor oficiale3

2006 2007 2009Unităţi 22 27 43camere 1072 1227 1988

Această creştere s-a reflectat şi în cadrul judeţului Sibiu şi asupra altor categorii de unităţi de cazare.

Capacitatea de cazare în judeţul Sibiu totală, 2006-2009 conform statisticilor oficiale

2006 2007 2009Unităţi 271 359 481camere 2316 3057 5039

Efectul general a fost o dublare a capacităţii de cazare din 2006. Vezi şi Anexa 3 pentru capacităţile neclasificate

3 Vezi nota din Anexa 3

40

% de creştere al ofertei de cazare 2006-2009

Tendinţele privind impactul economic al turismului sunt evidente din datele privind taxa turistică. Acestea arată clar că 2007 a marcat un pas gigantic înainte în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei turistice a oraşului şi contribuţia turismului la finanţele locale. Taxa turistică a crescut cu 70% între 2006 şi 2007 şi a rămas la acelaşi nivel ridicat în 2008 şi 2009. În ciuda căderii generale a turismului în România taxa hotelieră este încă cu 70% mai ridicată în prima jumătate a lui 2009 decât era în 2006. Aceasta arată că ECOC a fost un succes în stimularea unei schimbări calitative în dezvoltarea industriei turistice a oraşului.

Venituri din taxa hotelieră, 2005-2009

0,0020.000,0040.000,0060.000,0080.000,00

100.000,00120.000,00140.000,00160.000,00180.000,00200.000,00

ianu

arie

febr

uarie

mar

tie

april

ie

mai

iuni

e

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noie

mbr

ie

dece

mbr

ie

Tax

reve

nues

RO

N

20052006200720082009

0

20

40

60

80

100

120

140

hotel Total forme cazare% s

chim

bare

200

6-20

09

Unitaţi

Camere

41

Încasările din taxa hotelieră au scăzut mai ales în a doua parte a anului când efectele crizei economice au devenit acute. Chiar şi aşa cifrele preliminare arată că cifra de afaceri a unităţilor de cazare în 2009 a fost semnificativ peste nivelul din 2006 .

Venituri totale din taxa hotelieră 2005-2009

0,00200.000,00400.000,00600.000,00800.000,00

1.000.000,001.200.000,001.400.000,001.600.000,001.800.000,00

2005 2006 2007 2008 2009

Tax

reve

nues

(RO

N)

(datele pentru 2009 numai ianuarie - octombrie)

O parte a veniturilor unităţilor de cazare, mai ales hoteluri s-a datorat creşterii circulaţiei turistice dar o contribuţie importantă a avut-o creşterea categoriei unităţilor de cazare. În 2009 Sibiul are în plus 6 hoteluri de 4 sau 5 stele comparativ cu 2006, toate branduri.

Unităţile de cazare din Sibiu după categoria de încadrare

neclasificate 1* 2* 3* 4* 5* total2006 6 6 1 132008 5 9 1 152009 3 1 7 12 6 1 30

Pentru că multe hoteluri proiectate în legătură cu programul ECOC nu au devenit operaţionale decât în 2007 sau chiar numai în 2008, efectele majore ale ECOC asupra acestor unităţi s-au pierdut după anul Programului ECOC. Totuşi, nu numai că a crescut circulaţia turistică dar vizitatorii stau la categorii superioare de confort şi plătesc de aceea preţuri mai ridicate pentru cazare. Această imagine a început să se inverseze în 2009 prin efectele crizei, dar scăderea are acelaşi trend şi la nivel naţional.

Creşterea capacităţii de cazare în municipiul Sibiu a avut un impact şi mai mare în zona limitrofă (30 km distanţă).Creşterea în zona limitrofă a fost tot atât de puternică ca în oraş.

42

Efecte ale Programului ECOC

Cercetarea noastră a demonstrat clar că marea majoritatea a populaţiei consideră că Programul ECOC a avut un impact pozitiv asupra Sibiului. Cele mai frecvente efecte menţionate de respondenţi au fost o îmbunătăţire a imaginii oraşului, aducerea oraşului mai aproape de Europa, efectele economice şi îmbunătăţirea utilităţilor culturale.

Evaluare privind impactul Programului ECOC asupra Sibiului, 2009 (toţi respondenţii)

Majoritatea respondenţilor au fost de asemenea de acord că ECOC a creat mai multă

0

20

40

60

80

100

120

Îmbunătăţirea imaginii oraşului

A a dus maimulţi bani la Sibiu

Îmbunătăţirea utilităţilor culturale

Creşterea coeziunii sociale

Îmbunătăţirea calităţii vieţii

Mai aproapede Europa

43

coeziune socială în Sibiu şi a contribuit la îmbunătăţirea calităţii generale a vieţii. E un rezultat bun, mai ales ţinând cont de natura intangibilă a acestor efecte.

Este de asemenea semnificativ că aceste percepţii ale impactului au rămas puternice chiar şi în anii de după ECOC. În multe oraşe amintirea ECOC s-a şters rapid şi oamenii sunt departe de a-i vedea beneficiile. Dar Sibiul indică o relativ slabă scădere a aprecierilor privind impactul ECOC, ceea ce sugerează natura dramatică a schimbărilor în anumite domenii.

Evaluarea impactului asupra Sibiului 2007-2009

% acord 2007 2008 2009A îmbunătăţit imaginea Sibiului

98 92 94

A adus mai mulţi bani la Sibiu

94 82 78

A îmbunătăţit utilităţile culturale

89 79 78

A crea mai multă coeziune socială

67 62 65

A îmbunătăţit calitatea vieţii

53 61 52

A adus Sibiul mai aproape de restul Europei

85 86

Întrebaţi despre atenţia generată în mijloacele de media de ECOC, vasta majoritate a respondenţilor au fost de acord că oraşul s-a bucurat de o acoperire naţională şi internaţională ca rezultat al evenimentului. Rezultă că oamenii simt că s-a acordat mai multă atenţie Sibiului în 2007 şi mai apoi, dar acesta e normal dat fiind tendinţa mediilor internaţionale de a acorda atenţie noilor Capitale Culturale imediat ce anul ECOC s-a încheiat.

Mai multă atenţie acordată Sibiului în media internaţionale ca rezultat la ECOC?

2008 2009Da 83 76Nu 3 7Nu ştiu 14 17

Mai multă atenţie acordată Sibiului în media naţionale ca rezultat la ECOC?

2008 2009Da 76 61Nu 8 8Nu ştiu 17 31

Ca o apreciere generală a ECOC, 84% din cei chestionaţi în 2009 sunt de acord că oraşul a folosit bine programul ECOC, totuşi sunt puţin mai rezervaţi faţă de 2008

44

În general, credeţi că Sibiul a folosit bine oportunitatea de a fi Capitală Culturală Europeană în 2007?

% 2008 2009Da 86 84Nu 3 4Nu ştiu 11 12

Impresia privind impactul ECC tinde să fie mai puternic, pozitiv în rândul localnicilor. Aceasta nu e surprinzător ţinând cont că ei sunt în măsură să vadă şi să simtă schimbările din oraş. Aproape toţi localnicii sunt de acord ca ECOC a îmbunătăţit imaginea oraşului, a adus mai muţi bani în oraş şi a îmbunătăţit utilităţile culturale. Vizitatorii din afara oraşului a fost deseori mai puţin de acord, dar de regulă pentru că nu ştiau schimbările

Impactul ECOC 2007 după originea vizitatorilor

% acord total Sibiu Alta parte din

Transilvania

Altă parte din

Romania

Străini

A îmbunătăţit imaginea Sibiului 99,1% 95,4% 95,8% 88,7%A adus mai mulţi bani la Sibiu 86,3% 72,3% 77,5% 75,5%A îmbunătăţit facilităţile culturale 85,8% 79,0% 79,3% 79,2%A creat mai multă coeziune socială 69,2% 67,5% 57,3% 60,4%A îmbunătăţit calitatea vieţii 60,0% 56,4% 55,9% 44,2%A adus Sibiul mai aproape de restul Europei 90,1% 83,4% 86,0% 77,4%Credeţi că se acordă mai multă atenţie Sibiului în media naţionale ca urmare a ECOC

86,5% 80,7% 79,1% 61,5%

Credeţi că se acordă mai multă atenţie Sibiului în media internaţionale ca urmare a ECOC

63,3% 55,1% 57,7% 54,7%

In general, credeţi că Sibiul a folosit bine oportunitatea de a fi Capitată Culturală Europeană

91,9% 78,7% 82,8% 81,1%

Oamenii din afara Sibiului care au vizitat Capitala Culturală Europeană în 2007 sunt mai pozitivi în apreciere decât cei care nu au vizitat-o. Aceasta arată un efect puternic privind îmbunătăţirea imaginii oraşului şi va face ca vizitatorii să fie mai pozitivi privind Sibiul în viitor. În particular, aceia care au vizitat Sibiul în 2007 au fost mult mai dispuşi să aprecieze impactul privind coeziunea socială a evenimentului decât ceilalţi vizitatori.

45

Şi-au îmbunătăţit imaginea asupra Sibiului după vizita la programele ECOC?

Aţi participat la unul din evenimentele din 2007?

Total

Da NuA îmbunătăţit imaginea Sibiului

Da 99,2% 93,7% 97,1%Nu 2,1% ,8%Nu ştiu 0,8% 4,2% 2,1%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

Apreciaţi că ECOC a adus mai mulţi bani la Sibiu?

Aţi vizitat Sibiul in 2007? TotalDa Nu

A adus mai mulţi bani la Sibiu

Da 77,1% 67,0% 74,7%Nu 2,8% 0,9% 2,4%Nu ştiu 20,1% 32,1% 22,9%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

S-a constatat o diferenţă semnificativă între impactul perceput privind coeziunea socială la ECOC şi dacă respondenţii au fost sau nu la Sibiu în 2007.

ECOC a creat mai multă coeziune socială?

Aţi vizitat Sibiul in 2007? Total Da Nu

A creat mai multă coeziune socială

Da 63,4% 48,1% 59,8%Nu 8,2% 5,6% 7,6%Nu ştiu 28,4% 46,3% 32,6%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

Sibiul a folosit bine oportunitatea de a fi Capitala Culturala Europeana?

Aţi vizitat Sibiul in 2007?

Total Da Da

In general, credeţi că Sibiul a folosit bine oportunitatea de a fi Capitală Culturală Europeană

Da 86,8% 71,6% 83,2%Nu 2,0% 2,8% 2,2%Nu ştiu 11,2% 25,7% 14,6%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

46

Aceia care au vizitat Sibiul şi în 2007 şi-au manifestat mai mult acordul decât ceilalţi că Sibiul a crescut. Rezultă că îmbunătăţiri s-au realizat nu numai în timpul anului ECOC ci şi în continuare de atunci.

S-a îmbunătăţit Sibiul ca destinaţie turistică din 2007 comparativ cu vizita precedentă din 2007?

