STUDIU PRIVIND COMPOZIŢIA DEŞEURILOR MENAJERE ÎN

REGIUNEA 7 CENTRU

Beneficiar:

Agenţia Regională pentru

Protecţia Mediului Sibiu

SIBIU, APRILIE 2011

2

Studiu realizat în cadrul proiectului româno-norvegian „Parteneriat pentru un mediu curat, reducerea deşeurilor şi

dezvoltare durabilă în regiunea 7 Centru”

Colectivul de elaborare: Prof.univ.dr.ing Dănuţ DUMITRAŞCU

Conf.univ.dr.ing Claudiu ISARIE Asist.univ.dr.ing Rodica CIUDIN

Ec. Oana DUMITRAŞCU

Contract Nr. 5332 din 8.04.2011

Elaborator: S.C. DANCO PROD S.R.L. Departamentul cercetare

3

CUPRINS

Capitolul 1. FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII ŞI OPORTUNITĂŢII STUDIULUI

1.1. Tema studiului

1.2. Fundamentarea necesităţii studiului

1.2.1. Necesităţi şi imperative de conformare cu legislaţia de mediu

1.2.2. Imperative şi necesităţi din punct de vedere economic şi social

1.2.3. Justificarea oportunităţii studiului

1.3. Situaţia actuala

1.3.1. Desfăşurarea activităţii de salubrizare

1.3.2. Impactul deşeurilor asupra factorilor de mediu

1.3.3. Situaţia actuală a măsurărilor compoziţiei deşeurilor

Capitolul 2. ELEMENTE CONCEPTUALE PRIVIND COLECTAREA DEŞEURILOR

2.1. Conceptul de gestionare a deşeurilor

2.2 Tipuri de deşeuri

2.3. Colectarea selectivă

2.4. Managementul deşeurilor

2.4.1. Procedura de acceptare a deşeurilor

2.5. Depunerea deşeurilor

Capitolul 3. NECESITATEA STUDIULUI DIN PUNCT DE VEDERE AL

LEGISLAŢIEI

3.1 Legislaţia europeană în domeniul deşeurilor

3.2. Legislaţia română

Capitolul 4. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

4.1. Prezentarea Judeţului Sibiu

4.2. Potenţialul socio-uman

4.3. Monitorizarea factorilor de mediu

4.4. Depozite ecologice incluse în studiu

4.4.1. SC Eco-Sal SA Mediaş

4.4.2. AVE Harghita Salubritate SRL

4.4.3. SC FIN-ECO SA Braşov

4

Capitolul 5. DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

5.1. Metodologia cercetării

5.2. Descrierea fluxului la staţia de sortare

5.3. Colectarea datelor

Capitolul 6. CONCLUZII, PROPUNERI

Bibliografie

Glosar de termeni

ANEXA 1 Lista deşeurilor acceptate la depozitare

ANEXA 2 Formulare de evidenţă a măsurătorilor:

SC FIN-ECO SA Braşov

SC Eco-Sal SA Mediaş

AVE Harghita Salubritate SRL

5

Capitolul I

FUNDAMENTAREA NECESITĂŢII ŞI

OPORTUNITĂŢII STUDIULUI

1.1. Tema studiului

Tema este reprezentată de elaborarea de studii şi cercetări privind compoziţia

deşeurilor menajere în Regiunea 7 Centru, lucrare ce face parte din proiectul „Parteneriat

pentru un mediu curat, reducerea deşeurilor şi dezvoltate durabilă în Regiunea 7 Centru”,

finanţat prin Programul Norvegian de Cooperare pentru Creşterea Economică şi Dezvoltare

durabilă în România, beneficiar Agenţia Regionala de Protecţia Mediului Sibiu.

În concordanţă cu obiectivul principal al proiectului romano-norvegian

„Implementarea unor măsuri mai greu de atins, prevăzute în Planul Regional de Gestionare a

Deşeurilor în Regiunea 7 Centru, numite măsuri calitative. Până în prezent numai

îndeplinirea măsurilor cantitative a beneficiat de finanţări (construirea depozitelor de

deşeuri, staţii de sortare, staţii de transfer, închiderea depozitelor neconforme). Acestea sunt

importante, dar adeseori eşuează din lipsa: "know-how", experienţă, profesionalism,

susţinere din partea societăţii civile şi informarea autorităţilor.”, s-a propus cercetarea prin

măsurători a compoziţiei deşeurilor pentru mediul urban şi rural.

Realizarea efectivă a măsurătorilor s-a făcut în 3 judeţe din Regiunea 7 Centru: Sibiu,

Braşov şi Harghita, judeţe în care există depozite ecologice de colectare a deşeurilor (figura

1.1).

6

Fig. 1.1 Localizarea depozitelor ecologice de colectare a deşeurilor în Regiunea de dezvoltare

7 Centru

Documentaţia este elaborată de către o echipă tehnică specializată, cu experienţă vastă

în dezvoltarea de cursuri, activităţi practice şi expertiză în domeniul managementului

deşeurilor, elaborări de ghiduri, suporturi de curs, lucrări practice şi prezentarea rezultatelor

cercetării în cadrul conferinţelor naţionale şi internaţionale, participări multiple în cadrul

granturilor de cercetare şi contractelor de cercetare atât cu companii cât şi cu universităţi şi

autorităţi de stat în domeniul managementului deşeurilor.

1.2. Obiective:

Determinarea cantităţilor pe fracţii de deşeuri provenite din mediul rural, urban din

zone de case şi urban de la asociaţiile de locatari (blocuri) pentru fiecare din cele trei

locaţii alese – judeţul Braşov, Mediaş, şi Harghita.

Realizarea de corelaţii intre valorile procentuale al fracţiilor de deşeuri între zonele de

analiză în funcţie de tipul de colectare aplicat;

Analiza frecvenţei de colectare a deşeurilor şi estimarea indicelui de generare;

Actualizarea informaţiilor privind compoziţia pe fracţii a deşeurilor menajere şi

compararea acestora cu datele din planurile judeţene/regionale de gestionare a

deşeurilor.

