2.1. Aplicarea eticii n afaceri pe piaa rii Nigeriei

- Prezentarea unei situaii conflictuale de etic n afaceri pt. compania Shell pe piaa Nigeriei

Ike Okonta, un jurnalist negerian si om de mediu si Oronto Douglas, un aparator a drepturilor omului de mediu, au prezentat urmatoarea istorie a lui Ken Saro-Wiwa:De la cele mai negre zile a sclaviei pana in prezent, Delta nigerului a fost condusa de violenta, si barbatii violentei au cautat sa o conduca cu forta. Aria de resurse naturale si umane s-a dovedit intotdeauna o atractie irezistibila pentru comerciantii de sclavi, comercianti de marfuri, colonialisti si vanatorii de avere, care subjugau locuitorii prin tradare si prin forta armelor jefuiau resursele acestora.Odat cu descoperirea titeiului n zona, n 1956 de ctre Shell, opresiunea i exploatarea popoarelor din Delta Nigerului a devenit si mai acuta. Micarea pentru supravieuirea oamenilor Ogoni (MOSOP) a aprut n august 1990 pentru a pune capat acestui capitol inunecat din istorie.Micarea a fost creatia lui Kenule Beeson Saro-Wiwa, nscut n Bori, Rivers State, fiul lui Jim Beeson Wiwa, un om de afaceri i ef de comunitate. Absolvent de la Universitatea din Ibadan, a predat la mai multe colegii n Nigeria, a administrat depozitul de carburant la Bonny192, iar apoi a servit ca comisar regional pentru educaie n cabinetul Rivers de stat. A fost un scriitor prolific, producnd la vrful carierei sale apte cri ntr-un an, mai ales romane bine primite,precum i eseuri politice i poezie. El a fost activist n politic,un jurnalist, un publicist de cazuri politice i a fost, de asemenea, profund ndrgostit de educaia si limba englez; el si-a trimis toi copiii la coal n Anglia.Ca aprtor al poporului su, el a scris Ogoni Bill of Rights i a mers la Haga n iulie 1992 i a nregistrat gruparea MOSOP cu Unrepresented Nations and Peoples Organization, pledand pentru miscarea contra violenei. Un organizator superb, el a suplimentat MOSOP cu un consiliu naional de tineret, organizaie de femei, un consiliu de biserici, a cadrelor didactice si a sindicatelor, dou sindicate studeneti, i o asociaie profesional (toate cu acronimele lor proprii). Dupa nregistrarea la Haga la data de 4 ianuarie 1993, gruparea a pornit un protest nonviolent masiv mpotriva Shell i guvernului din Nigeria. n jur de 300.000 de Ogoni pe strzi au cerut guvernului militar ca micarea trebuie s fie luata in serios i a fcut-o cu nici un fel de violen.Impuscaturile au nceput mai trziu n acel an, atunci cnd poliia escorta un subcontractor al Shell Oil si a tras intr-un grup de Ogoni care protesta impotriva constructiei unei evi peste terenurile agricole, fr preaviz sau compensare. Dup aceea, Shell s-a retras din Ogoni, invocnd pericol pentru lucrtorii si i a cetenilor de Ogoni. Prin vara i toamna anului 1993, bandele de Securitate interna narmate, conduse de un maior Paul Okuntimo, a continuat atacurile criminale asupra satelor Ogoni. Atacurile teroriste, caracterizate prin crimele aleatoare, viol, jaf, i de ardere, au continuat n 1994, conduse in continuare de Okuntimo, care era mandru pentru ceea ce face pentru poporul sau. Una din dilemele acestui caz, este modalitatea de a intelege natura acestor atacuri teroriste. Istoria ne arata ca acoperirea legala a mercenarilor lui Okuntimo era contractual cu compania Shell si scopul lor de a face cu orice pret sa curga petrolul, cat si razboiul intertribal care era sustinut de guvern si oarecum finantat de compania Shell.Prin mijlocul anului 1994, Shell a ncercat s reia operaiunile petroliere pe teritoriul Ogoni pe puterea unui "acord" elaborat, un acord pe care Ken Saro-Wiwa a refuzat s-l semneze. Violena a