Aţi vizitat Sibiul in 2007? Total Da Nu

Credeţi că Sibiul s-a îmbunătăţit ca destinaţie turistică din 2007

acelaşi 16,9% 9,2% 15,0%

Mai bine 33,4% 22,9% 30,9%Mai rău 32,6% 25,7% 30,9%Nu ştiu 17,1% 42,2% 23,1%

Total 100,0% 100,0% 100,0%

Imaginea Sibiului

Imaginea Sibiului a rămas constant pozitivă din 2007. Forţa imaginii sale ca un oraş cu istorie, cultură şi artă a crescut uşor ca şi imaginea sa ca oraş european.

Elemente ale imaginii pentru Sibiu, 2007 şi 2009 toţi respondenţii

Este evident că imaginea Sibiului pentru o gamă largă de elemente nu este la fel de puternică pentru vizitatorii străini ca pentru cei români, care au putut fi în oraş şi înainte. Vizitatorii străini sunt mai puţin înclinaţi să menţioneze Sibiul ca oraş european, dar pe de altă parte sunt la fel

0 20 40 60 80 100

Nesigur

Cumpărături

Oraş muncitoresc

Viaţa de noapte

Evenimente spectaculoase

International

Dinamic

Ceva pentru fiecare, oricine

Oras european

Multicultural

Cultură si artă

Prietenos

Istoric

%

20092007

47

inclinaţi ca românii în a aprecia oraşul ca unul prietenos, istoric, oraş al culturii şi artei ceea ce arată impactul pozitiv al ECOC şi a altor dezvoltări recente.

Elemente ale imaginii Sibiului după originea vizitatorilor 2009

Sibiu Alta parte din

Transilvania

Altă parte din

Romania

Străini

International 43,9% 47,9% 41,5% 36,5%Cultură şi arta 69,1% 66,2% 68,4% 67,9%Prietenos 61,8% 63,1% 65,3% 66,0%Oraş european 63,1% 55,7% 60,1% 43,4%Multicultural 56,8% 53,8% 57,1% 49,1%Shopping 24,8% 25,6% 24,1% 9,4%Oraş muncitoresc 31,2% 21,5% 22,1% 13,2%Nesigur 11,2% 11,9% 3,8% 13,2%Viaţa de noapte 30,3% 37,8% 28,7% 26,4%Dinamic 40,7% 41,7% 43,4% 39,6%Istoric 83,4% 81,5% 88,7% 88,7%Ceva pentru fiecare 52,9% 53,1% 56,8% 62,3%Evenimente spectaculoase

46,2% 45,6% 50,7% 47,2%

Vizitatorii cu o ocupaţie legată de cultură au fost mai dispuşi ca alţi respondenţi să fie de acord că Sibiul are o imagine culturală

Imaginea culturală a Sibiului după ocupaţie (% acord )

De remarcat că imaginea Sibiului ca un oraş cu o mulţime de evenimente a fost mai puternică printre cei mai tineri decât printre cei mai în vârstă. Cei cu vârsta între 30 şi 50 de ani au fost mai puţin dispuşi să fie de acord. Aceasta poate indica faptul că Sibiul nu oferă în materie de

60,0%

62,0%

64,0%

66,0%

68,0%

70,0%

72,0%

74,0%

76,0%

78,0%

Ocupaţie culturală Alţi vizitatori

48

evenimente la fel de multe ca pentru cei cu familii tinere sau ca pentru cei din alte grupe de vârstă.

Imaginea Sibiului ca un oraş cu o mulţime de evenimente pe grupe de (% acord )

Imaginea Sibiului comparativ cu alte destinaţii culturale din Europa s-a îmbunătăţit de asemenea, reflectând calitatea crescută a ofertei turistice. Scorul relativ ridicat pentru Sibiu ca o destinaţie turistică culturală este mai ales consecinţa respondenţilor români – Sibiul având un scor mai mic relativ la alte oraşe europene din partea vizitatorilor străini.

,0%

10,0%

20,0%

30,0%

40,0%

50,0%

60,0%

70,0%

80,0%

90,0%

15 saumai tineri

16 - 19 20 - 29 30 - 39 40 - 49 50 - 59 60 sau mai mult

49

Imaginea Sibiului ca o destinaţie culturală (cercetări ATLAS 2007 and 2009)

0 10 20 30 40 50 60

PortoPecs

GlasgowEdinburgh

WarsawStockholm

LinzRiga

HelsinkiBelgradeLiverpool

CopenhagRotterdam

DublinLisbon

LuxemburBrussels

BudapestIstanbulMoscow

FlorenceBerlin

BarcelonaMadridPrague

AmsterdaVeniceVienna

SibiuLondon

RomeAthens

Paris

%

20092007

De remarcat că sunt relativ mici diferenţe în cotarea Sibiului ca destinaţie culturală funcţie de originea vizitatorilor. Ne-am fi putut aştepta ca rezidenţii să aprecieze mai bine decât străinii propriul oraş, dar de fapt vizitatorii din străinătate au fost mai dispuşi să vadă Sibiul ca pe destinaţie culturală de top comparativ cu alte oraşe europene.

50

Sibiul ca una din cele cinci destinaţii de top după originea vizitatorilor in 2009

Respondenţii cu o ocupaţie culturală au avut de asemenea tendinţa să noteze mai bine Sibiul ca destinaţie culturală decât alţi vizitatori.

Sibiu ca una din cele cinci destinaţii de top după ocupaţia culturală a respondenţilor 2009

După rezultatele cercetărilor ATLAS în alte părţi ale Europei, Sibiul punctează mai puţin, căci mulţi oameni din afara României nici măcar nu au auzit de oraş. Din această perspectivă, faptul că Sibiul a obţinut în 2008 la fel de multe voturi ca Linz (capitală culturală în 2009) şi Pecs (capitală culturală în 2010) poate fi privit ca un rezultat foarte bun. Rezultatele preliminare ale cercetărilor ATLAS pentru 2009 indică faptul că Sibiul se menţine deasupra Pecs şi Linz deşi ultimele tocmai erau în campanii de media legate de statutul de capitală culturală

,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

40,0%

Sibiu Altă parte dinTransilvania

Altă parte dinRomania

Străini

,0%

5,0%

10,0%

15,0%

20,0%

25,0%

30,0%

35,0%

40,0%

Ocupaţie culturală Altă ocupaţie

51

Poziţionarea Sibiului ca o destinaţie culturală în 2008 (cercetări ATLAS în alte oraşe europene).

0 10 20 30 40 50 60 70

LinzPecs

Sibiu/HermanstadOporto

LuxemburgWarsawGlasgowLiverpoolBelgrade

EdinburghStockholm

DublinHelsinki

BrusselsBudapest

LisbonIstanbul

MoscowMadridVienna

BerlinAmsterdam

FlorencePragueVeniceAthens

BarcelonaLondon

RomeParis

%

Comparând cu rezultatele cercetărilor ATLAS în alte părţi ale Europei este clar că Sibiul a avut un impact pozitiv din partea ECOC şi în afara României. Mai ales în 2007 imaginea Sibiului a crescut foarte mult, mai ales datorită valorii noi a unei destinaţii europene expuse în zona media internaţională (a fost o plângere în Luxembourg în 2007, pentru că a existat percepţia că Sibiul a obţinut mai multă acoperire media cu un buget de marketing mai mic decât cel asigurat de Luxembourg). Chiar dacă Sibiul nu a fost cotat la fel de sus ca în precedenta cercetare ATLAS el are totuşi un scor mult mai mare decât înainte de Programul ECOC

52

Imaginea Liverpoolului, Luxemburgului şi Sibiului ca destinaţie turistică în cercetările ATLAS în Europa

0

1

2

3

4

5

2006 2007 2008

%

LiverpoolLuxemburg

Sibiu

Impactul cultural

Programul ECOC a dat un impuls substanţial sectorului cultural al oraşului. Vizitele culturale nu numai că au crescut în anul 2007 dar au continuat să crească începând de atunci. Publicul atracţiilor culturale majore ale oraşului s-au triplat din 2007.

Evoluţia publicului atracţiilor majore ale oraşului (număr)

Conform lui Corneliu Bucur, director al Muzeului ASTRA, Programul ECOC a condus la un boom al numărului de vizitatori, ceea ce a condus la nevoia introducerii unui program de vizitare lărgit, cu un orar de vizitare intre 10 şi 03. Un sistem special de lumini a fost instalat pentru a permite şi vizitele în cursul nopţii. Creşterea numărului de vizitatori la Muzeul Brukenthal a continuat şi în 2008 şi 2009. Aceasta pare să indice că Programul ECOC a avut ca efect creşterea atenţiei pe care muzeele sibiene au acordat-o pieţei turistice interne. În 2009 numărul total de vizitatori la principalele muzee ale oraşului a atins aproape 700000.

53

2006 2007 2008 20090

250005000075000100000125000150000175000200000225000250000275000300000325000350000375000

Vizitatori la muzee în Sibiu, 2009

Muzeul Număr vizitatori 2009

Muzeul National Brukenthal 366410CNM ASTRA 297190Muzeul de icoane pe sticla, Sibiel 12730TOTAL 676330

Internaţionalizarea muzeelor din Sibiu a continuat, cu o expoziţie de lucrări din colecţia Muzeului Brukenthal la Paris din septembrie 2009 până în ianuarie 2010 cu atragerea a 200000 de vizitatori. Schimbul de lucrări cu Parisul a consolidat, fără îndoială, atractivitatea ofertei muzeului din Sibiu.

La nivel naţional, vizitele la muzee au scăzut cu 20 de procente în 2009 faţă de 2008 iar frecventarea cinematografelor a scăzut cu 17 la suta. Participarea la spectacole de teatru a scăzut cu 15 la sută faţă de 2008. Acest lucru contrastează cu imaginea de la Sibiu, în care participarea la manifestările culturale a continuat să crească în 2009.

În contrast cu creşterea vizitelor la atracţiile majore, perioada de post ECOC a înregistrat o încetinire semnificativă a finanţării evenimentelor culturale. Impulsul dat de calendarul cultural al oraşului de către ECOC a fost clar, cu peste 1400 de evenimente puse în scenă. Cu toate acestea, acest impuls nu a fost menţinut în 2008, care a văzut mai puţin de 300 de evenimente. Au fost o serie de evenimente recuperate în 2009, dar în climatul actual de finanţare din sectorul public este puţin probabil că oraşul poate menţine nivelul din 2007.

Evenimente culturale la Sibiu, 2007-2009 după www.sibiu.ro

2007 2008 2009Luna Număr de evenimente

Ianuarie 56 22 37Februarie 56 38 53Martie 100 54 70Aprilie 92 38 63Mai 166 53 67Iunie 145 53 53Iulie 158 11 66August 368 9 45Septembrie 165 4 15Octombrie 81 4 26Noiembrie 33 4 20Decembrie 27 7 22Total 1447 297 537

54

Impactul asupra afacerilor

Aşa cum indică interviurile cu actorii locali (vezi mai jos), ECOC a avut un impact semnificativ asupra economiei oraşului, atât în 2007 cât şi în continuare. Datele privind cifra de afaceri a economiei locale, în 2006 şi 2007 arată că a existat o creştere de aproape 10% în 2007.