7

1.2. Fundamentarea necesităţii studiului

1.2.1. Necesităţi şi imperative de conformare cu legislaţia de mediu

Necesităţi şi imperative de conformare cu legislaţia de mediu:

Necesitatea implementării cadrului legislativ pentru protecţia şi conservarea

biodiversităţii locale, conformării la legislaţia în vigoare ce impune măsuri în direcţia

gestionării deşeurilor, aceasta derivând şi din cerinţele UE şi implementării Aquisului

Comunitar;

Conformarea la planurile naţionale, regionale şi locale de mediu şi de gestionare a

deşeurilor ce prevăd acţiuni de acest tip (Planuri Regionale de Gestiune a Deşeurilor,

Master Planul 2008-2038 pentru Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul

Sibiu);

Necesitatea creării unui sistem durabil destinat gestionării deşeurilor prin schimbarea

practicilor actuale şi implementarea metodologiilor şi normelor europene, în vederea

reducerii impactului depozitelor actuale de deşeuri asupra mediului;

Necesitatea asigurării bazei materiale şi umane pentru realizarea educaţiei ecologice;

Existenţa unor locuri de depozitare necontrolate, în localităţile în care sistemul de

colectare este inexistent;

Depozitarea necontrolată sau în depozite neconforme afectează mediul înconjurător

prin intermediul scurgerilor provenite de la gropile de depozitare, aceste scurgeri

pătrunzând atât în apele de suprafaţă cât şi în cele subterane, reprezentând o

ameninţare directă la adresa sănătăţii oamenilor precum şi un efect advers asupra

calităţii vieţii. Acest fapt este totodată neconform cerinţelor reglementărilor naţionale

şi europene;

Dificultăţi ale agenţilor economici în gestionarea problemelor de mediu din cauza

inexistenţei de personal pregătit în această direcţie;

Obligativitatea închiderii depozitelor de deşeuri menajere neconforme (figura 1.2):

8

Fig. 1.2. Localizarea depozitelor neconforme şi planul de sistare a activităţii acestora în

Regiunea de dezvoltare 7 Centru

1.2.2. Imperative şi necesităţi din punct de vedere economic şi social

Proiectul se adresează necesităţilor unui grup ţintă larg, stabilind compoziţia deşeurilor

în zonele de măsurare, rezultatele obţinute putând fi apoi extrapolate la întreaga regiune 7

Centru şi chiar la nivel naţional. Grupul ţintă, beneficiari direcţi şi indirecţi ai proiectului este

format din:

Cetăţenii regiunii 7 Centru (tab. 1.1.), sub aspectul informării acestora în vederea

conştientizării problemei deşeurilor.

9

Tabelul 1.1. Situaţia demografică a Regiunii 7 Centru

Evoluţia populaţiei în perioada 2007-2050 – varianta medie – mii persoane

2007 2010 2015 2020 2025 2050

Variaţie

abs.

2050/2007

Variaţie

2050/2007

România 21.537.6 21.226.3 20.696.6 20.026.4 19.243.4 16.083.3 -5.454.3 -25.3%

Regiunea

7 Centru 2.524 2.509.5 2.460.7 2.391.6 2.305.4 1.906.8 -617.2 -24.5%

Alba 376.1 371.0 357.6 341.7 323.6 238.5 -137.6 -36.6%

Braşov 593.9 593.1 584.8 570.6 551.1 468.3 -125.6 -21.1%

Covasna 223.4 221.2 216.8 210.5 202.7 164.6 -58.8 -26.3%

Harghita 325.6 322.3 314.8 305.0 293.2 230.6 -95 -29.2%

Mureş 581.8 580.3 570.7 557.2 540.7 436.6 -145.2 -25.0%

Sibiu 423.2 421.6 416.0 406.6 394.1 368.2 -55 -13.0%

* studiu privind Situaţia demografică a Regiunii 7 Centru în 2009, conceput pe baza

datelor furnizate de către Institutul Naţional de Statistică, şi anume evaluarea la nivel regional

a informaţiilor conţinute în prognoza populaţiei în orizontul anului 2050 – realizat de Agenţia

pentru Dezvoltare Regională Centru (Alba Iulia) [15]

Instituţiile publice şi autorităţile locale care au atribuţiuni în domeniul

managementului deşeurilor:

Agenţii economici cu activităţi în domeniul managementului deşeurilor şi cei care

generează deşeuri.

10

1.2.3. Justificarea oportunităţii studiului

Acţiunea se înscrie în obiectivele proiectului „Parteneriat pentru un mediu curat,

reducerea deşeurilor şi dezvoltate durabilă în Regiunea 7 Centru” şi ale agenţiilor regionale de

protecţia mediului, fiind în conformitate cu cerinţele legislaţiei UE în domeniul deşeurilor.

În contextul actual, în care conştientizarea problemelor de mediu şi, legat de aceasta, a

epuizării resurselor, îşi pune amprenta asupra activităţii din toate domeniile, utilizarea

raţională a resurselor se transformă într-un deziderat unanim. Datele privind compoziţia

deşeurilor menajere conduc la un mai bun factor de recuperare a diverselor materiale sau

materii prime şi reintroducerea lor în circuit, conducând prin aceasta la economisirea

resurselor naturale.

Toate depozitele ecologice din zona supusă analizei au autorizaţie integrată de mediu

prin care se impune automonitorizarea activităţii şi colectarea de date privind compoziţia

deşeurilor. Solicitantul şi partenerii au suficientă practică în gestionarea proiectelor în general,

şi a celor de mediu în special.

Studiul este oportun prin rezultatele vizate, astfel:

obţinerea de date concrete şi actualizate privind compoziţia deşeurilor;

determinarea posibilităţilor de scădere a deşeurilor colectate în amestec;

creşterea gradului de colectare selectivă a deşeurilor menajere în vederea valorificării

acestora;

protecţia mediului, creşterea importanţei acordate acţiunilor de mediu;

modele de bună practică, ce pot fi permanentizate şi extinse la nivel naţional;

un sistem eficient de management al deşeurilor;

creşterea nivelului de educaţie vis-à-vis de mediu a populaţiei;

1.3. Situaţia actuală

1.3.1. Desfăşurarea activităţii de salubrizare

Pentru o mai bună înţelegere a modului de funcţionare a activităţii de salubrizare la

nivelul unei localităţi, în figura 1.3. este prezentată schematic organizarea actuală a activităţii

de salubrizare.

11

Fig. 1.3.: Organizarea serviciului de salubrizare a unei localităţi

1.3.2. Impactul deşeurilor asupra factorilor de mediu

Atât depozitele de deşeuri orăşeneşti şi comunale cât şi cele industriale, au impact negativ

asupra mediului, prin poluarea apelor de suprafaţă şi subterane, a pânzei freatice, a solului,

degradarea calităţii aerului ambiental şi disconfort pentru populaţia limitrofă.