urmat; un biat a fost mpucat i ucis la Korokoro de oamenii lui Okuntimo. Intre timp, Saro-Wiwa obtine o audienta cu Okuntimo si superiorii sai si il acuza pe general in luarea unor bani sangerosi de la compania Shell. Umilit, Okuntimo a luat revana prin atacarea unei reuniuni de sefi Ogoni pe 21 mai 1994, la Giokoo, ucide a patru dintre efi i continu cu o noapte de masacru de-a lungul satele din jur. Mai trziu n acea sear, Ken Saro-Wiwa a fost arestat pentru uciderea efilor, dei el nu a fost aparent n cartier. Ali lideri MOSOP l-au urmat la nchisoare.Toata vara, masacrul i jefuirea de Ogoniland a continuat, n timp ce Saro-Wiwa i tovarii si au fost torturai i btuti n nchisoare. Terorismul nu a fost nici un secret; Okuntimo fost cunoscut pentru eficacitatea acestuia, el dand ordine directe soldatilor sai cum sic and sa faca raid-uri. Nici macar situatia lui Ken Saro-Wiwwa nu a fost una secreta, unii jurnalisti descriind in detaliu conditiile in care era detinut. Fratele lui Ken, Owens, a cerut companiei Shell sa cumpere libertatea fratelui sau, organizanduse o intalnire oficiala cu presedintele Shell Nigeria, Brian Anderson, dupa care au urmat trei intalniri private.Andreson a cerut oprirea tuturor protestelor de mediu impotriva companiei Shell, ca o conditie de eliberare a detinutilor. Conform spuselor lui Owens, Andreson nu vroia sa accepte orice alte remedii decat oprirea protestelor, cu toate ca Owens afirma ca nu poate opri o comunitate atat de mare. Oficialii de la Shell Londra, au confirmat ca aceste intalniri private au avut loc.Ken Saro-Wiwa i colegii si au fost judecai n faa unui tribunal militar n luna octombrie, intr-un proces care nu ar respecta standardele cele mai civilizate: dovezile c Shell a mituit doi dintre martorii acuzrii au fost ignorate, iar avocaii aprrii au fost scosi din proces nainte de a se finaliza. Pe 31 octombrie nou dintre inculpai, inclusiv Saro-Wiwa, s-au gsit vinovati; nu a existat nici un apel. La 10 noiembrie 1995, ei au fost spnzurai n nchisoarea Port Harcourt. O condamnare puternica de Shell i junta, "Declaraia final Ken Saro-Wiwa la Tribunalul Militar," a fost lansata trei zile mai trziu, negnd c el sau organizatia sa a avut orice parte la violen i sugereaz c Shell ar putea ncerca s nve cteva lecii din ntreaga afacere Ogoni. El a prezis ncruntat c Shell ar fi chemat, mai devreme dect mai trziu, s plteasc pentru daunele aduse mediului care le-a fcut in Nigeria i pentru crimele mpotriva poporului Ogoni.Ce spune Shell n aprarea sa? C a fost tulburat la arestarea de Saro-Wiwa, dar c sper c cei nevinovai ar fi prompt eliberati, c toi prii ar avea un proces echitabil, i c n timp ce erau n detenie ar trebui s fie tratai uman. n o declaraie emis dup aceea, Shell a declarat:Procesul i execuia lui Ken Saro-Wiwa a generat la nivel mondial condamnri, pentru c procesul n sine a fost vzut ca fiind defectuos. . . . Studiile trebuie s fie corecte, iar acestea trebuie s fie vzut ca fiind corect.Saro-Wiwa si co-inculpaii sai au lsat rni adnci n Comunitatea Ogoni. Cea mai bun speran pentru viitor trebuie s fie o deschidere ctre dialog i angajament la reconciliere. . nu ar trebui sa fie o datorie pentru o companie multinationala, cum ar fi Shell, sa intervina n procesele juridice ale oricrei naiuni suverane. Dar noi sprijinim, i am reafirmat public sprijinul nostru pentru, Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Dreptul la un proces echitabil este Consacrat n Declaraie i n constituia Nigeriei. Aa cum am spus mai nainte, vom continua sa promovam valorile umanitare i suntem gata s intervenim fie privat sau public, n cazul n care acest lucru ar fi de ajutor. . .