Impactul economic al ECOC – 2006 comparat cu 2007

Cifra de afaceri a economiei locale

€ 2006 € 2007 % creştere

Producţia şi servicii culturale

9,398,786 10,109,335 7.6

Hoteluri şi pensiuni 5,078,987 5,612,280 10.5Restaurante şi baruri 16,162,843 17,439,708 7.9Agenţii de turism 3,118,924 3,546,216 13.7Companii de transport 24,210,094 26,848,994 10.9Închirieri 3,654,337 3,946,684 8Total 61,623,971 67,503,217 9.5Sursa : Nistor (2008) Programul ECOC 2007 a coincis şi cu o creştere cu 50% a numărului de pasageri ai aeroportului. Această rată de creştere a fost menţinută şi în 2008

Număr de pasageri şi zbori pe aeroportul din Sibiu

anul Număr pasageri Număr zboruri2006 73,103 3,8202007 112,077 5,014 2008 165,057 5,995

55

Impactul asupra principalilor actori4 locali

În scopul de a măsura impactul evenimentului asupra actorilor interesaţi în şi în jurul Sibiului, au fost organizate interviuri cu reprezentanţi ai un număr de actori cu interese majore.

Dintre aceste interviuri, 48 au avut loc în oraşul Sibiu, 10 în regiunea din jurul Sibiului, şi 15 în restul ţării. Principalele grupuri de interviu au fost: agenţii de turism şi touroperatori, sectorul bancar şi de asigurări, mass-media, hoteluri şi restaurante, întreprinderi şi organizaţii de turism. Interviurile au acoperit principalele aspecte ale percepţiilor părţilor interesate în ceea ce priveşte ECOC şi a impactului acesteia:

1. Stabilirea imaginii subiectului despre Programul Sibiu Capitala Culturala 2007, aprecierea sa privind modul de valorificare al acelui eveniment in 2008, 2009 şi în continuare 2. Cum se simte afectat de faptul că Sibiul este o „destinaţie turistică”: este afectată activitatea profesională, viaţa personală, imaginea sa, egou-ul…3. Percepţia sa privind punctele slabe ale destinaţiei turistice Sibiu: ce crede că ar trebui făcut pentru potenţarea / îmbunătăţirea „Sibiului ca destinaţie turistică”4. Dezvăluirea disponibilităţii subiectului de a se implica în dezvoltarea Sibiului ca o destinaţie turistică, măsura în care doreşte să se implice în viitor

Transcrierea acestor interviuri este prezentată în Anexa 6. Analiza lor s-a făcut respectând zonarea după cazare, iar codificarea răspunsurilor s-a făcut după domiciliul respondenţilor

Codurile pentru răspunsurilor la interviu

Locul Sibiu SZona Sibiului AÎn altă parte din România R

Domeniu Agent de turism, agenţie de turism TABănci sau asigurări BMedia MAfaceri şi altele C

Şi analiza interviurilor sprijină puternic rezultatele cantitative ale sondajelor, indicând că majoritatea respondenţilor au o opinie pozitivă privind Programul ECOC atât pe termen scurt sau lung. O serie de elemente s-au desprins ca fiind împărtăşite de majoritatea diferiţilor participanţi din grup.

Imaginea Sibiului

Se constată o opinie larg împărtăşită că Programul ECOC a pus Sibiul pe hartă, nu numai la nivel naţional dar şi la cel internaţional. Cele mai frecvente remarci au fost:

Un alt aspect pozitiv care rezultă în urma Programului Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007 este creşterea vizibilităţii municipiului Sibiu atât pe plan naţional cât şi internaţional prin intermediul unor evenimente culturale de cea mai înaltă clasă.. SB

4 stakeholders folosit cu sensul de actori ai destinaţiei turistice

56

Oraşul nostru a fost promovat si s-a creat o imagine foarte buna despre acesta. Consider că şi împrejurimile Sibiului au beneficiat de pe urma programului, devenind cunoscute şi căutate tot mai mult de cei dornici de o vacanta relaxanta la aer curat ST

Statutul de Capitala Culturala Europeana a adus o imagine pozitiva Sibiului la nivel internaţional. STA

Imaginea impactului nu a fost exclusiv externă dar şi internă, în ţară:

Bineînţeles ca imaginea lăsata este una buna, deoarece Sibiul s-a afirmat prin istoria sa şi aerul medieval care persistă parcă, prin frumuseţea locurilor, prin oamenii primitori, etc., ceea ce a stârnit curiozitatea multor europeni, aducându-i aici în 2007. Cred ca acest program a fost exploatat la maxim aducând multe beneficii Sibiului şi locuitorilor oraşului. Am participat la multe evenimente organizate in anul 2007 în Sibiu şi am fost plăcut surprinsă de seriozitatea organizatorilor şi de ideile extraordinare. AB

Acest tip de remarci reflectă sentimentul de mândrie creat şi îmbogăţit prin îmbunătăţirea imaginii oraşului (vezi mai jos) ca şi nevoia de implicare mai mare simţită ca urmare a rezultatelor din 2007.

Mai mult turism

Unul din rezultatele imediate ale vizibilităţii crescute a Sibiului a fost un flux mai mare de turişti români şi străini. Unul din comentarii a fost simplu:

A crescut semnificativ numărul de turişti atât din tara cat si din străinătate; SB

Industria turismului din Sibiu a beneficiat:

O creştere mare a numărului de turişti din ţară şi mai ales din străinătate. SB

Impactul a fost simţit nu numai în oraş dar şi în zona înconjurătoare:

Programul Sibiu capitală culturală europeană în 2007, a fost cea mai buna ocazie de a-şi arata valorile şi totodată istoria. In Sibiu şi de asemenea în împrejurimile Sibiului găsim multe lucruri care atrag într-un mod sau altul turiştii, atât prin faptul că se mai păstrează un pic din tradiţie cât şi prin minunatele împrejurimi. AB

Cred că aceasta oportunitate a fost valorificată pe deplin, a adus foarte mulţi turişti, oameni de cultură, atât in oraşul Sibiu, dar şi în împrejurimile acestuia. AB

Impactul Programului ECOC asupra creşterii turismului s-a simţit nu numai în 2007 dar şi în 2008 şi 2009:

Faptul că în Sibiu au venit turişti în anii următori (2008 si 2009) se datorează în mare parte imaginii pe care au dus-o acasă cei care au fost vizitatori în anul 2007 SC

Unul dintre motivele pentru care Sibiul a atras mai mult turiştii străini se datorează faptului că oraşul a fost acum introdus pe hărţile europene şi internaţionale de turism, în mare parte datorită impactului ECOC. Faptul că Sibiul a fost desemnat de revista Forbes ca fiind una dintre destinaţiile de top la nivel mondial nu a scăpat respondenţilor interviurilor:

Cred că nu trebuie uitat faptul că fosta capitală culturală europeană în 2007 se află pe lista celor mai atractive destinaţii de vacanta. STA

57

Impactul economic

Creşterea turismului a stimulat economia locală iar impactul a fost evident pentru toţi actorii.

Din desfăşurarea acestui eveniment au înregistrat beneficii in principal unităţile hoteliere, restaurantele si magazinele, deoarece au cunoscut creşteri semnificative ale vânzărilor. SC

In primul rând, faptul ca Sibiul a fost Capitala culturală a Europei in 2007 a însemnat crearea locului meu de munca. STA

în plus, din punct de vedere economic oraşul a beneficiat de atragerea de fonduri de la Uniunea Europeană, finanţări externe de la alte instituţii, dar si de fonduri alocate de la guvern pentru dezvoltarea Sibiului: STA

Efectele economice s-au simţit direct în ceea ce priveşte cifra de afaceri a afacerilor locale care a crescut, in special cele legate de turism, dar sunt, de asemenea, dovezi ale efectelor considerabile induse de cheltuielile legate de ECOC, de exemplu pentru bănci şi alte servicii în oraş:

în calitatea mea de branch manager al unei instituţii financiar bancare … că au crescut rulajele şi implicit profitul companiilor ce activează în sectorul HORECA.SB

Această realitate, Sibiu destinaţie turistică, a adus beneficii pe plan profesional deoarece mulţi oameni din sfera afacerilor naţionale şi internaţionale şi-au făcut depozite la noi, având încrederea că se vor întoarce curând pentru a deschide o afacere în Sibiu.SB

Efectele economice s-au simţit nu doar în termeni de cifră de afaceri, care pentru afacerile locale a crescut, dar şi prin creşterea de către organisme publice şi prívate a investiţiilor în oraş.

Sibiul a beneficiat de fonduri interne şi internaţionale, fapt care a dus la îmbunătăţirea tuturor condiţiilor de viaţa, inclusiv la îmbunătăţirea ofertelor turistice şi la asigurarea unui cât mai variat program cultural şi artistic care a atras foarte mulţi turişti SB

Impactul cultural şi social

Mulţi respondenţi au subliniat că impactul Programului ECOC a fost mai larg, nu numai economic:

Sibiu Capitală Culturală Europeană a avut un impact puternic in 2007 din toate punctele de vedere dar mai ales din punct de vedere social, cultural si economic.. SB

Programul Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007 a fost gândit astfel încât sa ofere oportunitati pentru probleme de incluziune şi coeziune sociala, educaţie, turism, patrimoniu şi regenerare urbană la toate nivelurile. Programul pune cultura în centrul vieţii oraşului şi căuta în ea inspiraţie pentru a conduce comunitatea spre viitor. AB

In particular, oportunităţile create de programul cultural extensiv au fost apreciate de un număr mare de actori:

Atât evenimentul CCE 2007 cât şi anul 2008 mi-au oferit ocazia atât mie cât şi celorlalţi locuitori ai oraşului să vizionam spectacole si evenimente culturale care altfel nu ar fi fost prezente în Sibiu ( ex: Filarmonica din Viena).SB

In general sunt mulţumită de activităţile culturale care au loc în Sibiu. De exemplu, Sala Talia, în care e concert în fiecare joi. Vara e plina de festivaluri, piese de teatru.SB

58

teatrul şi cinematografia au fost la înălţime în aceea perioadă; oraşul a crescut ca şi valoare cultura, SB

au avut loc şi foarte multe manifestări artistice care i-au dezvoltat posibilităţile culturale formându-se legături cu alte oraşe şi cu alte personalitati importante ale culturii universale. SC

Faptul că Programul ECOC a pus în lumină diversitatea culturală a oraşului a fost văzut tot ca un factor pozitiv:

A fost un an în care Sibiul a prezentat Europei diversitatea sa culturală, lingvistică şi religioasă şi modul în care aceasta diversitate dăinuie încă de la întemeierea cetatii germane in secolul XI.SB

Renovare

Un element hotărâtor în îmbunătăţirea imaginii oraşului a fost renovarea oraşului vechi. Aceasta a fost o măsură apreciată de un număr mare de actori, nu numai pentru efectul economic sau turistic dar şi pentru îmbunătăţirea calităţii generale a vieţii.

programul Sibiu Capitală Culturală a fost benefic din mai multe puncte de vedere, în primul rând s-au efectuat investiţii masive în conservarea, renovarea şi punerea în evidenţă a centrului istoric; s-au atras o serie de investiţii care au dus la dezvoltarea turismului, atât în Sibiu cât şi în împrejurimi. ST

