SibiuDe la Wikipedia, enciclopedia liberăSalt la: Navigare, căutare Pentru județul vedeți județul Sibiu.Sibiu

Hermannstadt

—  Municipiu  —

Stemă

Sibiu

Localizarea orașului pe harta României

Sibiu

Localizarea orașului pe harta județului Sibiu

Coordonate: Coordonate: 45°47′45″N 24°9′8″E / 45.79583°N 24.15222°E 45°47′45″N 24°9′8″E / 45.79583°N 24.15222°E

Țară  RomâniaJudeț Sibiu

SIRUTA 143450

Atestare documentară 1191

Localități componente Păltiniș

Guvernare

 - Primar Astrid Fodor interimar (FDGR,02014)

Suprafață

 - Total 121 km²

Altitudine 415 m.d.m.

Populație (2011)[1] [2]

 - Total ▼ 147.245 locuitori

 - Densitate 1.273 loc./km² 

 - Recensământul anterior, 2002 154.892 locuitori

Cod poștal 550003–550550

Site web: Pagina oficială a municipiului Sibiu

Localizarea în cadrul județului

Sibiul în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.

(Click pentru imagine interactivă)

modifică 

Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium) este reședința de județ și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, România. Sibiul este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, cu o populație de 147.245 locuitori conform recensământului din 2011.

Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanță de oraș.

Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sași stabiliți în zonă. Orașul a fost capitală a Transilvaniei între anii 1692-1791 și 1849-1865. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă. Sibiul este în prezent unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. În anul 2007 a fost Capitala Culturală Europeană, împreună cu orașul Luxemburg.

Cuprins

 [ascunde]  1 Geografie

o 1.1 Climă o 1.2 Precipitații o 1.3 Curenți de aer o 1.4 Caracteristici geografice specifice

2 Istorie

o 2.1 Evenimente importante în istoria Sibiului o 2.2 Stema

3 Demografie

o 3.1 Populația istorică o 3.2 În prezent o 3.3 Structura confesională

4 Cartiere 5 Administrație și politică 6 Relații externe

o 6.1 Orașe înfrățite

7 Economie

o 7.1 Angajați pe sector industrial

8 Transport

o 8.1 Transporturi externe o 8.2 Transporturi interne o 8.3 Centura de ocolire

9 Turism

o 9.1 Hoteluri o 9.2 Obiective turistice

9.2.1 Muzee 9.2.2 Lăcașuri de cult 9.2.3 Alte clădiri și locuri

o 9.3 În împrejurimi

10 Cultură 11 Educație 12 Viața religioasă

o 12.1 Lăcașuri de cult

13 Mass-media

o 13.1 Ziare o 13.2 Posturi TV o 13.3 Posturi de radio

14 Sănătate 15 Sport 16 Personalități 17 Imagini 18 Note 19 Bibliografie suplimentară 20 Legături externe 21 Vezi și

Geografie[modificare | modificare sursă]

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe

Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional. Localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius. Cu cei 147.245 de locuitori permanenți (2011) și 30.000 de locuitori temporari, în special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de români (94%) care conviețuiesc cu germanii, descendenți ai coloniștilor saxoni care au emigrat în secolul al XII-lea din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alătură unguri, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeași diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici, greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

Climă[modificare | modificare sursă]

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm).[necesită citare] Temperatura medie anuală este de 8,9 grade Celsius.[necesită citare]

Panoramic al reliefului din zona Sibiului

Precipitații[modificare | modificare sursă]

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o fauna bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte

microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele: • Temperatura medie multianuală: 8,8 °C • Temperatura maximă absolută: 37,4 °C • Temperatura minimă absolută: -31 °C • Nebulozitatea – media anuală: 6,2 • Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an • Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C (la Sibiu în 1888).

Curenți de aer[modificare | modificare sursă]

Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă și ger.

Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole.

Caracteristici geografice specifice[modificare | modificare sursă]

Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani [Când?] s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului și până pe dealurile și versanții munților din apropiere.

Istorie[modificare | modificare sursă]

„Scaunul Sibiului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Sibiul pe harta francisco-iosefină, 1911Articol principal: Istoria Sibiului.