- Prezentarea criticilor aduse companiei Shell pe piata Nigeriei pentru nclcarea (sau presupusa nclcare) a eticii n afaceri

Criticile principale adresate companiei Shell sunt privind lipsa de actiuni pentru sustinerea unor pricipii etice generale si finantarea constiincioasa, cu toate ca era inevitabila un alt tip de finantare, a actiunilor inumane (omor, jefuire, torturarea etc.). Comunitatea Ogoni, protesta impotriva constructiei conductei petroliere in Golful Nigerului, deoarece riscul unui colaps ecologic este mult mai inalt in tarile in curs de dezvoltare, unde standardele scazute si securitatea scazuta sunt niste riscuri care nu pot fi controlate. Oare finantarea extractiei petroliere intr-un stat cu guvern military si cu o opozitie atat de puternica, este conform principiilor etice? Aceasta intrebare a fost Adresata de catre Green-Peace, care a inceput un protest, odata ce Shell a hotarat refinantarea proiectului in 1994, stiind ca banii pe care ii da Shell Oil guvernului sunt folositi in scoputi militare impotriva protestantilor. Mercenarii cu arme performante, au fost efectul acelor finantari din partea Shell.

- Prezentarea modului n care compania Shell a gestionat situaia conflictual de etic n afaceri pe piaa Nigeriei, prin evidenierea msurilor concrete ntreprinse n acest sens i justificarea teoriei etice normative aplicate de compania ...

Modul in care compania Shell a gestionat acest caz, nu poate fi numit unul etic atat din punct de vedere a scopului urmarit, car si a mijloacelor folosite. Acest studio de caz poate fi impartit in doua parti, pentru a facilita analiza: Primul interval este intrarea initiala a companiei Shell pe piata pana la parasirea Nigeriei si oprirea finantarii, a doilea interval fiind acel dupa reluarea proiectului.

Compania a venit in Nigeria cu scopul de a valorifica resursele bogate a golfului si a aplicat principiile de internationalizare globale ale companiei. Ei au incheiat un accord si au inceput constructia conductei asumandu-si acel risc politic. Odata cu intensificarea protestelor si remprimarea populatiei autohtone, compania a inteles ca finanteaza o actiune inumana, platind acel contract guvernuilui si a hotarat sa opreasca proiectul sis a paraseasca tara, conform principiilor etice ale sale. Aceasta actiune a companiei, o putem trata din punct de vedere utilitarist, deoarece compania a urmarit castigul agregat si nu doar profitul sau, deci ei urmareau un castig pentru populatia bastinasa, care nu va mai avea pentru ce protesta si va avea timp sa negocieze un accord cu compania, cat si un castig personal prin evitarea unor pierderi ca urmare a lipsei de Securitate a proiectului. Compania a hotarat sa astepte ca situatia din tara sa se normalizeze, pentru a relua contractual intr-o perioada pasnica cu un Guvern mai democrat. Totusi, din punct de vedere deontologist actiunea companiei nu poate fi considerata una etica, deoarece intentia plecarii nu a fost securitatea oamenilor, ci securitatea afacerii si companiei in general. Daca, abordam aceasta actiune pe baza drepturilor individuale, atunci libertatea personala a fost incalcata total si actiunile companiei au fost amorale initial, cand au hotarat sa intre pe piata Nigeriei.

A doua perioada, este un esec total din punct de vedere etic pentru companie si un exemplu clar cum o companie nu trebuie sa procedeze in astfel de situatii. Dupa incercari repetate de a renegia contractual cu comunitatea Ogoni, compania a hotarat sa mearga direct sis a finanteze guvernul, care sa ii ofere o Securitate. Guvernul, fiind unul militar, a decis sa porneasca o armata de mercenari care sa distruga opozitia fortat si sa ofere libertate de actiune companiei Shell. Scopurile companiei au fost pur material, si actiunile sale pot fi justificate numai daca compania merge ape principui Etica si Afacerile sunt doua lucruri incompatibile. Sunt sigur, compania stia felul cum o sa trateze problema Guvernul Nigerian din experienta anterioara si a acceptat-o, ceea ce o face complice din punctual meu de vedere.Compania a cerut oprirea tuturor protestelor, ceea ce era imposibil pentru un singur om, in schimbul libertatii oamenilor detinuti, ceea ce incalca chiar si drepturile omului daca aceste conditii pot fi demonstrate in instanta. Compania nu a facut nici o referire la principiile etice, incercand sa comenteze actiunile sale, unica referinta era Conventia cu Privire la Drepturile Omului, ceea ce este o referinta legala. Principalul mobil ce a miscat compania a fost frica unei alte companii care ar putea valorifica resursele golfului inaintea Shell.