Cu doi ani înainte de desfăşurarea acestui program, în 2005 şi 2006, în Sibiu s-au desfăşurat activitati intense de renovare. S-au modificat faţadele clădirilor din Piaţa Mare, Piaţa Mica, strada Cetatii, a fost renovată Sala Thalia şi s-au desfăşurat lucrări de reamenajare în Parcul Tineretului şi Parcul Astra. SC

După ce renovările s-au finalizat, Sibiul a recăpătat viaţă...sau cel puţin aşa mi se pare mie.. ST

Datorită acestui program, autorităţile au făcut o serie de lucrări incluzând: reabilitarea centrului istoric, renovarea clădirilor importante din punct de vedere turistic, repararea străzilor oraşului etc.ST

Aceste investiţii au avut un impact semnificativ nu numai în oraş dar şi în alte locuri din judeţ:

Mari investiţii pentru conservarea, renovarea şi luminarea centrului istoric, au fost atrase un număr de investiţii care au condus la dezvoltarea turismului atât în Sibiu dar şi în împrejurimi. SB

Mândrie în oraş

Vizibilitatea crescută a oraşului şi restaurarea unor repere din cele mai prestigioase, de asemenea, în mod clar au avut un impact asupra mândriei că cetăţenii din Sibiu aparţin oraşului lor

Sunt sibian şi, în timp, mi-am dezvoltat o sensibilitate aparte pentru tot ceea ce ţine de „oraşul meu”. Faptul că Sibiul a fost numit Capitală Culturală Europeană alături de Luxemburg este un motiv de mândrie. Totodată, imaginea sa aduce o potenţiala bila albă în urna României. SB

Având in vedere faptul că în Sibiu m-am născut şi este oraşul meu de suflet am fost mandră de faptul că i s-a acordat o şansa atât de mare de a fi recunoscut pe plan

59

internaţional. Pentru mine Sibiul este un oraş cu puternic potenţial şi avem cu ce ne mândri, SB

A fi de la Sibiu a fost brusc un element de mândrie, mai ales că oraşul nu a fost recunoscut numai la nivel naţional, dar şi la nivel european. Faptul că oamenii din alte părţi ale lumii au considerat că Sibiul a meritat să fie vizitat a avut un rol important în stimularea mândriei locale:

nu de mult timp am citit într-o revistă, nu mai ştiu exact în care, că Sibiul este printre oraşele de top ale Europei care merită a fi vizitate, situându-se undeva pe locul 8 dacă nu mă-nşel... pentru acest fapt ar trebui să fim mândrii de Sibiul nostru SB

Am văzut in Cluj oameni purtând şepci si tricouri cu inscripţia „Sibiu – Capitala Culturala Europeana” si atunci m-am bucurat. SC

Aprecierile din afară au crescut şi respectul localnicilor pentru ceea ce a reuşit oraşul lor:

Ca locuitor al acestui oraş sunt impresionat cât de bine s-a dezvoltat . SB

am câştigat un sentiment de mândrie, un fel de: iată că se poate şi aici, se poate realiza ceva bun, ceva de calitate, iată că suntem apreciaţi şi între oraşele din ţară, şi din afara ei SB

Transformare

Mândria renăscută a locuitorilor Sibiului a fost de asemenea o reflectare a convingerii că ceva important s-a întâmplat şi a transformat oraşul.

s-a schimbat mult în ultimul timp, în mare parte datorita marelui eveniment desfăşurat în 2007. SB

După părerea mea cred că BCR Sibiu a avut parte doar de beneficii în urma acestei nominalizări deoarece anul 2007 a fost un impuls pe care Sibiul a ştiut să îl fructifice la maxim, atât pe plan cultural dar şi pe planul creşterii vizibilităţii Sibiului, ca locaţie culturală, turistică şi nu în ultimul rând economicăSB

Efectul imediat, dar şi pe termen lung al acestui program a fost transformarea oraşului nostru intr-un pol de atracţie turistica STA

Transformarea oraşului a avut o serie de efecte mai largi, culturale şi sociale dar şi economice.

Sibiul, în aceste condiţii oferă mult mai multe posibilităţi tinerilor care hotărăsc sa rămână în acest oraş şi nu numai tinerilor. SC

populaţia Sibiului a suportat şi ea o schimbare a ritmului de viaţa care a devenit mult mai intens, mai concentrat, străzile devenind mai aglomerate SC

În termeni simpli, a existat sentimentul că Sibiu a devenit mai european şi cosmopolit:

Am observat anul acesta că oraşul este vizitat de turişti (spanioli, italieni), pare să fie cosmopolit orasul.SB

Viaţa mea personala s-a schimbat în sensul că în timpul meu liber plimbându-mă pe centrul Sibiului am observat diferiţi oameni din diferite colţuri ale lumii, cu obiceiurile lor, maniera de a se comporta şi am fost încântată de a cunoaşte şi alte naţii ale acestei lumi, SB

60

Nu numai oamenii care au venit în oraş s-au schimbat dar şi actorii locali au simţit că oraşul în sine a câştigat o mai mare capacitate de a genera iniţiative majore

Acest program a ajutat la dezvoltarea pieţei de organizări de evenimente si a scos in evidentă capacităţile organizatorice ale companiilor din acest domeniu SC

Rolul autorităţilor locale

Mai mulţi actori intervievaţi au relevant rolul important pe care l-a jucat administraţia locală în desfăşurarea cu succes a Programului ECOC.

La nivel local, din punctul meu de vedere autorităţile locale s-au implicat foarte mult, au reuşit să atragă fonduri şi să le gestioneze cât mai eficient, totul în interesul comunităţii şi al oraşului. Ceea ce a fost foarte vizibil în ochii locuitorilor a fost renovarea centrului istoric lucru care altfel nu s-ar fi întâmplat foarte curand.SB

Evenimentul din 2007 a fost foarte bine gestionat de către autorităţile locale din Sibiu; AB

O bună parte din succes a fost atribuită conducerii administraţiei locale, în particular primarului:

Pot spune ca am fost implicată la decizii care au influenţat Sibiul prin faptul că mi-am exprimat punctul de vedere în ceea ce priveşte alegerea unui primar al oraşului. ST

Un alt avantaj de care s-a bucurat oraşul nostru este acela că s-a beneficiat de fonduri importante din partea Guvernului, Ministrului Culturii şi de fonduri din partea Germaniei, ca urmare a demersurilor primarului Klaus Johannis. ST

Sibiu şi România

Un număr de respondenţi au subliniat că ECOC nu a fost un avantaj numai pentru Sibiu ci pentru întreaga ţară. Pentru că Programul ECOC s-a desfăşurat imediat ce România a devenit membră a UE, ECOC a avut efectul de a pune România sub reflectoare şi a contribuit la schimbarea imaginii ţări ca întreg.

De asemenea imaginea Sibiului a devenit un catalizator potenţial pentru România. Nimeni nu vorbeşte de Sibiu fără a menţiona şi ţara căreia îi aparţine. SB

Ceea ce s-a urmărit prin acest program a fost îmbunătăţirea imaginii naţionale si mai ales internaţionale a Sibiului, atragerea vizitatorilor, îmbunătăţirea legăturilor sociale ST

Sibiu – capitala culturala europeana 2007” este cel mai important proiect cultural din Romania. STA

consider că evenimentul Sibiu CCE 2007 a reprezentat un punct pozitiv atât pentru oraş cât şi pentru întreaga ţară. Am observat că cei care vin în centru ştiu întâi de Sibiu CCE şi mai apoi afla alte informaţii despre Romania STA

Sunt sigură ca prin acest program cultural european, România a devenit mult mai cunoscută.. AB

Efectele naţionale ale ECOC au fost apreciate nu numai de respondenţi din Sibiu dar şi din alte părţi, inclusiv din Bucureşti.

acest program a reprezentat o mare şansa oferita Sibiului şi implicit României de a arata o noua imagine, alta decât cea cunoscuta pana acum celor din afara graniţelor. Totodată, nu trebuie omise multiplele beneficii economice si culturale, şi aici mă refer la fondurile

61

atrase în dezvoltarea infrastructurii, valorificarea obiectivelor turistice şi în creşterea sentimentului de apartenentă culturală. RB

A fost cel mai bun lucru posibil atât pentru Sibiu cât şi pentru Romania. RB

Imaginea nouă a Sibiului a fost pusă în contrast, de unii respondenţi cu vechea imagine a ţării în unele părţi ale Europei:

Trebuie îmbunătăţită imaginea de ţară şi stabilit echilibrul între Sibiu şi România, şi în acelaşi timp distincţia, pentru ca Sibiul trebuie promovat ca destinaţie turistică. Noi trebuie să îmbunătăţim imaginea ţării ori de cate ori avem posibilitatea. Am rămas cu un gust amar când am fost anul trecut în Viena la Institutul Cultural Roman, acolo am văzut poze făcute de români despre români, în care erau poze numai cu ţigani şi mizerie, deci ei promovau o imagine foarte proastă despre ţara noastră. SB

Provocări viitoare

Deşi vasta majoritate a aprecierilor a fost pozitivă în ceea ce priveşte impactul Programului ECOC au fost şi rezerve privind multiplele probleme care trebuie rezolvate ca să se elimine punctele slabe ale oraşului. Cea mai importantă menţiune a fost cea referitoare la lucrările care trebuie făcute pentru infrastructura oraşului:

Principalul punct slab la care mă gândesc în acest moment este infrastructura slab dezvoltată a Sibiului, faptul că nu există încă centuri ocolitoare SB

Punctele slabe în destinaţia turistică Sibiu sunt în special sistemul infrastructurii SC

O analiză atentă pune în evidenţă că principala slăbiciune este cea legată de utilităţile stradale şi locurile de parcare.

Cred ca un punct slab al Sibiului atât ca oraş cât şi ca destinaţie turistică sunt străzile înguste ceea ce îngreunează traficul. O altă problemă ar fi lipsa locurilor de parcare SB

Alte comentarii au vizat nevoia de îmbunătăţire a turismului şi a produselor de leisure:

Cred că Sibiul are nevoie de mai multe mijloace de divertisment cum ar fi: un parc de distracţii, mai multe ştranduri, spaţii amenajate pentru diferite activităţi sportive, etc. SB

Schimbările produse de Programul ECOC nu au fost întotdeauna percepute ca pozitive: un număr de respondenţi au menţionat creşterea preţurilor iar alţii s-au plâns de pierderea atmosferei liniştite a oraşului.

preţurile s-au mărit la terase, baruri, sunt preţuri de turişti, nu de localnici. SB

Nu vreau să fie promovat Sibiul ca oraş comercial, dar să-şi păstreze spiritul medieval SB

Un domeniu potenţial de îmbunătăţire a vizat schimbarea atitudinii unor cetăţeni, care nu sunt consideraţi suficient de civilizaţi şi politicoşi să primească turişti

Un punct slab e că nu sunt toţi civilizaţi. SB

Pentru a contribui la îmbunătăţirea imaginii Sibiului, locuitorii ar trebui să dea dovadă de mai multă civilizaţie. Din păcate acesta este unul dintre cele mai importante lucruri ST

şi anume să fim mai civilizaţi! ST

62

Şi alte aspect ale oraşului au fost considerate în contradicţie cu imaginea pozitivă a Programului ECOC :

In centrul oraşului găseşti un coş de gunoi la tot pasul ST

Problema cu câinii vagabonzi şi cu cerşetorii trebuie rezolvată, SB

Şi alte probleme de termen lung au fost menţionate:

Cred ca Sibiul a acumulat o serie de datorii în 2007 şi acest lucru presupune taxe şi impozite mai mari pentru locuitorii oraşului. STA

Au fost menţionate şi probleme privind echilibrul noilor dezvoltări ale oraşului. Cu toate că actorii chestionaţi au fost în general bucuroşi de renovările făcute în oraş unii se simt frustraţi de lipsa de îmbunătăţirilor în alte părţi ale oraşului.