În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia.

Primele asezari in zona Sibiului par sa fi fost castrul roman din zona Gusterita si o asezare de origine slava. Orasul a fost colonizat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul Rin-Mosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existența unei prepozituri a Sibiului (praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei.[3] Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1223, dar există și mențiuni ale numelui Villa Hermanni. În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus în marea invazie tătară.

În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat "oraș".

Aici a fost publicat, în anul 1544, Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine capitala Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative construcții din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”.

În anul 1788 apare la Sibiu primul ziar (în limba germană) din Transilvania, numit Theatral Wochenblatt.[4]

În 1872 se construiește prima linie de cale ferată, iar în 1897 Sibiul este electrificat. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești. În anul 1905 a fost dat în folosință tramvaiul sibian, care a funcționat până la desființarea sa în anul 1970.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia și mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

Odată cu instaurarea regimului comunist în România a avut loc marginalizarea membrilor Cercului Literar de la Sibiu, aflat pe direcția inaugurată de Titu Maiorescu în cultura română.

Evenimente importante în istoria Sibiului[modificare | modificare sursă]

1191 - A fost confirmată prepozitura Sf. Ladislau, care a asigurat jurisdicția ecleziastică proprie a sașilor transilvăneni.

1292 - A fost atestat primul spital în Regatul Ungariei. 1300 - Într-un document se amintește existența Bisericii Sf. Elisabeta. 1324 - Vizita regelui Carol Robert de Anjou. 1350 - La Sibiu se înființează prima monetărie din Transilvania. 1380 - A fost documentată prima școală în Regatul Ungariei. 1494 - Prima farmacie în Regatul Ungariei. 1494 - Primul orologiu instalat în turn pe teritoriul actual al României.[5] 1534 - Prima fabrică de hârtie în Regatul Ungariei. 1544 - A fost tipărit la Sibiu Catehismul luteran, prima carte în limba română. 1551 - Primul experiment cu rachete din lume, realizat de Conrad Haas. 1570 - Principatul Transilvania, dependentă de Imperiul Otoman a fost format

după invazia otomană a Regatul Ungariei.

1671 - A fost descoperit gaz metan in Medias , jud. Sibiu . 1692 - Sibiu (Hermannstadt) a devenit capitala Transilvaniei (până în 1791). 1717 - Este inființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României,

după ce în 1712 împăratul Carol al VI-lea acordase orașului un privilegiu în acest sens.

1769 - Prima sală pentru spectacole de teatru se deschide în casa baronului von Möringer din Piața Mare (Casa Albastră). Aceasta a funcționat între anii 1769-1783.

1782 - Franz-Joseph Müller von Reichenstein a descoperit elementul chimic teluriu.

1788 - Primul teatru permanent în Transilvania. 1795 - Primul paratrăsnet din sud-estul Europei este instalat în Cisnădie. 1797 - Samuel Hahnemann deschide primul laborator homeopatic din lume. 1817 - Primul muzeu din Transilvania, Muzeul Național Brukenthal, este deschis

la Sibiu. 1861 - Se înființează societatea ASTRA. 1867 - Principatul Transilvaniei a fost reîncorporat Regatul Ungariei 1872 - Este dată în exploatare linia ferată Sibiu-Copșa Mică 1896 - Prima linie electrică din sud-estul Europei. 1904 - Al doilea oraș din Europa și al treilea din lume în care este utilizat

omnibuzul - un precursor al troleibuzului. 1905 - Introducerea tramvaiului sibian. 1918 - După tratatul din Trianon, Sibiul a devenit parte din România. 1928 - Prima grădină zoologică din România. 1941 - Sașii au devenit o minoritate în oraș. 1989 - Al doilea oraș participant la Revoluția din 1989. 2007 - Capitală Culturală Europeană 2007 2010 - La 1 decembrie este dată în folosință centura ocolitoare a orașului.