- Argumentarea necesitii eticii n afaceri pentru compania Shell pe pia Nigeriei

In anii, cand s-a intamplat acest studio de caz, principiile etice nu erau bine definitivate de companii multinationale si respectarea lor nu a fost drastic pedepsita de organizatii non-guvernamentale. Repetarea unei astfel de actiuni, este imposibila in ziua de astazi gratie implicatii unor organizatii precum Greenpeace si alte organizatii ce sustin drepturile omului. Imaginea unei companii petroliere precum Shell, este afectata din start prin obiectul sau de activitate, care adduce riscul unor accidente care pot afecta grav mediul inconjurator. In lipsa unei strategii de etica in afaceri , compania va fi boicotata in ziua de astazi pentru astfel de actiuni. Actiunile din Nigeria sunt pana astazi discutate si efectele lor sunt suportate de companie, care plateste despagubiri si investeste masiv in sistemul de sanatate sic el social in Golful Nigerului pentru a incerca sa-si restabileasca imaginea. Lipsa principiilor etice a dus ca compania sa fie boicotata timp de 5 ani dupa constructia conductei ajungandu-se si la actiuni extremist precum incercarea incendierii sondei petroliere Shell.

2.2. Aplicarea eticii n afaceri pe piaa rii B

- Prezentarea unei situaii conflictuale de etic n afaceri pt. compania Shell pe piaa Birmaniei

Shell a inceput cercetarea campurilor petroliere in California in 1890. Prin anii 1990, cu toate acestea, cele mai multe cmpuri petroliere din Statele Unite au fost aproape de epuizare, astfel compania a nceput s investeasc n proiecte energetice din afara SUA.

Un proiect care a atras compania a fost "Yadana Field" un cmp de gaze naturale care aparinea Birmaniei n largul coastei de Sud a Marii Andaman. Estimrile indicau faptul ca Zacamintele avea peste 5000 miliarde de metri cubi de gaze naturale, suficient pentru a continua producia timp de 30 de ani.n 1992 Birmania a semnat un contract cu Shell Oil, care a acordat dreptul de a dezvolta zacamintele i de a construi o conducta pentru a transporta gazul n Thailanda, al crui guvern a vrut s cumpere gazul. Shell invitat alte companii n calitate de parteneri. Guvernul din Birmania cerea o suma estimata la 200 - 400 milioane dolari pe an pentru durata de via a proiectului. n timp ce Shell i companiile sale partenere ar construi efectiv proiectul, Guvernul statului era contractat pentru a "furniza protecie de securitate in decursul executarii proiectului la cererea companiilor.

Birmania este o tara slab dezvoltata din Asia de Sud-Est cu o populatie aproximativ de 42 mil. oameni. Din punct de vedere economic, PIB/loc este de 200-300$, in timp ce inflatia era de 20%. Birmania suferea o rata de mortalitate inalta de 87 de decesuri si o speranta de viata la nastere de 55 de ani. Proiectul de exctractie de gaze natural ar fi crescut semnificativ nivelul de viata a populatiei.

Shell a fost atras de Birmania din mai multe motive. n primul rnd, munca a fost ieftin i relativ educate, in al doilea rnd, Birmania a fost bogat n resurse de gaze natural, in al treilea rnd, Burma a fost un punct de intrare n alte piee internaionale, n special n jurul Asiei de Sud-Est. n cele din urm mediul politic a fost extrem de stabil.Singura problema reala a companiei a fost c guvernul din Birmania era o dictatur militar acuzata de nclcarea drepturilor omului si anume ale poporului birman. n 1988, dup zdrobire a demonstraiilor pro-democrate, militarii din Birmania au preluat puterea i a adus la conducerea guvernului SLORC-ul.SLORC, care a fost alctuit din 19 ofieri militari de rang nalt, a impus legea militara n ar.