Aprecieri generale ale interviurilor

În general imaginea arată că actorii locali intervievaţi au fost bucuroşi de Programul ECOC şi efectele sale. Impactul economic şi creşterea turismului au fost remarcare atât de cei din domeniu cât şi de ceilalţi respondenţi.

Este de asemenea cert că evenimentul a avut un impact semnificativ privind imaginea oraşului. Rezidenţii Sibiului au devenit conştienţi că sunt larg cunoscuţi şi aceasta i-a făcut să se simtă mândri ca sibieni. Au simţit că oraşul a avut realizări substanţiale în 2007 şi au atribuit o mare parte din succes conducerii municipalităţii şi primarului.

Aceste sentimente au fost regăsite şi la respondenţii din afara Sibiului. Actorii din jurul Sibiului au subliniat că întreaga regiune a beneficiat de pe urma Programului ECOC ceea ce s-a reflectat şi în statisticile privind oferta hotelurilor şi sosirilor de turişti. Respondenţii din alte părţi din România au fost şi ei pozitivi în ceea ce priveşte efectele Programului ECOC pentru că au constatat în general că succesul Sibiului s-a răsfrânt asupra României ca întreg.

63

Sustenabilitatea

Una din întrebările majore privind orice Program ECOC se referă la gradul în care rezultatele se pot susţine pe termen lung. Înaintea evenimentului de la Sibiu din 2007 asociaţia locală a subliniat următoarele beneficii care se aşteptau pe termen lung:

Să facă oraşul un loc în care să trăieşti mai plăcut, un loc mai interesant de vizitat, în care să munceşti sau să investeşti

Infrastructura nouă şi facilităţile culturale reînnoite vor îmbunătăţi viaţa oraşului Artişti mai bine pregătiţi şi animatorii vor creşte avântul vieţii culturale a oraşului O schimbare pozitivă a imaginii oraşului Sibiu / Hermannstadt şi a României

Rezultatele cercetării noastre indică că toate aceste obiective au fost atinse într-un grad mai mare sau mai mic.

Interviurile vizitatorilor arată în mod concludent că imaginea oraşului sa îmbunătăţit în timp şi că această ameliorare a fost susţinută după 2007. Efectul activităţii de marketing în anul 2007 a fost extins de acoperirea mass-media a oraşului, de exemplu prin listarea in topul Fortune al primelor 10 locuri de vizitat.

Interviurile actorilor interesaţi, arată de asemenea, că multe întreprinderi au beneficiat de ECOC nu numai în 2007, dar, de asemenea, în 2008 şi (începutul anului) 2009. Activitatea multor companii de turism a crescut în perioada post-ECOC, cu toate că este dificil să se judece dacă criza economică le-a redus acum multe dintre câştiguri, sau dacă efectul ECOC rămâne acelaşi şi după trei ani.

Impactul larg al Programului ECOC se poate vedea şi din entuziasmul actorilor din afara Sibiului, mulţi simţindu-se ei înşişi mândri de a fi participat la acest succes. Alte oraşe din România au început să urmeze modelul Sibiului, devenind de exemplu candidaţi la un nou Program ECOC în viitor .

64

În ce măsură Programul ECOC şi-a atins obiectivele?

Aprecierea finală a succesului oricărui proiect este măsura în care a reuşit să atingă obiective pe care le-a pus. Dacă privim înapoi la obiectivele iniţiale pentru Sibiu în 2007 putem vedea că principalele aspiraţii au fost:

Îmbunătăţirea profilului şi imaginii oraşului Atragerea de mai mulţi turişti Întărirea mândriei locale Creşterea audienţei locale pentru cultură

Reflectând la aceste obiective prin prisma rezultatelor acestei cercetări constăm cu siguranţă că au fost atinse toate. Imaginea Sibiului s-a îmbunătăţit, nu numai local dar şi naţional şi internaţional ca rezultat al Programului ECOC. Sondajele au indicat că cei care au vizitat Sibiul au plasat Sibiul pe un loc de top pe lista personală a oraşelor culturale de vizitat. Sondajele derulate în alte ţări din Europa au indicat şi ele că Sibiul şi-a ridicat poziţia între alte destinaţii europene ale anului 2007 şi mai apoi. Această imagine este validată şi de nominalizarea Sibiului de către Forbes Magazine ca un loc de top pentru a fi vizitat.

Nu e nici o îndoială că Sibiul a atras mai mulţi turişti în 2007. Numărul sosirilor şi al înnoptărilor a crescut semnificativ în 2007 iar nivelul general al activităţii turistice a rămas ridicat şi în 2008 şi la începutul lui 2009. Impactul crizei economice a avut tendinţa de a estompa efectele Programul ECOC de la mijlocul lui 2009 dar sunt încă indicii clare că nivelul general al activităţii turistice este peste perioada dinaintea ECOC. Programul ECOC a fost mai ales un mijloc de a atrage vizitatori străini astfel încât înnoptările turiştilor străini au crescut substanţial iar creşterea cheltuielilor pe turist străin a contribuit semnificativ la impactul economic al evenimentului. În anii de după 2007 s-a înregistrat o creştere substanţială a vizitelor repetate a acelor turişti care au fost în Sibiu în 2007 ceea ce arată încă o dată impactul pe termen lung asupra turismului. Construcţia de noi hoteluri în Sibiu indică de asemenea că a avut loc a schimbare structurală a industriei turistice a Sibiului ca efect al ECOC, prin mărirea capacităţii de cazare, facilităţi de calitate ridicată şi prin aceasta o cifră de afaceri mai mare în sectorul HORECA.

Sondajele în rândul rezidenţilor şi deep interview-urile cu actori implicaţi confirmă că a fost o adevărată explozie a mândriei locale şi a sentimentului de identitate ca urmare a Programului ECOC. Localnicii s-au simţit mândri că oraşul a fost ales drept Capitală Culturală dar şi pentru faptul că evenimentul s-a încheiat cu succes. Numărul mare al turiştilor care au venit a fost şi el valoros căci a potenţat natura cosmopolită a oraşului şi sentimentul că oraşul are întradevăr ceva de arătat lumii întregi.

Evenimentele din 2007 au crescut cu claritate consumul cultural al oraşului. Greutatea totală a evenimentelor a fost suficientă să producă un nivel înalt de participare din partea populaţiei locale, dar au fost relevate dovezi sigure că procesul a continuat şi după 2007. Aceasta în ciuda faptului că numărul de evenimente culturale a scăzut semnificativ după 2007 ceea ce dovedeşte că a fost trezit interesul pentru cultură prin Programul ECOC. Una din provocările majore ale oraşului este acum să se ridice la aşteptările rezidenţilor şi vizitatorilor din aria producţiei şi consumului de cultură.

O concluzie generală, izvorâtă din contactul şi cercetările de aproape 10 ani: Capitala Culturală Europeană a fost primul produs turistic al Sibiului ca destinaţie turistică. Pentru a face faţă provocărilor Primăria va fi nevoită să devină inima unui DMO (Destination Management Organization) care să organizeze şi să asigure finanţarea unui produs turistic nou bazat pe turismul cultural dar şi pe turism de afaceri şi evenimente (conferinţe etc.) pentru a asigura fluxurile turistice cerute de dublarea capacităţii de cazare şi de noile utilităţi de leisure apărute în oraş şi în împrejurimile sale.

Anexe65

Anexa 1: Chestionar de sondaj 2007

Sibiu Capitala Culturala 2007Sondaj al vizitatorilor

1. Unde locuiţi?

Sibiu (mergeţi la întrebarea 9)

Altundeva in Transilvania

Altundeva in Romania

In străinătate (tara)________________________

2. Care este principalul motiv al vizitei dvs. la Sibiu? sa vizitez aceasta atracţie turistica/ sa particip la acest eveniment cumpărături afaceri sa îmi vizitez prietenii/ familia excursie de o zi vacanta vizita culturala

3. Aţi mai vizitat vreodată Sibiul? da, de multe ori da, o data sau de doua ori Nu, niciodată (mergeţi la întrebarea 4)

Daca da, aţi vizitat Sibiul in 2007 (Anul Capitalei Culturale)

da nu

Aţi luat parte la vreunul dintre evenimentele Capitalei Culturale 2007? da nu

Credeţi ca Sibiul a evoluat de la ultima dvs. vizita? da nu

4. Unde staţi in momentul de fata? locuinţa proprie (mergeţi la Q.**) hotel loc de tabăra cazare cu catering propriu casa de oaspeţi hostel pentru tineret cu familia sau prietenii pensiune

5. In ce regiune staţi? Sibiu in zona Sibiu altundeva in Transilvania altundeva in Romania in străinătate

6. Cate nopţi veţi fi cazat in acest loc? ______________________________

7. Cum v-aţi aranjat excursia? Pachet all-inclusive

66

Drumul si cazarea rezervate separat Nimic rezervat in avans

Daca aţi făcut o rezervare pentru drum sau cazare, aţi Făcut rezervarea personal la o agenţie de turism

Făcut rezervarea pe Internet Făcut rezervarea direct (la telefon, prin fax sau email)

Numai pentru uz oficialIntervievator: ___________ Data_____________________

Locaţie:______________________

8. Ce surse de informaţii aţi folosit pentru a va planifica excursia? vizita anterioara broşura cu Sibiul familie, prieteni ziar/ revista TV/radio broşuri de la tour operatori birou de turism ghid website-ul Sibiului Alt website

9. In ce măsura sunteţi de acord sau nu cu următoarele afirmaţii?(Va rugam încercuiţi un număr de la 1 la 5)Aceasta experienţă mi-a îmbogăţit cunoştinţeleDezacord 1 2 3 4 5 AcordA fost foarte relaxant sa fiu aiciDezacord 1 2 3 4 5 AcordSunt multe lucruri interesante de văzutDezacord 1 2 3 4 5 AcordÎmi place atmosfera din acest locDezacord 1 2 3 4 5 Acord

10.Ati vizitat vreuna din următoarele atracţii in timpul liber in ultimele 12 luni (înafara vacantelor)?: Muzeu Opera Film Parc de distracţii Meci sportiv Concert pop Teatru Musical Festival cultural

67

11. Aţi vizitat si alte atracţii turistice in Sibiu astăzi, sau intenţionaţi sa le vizitaţi? Sala Thalia Teatrul National Radu Stanca Muzeul Bruckenthal Muzeul ASTRA Biserica evanghelica Catedrala ortodoxa Oraşul de jos Fortificaţiile Bisericile fortificate din jurul Sibiului Niciuna dintre acestea