Sol

Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deşeuri este un

proces ce poate fi considerat temporar, dar care în termenii conceptului de “dezvoltare

Aport benevol

Colectare separată

Autorizare

activitate

Prestări servicii de

salubritate

Taxa salubritate / tarif

Agenti economici

Populaţie

Reclamaţii

Venit suplimentar

Operator servicii de salubritate

Administraţie

Publică Locală Activităţi de control

Hotarâri ale Consiliului Local

Decontare servicii pe bază contract prestări servicii de

salubritate

Contract prestări servicii de salubritate

Tarif de salubrizare

12

durabilă”, se întinde pe durata a cel puţin două generaţii dacă se însumează perioadele de

amenajare, exploatare, refacere ecologică şi post-monitorizare. Din acest motiv închiderea

depozitelor de deşeuri neamenajate şi reconstrucţia ecologică a terenurilor afectate se impune

cu necesitate.

Apă

Lipsa unor sisteme de captare a levigatului produs pe depozitele de deşeuri, duce la scurgeri

ale acestuia în apele de suprafaţă şi pânza freatică. De asemenea sunt întâlnite des situaţii de

depozitare în albiile apelor de suprafaţă a deşeurilor menajere şi a celor industriale, cu

preponderenţă a deşeurilor rezultate din exploatarea forestieră.

Aer

Aerul este un vector de propagare a unor particule de deşeuri în toţi factorii de mediu.

Datorită fenomenului de autoaprindere a gazelor au loc incendii ce poluează puternic cu COx,

NOx, dioxine, pulberi în suspensie şi sedimentabile. Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute şi

cu suspensii antrenate de vânt este deosebit de evidentă în zona depozitelor orăşeneşti actuale,

în care nu se practică exploatarea pe celule şi acoperirea cu materiale inerte.

Floră, faună

Acestea sunt afectate indirect prin intermediul aerului, solului, precipitaţiilor şi apei. În plus,

biocenozele din vecinătatea depozitelor se modifică în sensul că în asociaţiile vegetale devin

dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate (urzica, turiţa) iar unele mamifere,

păsări, insecte părăsesc zona, în avantajul celor care îşi găsesc hrana în deşeuri.

1.3.3. Situaţia actuala a măsurărilor compoziţiei deşeurilor

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului împreună cu Institutul Naţional de Statistică

realizează anual cercetarea statistică privind deşeurile. Cercetarea statistică se realizează

pentru toate tipurile de deşeuri pe baza a trei chestionare:

AS-GD-MUN „Ancheta statistică pentru primării sau unităţi specializate în servicii de

salubrizare”;

AS-GD-TRAT „Ancheta statistică privind tratarea deşeurilor”;

13

AS-GD-PRODDES „Ancheta statistică privind gestiunea deşeurilor, pentru generatorii

de deşeuri”.

Calitatea datelor privind generarea şi gestionarea deşeurilor este influenţată în mare măsură de

condiţiile existente la nivelul unităţilor raportoare, şi anume:

disponibilitatea condiţiilor tehnice pentru înregistrarea cantităţilor de deşeuri, în

principal lipsa cântarelor la depozitele de deşeuri;

organizarea managementului deşeurilor;

înregistrarea întreprinderilor în Registrul statistic al operatorilor economici;

competenţa şi angajamentul responsabililor pentru completarea chestionarelor.

La aspectele legate de lipsa cântarelor la depozite şi lipsa analizelor la nivel local/judeţean, se

adaugă faptul că în prezent nu există o procedură unitară la nivel local privind modul de

colectare, analiză şi validare a datelor. Astfel, calitatea datelor existente în raportările

statistice poate să prezinte un grad de încredere scăzut.

În ceea ce priveşte generarea deşeurilor municipale, chestionarele statistice trebuie completate

de operatorii de salubrizare şi primării, în cazul în care acestea au servicii proprii de colectare,

valorificare sau eliminare. În practica curentă, în cazul în care o primărie a delegat serviciul

de salubrizare, chestionarul statistic este completat numai de către operatorul de salubrizare.

Însă, sunt foarte multe cazurile în care primăria a delegat numai serviciul de colectare a

deşeurilor menajere şi asimilabile, iar gestionarea celorlalte categorii de deşeuri (deşeuri

stradale, deşeuri din parcuri şi grădini, deşeuri din pieţe) a rămas în competenţa primăriei.

În judeţul Sibiu până în prezent chestionarele statistice privind deşeurile municipale au fost

completate numai de către operatorii de salubrizare, deşi există primării care au servicii

proprii privind colectarea deşeurilor din parcuri şi grădini, a deşeurilor din pieţe sau a

deşeurilor stradale.

Cantitatea totală de deşeuri menajere şi asimilabile, colectate atât în amestec cât şi separat, a

fost în anul 2008 de aproximativ 129.000 t, crescând cu aproximativ 5.000 t faţă de anii

anteriori. Acest lucru se datorează creşterii gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât

în mediul urban dar, mai ales, în mediul rural.

14

Conform datelor prezentate în PJGD Sibiu, în anul 2006 gradul de acoperire cu servicii de

salubrizare a fost la nivelul judeţului de 61 %, din care 86 % în mediul urban şi circa 11 % în

mediul rural. În ultimii ani se remarcă o creştere a gradului de acoperire cu servicii de

salubrizare, mai ales în mediul rural. Din datele colectate de către Consultant a rezultat un

număr mai mare de locuitori deserviţi cu servicii de salubrizare în mediul rural. Trebuie

specificat faptul că, în unele cazuri, aceste servicii de salubrizare nu sunt corespunzătoare. În

tabelul următor se prezintă un centralizator privind gradul de acoperire cu servicii de

salubrizare.