Departamentul de Stat al SUA, n 1991 "Rapoartele de ar privind practicile drepturile omului", a scris c SLORC mentine conducerea prin intermediul "arestri, hruiri, i tortur a activitilor politici ... Libertatea de exprimare, presa, sindicatele di Arbitrajul rmn practic inexistente. In ciuda riscurilor, Shell a decis s investeasc n proiect. Compania a considerat c beneficiile pentru ea nsi i oamenii din Birmania i Thailanda vor compensa riscurile. Mai mult dect att, compania va afirma mai trziu, "angajamentu" a fost "curs adecvat pentru a realiza schimbri sociale i politice n rile n curs de dezvoltare cu guverne represive ... Dupa aproape patru decenii de experien n Asia, Shell consider c implicarea este cea mai eficient cale de a consolida economiile emergente i de a promova societi mai deschise. "

n cele din urm Shell a avut o cota de participatie de 59,51% din proiect; Thailanda ASV Exploration & Production Co o cota de participatie de 25,5%; iar guvernul birman o cota de 15%. Sa czut de acord c Shell ar fi responsabil pentru coordonarea general a proiectului de extractie de gaz din cmpul Yadana. Shell ar construi conducta de 256 mile, care ar transporta gazul de la Yadana la Thailanda, unde s-ar fi vndut. Cea mai mare parte a conductei s-ar situa sub ocean, dar ultimele 40 mile ar trece prin sudul Birmaniei prin regiunea locuit de Karen, o minoritate etnica ostila guvernului birmanez.Perioada dintre 1993 i 1996 a fost dedicat pregatirii terenului, i construiri de drumuri, tabere, locuine i alte faciliti. Construcia efectiv a conductei a nceput n 1996 i a fost finalizat n anul 1998. De-a lungul perioadei grupuri ce sustin Drepturile Omului, inclusiv Human Rights Watch si Amnesty International, au emis rapoarte care susin c armata birmanez a folosit munca forat i brutalizarea populaiei Karen pentru a asigura "securitatea" lucrtorilor i echipamentelor Shell. Drumuri, cldiri i alte structuri, au fost construite cu munca fortata recrutata din grupuri locale Karen de armat birmanez, i sute de Karen au fost forai s creeze calea pentru conducta i de sa ofere fora de munc pentru proiect. Greenpeace, Amnesty International, Human Rights Watch s-au ntlnit cu directorii Shell din Los Angeles i au discutat munca forata i a alte nclcri ale drepturilor omului care aveau loc n regiunea constuctiei.Shell a angajat un consultant n 1995 pentru a investiga. Consultantul a raportat: "Concluzia mea este c nclcrile flagrante ale drepturilor omului au avut loc, si inca au loc, n sudul Birmaniei ... din care cele mai frecvente sunt: obligarea relocarii fr compensaie a familiilor n apropierea sau de-a lungul traseului conductei; munc forat la proiecte de infrastructur a conductei (SLORC solicit acest serviciu n loc de plata impozitelor) i nchisoare sau executare de ctre armata a celor care se opun unor astfel de aciuni "

Lucrrile la proiect au continuat i producia comercial de gaze naturale n cadrul proiectului Yadana a nceput n anul 2000. Shell i celelalte companii au instituit programe n beneficiul oamenilor de-a lungul coridorului de conducte. Shell a susinut c a furnizat 7551 de locuri de munc pltite lucrtorilor din Birmania n timpul construciei i va continua s angajeze inca 587. Noile programe medicale au redus mortalitatea infantil de-a lungul regiunii conductei, de la 87 la 31 de decese, iar apoi la doar 13 decese in 2002. Compania a raportat ca a construit coli i drumuri i a oferit oportuniti ntreprinderilor mici situate de-a lungul coridorului. Aceste afirmaii au fost confirmate de mai multe grupuri independente care au cltorit n Birmania.Pn n 2004, proiectul a furnizat de 500-600 de metri cubi de gaz pe zi in Thailanda, astfel incat tara a beneficiat de posibilitatea de utilizare a gazului natural pur in favoarea altor combustibili mai poluanti. Veniturile din vnzri ctre Thailanda au constat in cteva sute de milioane de dolari pe an pentru guvernul militar birmanez. Shell a raportat : pe lng investiia iniial de 8,6 milioane dolari, aceasta a cheltuit in total 230 de milioane $ pentru construirea conductei; a cheltuit aproximativ 10 milioane dolari pe an s-l administreze. Cota Shell din veniturile totale de gaze a fost de 75 milioane de dolari pe an, ceea ce va continua urmatorii 30 de ani. Ctigu total al Shell este de ateptat s ajung la aproximativ 2,2 miliarde dolari de dolari.