12. Aţi putea da o nota pina la 10 calitatii vizitei dvs. la aceasta atractie? ---------

13. Aţi putea da o nota până la 10 Sibiului ca si destinaţie turistica? ---------

14. Cum aţi descrie tipul de vacanta in care mergeţi de obicei? (va rugam indicaţi UN SINGUR tip) vacanta la mare recreere la tara vacanta de voiaj recreere la muntecity break tratament/sport orientate vacanta culturala

15. Va rugam marcaţi CINCI oraşe in următoarea lista care credeţi ca sunt cel mai potrivite pentru o vacanta culturala

Amsterdam Glasgow Paris

Atena Helsinki Pécs

Barcelona Istanbul Praga

Belgrad Linz Riga

Berlin Lisabona Roma

Bruxelles Liverpool Rotterdam

Budapesta Londra Sibiu/ Hermannstadt

Copenhaga Luxemburg Stockholm

Dublin Madrid Veneţia

Edinburgh Moscova Viena

Florenţa Porto Varşovia

16. Indicaţi măsura in care asociaţi următorii termeni cu Sibiul.internaţional total parţial deloc

cultura si arta total parţial deloc prietenos total parţial deloc

oraş european total parţial deloc

multi-cultural total parţial deloc

shopping total parţial deloc

oraş muncitoresc total parţial deloc

periculos total parţial deloc

viaţa de noapte total parţial deloc

dinamic total parţial deloc

oraş istoric total parţial deloc

cate ceva pentru toata lumea total parţial deloc

68

evenimente spectaculoase total parţial deloc

17. Credeţi ca rolul de Capitala Culturala:A imbunatatit imaginea Sibiului? da nu nu ştiuA adus bani in Sibiu? da nu nu ştiu A imbunătăţtit facilităţile culturale? da nu nu ştiuA creat o mare coeziune culturala? da nu nu ştiu A imbunătăţit calitatea vieţii? da nu nu ştiuA adus Sibiul mai aproape de restul Europei? da nu nu ştiu

18. Credeţi Sibiul beneficiază de mai multa atenţie in media naţionala ca rezultat al Capitalei Culturale Europene? da nu nu ştiu

20. Per ansamblu, consideraţi ca Sibiul a valorificat oportunitatea de a fi Capitala Culturala Europeana in 2007? da nu nu ştiu

Date personale

21. Cate persoane sunt in grupul dvs., inclusiv dvs.?

adulţi _______ copii ________

22. Sunteţi de gen masculin feminin

23.Va rugam indicaţi grupa de vârsta in care va încadraţi.

15 sau mai tanar

20-29 40-49 60 sau peste

16-19 30-39 50-59

24.Care este nivelul dvs. de educaţie? şcoala primare şcoala secundara învăţământ postşcolar studii de lienta studii postuniversitare

25.Care dintre următoarele categorii descrie cel mai bine poziţia dvs. actuala?

angajat casnic/ casnica liber profesionist pensionat student şomer

69

Va rugam indicaţi ocupaţia actuala (sau trecuta) Director sau manager Professional (doctor, avocat, profesor, etc.) Profesie tehnica (tehnician, nursing) De birou/administrativa Personal de vânzări sau de servicii Muncitor sau meşteşugar

26. Sunt ocupaţia sau studiile dvs. legate de cultura?

da nu

27.Puteţi indica suma cheltuita (sau pe care o veţi cheltui) in timpul vizitei la Sibiu/aceasta atracţie? €

drum --------------------

intrare --------------------

mâncare si băutura --------------------

cumpărături/ altele --------------------

cazare --------------------

Total --------------------

28.Ce categorie descrie cel mai bine venitul brut anual al familiei dvs.? 5,000 Euro sau mai puţin 30,001-40,000 Euro 5,001-10,000 Euro 40,001-50,000 Euro 10,001-20,000 Euro 50,001-60,000 Euro 20,001-30,000 Euro Mai mult de 60,000 Euro

Observaţii:

70

Anexa 2: Capacitatea turistica in judeţul Sibiu 2009

Tipul unitatii Clasificate Inventar (total turişti) % neclasificate Eşantion statistică

% estimării (“necunoscut”)

Numărul de

unitati

Capacitate

Numărul de unităţi

% din

totalul de unită

ţi

Capacitate

% din capacitatea totala

% unităţilor neclasificate

% capacitatii neclasificate

Numărul de

unităţi

Capacitate

% unităţi neclasificate col. 6 v 12

% unităţi neclasificate col. 8 v 13

1 2 4 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17Apartamente de închiriat

1 2 18 3,5% 117 0,9% 94.44 98.29 in pensiuni

Cabane 11 464 36 7,0% 1,173 9,1% 69.44 39.45 11 396 69.44

66.34

cabane turistice

Camere de închiriat

14 152 17 3,3% 176 1,4% 17.65 13.64 in pensiuni

Camping 2 120 2 0,4% 120 0,9% - - 1 120 50.00

-

Camping

Hostel 8 389 18 3,5% 984 7,6% 55.56 60.47 3 147 83.33

85.06

Hosteluri

Hotel 32 3,107 39 7,5% 3,584 27,8% 17.95 13.31 28 2,473 28.21

31.10

Hoteluri

Motel 7 257 8 1,5% 281 2,2% 12.50 8.54 7 197 12.50

29.89

Moteluri

Pensiuni turistice

69 1,218 124 23,9%

2,144 16,6% 44.35 43.19 32 580 74.19

72.95

Pensiuni

Pensiuni turistice rurale

125 1,865 159 30,7%

2,332 18,1% 21.38 20.03 74 1,135 53.46

51.33

Pensiuni agroturistice

Pensiuni turistice in oraş

61 1,173 66 12,7%

1,278 9,9% 7.58 8.22 in pensiuni

Vile 5 236 31 6,0% 704 5,5% 83.87 66.48 6 263 80.65

62.64

case de vacanta turistice

Tabere de copii

            7 590 100.00

tabere şcolare si preşcolare

casute             3 112 100.00

casute turistice

TOTAL 335 8,983

518 100%

12,893

100% 35.33

30.33

172 6013 66.80

53.36

71

Anexa 3: Statistici privind hotelurile si înnoptările Statisticile privind hotelurile prezintă probleme considerabile de analiză, datorită diferitelor categorizari existente şi a unei lipse de acoperire a anumitor tipuri de cazare. Master Planul pentru turism în judeţul Sibiu prezentat în noiembrie 2009 de către Marketscope arata că judeţul Sibiu are un total de 518 unităţi de cazare, din care majoritatea sunt pensiuni rurale (159), urmate de categoria generală de pensiuni (124) şi de pensiunile turistice urbane (66).

Judeţul Sibiu : parametrii de sinteza ai capacităţii de cazare DUPA TIPUL UNITATII, LICENTIERE SAU CONFORM UNITATILOR

Tipuri de unităţi

Clasificate [1] inventar (total turism)

Număr de

unităţi

% din totalul

de unităţi

Capacitate (locuri )

% din capacita

tea totala

Număr de

unităţi

% din totalul

de unităţi

Capacitate (locuri )

% din capacitatea totala

Apartamente de închiriat 1 0.3% 2 0.02% 18 3.5% 117 0.9%

11 3.3% 464 5.2% 36 7.0% 1,173 9.1% Camere de închiriat 14 4.2% 152 1.7% 17 3.3% 176 1.4%

Camping 2 0.6% 120 1.3% 2 0.4% 120 0.9% Hostel 8 2.4% 389 4.3% 18 3.5% 984 7.6% Hotel 32 9.5% 3,107 34.6% 39 7.5% 3,584 27.8% Motel 7 2.1% 257 2.9% 8 1.5% 281 2.2% Pensiuni 69 20.6% 1,218 13.6% 124 23.9% 2,144 16.6% Pensiuni turistice rurale 125 37.3% 1,865 20.8% 159 30.7% 2,332 18.1%

Pensiuni turistice urbane

61 18.2% 1,173 13.0% 66 12.7% 1,278 9.9%

Case de vacanta 5 1.5% 236 2.6% 31 6.0% 704 5.5%

TOTAL 335 100% 8,983 100% 518 100% 12,893 100%

DUPA NIVELUL DE CONFORT, CLASIFICARE SAU CONFORM UNITATII

Nivel de confort

clasificate inventar (total turism)

Număr de

unităţi

% din totalul

de unităţi

Capacitate (capacitate

)

% din capacita

tea totala

Număr de

unităţi

% din totalul

de unităţi

Capacitate (capacitate

)

% din capacitatea totala

Fără nici o categorie 65 12.5% 1,745 13.5%

1 margareta/ stea 16 4.8% 593 6.6% 21 4.0% 673 5.2%

2 margarete/ stele 171 50.7% 3,459 38.5% 213 40.9% 4,081 31.7%

3 margarete/ stele 121 35.9% 3,088 34.4% 179 34.3% 4,334 33.6%

4 margarete/ stele 25 7.4% 1,481 16.5% 38 7.3% 1,674 13.0%

5 margarete / stele 4 1.2% 362 4.0% 5 1.0% 386 3.0%

TOTAL 337 100 8,983 100 521 100 12,893 100

[

72

In ceea ce priveşte cazarea disponibila, pensiunile turistice rurale reprezintă mai puţin de o cincime din total (18%), iar hotelurile reprezintă aproximativ 28%. Pensiunile însa au aproape jumătate din totalul volumului de cazare disponibil in judeţ (44,6%)

Cazare 2009: evidenţa Direcţia Judeţeană de Statistică SibiuJudeţul Sibiu

Judeţul Sibiu

Tipuri de unităţi Număr de unităţi

Capacitate (locuri)

Hoteluri 28 2473Hosteluri 3 147Moteluri 7 197Case de vacanta turistice 6 263Cabane turistice 11 396Pensiuni turistice (pensiuni) 32 580Pensiuni agro-turistice (pensiuni) 74 1135Camping 1 120Tabere colare si preşcolare 7 590Căsuţe turistice 3 112Total 172 6013

Oraşul Sibiu: Rezumat al parametrilor capacităţii de cazare

DUPA TIPUL DE UNITATE SAU CONFORM UNITATILOR

Tipuri de unitati

Clasificate Inventar (total turism) Număr

de unităţi

Capacitate (capacitate)

% din capacitatea

totala

Număr de unităţi

Capacitate (capacitate)

% din capacitatea

totala Apartamente de închiriat 1 2 0.1% 18 117 2.5%

Camere de inchiriat 10 108 2.9% 12 125 2.7%

Hosteluri 4 134 3.5% 9 229 5.0% Hoteluri 20 2,021 53.4% 24 2,363 51.5% Moteluri 1 58 1.5% 1 58 1.3% Pensiuni 20 418 11.0% 30 626 13.7% Pensiuni turistice rurale 2 35 0.9% 2 35 0.8%

Pensiuni turistice in oras 50 1,009 26.7% 51 1,017 22.2%

Case de vacanta 0 0 0% 1 14 0.3%

TOTAL 108 3,785 100% 148 4,584 100%

DUPA NIVELUL DE CONFORT, CLASIFICARE SAU CONFORM UNITATIINivel de confort clasificate Inventar (total turişti)

73

Număr de

unităţi

Capacitate (capacitate)

Număr de unităţi

Capacitate (capacitate)

Număr de unităţi

Capacitate (capacitate)

Fără nici o categorie 11 159 3.5%

1 margareta/ stea 6 199 5.3% 7 209 4.6%

2 margarete/ stele 38 1,035 27.3% 42 1,124 24.5%

3 margarete/ stele 53 1,425 37.7% 73 1,932 42.1%

4 margarete/ stele 9 864 22.8% 13 898 19.6%

5 margarete / stele 2 262 6.9% 2 262 5.7%

TOTAL 108 3,785 100% 148 4,584 100%

Hostelurile şi locurile de tabără nu sunt numărate nici de raportul lunar al Direcţiei Judeţene de Statistică Sibiu nici de Institutul National de Statistică. Datele prezentate in Anexa 2 a Master Planului arata de asemenea că unele dintre unităţile listate sunt excluse din statisticile oficiale deoarece, conform Normelor Metodologie armonizate cu prevederilor UE, unităţile de cazare cu mai puţin de 5 paturi nu sunt incluse în statisticile oficiale, iar din ianuarie 2009 toate unităţile de cazare cu mai puţin de 10 locuri sunt excluse

74

Compararea datelor din sursele disponibile releva diferenţe semnificative.