Tabel 1.2. Populaţie deservită de servicii de salubrizare, 2007

Tip serviciu

Număr

locuitori

deserviţi

Număr

locuitori

nedeserviţi

Total

locuitori Observaţii

Urban

servicii realizate

de operatorii de

salubrizare

205.849 61.346 267.195

servicii realizate

de operatorii de

salubrizare

35.425 14.983 50.408 22 comune (unele

parţial)

servicii realizate

de primării 48.004 2.439 50.443 21 comune

servicii realizate

de alţi operatori 11.965 106 12.071 5 comune

nu exista

serviciu de

salubrizare

31.561 31.561 22 comune (unele

parţial)

Rural

Total rural* 95.394 144.483

* din răspunsurile primarilor la chestionarul trimis de consultant

Compoziţia deşeurilor

Compoziţia deşeurilor menajere din judeţul Sibiu nu este determinată printr-un set riguros de

determinări. Până în prezent, pentru estimarea compoziţiei deşeurilor menajere s-au folosit

datele oficiale publicate în planurile regionale de gestionare a deşeurilor, precum şi unele

15

determinări ale agenţilor de salubrizare, ale operatorilor de depozite ecologice (conforme) şi

date din studii de fezabilitate ale proiectelor aflate în implementare în regiune. În cadrul

acestui raport vom folosi pentru comparaţie datele prezentate în Master Plan-ul propus pentru

Regiunea 7 Centru– compoziţia deşeurilor menajere, conform tabelului 1.3. [16].

Tabel 1.3.Compoziţia estimată a deşeurilor menajere

Ponderea (%) Material

Mediu urban Mediu rural

Hârtie şi carton 11 7

Sticlă 6 4

Plastic 8 8

Metale 3 2

Lemn 3 4

Biodegradabile 53 67

Alte tipuri de deşeuri 16 8

Sursa: PRGD

În cadrul Studiului de Fezabilitate elaborat pentru proiectul “ECO-SISTEM Avrig – Proiect

pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale” din cadrul

Programului Phare 2005 CES, s-au efectuat trei determinări pentru a investiga compoziţia

deşeurilor din mediul urban şi rural, al zonei de implementare a proiectului. Rezultatele sunt

prezentate în tabelul 1.4.

16

Tabelul 1.4. Compoziţia deşeurilor menajere determinată în cadrul SF Avrig

Ponderea (%) Material

Mediu urban Mediu rural

Hârtie şi carton 5,91 1,28

Sticlă 4,93 3,46

Plastic 6,49 1,4

Metale 1,63 1,24

Lemn 1,37 0,21

Biodegradabile 75,93 89,99

Alte tipuri de deşeuri 3,75 2,43

Sursa: Studiul de Fezabilitate elaborat pentru proiectul “ECO-SISTEM Avrig – Proiect

pentru implementarea unui sistem eficient de gestionare a deşeurilor municipale”

Determinările au fost efectuate pe un eşantion de 75 de persoane din mediul urban şi 72 de

persoane din mediul rural, dintr-un total de 23.081 de persoane incluse în aria de acoperire a

proiectului. Din această cauză rezultatele acestor determinări nu au un grad prea mare de

credibilitate.

S.C. TRACON S.R.L., operatorul depozitului ecologic Cristian, judeţul Sibiu, a efectuat în

cursul anului 2006 determinări privind compoziţia deşeurilor, însă măsurătorile au inclus doar

deşeurile stradale, fără a fi luate în considerare cele menajere. Rezultatul determinărilor este

prezentat în tabelul 1.5.

Tabelul 1.5. Rezultatul determinărilor privind

compoziţia deşeurilor (S.C. TRACON S.R.L)

Material Ponderea (%)

Hârtie şi carton 15

Plastic 2

Nisip 44

Biodegradabile 29

Altele 10

17

Prezentul studiu propune :

actualizarea studiilor şi cercetărilor existente privind compoziţia deşeurilor

măsurarea diferenţiata pe categorii (contaminat respectiv necontaminat) în cadrul

fracţiilor Hârtie şi carton, Plastic, Lemn – pentru evaluarea posibilităţilor de

valorificare energetică;

introducerea în procesul de măsurare a unor noi fracţii în vederea determinării

oportunităţilor de sortare a acestora (textile/construcţii/periculoase – din menajere)

În toate regiunile vor trebui respectate termenele şi ţintele cantitative privind reciclarea

deşeurilor de ambalaje stabilite pentru: plastic (16% din masa ambalajelor pana la 31.12.2011

şi 22,5% din masa ambalajelor până la 31.12.2013), sticlă (48% din masa ambalajelor din

sticlă pana la 31.12.2011 şi 60% din masa ambalajelor din sticlă până la 31.12.2013) şi lemn

(15% din masa ambalajelor din lemn până la 31.12.2011).

Pentru a putea avea o imagine a cantităţilor de deşeuri generate în perioada premergătoare

realizării Master Plan-ului, şi a modului de gestionare a acestora, au fost utilizate datele

statistice, datele şi informaţiile existente în documentele de planificare, precum şi datele şi

informaţiile furnizate de APM Sibiu. De asemenea, în perioada februarie - mai 2008

consultantul proiectului a colectat date atât de la municipalităţi, cât şi de la toţi operatorii de

salubrizare existenţi în judeţul Sibiu şi a realizat investigaţii de teren.

În figura 1.4. sunt prezentate sursele de date, atât pentru cantităţile generate, cat şi pentru

modul de gestionare a deşeurilor în judeţul Sibiu, care au stat la baza realizării Master Plan-

ului.

18

Figura 1.4.: Surse de date şi informaţii privind generarea şi gestionarea deşeurilor

TIP DE DATE/INFORMATII SURSA

Date privind generarea deşeurilor în anul 2003 PRGD Regiunea 7 Centru

Date privind generarea deşeurilor în perioada 2001 - 2005

PJGD Sibiu 2007

Date privind generarea deşeurilor în 2006

APM- Chestionare statistice ANPM – Ancheta statistica

Date privind generarea deşeurilor în 2007

Consultant

date colectate pe bază de chestionare

studii de teren

informaţii furnizate de către muncipalităţi şi

operatori de salubrizare

Consultant – date colectate pe

baza de chestionare

Date şi informatii privind gestionarea deşeurilor în perioada 2001 - 2006

PRGD Regiunea 7 Centru PJGD Sibiu 2007

APM – chestionare statistice

Date şi informatii privind sistemul actual de gestionare a deşeurilor

Sistem

ul actu

al de g

estion

are a

deşeu

rilor în

jud

eţul S

ibiu

C

antităţi g

enerate în

jud

eţul S

ibiu

în p

erioad

a

2001 - 2007

19

Capitolul 2

ELEMENTE CONCEPTUALE PRIVIND

COLECTAREA DEŞEURILOR

2.1. Conceptul de gestionare a deşeurilor

Noţiunea de management al deşeurilor (sau gestionare a deşeurilor) cuprinde activităţile de

precolectare, colectare, transport, sortare, tratare, valorificare şi/sau depozitare a deşeurilor de

toate tipurile, dar şi, de exemplu, supravegherea zonelor de depozitare după închiderea lor.