n octombrie 1996, 15 de membri ai grupului minoritar birman Karen, care pretindeau c ei sau membrii familiilor lor au fost supusi relocarii, muncii forate, torturii, crimei, violului i au actionat in instanta compania Shell, la tribunalul al SUA (Doe v. Shell). Avocatii au susinut c Shell ar fi considerat responsabil pentru daunele provocate sutelor de Karen de catre forelor militare birmane, deoarece activitile militare au fost efectuate n numele proiectului conductei n care Shell avea o cota majoritara. La 29 iunie 2004, Curtea Suprem a SUA a confirmat dreptul strinilor de a solicita despgubiri n faacompaniilor sin SUA pentru nclcarea drepturilor in strintate. Cazul Doe vs Shell a ramas nerezolvat. - Prezentarea criticilor aduse companiei Shell pe piaa Birmaneza pentru nclcarea (sau presupusa nclcare) a eticii n afaceri

Human Rights Watch, Amnesty International si Greenpeace au adresat critici severe companiei pentru conditiile inhumane la care erau supusi oamenii din regiunea conductei. A fost organizata o investigatie detaliata privind drepturile incalcate a oamenilor din comunitatea Karen, care a demonstrat ca armata birmaneza incalca regulat acele drepturi si ca oamenii din acea regiune sunt supusi unor conditii nefaste de viata. Daca analizam mai detaliat criticile aduse de ONG-uri, ele sunt mai degraba adresate guvernului Birmanez, decat companiei Shell, deoarece compania nu putea impune un plan de actiune guvernului care actiona asa din cauza reprezentantilor Karen, dar nu din cauza conductei in sine. Totusi o critica adusa companiei este in principal legata de cooperarea cu un regim militar represiv, care a fost acceptata din start de compania Shell. Compania stia ce metode de organizare represiva foloseste guvernul si poate fi invinuita de sustinerea acelor metode prin acordarea suportului financiar.

- Prezentarea modului n care compania Shell a gestionat situaia conflictual de etic n afaceri pe piaa Birmaneza, prin evidenierea msurilor concrete ntreprinse n acest sens i justificarea teoriei etice normative aplicate de compania Shell

Compania Shell a pornit initial cu o strategie etica, bazata pe teoria utilitarista. Conducerea companiei a afirmat ca prin construirea acestei conducte toate partile au de castigat, acceptand riscut de a avea niste pierderi ca urmare a regimului represiv practicat de guvern. Lipsa de actiune si anume refuzul de a intra pe piata Birmaneze nu este o actiune etica, deoarece compania nu facea nimic pentru a redresa situati in Birmania , care era una nefasta. Conform abordarii deontologiste valoarea moral a unei aciuni trebuie s fie evaluat n funcie de inteniile persoanei care ia decizia referitoare la executarea acelei aciuni si intentia declarata a companiei a fost sporirea nivelului de viata si performanta economica cat a populatiei Birmaniei atat si a tarilor din Asia de Sud-Est si a companiei. Totusi, abordarea individuala nu poate justifica aceasta actiune ca fiind una morala, fiindca libertatea minoritatii Karen a fost afectata. Practic, opozitia aceastei minoritati sociale a disparut in urma constructiei acestei conducte. Constructia conductei a fost un pretext folosit de guvernul Birmanez pentru a represa Karen.Compania Shell a prezentat un sir de actiuni intreprinse de ei pentru a spori nivelul de viata in sudul Birmaniei, evidentiind scopul pentru care ei au initiat constuctia acelei conducte. Shell i celelalte companii au instituit programe n beneficiul oamenilor de-a lungul coridorului de conducte. Shell a susinut c a furnizat 7551 de locuri de munc pltite lucrtorilor din Birmania n timpul construciei i va continua s angajeze inca 587. Noile programe medicale au redus mortalitatea infantil de-a lungul regiunii conductei, de la 87 la 31 de decese, iar apoi la doar 13 decese in 2002. Compania a raportat ca a construit coli i drumuri i a oferit oportuniti ntreprinderilor mici situate de-a lungul coridorului. Aceste afirmaii au fost confirmate de mai multe grupuri independente care au cltorit n Birmania.