Stema[modificare | modificare sursă]

În scut, pe fond roșu, un trichet de aur, răsturnat, având colțurile terminate în formă de inimă de același metal și străpuns de două spade încrucișate cu vârful în jos, cu mânerul și garda de aur și cu lamele de argint. Cele două săbii susțin o coroană de aur și simbolizează lupta pentru apărare a orașului. Scutul este timbrat de o coroană murală cu șapte turnuri, simbolizând statutul de municipiu al Sibiului. Trichetul este vechiul simbol al orașului. A fost utilizat și pentru stema Transilvaniei într-un sigiliu din 1550.

Demografie[modificare | modificare sursă]

De-a lungul timpului, o dată cu dezvoltarea economică a orașului și extinderea acestuia, a crescut și populația sa. Acestea sunt datele pentru ultimii 150 de ani:

1850 : || 12.765 locuitori 1900 : |||| 21.465 locuitori 1930 : |||||||||| 49.345 locuitori 1941 : |||||||||||||| 63.765 locuitori 1948 : |||||||||||||| 60.602 locuitori 1956 : ||||||||||||||||||| 90.475 locuitori 1966 : |||||||||||||||||||||| 109.515 locuitori 1977 : |||||||||||||||||||||||||||||| 151.005 locuitori 1992 : |||||||||||||||||||||||||||||||||| 169.610 locuitori 2002 : ||||||||||||||||||||||||||||||| 155.045 locuitori 2011 : ||||||||||||||||||||||||||||| 147.245 locuitori

Populația istorică[modificare | modificare sursă]

Muzeul Brukenthal și Primăria din Piața Mare

Recensământul[6]

Structura etnică

Anul

PopulațiaSibiului

Români

Maghiari

Germani

1850

12.7652.089 (16%)

977 (8%)

8.790 (69%)

1880

19.4462.810 (14%)

2.065 (11%)

14.327 (74%)

1890

21.4654.581 (21%)

3.199 (15%)

13.148 (61%)

1900

29.5777.106 (24%)

5.747 (19%)

16.141 (55%)

1910

33.4898.824 (26%)

7.252 (22%)

16.832 (50%)

1920

32.7488.553 (26%)

4.291 (13%)

18.218 (56%)

1930

49.34519.006 (39%)

6.782 (14%)

22.045 (45%)

1941

63.76533.829 (53%)

4.262 (7%)

23.574 (37%)

1948

60.60237.371 (62%)

5.060 (8%)

16.359 (27%)

1956

90.47560.526 (67%)

4.772 (5%)

24.636 (27%)

1966

109.51578.548 (72%)

5.124 (5%)

25.387 (23%)

1977

151.005119.507 (79%)

5.111 (3,4%)

25.403 (17%)

1992

169.610158.863 (94%)

4.163 (2,6%)

5.605 (3,5%)

2002

154.892

148.269 (95,7%)

3.135 (2%)

2.508 (1,6%)

2011

147.245

130.998 (88,9%)

2.169 (1,4%)

1.561 (1%)

Ca limbă maternă, în Sibiu domina până în anii '30 limba germană, declarată drept limbă maternă de 16.832 de persoane în 1910, reprezentând aproximativ 50% din locuitori. Era urmată de limbile română (8.824) și maghiară (7.252) vorbite de aproximativ 30%, respectiv 20% din locuitori. Restul limbilor erau vorbite fiecare de mai puțin de 1% din

populația urbană. Limba idiș era vorbită de minoritatea evreiască prezentă în Sibiu la acea dată.

În prezent[modificare | modificare sursă]

Bulevardul Vasile Milea din Sibiu

La recensământul din 2011 au fost înregistrați 147.245 locuitori.[7] Dintre aceștia 25% aveau peste 50 de ani, iar 18% absolviseră o instituție de învățământ superior.

Din punct de vedere etnic a fost înregistrată următoarea structură a populației:

88,96%: Români 01,47%: Maghiari 01,06%: Germani (Sași) 00,39%: Romi

Structura confesională[modificare | modificare sursă]

Sub aspect confesional populația Sibiului este alcătuită[Când?] din:

ortodocși (91,0%)[necesită citare] romano-catolici (2%)[necesită citare] luterani (1%)[necesită citare] reformați (1%)[necesită citare] mozaici (0,1%)[necesită citare] greco-catolici (1,5%)[necesită citare] unitarieni (0,5%) ș.a. [necesită citare]

La recensământul din 2002, alte religii, printre care și atei, sunt prezente, dar cu procente mult mai mici.