Gestionarea modernă a deşeurilor, dezvoltată ca şi concept, la nivel mondial, în ultimii 20 de

ani, are în vedere următoarele obiective principale:

protejarea sănătăţii populaţiei;

protejarea mediului;

menţinerea curăţeniei publice pentru ca spaţiile să fie acceptabile din punct de vedere

estetic;

conservarea resurselor naturale.

În România, populaţia este afectată în principal de:

pericolul îmbolnăvirii datorate rozătoarelor şi insectelor existente în punctele de

precolectare deschise din zonele de locuit, accentuată şi de ridicarea neregulată a

deşeurilor;

pericolele de îmbolnăvire determinate de apa de băut contaminată (pentru cei care

locuiesc în apropierea rampelor de gunoi);

20

mirosurile grele din punctele de precolectare a deşeurilor şi din apropierea depozitelor,

ca şi în timpul ridicării deşeurilor;

pericolul pentru copiii şi tinerii care, mai ales în clădirile cu mai multe etaje, se joacă

în apropierea punctelor de precolectare. Un alt pericol vine din partea depozitelor

nepăzite, unde copiii au acces liber;

substanţele dăunătoare, răspândite probabil şi prin lanţul alimentar, deoarece nu este

interzisă folosirea în scopuri agricole a suprafeţelor învecinate cu depozitele de

reziduuri.

Managementul integrat al deşeurilor se referă în special la identificarea celei mai bune soluţii

pentru colectarea, transportul şi tratarea deşeurilor preluate de la diferiţi clienţi. Opţiunile de

tratare a reziduurilor sunt multiple, funcţie de natura acestora.

Implementarea unui sistem integrat de management al deşeurilor presupune apariţia unor

sisteme de colectare selectivă la nivelul localităţilor, staţii de transfer, staţie de tratare bio-

mecanică şi valorificare locală (reciclare, reutilizare). Eliminarea finală se face într-un depozit

ecologic sau prin incinerare. Ca atare, pe lângă activităţile de bază menţionate, managementul

deşeurilor cuprinde şi o serie de activităţi conexe:

Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă;

Construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;

Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor;

Construcţia staţiilor de transfer şi a facilitaţilor de eliminare a deşeurilor municipale;

Recuperarea gazului provenit din depozite, acolo unde este cazul;

Construirea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri medicale,

deşeuri provenite din echipamente electrice şi electronice, etc.) şi alte tipuri specifice

de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări, etc.);

Închiderea depozitelor neconforme;

Principiile pe baza cărora se realizează în prezent activităţile de management al deşeurilor

sunt:

principiul utilizării BATNEEC (Best available techniques not entailing excessive costs

– Cele mai bune tehnici care nu presupun costuri excesive): stabileşte că pentru orice

activitate trebuie să se ţină cont de:

- stadiul actual de dezvoltare al tehnologiilor;

21

- cerinţele privind protecţia mediului;

- alegerea şi aplicarea măsurilor fezabile din punct de vedere economic.

Principiul "poluatorul plăteşte" (PPP): costurile aferente gestionării deşeurilor sunt

suportate de generatorul acestora. Cu alte cuvinte, companiile care produc, importă

şi/sau vând produse şi ambalaje sunt responsabile, financiar sau fizic, pentru acele

produse şi după ce durata de viaţă utilă a lor a expirat. Ele trebuie fie să primească

înapoi produsele uzate şi să le gestioneze prin refolosire, reciclare sau prin valorificare

energetică, fie să delege această responsabilitate unei terţe părţi, plătită de producător

pentru a gestiona produsele uzate. Practic, acest principiu mută responsabilitatea

pentru deşeuri de la autorităţi la companii, obligând producătorii, importatorii sau

comercianţii să includă costuri de gestionare a deşeurilor în preţul produselor lor.

Principiul substituţiei: stabileşte necesitatea înlocuirii materiilor prime periculoase cu

materii prime nepericuloase, astfel încât să se evite apariţia de deşeuri periculoase.

Principiul proximităţii: deşeurile trebuie să fie tratate şi eliminate cât mai aproape de

sursa de generare. Acolo unde acest lucru nu este posibil trebuie să se dea prioritate

transportului pe cale ferată sau pe apă.

Principiul autonomiei: deciziile de management al deşeurilor trebuie să fie luate la cel

mai scăzut nivel administrativ faţă de sursa de generare

Principiul ierarhizării opţiunilor. Cea mai generală ierarhie a opţiunilor este

următoarea:

- prevenirea producerii de deşeuri;

- reducerea (minimizarea) cantităţii de deşeuri produse;

- refolosirea materialelor;

- reciclarea (recuperarea) deşeurilor, în condiţii de eficienţă economică;

- valorificarea energetică a deşeurilor: compostarea deşeurilor organice,

respectiv incinerarea deşeurilor combustibile în condiţii de impact minim

asupra mediului;

- depozitarea controlată a deşeurilor (şi recuperarea gazelor rezultate din

depozitarea deşeurilor).

Odată cu ridicarea pretenţiilor legate de salubrizare, autorităţile cu responsabilităţi în

domeniul îndepărtării deşeurilor trebuie să-şi extindă sarcinile. Sarcina de salubrizare va

cuprinde de acum nu numai îndepărtarea deşeurilor, ci şi valorificarea lor.

22

Pentru a obţine competenţă în domeniul sarcinilor noi şi pentru a realiza eficient problematica

deşeurilor, este necesară o planificare în domeniul managementului deşeurilor care să

cuprindă o soluţie globală, un management integrat al deşeurilor, toate celelalte modalităţi

privind combinarea şi cooperarea tuturor strategiilor de limitare a producţiei de deşeuri, de

valorificare şi de îndepărtare a lor subsumându-se acestui concept. Obiectivul principal este

acela de a reduce cât mai mult cantitatea de resturi de îndepărtat, de a trata şi depozita

deşeurile produse conform unor tehnici ecologice. Măsurile şi metodele care se impun, paşii

individuali, ca şi ordinea cronologică a lor sunt concretizate şi expuse clar într-un concept

integrat de management al deşeurilor.