- Argumentarea necesitii eticii n afaceri pentru compania Shell pe pia Birmaneza

Compania Shell a stiut sa implementeze principiile etice in Birmania, ei afirmandu-le la inceputul constructiei conductei. Acest studiu de caz a demonstrat ca coexistenta dintre etica si afaceri este una sanatoasa si poate aduce beneficii majore. Compania a facut o investitie pe termen lung si planifica sa-si multiplice investitia initiala cu un coeficient egal cu 5. In acest caz, etica in afaceri a ajutat compania sa stabileasca pana la sfarsit o relatie de lunga durata cu guvernul Birmanez si sa impuna noi standarte de viata in sudul Birmaniei. Comunitatea Karen care a ramas in Sud-ul tarii locuieste in cea mai dezvoltata zona din punct de vedere industrial cu cele mai multe locuri de munca, ceea ce nu oate fi neglijat in analiza efectelor aggregate a actiunilor companiei Shell. Fara o strategie definite de etica in afaceri, compania nu ar putea sa construiasca o relatiei de durata atat cu comunitatile locale cat si cu guvernul, deoarece ambele parti au beneficiat. In cazul pierderilor majore din partea unora, s-ar continua boicotarea companiei sau s-ar intrerupe acordul de cooperare.

2.3. Analiza comparativ a eticii n afaceri n cadrul companiei ... - Evidenierea i interpretarea asemnrilor i deosebirilor dintre cele dou situaii de etic n afaceri prezentate anterior. Dupa cum putem observa, noi v-am prezentat doua cazuri diametral opuse din punct de vedere al aplicarii principiilor etice, insa cu conditii asemanatoare. Ar trebui sa mentionez ca cazul Birmaniei s-a intamplat mai tarziu si faptul ca compania Shell a stiut sa invete din experienta nefasta. Principalele asemanari a celor doua situatii tin de natura problemei etice care a aparut si anume acceptarea cooperarii cu un partener care incalca drepturi fundamentale ale omului. Dupa cum am observat in ambele cazuri, compania Shell a acceptat sa coopereze cu guvernul militar a Birmaniei si respectiv al Nigeriei. De asemenea, cazurile din de reprimarea minoritatilor sociale in ambele tari, astfel incat proiectele companiei devenea pretext pentru agresarea minoritatilor. In ambele cazuri compania constientiza riscurile etice la care era supusa si responsabilitatile sale. Cazurile se asemana foarte mult ca continut, insa tratamentul companiei in cele doua tari a fost unul total diferit.In primul rand are trebui sa mentionam ca in cazul Nigeriei exista o presiune asupra companiei privind concurentii care pot sa valorifice resursele golfului, ceea ce nu exista in cazul Birmaniei, deoarece compania era un pioner in domeniul cercetarii zacamintelor si informatia privind aceasta nu era cunoscuta la ivel mondial. Intr-al doilea rand in cazul Brmaniei minoritatile sociale erau inpotriva guvernului, dar nu a proiectului propus de companie, pe cand in Nigeria protestantii erau impotriva companiei Shell. Cea mai mare deosebire dintre aceste doua cazuri tine de scoputile urmarile de companie si anume faptul ca in cazul Nigeriei compania a urmarit doar scopuri economice personale si s-a orientat doar pe termen scurt, neoferind nici un beneficiu poporului nigerian. In cazul Birmaniei, compania a pornit cu ideea de a implementa acest proiect ca o modalitate de dezvoltare a statelor sarace, mentionand ca este unica modalitate. Scopurile si responsabilitatiile pe care si le-a asumat compania Shell in cazul Birmaniei erau de natura morala si economica, mai putin legala, deoarece drepturile omenilor au fost incalcate. In cazul Nigeriei, compania a urmarit doar scopul economic de a olosi oamenii ca un mijloc de a obtine profit. O alte deosebire importanta tine de natura rezultatelor pentru partile implicate in caz, avand in vedere ca in cazul Nigeriei toate partile au avut de pierdut, chiar si compania a avut de platit despagubiri. In cazul Birmaniei, compania Shell cat si partenerii sai de afaceri au avut de castigat, ceea ce duce la un rezultat agregat pozitiv.Compania Shell nu a venit in Nigeria ca o companie care vrea sa imbunatateasca situatia din tara, cum a facut-o in cazul Birmaniei, ei au venit ca niste exploratori care au ca scop secarea tarii de resursele pe care le are si folosirea lor doar in scopuri proprii. Nu putem afirma ca compania Shell are trebui sa plice aceeasi strategie in cazul Nigeriei, deoarece cazurile par similare doar la o analiza sintetica. Analizand mai detaliat, noi intelegem ca Shell era intr-o pozitie dificila in cazul Nigeriei si pierderile cauzate de represii erau mult mai mari. Dupa parerea mea compania Shell ar trebui sa plece din Nigeria pe o perioada de minim 3 ani, pentru a stabiliza situatia.