Cartiere[modificare | modificare sursă]

Cartierele orașului

În Sibiu există următoarele cartiere:

Centru Centrul Istoric - împărțit în Orașul de Sus și Orașul de Jos Lupeni Trei Stejari Dumbrăvii Vasile Aaron Hipodrom I, II, III, IV Valea Aurie Tilișca Ștrand I Ștrand II Turnișor Piața Cluj Țiglari Terezian Reșița Lazaret Gușterița Broscărie (Blocuri Independența) Tineretului Viile Sibiului

De asemenea, există două zone industriale:

Zona Industrială Est, de-a lungul căii ferate dinspre Brașov și Râmnicu Vâlcea, la ieșirea spre Agnita

Zona Industrială Vest, la ieșirea spre Sebeș, în apropierea Aeroportului

Partea din Pădurea Dumbrava ocupată de Muzeul Tehnicii Populare, situată în sudul orașului, la ieșirea spre Rășinari aparține tot de Municipiul Sibiu.

Administrație și politică[modificare | modificare sursă]

Din 2000 până în 2014 primar al Sibiului a fost Klaus Iohannis (FDGR), ales președinte al României la alegerile din 2014.

S-a remarcat prin reamenajarea parcurilor orașului și demararea lucrărilor de reabilitare a centrului istoric. A adaptat sistemul de semaforizare al orașului Sibiu la noua tehnologie LED. Totodată a dezvoltat securitatea populației prin promovarea și dezvoltarea serviciilor poliției Locale.

Componența Consiliului Local ales în 2012 este următoarea:

    PartidLocu

riComponența Consiliului

 

Forumul Democrat al Germanilor din România

15                              

 Partidul Național Liberal 4                              

 Partidul Social Democrat 3                              

 Partidul Conservator 1                              

Relații externe[modificare | modificare sursă]

Consulatul Republicii Austria

Consulate

Consulatul Republicii Federale Germane Consulatul Onorific al Marelui Ducat de Luxemburg Consulatul Republicii Austria

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

Municipiul Sibiu este înfrățit cu următoarele localități:

 Bauru, Brazilia din 1995  Columbia, Statele Unite din 1994  Klagenfurt, Austria din 1996  Landshut, Germania din 2002  Mechelen, Belgia din 1996  Marburg, Germania din 24 octombrie 2005  Rennes, Franța din 1999  Valencia, Venezuela din 1993  Wirall, Regatul Unit din 1994  Takayama, Gifu, Japonia din 2012 [8]

Economie[modificare | modificare sursă]

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate de investiții străine.[necesită citare]

Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți), de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens).

În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.

Vama Sibiului

Direcția Finanțelor Publice

Centru de afaceri Sibiu

Angajați pe sector industrial[modificare | modificare sursă]

Industrie - 49% Comerț - 15% Construcții - 7,5% Sănătate - 7,5% Educație - 7% Transport - 6,5%

Transport[modificare | modificare sursă]

Aeroportul Internațional Sibiu

Transporturi externe[modificare | modificare sursă]

Sibiu are un aeroport internațional de unde se efectuează curse zilnice către Germania, Austria, Spania, Marea Britanie și Italia, o parte cu escala la Timișoara. Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către:

München (Tarom), (Lufthansa) Viena (Austrian) București , Târgu Mureș (Tarom) Timișoara (Carpatair) Stuttgart (Blue Air) Londra (Wizz Air) Dortmund (Wizz Air)

Gara Sibiu

Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există patru gări în raza sa: Gara Mare, Gara Mică, Sibiu Triaj, Turnișor, precum și un important depou pentru locomotive diesel.