2.2 Tipuri de deşeuri

Pentru a putea realiza o gestionare corespunzătoare a deşeurilor, trebuie să se realizeze în

primul rând încadrarea unui deşeu într-o categorie de deşeuri bine definită.

Este raţional să se opereze o încadrare într-o grupă de deşeuri în funcţie de modul de formare

(generare şi colectare). Pentru scopuri statistice, este necesară şi utilă de asemenea şi o

clasificare supraordonată a tipurilor de deşeuri în funcţie de ramura industrială sau de

procesele în cadrul cărora este generat deşeul respectiv.

Prin determinarea tipului de deşeu se constată dacă acestea necesită sau nu necesită o manieră

specială de monitorizare, în conformitate cu legislaţia europeană, dacă sunt sau nu

periculoase. De obicei, deşeurile periculoase provin de la companii industriale, dar este

posibil ca ele să se regăsească şi în deşeurile menajere. Pasul următor este identificarea unei

metode adecvate de tratare, valorificare sau eliminare, adică stabilirea unui flux specific de

operaţii pentru acel tip de deşeu.

În vederea depozitării finale, la clasificarea deşeurilor trebuie luate în considerare şi alte

criterii, care vizează comportarea la depozitare (rezistenţă mecanică, fermentare, emisii de

materii fluide etc.).

23

Din punct de vedere al naturii şi locului de producere, deşeurile se clasifică în:

a) deşeuri menajere, adică acele deşeuri provenite din sectorul casnic sau din sectoare

asimilabile cu acestea (inclusiv deşeurile metabolice şi deşeurile periculoase).

b) deşeuri stradale, care sunt specifice căilor de circulaţie publică şi provin din

activitatea cotidiană a populaţiei, de la întreţinerea spaţiilor verzi, de la animale, din

depunerea de substanţe solide din atmosferă;

c) deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere, adică deşeurile provenite de la mica sau

marea industrie, din comerţ, din sectorul public sau administrativ, care prezintă compoziţie şi

proprietăţi similare cu deşeurile menajere, putând fi colectate, transportate, prelucrate şi

depozitate împreună cu acestea;

d) deşeuri voluminoase, sunt deşeuri solide de diferite provenienţe, care din cauza

dimensiunilor nu pot fi prelucrate cu sistemele obişnuite de precolectare sau colectare,

necesitând o tratare diferenţiată;

e) deşeuri din construcţii, adică deşeuri provenite din demolarea sau construirea de

obiective industriale sau civile;

f) deşeuri agricole, provenite din unităţile agricole şi zootehnice (gunoi de grajd,

dejecţii animaliere, deşeuri de la abatoare şi din industria de prelucrare a cărnii, peştelui,

laptelui, legumelor etc.);

g) deşeuri industriale, care cuprind deşeurile rezultate din desfăşurarea proceselor

tehnologice;

h) deşeuri spitaliere, provenite din activitatea spitalelor, unităţilor sanitare şi care sunt

incinerate în crematoriile spitalelor;

i) deşeuri periculoase, care cuprind deşeurile toxice, inflamabile, explozive, infecţioase,

corozive, radioactive sau de altă natură care, introduse în mediul înconjurător, dăunează

plantelor, animalelor sau omului.

Statele Uniunii Europene au realizat încă din anul 1994 o listă unică a deşeurilor, denumită

„Catalogul European de Deşeuri” (CED), actualizată prin diverse acte normative, ultima dată

în anul 2002. CED reprezintă astfel, o bază unitară pentru denumirea deşeurilor în interiorul

Comunităţii Europene şi pune la dispoziţia utilizatorului o terminologie comună bogată. Ea

trebuie preluată de statele membre în dreptul comunitar şi folosită pentru a întocmi un cadru

mai sigur pentru gestionarea deşeurilor, salubrizare, valorificare etc.

24

Astfel, România a preluat Catalogul European al Deşeurilor şi lista de deşeuri periculoase prin

Hotărârea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea

listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase. Astfel, intră în sarcina autorităţilor

locale:

să ţină evidenţa gestiunii deşeurilor generate, pe tipuri de deşeuri, inclusiv cele

periculoase, pe formulare speciale;

să raporteze autorităţilor teritoriale de protecţia mediului periodic datele solicitate

privind gestiunea deşeurilor;

să utilizeze codificarea pentru fiecare tip de deşeu, după procedura din hotărâre.

Toate datele statistice privind gestionarea deşeurilor transmise anual de agenţii economici se

păstrează de către autorităţile teritoriale de protecţia mediului într-un registru de evidenţă pe o

perioadă de minimum 3 ani.

În cazul în care agenţii economici desfăşoară şi activităţi de depozitare, alături de datele

despre cantităţile din fiecare tip de deşeu, trebuie să se mai precizeze:

tipul depozitării;

tipul tratării;

cantitatea deşeurilor depozitate definitiv;

locul de depozitare şi tipul depozitului.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, cu modificările ulterioare

creează cadrul legal pentru gestionarea deşeurilor. Între altele, deşeurile trebuie încadrate în

categoria deşeuri periculoase dacă prezintă anumite caracteristici menţionate în anexele la

aceasta ordonanţă. Această încadrare impune apoi gestionarea (colectarea, transportul, tratarea

şi eliminarea) separată a acestor deşeuri.

2.3. Colectarea selectivă

Colectarea selectivă este una dintre etapele esenţiale ale unui management modern al deşeurilor

menajere, în vederea transformării lor în produse utile. Aproape toate materialele care intră în

25

compoziţia deşeurilor, precum hârtia, sticla, ambalajele din plastic sau cutiile metalice pot

reprezenta obiectul procesului de colectare selectivă şi apoi de valorificare.

Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi creşterea generală a nivelului

de trai al populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi importante de deşeuri menajere,

stradale şi industriale. Deşeurile sunt un rezultat inevitabil al activităţilor şi evoluţiei umane.

De exemplu, datorită intensificării activităţilor comerciale şi de reclamă, produsele noi le

elimină pe cele vechi, creându-se mereu noi cantităţi de deşeuri.

În ultimii ani, posibilităţile de valorificare a materialelor din deşeurile menajere s-au

îmbunătăţit considerabil prin introducerea de tehnologii noi, mai performante. Ca urmare a

acestui fapt şi a obiectivului de a sprijini, prin valorificarea deşeurilor, protejarea mediului şi a

resurselor, în Uniunea Europeană extragerea substanţelor valorificabile din deşeuri a devenit o

cerinţă legală. România s-a aliniat acestei strategii prin actuala legislaţie privind deşeurile.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţilor, direct - prin

serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect - prin cedarea acestei

responsabilităţi pe baza de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare.