  2005 2006 2006 2007 2007 2009 2009 2009 2009   statistici6 statistici clasificate statistici clasificate statistici AJTS clasificate inventartotal judeţ                  unităţi 111 120 273 137 359 172 481 335 518camere     2315   3057   5039 3335 5417locuri     7399   6352 6013 12083 8983 12893număr mediu de locuri/ camera     3.20   2.08   2.40 2.69 24.89număr mediu de locuri/ unitate     27.10   17.69   25.12 26.81 24.89oraşul Sibiu                  unităţi     62   82   162 108 148camere     1029   1321   2284   2284locuri     3756   2453   4633 3785 4584număr mediu de locuri/ camera     3.65   1.86   2.03   2.01număr mediu de locuri/ unitate     60.58   29.91   28.60 35.05 30.97in jurul Sibiului                  unităţi     170   221   189 no data 189camere     852   1305   1289   2284locuri     2199   2487   3919   4663număr mediu de locuri/ camera     2.58   1.91   3.04    Sibiu si împrejurimi                  unităţi     232   303   351 no data  camere     1881   2626   3573   4568locuri     5955   4940   8552   9247alte locaţii                  unităţi     41   56   130 no data  camere     434   431   1466   849locuri     1444   1412   3531   3646% Sibiului in judeţ                  unităţi     44.45   43.21     0.00 440.93locuri     50.76   38.62     42.14 35.55

6 Conform site-ului Direcţiei Judeţene de Statistică Sibiu

75

Comentarii:Împrejurimile Sibiului au reacţionat mai devreme decât oraşul şi au înregistrat creştere de capacitate încă din 2007, în timp ce oraşul a înregistrat creştere abia din 2008.

Am inclus ca şi “împrejurimi ale Sibiului” satele si oraşele pe o raza de 30 de km.O prima observaţie este că aceste zone au un număr mare de unităţi de capacitate mică (majoritatea pensiuni) care practic dublează capacitatea oraşului. Cercetătorii din teren au arătat că preţurile din aceasta zonă sunt mult mai mici decât in Sibiu iar clienţii aleg aceste pensiuni din raţiuni de preţ, dar si datorită ofertelor, deoarece satul poate oferi un alt tip de vacanţă care se poate adăuga la vizitarea oraşului.

Conform datelor Ministerului Turismului în 2006 au existat în judeţ 2315 camere cu 7399 locuri (3,2 locuri/ unitate) iar în 2007 3056 camere cu 9130 locuri (2,99 locuri/ unitate) si 4354 unităţi cu 11882 locuri (2,96 locuri/ unitate), ceea ce este inacceptabil faţă de capacităţile inventariate, fiind nevoie de o cercetare serioasă pentru clarificarea acestei situaţii.

Oraşul a avut 1029 unităţi cu 3756 locuri (3,65 locuri/ unitate) în 2006, 1322 unităţi cu 4493 locuri (3,4 locuri/ unitate) in 2007 si 2062 unităţi cu 6106 locuri (2,96 locuri/ unitate) in 2009. Aceasta înseamnă o creştere de 32% in 2009 comparativ cu 2007 in ceea ce priveşte unităţile si de 23,4% in ceea ce priveşte locurile, şi o creştere de 100% fata de 2006 in ceea ce priveşte unităţile si de 69% in ceea ce priveşte locurile, ceea ce arata si creşterea gradului de confort ilustrată de scăderea numărului de locuri per camera. In ciuda existenţei hotelurilor de marcă in Sibiu, unităţile mici au crescut mai rapid satisfăcând piaţa turistică, ceea ce reiese si din scăderea procentului de turişti care au stat la rude în perioada 2002-2005 când oferta era formată în principal de hoteluri cu preţuri mari. De subliniat apariţia brandurilor internaţionale care au ajuns la o relativă saturaţie.

Cercetarea de teren a arătat că micii proprietari nu au o strategie de studiu a pieţei pentru viitor. Majoritatea au profitat pur şi simplu de situaţie iar unii şi-au dezvoltat propriul site. Majoritatea îşi pun datele de contact pe site-ul primăriei. Căutarea de cazare în Sibiu prin Google sau Yahoo este metoda cea mai rapidă şi de încredere. Mulţi se bazează pe promovarea din om în om. Multe dintre aceste stabilimente au nevoie de control avizat iar patronii necesită instruire specială.

Cel mai surprinzător rezultat este referitor la influenţa exercitată de oraş asupra zonelor învecinate. Aceste zone aveau în 2006 852 de unităţi cu 2199 de locuri, în 2007 au ajuns la 1106 unităţi cu 2828 locuri iar in 2009 la 1948 de unităţi cu 4363 de locuri, ceea ce reprezintă o creştere de 116% si 98,4%. Împreună, oraşul şi ceea ce numim împrejurimile au 3904 unităţi cu 19469 locuri, adică 89,5% din unităţi sau 88,1 % din locurile din judeţ. Sibiu reprezintă numai 47,4%, respectiv 51,4%.

Pe de altă parte, Sibiul are 53,3% din şederile de o noapte iar pensiunile rurale 11,6%, ceea ce ne permite să spunem că oraşul a general fluxuri în împrejurimi mai mult decât în oraş, şi trebuie să luam în considerare această zonă atunci când planificam.

Construirea unei oferte pentru Sibiu trebuie să ia în considerare împrejurimile atât din punct de vedere cantitativ cât şi în ceea ce priveşte tipul de oferta.

76

Numărul total de turişti şi de înnoptări în întreg judeţul in 2009 conform statisticilor oficiale:

Număr de turişti 2009

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.***

Total judeţ 13200 12891 15472 15237 24198 24217 25002 29652 21621 23408 20945 14366

Din care

Hoteluri 9796 9521 11711 10523 17251 16079 15441 19061 14816 18067 15965 9302

Moteluri 810 729 722 625 1382 1709 1918 1819 986 1097 872 768

Case de vacanta turistice 269 427 560 882 1047 1062 952 1239 1278 1091 1322 298

Cabane turistice 446 269 396 266 454 690 1168 1424 1053 528 610 509

Pensiuni turistice (pensiuni)* 698 619 1150 1153 1562 1604 1535 1571 1227 1062 919 1391

Pensiuni agro-turistice (pensiuni)**

991 1085 739 1496 1778 2001 2835 3222 1963 1392 1083 1787

*) Pensiunile urbane s-au redefinit ca pensiuni turistice**) Pensiunile rurale s-au redefinit ca pensiuni agroturistice

*** estimate

Înnoptări 2009

ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.***

Total judeţ 19825 18516 22841 24272 37141 38159 45164 47598 36924 32165 29420 23950

Din care

Hoteluri 13756 12547 15560 14930 22817 21214 21559 24886 22878 22808 20088 12987

Moteluri 946 893 932 1076 1832 1886 2390 2117 1208 1383 1146 985

Case de vacanta turistice 487 750 1689 1731 3515 3400 3897 3076 2930 2512 2766 1571

Cabane turistice 623 381 565 363 670 1792 3339 3007 1456 816 875 1288

Pensiuni turistice (pensiuni)* 1296 1172 1909 2075 3770 3055 2939 2575 2827 1675 1809 2000

Pensiuni agro-turistice (pensiuni)**

2527 2110 1906 3656 3582 4455 5718 6289 4732 2780 2552 4129

număr*) Pensiunile urbane s-au redefinit ca pensiuni turistice**) Pensiunile rurale s-au redefinit ca pensiuni agroturistice*** estimate

Aceste cifre indică un total de 375975 înnoptări în judeţul Sibiu în 2009. La aceste cifre putem adăuga numărul aproximativ de vizitatori care stau la prieteni sau rude, care nu sunt înregistraţi în statisticile de cazare. In 2009 aproximativ 31% din vizitatori au arătat că au stat la prieteni sau rude. Acest lucru indica un volum total de turişti în jur de 492500 înnoptări în 2009.

77

Fluxuri de turişti in Sibiu – evidenţa Direcţiei Judeţene de StatisticăORASUL SIBIU

2007           2008          luna sosiri     înnoptări sosiri     Înnoptări

total Romani străini total Romani străini total Romani străini total Romani străini1 8422 5979 2443 15055 10687 4368 8299 6321 1978 11772 8559 32132 9853 7509 2344 15937 11308 4629 9961 7681 2280 13978 10356 36223 12087 9209 2878 20105 14393 5712 10431 7975 2456 13936 10396 35404 12682 7849 4833 21171 12912 8259 11172 7516 3656 15302 9457 58455 15693 8643 7050 27350 13753 13597 16806 10801 6005 24727 15582 91456 16808 9026 7782 27255 13826 13429 12541 8180 4361 18179 11474 67057 20143 10745 9398 30530 15683 14847 12840 8168 4672 19227 12192 70358 20293 9294 10999 29848 13001 16847 14689 8734 5955 20064 12212 78529 17622 9188 8434 27508 13492 14016 16150 8930 7220 21617 11866 9751

10 17832 11342 6490 26867 16414 10453 14560 10282 4278 19124 13403 572111 14936 10739 4197 22582 15660 6922 12103 9637 2466 16367 13258 310912 12161 9575 2586 16785 12694 4091 7448 5510 1938 9712 7320 2392

anul 178532 109098 69434 280993 163823 117170 147000 99735 47265 204005 136075 67930

  2009           2007 2008 2009 2007 2008 2009luna sosiri     înnoptări înnoptări (medie)

total Romani străini total Romani străini total     străini1 6571 4804 1767 8729 6488 2241 1.79 1.42 1.33 1.79 1.62 1.272 5891 3808 2083 7768 5195 2573 1.62 1.40 1.32 1.97 1.59 1.243 8844 6133 2711 11754 8300 3454 1.66 1.34 1.33 1.98 1.44 1.274 7747 4863 2884 10591 6657 3934 1.67 1.37 1.37 1.71 1.60 1.365 13399 8500 4899 18660 12082 6578 1.74 1.47 1.39 1.93 1.52 1.346 13302 8216 5086 17479 10964 6515 1.62 1.45 1.31 1.73 1.54 1.287 11923 7246 4677 16701 10805 5896 1.52 1.50 1.40 1.58 1.51 1.26