Căile feroviare care trec prin municipiu sunt:

Tronsonul Sibiu - Brașov - București Tronsonul Sibiu - Mediaș - Sighișoara Tronsonul Sibiu - Râmnicu-Vâlcea - Piatra Olt - Craiova Tronsonul Sibiu - Vințu de Jos - Deva - Arad Tronsonul Sibiu - Agnita (linie închisă din 2001)

Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș, Sighișoara, Brașov, Alba Iulia, Târgu Mureș, Timișoara, iar în sezonul estival și cu Constanța. De asemenea, operatorul privat Regiotrans asigură legături zilnice cu Alba Iulia, Blaj, Mediaș, Podu Olt, Sighișoara și Odorheiu Secuiesc.

Tramvaiul din Sibiu (carte poștală din prima jumătate a sec. XX)

Sibiul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E68/E81 (drumul național DN1). Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

Șosele internaționale:

1. E68 (Ungaria) – Nădlac – Arad – Deva – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Brașov

2. E81 (Ucraina) – Halmeu – Livada – Satu Mare – Zalău – Cluj – Turda – Sebeș – Miercurea Sibiului – Sibiu – Pitești – București – Constanța

Drumuri naționale:

1. DN 1 București – Ploiești – Brașov – Făgăraș – Sibiu – Alba Iulia – Turda – Cluj – Oradea – Borș –> Ungaria

2. DN 7 București – Găești – Pitești – Râmnicu Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad – Nădlac –> Ungaria

3. DN 14 Sighișoara – Dumbrăveni – Mediaș – Copșa Mică – Sibiu

Centura rutieră a orașului la standard de autostradă a fost inaugurată în data de 1 Decembrie 2010, iar prelungirea Autostrăzii A1, care va trece pe lângă Sibiu, este deschisă până la Săliște. Aceasta va prelua mare parte din traficul auto desfășurat în estul

Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada urmărește traseul Tălmaciu - Șelimbăr - Sibiu Nord (centura ocolitoare) - Sud de Șura Mică - Apoldu de Jos - Miercurea Sibiului.

Municipiul Sibiu are trei autogări cu autocare și microbuze care fac legătura cu aproape toată țara și cu spațiul Uniunii Europene.

Programul acestora este extrem de bine organizat, existând chiar mai multe curse zilnice pentru unele destinații. Principala companie care operează din Sibiu este Atlassib, care deține și una din autogările orașului (Autogara Turnișor).

Transporturi interne[modificare | modificare sursă]

Sibiul are peste 650 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 150 km în lungime. Construcția unor noi cartiere de case și blocuri crește mărimea suprafeței orașului în fiecare an. Rețeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecțiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea și salubrizarea lor. În acest domeniu s-au realizat numeroase investiții, în special asfaltări și construirea de sensuri giratorii. În municipiul Sibiu există o rețea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz sau taxi. În ciuda directivelor europene, transmise în România prin Ministerul Mediului, și în contrazicere cu politica și evoluția majorității orașelor din Europa, troleibuzele au fost scoase total din transportul public local începând cu 15 noiembrie 2009, în favoarea transportului consumator de carburanți, iar rețeaua de alimentare a acestora a fost demontată și vândută ca fier vechi.

Dn1(Intrarea in Sibiu)

Există 20 de linii de autobuz în Sibiu. Tursib este compania de transport local ce administrează traseele mijloacelor de transport în comun pe raza municipiului.

În Sibiu există și companii de taximetrie:

Taxi Comis - (0269)964 Taxi Negoiu - (0269)966 Taxi Pronto - 0269.222222 Taxi 942 - (0269)942 Taxi 953 - (0269)953 Taxi 948 - (0269)948 Taxi 924 - (0269)924 Taxi 963 - 0740-000-963

Centura de ocolire[modificare | modificare sursă]

Autostrada A1(Centura ocolitoare a Sibiului)

Centura de ocolire a Sibiului are 20 de kilometri, dintre care 17,2 sunt construiți în regim de autostradă.[9] Centura a fost inaugurată la data de 1 decembrie 2010.[10]

Turism[modificare | modificare sursă]

Zona centrală

Strada Nicolae Bălcescu, fostă Cisnădiei, în germană Heltauergasse, principala zonă pietonală din centrul Sibiului

În anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu orașul Luxemburg.

Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi înscris în lista patrimoniului UNESCO.[11].În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură, arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.

Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții – și de stațiunea Păltiniș – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate construite de coloniștii sași.