Pentru a stopa creşterea cantităţii de deşeuri şi pentru a controla activităţile de colectare,

transport, tratare, depozitare sau valorificare a acestora, s-au adoptat principii legislative prin

care s-a stabilit că:

cel care produce este şi cel care valorifică sau reciclează (firmele industriale sunt

obligate prin lege să colecteze cel puţin o parte din deşeurile rezultate din produsele

lor şi să le recicleze);

toţi suntem răspunzători de calitatea vieţii noastre (fiecare om are obligaţia de a sorta

deşeurile menajere şi de a le depozita în containerele speciale oferite de operatorul de

salubritate din localitate);

circulaţia deşeurilor între statele Uniunii Europene se supune unor reguli foarte stricte.

Depozitarea deşeurilor menajere şi a celor asimilabile cu cele menajere constituie în

continuare o problemă care trebuie abordată cu maximă responsabilitate, având în vedere

impactul semnificativ asupra factorilor de mediu.

26

La nivel european, dar şi naţional, fiecare deşeu a fost codificat numeric şi introdus într-un

nomenclator, cu descrierea exactă a categoriei din care face parte şi a caracteristicilor sale.

Principalele categorii de deşeuri includ: deşeurile menajere (din gospodărie), deşeurile

industriale, deşeurile periculoase, deşeurile biodegradabile (resturile alimentare şi vegetale),

deşeurile reciclabile (hârtia, cartonul, metalul, sticla, plasticul); deşeurile depozitabile

(deşeurile ultime, care nu pot fi reintroduse în circuitul industrial şi trebuie depozitate).

2.4. Managementul deşeurilor

2.4.1. Procedura de acceptare a deşeurilor

1. Deşeurile primite care pot fi depozitate trebuie să se regăsească în autorizaţia integrată de

mediu a depozitului, (prevăzute în Anexa 1) şi să corespundă cu prevederile legale în vigoare.

2. Se interzice depozitarea următoarelor deşeuri :

deşeuri lichide;

deşeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietăţi ce

sunt definite în anexa nr. I E la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000,

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;

deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi medicale

sau veterinare cu proprietatea H9, definită în anexa nr. I E şi având categoria

prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa nr. IC la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.

78/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001;

toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca

materiale în construcţii într-un depozit;

orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor

anexei nr. 3 din HG 349/2005.

3. Operatorul depozitului trebuie să asigure toate măsurile necesare pentru ca deşeurile pe

care le preia în vederea depozitării să respecte condiţiile prevăzute în autorizaţia integrată de

mediu şi respectă condiţiile legate de protecţia mediului şi sănătăţii umane.

27

4. Deşeurile acceptate la depozitare trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

să se respecte lista deşeurilor acceptate la depozitare conform autorizaţiei integrate de

mediu - să fie livrate numai de transportatori autorizaţi, cu excepţia transportatorilor

particulari, care aduc deşeuri în cantităţi mici ( sub un m3.).

să fie însoţite de documentele necesare, conform normativului tehnic şi criteriilor de

recepţie prevăzute de operatorul depozitului.

5. La primirea transportului de deşeuri se efectuează un control de recepţie. Controlul de

recepţie poate fi efectuat numai de persoane specializate şi constă în:

verificarea documentelor care însoţesc transportul de deşeuri: cantitatea,

caracteristicile, sursa de provenienţă şi natura deşeurilor, inclusiv buletine de analiză

pentru deşeurile industriale ( după caz), date despre transportator;

inspecţia vizuală, în vederea controlului stării de agregare a deşeurilor (nămolul de la

epurarea apelor uzate poate avea o umiditate de cel mult 65%) şi pentru verificarea

conformării deşeurilor transportate cu documentele însoţitoare;

cântărirea deşeurilor;

prelevarea probelor, dacă este cazul şi efectuarea analizei de control (rapidă pentru

deşeurile nepericuloase);

Toate rezultatele controalelor de recepţie se înregistrează în jurnalul de funcţionare (în formă

electronică sau scrisă).

6. Dacă în urma controlului de recepţie rezultă că sunt respectate toate cerinţele de acceptare,

operatorul dirijează transportul de deşeuri către zona de depozitare. Controlul vizual se repetă

şi la descărcarea deşeurilor

7. Dacă în urma controlului vizual apar îndoieli cu privire la respectarea cerinţelor pentru

depozitare sau se constată că există diferenţe între documentele însoţitoare şi deşeurile livrate,

atunci se efectuează o analiză de control, parametrii analizaţi fiind stabiliţi în funcţie de tipul

şi aspectul deşeurilor. În cazurile în care se efectuează analize de control, se prelevează şi

probe martor, care trebuie păstrate minimum 1 lună.

28

8. Dacă deşeurile nu sunt acceptate la depozitare, operatorul depozitului informează imediat

generatorul şi autoritatea competentă, aceasta din urmă stabilind măsurile care trebuie luate.

Până la aplicarea măsurilor decise, deşeurile rămân în zona de securitate. Toate aceste cazuri

se înregistrează în jurnalul de funcţionare.

9. Dacă deşeurile livrate nu corespund cu documentele însoţitoare, însă ele se încadrează în

cerinţele de acceptare şi sunt acceptate la depozitare, atunci acest lucru se menţionează în

jurnalul de funcţionare. Generatorul deşeurilor şi autoritatea competentă de mediu trebuie să

fie informate despre aceasta.

10. Înregistrarea deşeurilor acceptate la depozitare se face după cum urmează :

Fiecare transport de deşeuri nepericuloase trebuie să fie însoţit de un formular de încărcare-

descărcare nepericuloase, întocmit conform Anexei nr.3 din HG nr.1061/2008.

Formularul încărcare-descărcare deşeuri nepericuloase se înregistrează de către operatorul

depozitului într-un registru securizat, înseriat şi numerotat pe fiecare pagină.

11. La recepţia deşeurilor pentru depozitare se va respecta prevederile OUG 78/2000 aprobată

prin Legea 426/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile

Planurilor naţionale, regionale, şi judeţene de gestionare a deşeurilor privind colectarea

selectivă a acestora. Operatorul va efectua modificări în procedura de acceptare a deşeurilor în

funcţie de apariţia de acte legislative noi privind colectarea selectivă a anumitor categorii de

deşeuri.