78

8 13806 7541 6265 18122 9967 8155 1.47 1.37 1.31 1.53 1.32 1.309 10886 5979 4907 16514 10025 6489 1.56 1.34 1.52 1.66 1.35 1.32

10 10941 7366 3575 14273 9754 4519 1.51 1.31 1.30 1.61 1.34 1.2611 8923 7072 1851 12046 9720 2326 1.51 1.35 1.35 1.65 1.26 1.2612 8140 6716 1424 11644 9688 1956 1.38 1.30 1.43 1.58 1.23 1.37

anul 120373 78244 42129 164281 109645 54636 1.57 1.39   1.69 1.44

  2009           2007 2008 2009 2007 2008 2009luna sosiri     înnoptări înnoptări (medie)

total Romani străini total Romani străini total     străini total1 6571 4804 1767 8729 6488 2241 1.79 1.42 1.33 1.79 1.62 1.272 5891 3808 2083 7768 5195 2573 1.62 1.40 1.32 1.97 1.59 1.243 8844 6133 2711 11754 8300 3454 1.66 1.34 1.33 1.98 1.44 1.274 7747 4863 2884 10591 6657 3934 1.67 1.37 1.37 1.71 1.60 1.365 13399 8500 4899 18660 12082 6578 1.74 1.47 1.39 1.93 1.52 1.346 13302 8216 5086 17479 10964 6515 1.62 1.45 1.31 1.73 1.54 1.287 11923 7246 4677 16701 10805 5896 1.52 1.50 1.40 1.58 1.51 1.268 13806 7541 6265 18122 9967 8155 1.47 1.37 1.31 1.53 1.32 1.309 10886 5979 4907 16514 10025 6489 1.56 1.34 1.52 1.66 1.35 1.32

10 10941 7366 3575 14273 9754 4519 1.51 1.31 1.30 1.61 1.34 1.2611 8923 7072 1851 12046 9720 2326 1.51 1.35 1.35 1.65 1.26 1.2612 8140 6716 1424 11644 9688 1956 1.38 1.30 1.43 1.58 1.23 1.37

anul 120373 78244 42129 164281 109645 54636 1.57 1.39 1.36 1.69 1.44 1.30

NOTA: Media înnoptărilor este calculată pe baza cifrelor înregistrate la recepţia unităţilor clasificate. Durata excursiei în chestionarele noastre se referă la timpul total al excursiei, nu numai in Sibiu. Trebuie să observam că durata excursiei conform cercetării de teren este 6 -10 zile. Cifrele statistice indică o înnoptare de numai 1.3-1.5 nopţi. Acest lucru ar putea indica faptul că Sibiul este numai un punct de oprire de-a lungul călătoriei, dar in acelaşi timp ar putea indica o anumită activitate gri pentru anumite zone

79

Acestea sunt cifrele oficiale ale Direcţiei pentru Statistica din Sibiu. Ele sunt calculate pe baza unui eşantion de unităţi turistice clasificate. Componenţa acestui eşantion trebuie luată in considerare pentru orice estimare sau decizie bazate pe aceste cifre. Datorita CCE eşantionul pentru Sibiu este mai mare decât cele pentru alte judeţe, conform declaraţiilor oficialilor de la Direcţia pentru Statistică Sibiu. Acoperirea teritorială a eşantionului este de asemenea foarte importanta pentru concluzii. Este foarte costisitor să foloseşti date detaliate din această sursă, deoarece programele de căutare si sortare sunt specifice fără a putea fi convertite, astfel încât singura soluţie este ca analiza lor să fie realizată la Direcţia de Statistică, de către angajaţii proprii. Pentru numărul de turişti străini şi de înnoptări există statistici detaliate in funcţie de origine sau ţara de provenienţă. Datele pot fi clasificate in funcţie de lună, locaţie, tipul de cazare, etc. Dar componenţa eşantionului trebuie luată în considerare. O astfel de analiză poate constitui baza oricărui plan de marketing sau pentru deciderea celor mai bune destinaţii pentru campaniile de promovare. Cu costuri de timp şi bani s-ar putea obţine o evoluţie dinamică pe câţiva ani pentru a identifica trendurile. Acelaşi lucru se poate face pentru Romania. Însă pentru ambele situaţii aceste date nu conţin informaţii calitative precum: motivaţie, sursa de informaţii, consumul de turism, etc. Cercetările de teren sunt obligatorii ca şi complement.

O modificare importanta a sezonului turistic a avut loc faţă de 1990: modificarea sezonalităţii pentru hotelurile de categorie înaltă. Până in 1990 toate hotelurile erau pline din aprilie până in octombrie datorita turismului de masă, grupurile sosind în autocare. Extra-sezonul (singurii turişti erau grupurile sovietice in drum spre rudele din Ungaria, Cehoslovacia sau RDG) începea in noiembrie si ţinea până in martie. Acum hotelurile au off season vara si high season primăvara si vara datorita evenimentelor organizate in Sibiu de către companiile româneşti sau globale situate in Romania. Mai multe cercetări sunt necesare pentru analizarea acestei direcţii.

Nota speciala:Nu sunt disponibile date privitoare la cifra de afaceri a industriei turistice a oraşului. Nu sunt disponibile statistici în acest sens. S-a putut observa că restaurantele sunt bine dezvoltate în oraş şi împrejurimi. Ele contribuie la animarea zonei unde sunt amplasate. In luna ianuarie 2007 studenţii Universităţii de Iarna ATLAS au arătat ca 84% dintre trecătorii prin Piaţa Mare priveau în jos, ceea ce a determinat studenţii să aprecieze negativ ambianţa oferită turiştilor. Numărul mare de terase din centrul oraşului a schimbat această situaţie, în special pe parcursul verii si toamnei. Mai mult, s-a observat o modificare a comportamentului localnicilor, aceştia luând masa in oraş din ce in ce mai des. In această vară proprietarii restaurantelor au declarat o creştere a numărului de mese servite.Nu există informaţii în ceea ce priveşte vânzarea de suveniruri, aşa că nu se poate oferi consiliere profesionala referitoare la acest aspect.Singurele cercetări întreprinse pe teren sunt cele din 2007 realizate de ATLAS şi Ministerul Culturii, respectiv prezentul sondaj. O estimare a economiei turismului conform TSA (Tourism Sattellit Acount) sau bazată pe observaţie directă pare să devina obligatorie.Trebuiesc întreprinse acţiuni de cercetare şi schiţat un plan în vederea dezvoltării sinergice de evenimente (conferinţe, afaceri, coaching etc.) turistice şi culturale. Oraşul ar trebui să-şi lărgească oferta turistica prin excursii de 2-4 ore în împrejurimi (ex. Cristian – Sibiel / Cisnădioara – Sadu I) legate de evenimente locale sau incluzându-le în programul evenimentelor, fie pentru a lua prânzul sau cina pe parcursul evenimentului. Pot fi alcătuite programe speciale înainte sau după evenimente. Se pare că turismul din Sibiu ar trebui să înceapă să se orienteze înspre leisure (petrecerea timpului liber). In acest moment nu există o evidentă a activităţilor de petrecere a timpului liber în Sibiu, nici a altor activităţi legate de turism precum: restaurante, baruri, reparaţii, activităţi "do it yourself", sport, etc. Se efectuează cercetări cu ajutorul studenţilor Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul ULBS.

80

Anexa 4: Statistica evenimente si vizite

Vizitatori muzee miiMuzeul Brukenthal 2006 952007 2452008 2832009 366

Numele muzeuluiNr. Vizitatori

2009Muzeul Naţional Brukenthal 366410CNM ASTRA 297190Muzeul de icoane pe sticla, Sibiel 12730TOTAL 676330

Nr. de evenimente 2007 2008 2009Ianuarie 56 22 37Februarie 56 38 53Martie 100 54 70Aprilie 92 38 63Mai 166 53 67Iunie 145 53 53Iulie 158 11 66August 368 9 45Septembrie 165 4 15Octombrie 81 4 26Noiembrie 33 4 20Decembrie 27 7 22Total 1447 297 537

81

Observatii:1. Începând cu anul 2007 Primăria s-a implicat în turism ca un partener. Pe parcursul

Capitalei Culturale Europene 2007 a furnizat logistica pentru evenimente, pentru care s-a organizat un departament special. După încetarea activităţii acestuia, in cadrul Primăriei s-a organizat un birou pentru turism, al cărui personal a fost însărcinat cu desfăşurarea activităţilor de promovare a imaginii Sibiului şi creşterea numărului de turişti. Până acum principala sa preocupare a fost pentru turismul internaţional, chiar dacă turiştii romani reprezintă 65% conform statisticilor oficiale. Pasul următor a fost făcut odată cu decizia de a alcătui un plan de marketing pentru activităţile turistice din Sibiu. Funcţionarii biroului pentru turism au multe contacte cu furnizorii locali de servicii turistice. Dar biroul pentru turism nu joacă rolul unei DMO şi, cu toate că există câteva asociaţii turistice si organizaţii similare, nu există un cadru comun de colaborare si nici un schimb semnificativ de informaţii. In concluzie, nu există o cooperare organizată, nu se urmăresc obiective comune, se schimbă puţine informaţii, cu excepţia participării la expoziţii. Referitor la aceste aspecte există planuri care trebuie puse în aplicare. Actorii locali trebuie implicaţi în procesele de decizie în vederea grupării sinergiilor.

2. Ca rezultat al activităţii acestui departament am renunţat în cercetarea noastră la analiza tipologiei evenimentelor conform cu criteriilor utilizate pentru CCE 2007 sau altele. O propunere pentru viitor le-ar grupa în 4 categorii: Tipul A: evenimente care aduc beneficii de imagine pe plan naţional şi internaţional şi pe parcursul cărora numărul turiştilor a crescut; aceste evenimente generează o reacţie largă a presei atât pe parcursul desfăşurării cât şi după finalizarea lor (aceasta însemnând mai mulţi turişti). Tipul B: evenimente care aduc beneficii de imagine pe plan naţional şi internaţional şi duc la creşterea vitalităţii si animaţiei culturale a oraşului. Tipul C: evenimente care asigură vitalitatea si animaţia culturala a oraşului. Tipul D: asigură vitalitatea culturală a oraşului şi pot fi punctul de plecare pentru proiecte viitoare, proiecte care ar trebui să se dezvolte în spre celelalte tipuri pe măsura ce se acumulează experienţa. O altă propunere poate consta în gruparea lor ca: 1. imagine, 2. turişti, 3. animaţie si petrecerea timpului liber pentru localnici – nu aduc venituri, 4. proiecte, 5. lista evenimentelor ce urmează a fi abandonate, după examinarea bugetului necesar. De asemenea, trebuie acordată o atenţie specială distribuţiei evenimentelor pe parcursul anului, conform necesităţilor de imagine şi sosirilor de turişti.

3. Acest raport nu a analizat finanţarea publică a evenimentelor şi bugetul acestora. Acest tip de analiză ar trebui să includă rezultatele sondajului CCE

82

83