12. Procedura de acceptare a deşeurilor în depozitul de deşeuri va fi adaptată schimbărilor

legislative care sunt impuse de strategia naţională privind reducerea cantităţii de deşeuri

biodegradabile aduse spre depozitare.

2.5. Depunerea deşeurilor

Deşeurile se depun astfel încât pe timpul întregii perioade de funcţionare să aibă

influenţe reduse asupra omului şi mediului înconjurător;

Deşeurile se depun şi se distribuie în straturi cât se poate de subţiri: max. 1 m , apoi se

compactează;

29

Densitatea de compactare pentru deşeurile menajere trebuie să fie de minim 0,8

tone/m3.

Deşeurile nepericuloase care nu provin din gospodării (nămol, deşeuri prăfoase,

deşeuri industriale, deşeuri voluminoase) se depun pe depozite numai amestecate cu

deşeuri menajere. Nămolul se depozitează amestecat cu deşeuri menajere în proporţie

de 1:10.

Deşeurile pot fi descărcate numai după indicaţiile operatorului de la locul de

descărcare. Către zona de descărcare vor fi dirijate numai utilajele care transportă

deşeuri, încât acestea să nu reprezinte un pericol pentru personal, iar toate deşeurile

descărcate să poată fi distribuite, controlate şi compactate imediat.

Toate deşeurile se controlează vizual la intrarea în depozit şi la descărcare.

Descărcarea unui transport de deşeuri este supravegheată şi controlată de o persoană

instruită în acest scop.

Operatorii din zona de descărcare trebuie să poarte echipament de protecţie colorat,

uşor de recunoscut.

În zona de descărcare se montează panouri pentru interzicerea fumatului.

La descărcarea deşeurilor prăfoase, acestea se umezesc şi se acoperă imediat cu alte

deşeuri sau cu materiale minerale.

30

Capitolul 3

NECESITATEA STUDIULUI

DIN PUNCT DE VEDERE AL LEGISLAŢIEI

3.1 Legislaţia europeană în domeniul deşeurilor

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligaţia de a se conforma

legislaţiei europene, respectiv directivelor şi regulamentelor emise de Comisia Europeană şi

Consiliul Europei.

Politica Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor este precizată prin Strategia

Comunităţii Europene privind Gestionarea Deşeurilor [1], fiind transpusă într-o serie de acte

legislative.

La nivelul Uniunii Europene, instrumentele legislative din domeniul gestionării deşeurilor pot

fi clasificate în patru grupe principale:

legislaţia cadru privind deşeurile, respectiv Directiva cadru 2008/98/CE, care conţine

prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate

separat prin alte directive;

legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor (legislaţia orizontală) – reglementări

referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase, eliminarea deşeurilor

prin depozitare etc.;

legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri

de ambalaje, uleiuri uzate, baterii şi acumulatori, bifenili policloruraţi (PCB) şi

31

tetrafenililor policloruraţi (PCT), nămoluri de epurare, vehicule scoase din uz, deşeuri de

echipamente electrice şi electronice, deşeuri de dioxid de titan etc.;

legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor.

Cadrul general pentru reglementarea activităţilor din domeniul managementului deşeurilor

este dat prin Directiva 2008/98/CE [2] (care a înlocuit vechile directive-cadru 75/442/CEE,

91/156/CEE şi 2006/12/CE dar mai nou şi Directiva 91/689/CEE privind deşeurile

periculoase). Acest document este relativ general, făcând referiri la alte Directive mai

detaliate şi urma să intre în vigoare la data de 12 decembrie 2010, dată până la care ţările

membre ale Uniunii Europene aveau obligaţia să-l transpună în legislaţiile naţionale.

Obiectivele directivei-cadru sunt [3]:

modernizarea şi simplificarea politicilor din domeniul deşeurilor;

introducerea unei abordări bazate pe impact;

introducerea unor criterii privind încetarea caracterizării unor substanţe sau obiecte ca

deşeuri;

elaborarea unor standarde minime de tratare a deşeurilor;

accentuarea măsurilor de prevenire a producerii deşeurilor;

abrogarea directivelor mai vechi privind uleiurile uzate şi deşeurile periculoase.

Directiva-cadru impune instituirea unor regimuri adecvate pentru controlul deşeurilor şi cere

autorităţilor naţionale cu competenţe în domeniu să realizeze planuri de management al deşeurilor

la diversele nivele administrative. Revizuirea din 1991 s-a făcut în scopul alinierii la Strategia de

Management al Deşeurilor elaborată de Comisia Europeană în 1989 şi a oferit un cadru legal

pentru acţiunile de prevenire, management şi eliminare a deşeurilor iar în 2006 au fost introduse

prevederi mai stricte cu privire la gestionarea deşeurilor periculoase şi s-a introdus obligativitatea

realizării de planuri de gestionare a deşeurilor la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană, al

regiunilor de dezvoltare din fiecare ţară şi chiar al unităţilor administrative mai mici (judeţelor, în

cazul României).

Directiva-cadru introduce definiţii unitare la nivelul Uniunii Europene pentru unii termeni

specifici cum ar fi "deşeu", "valorificare" sau "eliminarea deşeurilor".

32

Astfel, articolul 3 defineşte deşeurile ca fiind orice substanţă sau obiect pe care

deţinătorul le aruncă sau are intenţia sau obligaţia să le arunce, deţinătorul de deşeuri

fiind la rândul său definit ca producătorul deşeurilor sau persoana fizică sau juridică ce

se află în posesia acestora. În acelaşi timp, articolul 5 delimitează subprodusele de

deşeurile propriu-zise, astfel încât reutilizarea directă, fără operaţii pregătitoare, a unor

substanţe şi obiecte nu intră în sfera de acţiune a acestei directive. Totodată, sunt

enunţate şi condiţiile în care o substanţă sau un obiect încetează să mai fie deşeuri după

efectuarea unor operaţii de valorificare, inclusiv de reciclare.

În plus, se cere ca statele Uniunii Europene să ia măsuri pentru a trata deşeurile în conformitate cu

o ierarhie bine definită, care conform articolului 4 cuprinde, în ordine descrescătoare a priorităţii,

următoarele acţiuni sau operaţii:

prevenirea producerii deşeurilor;

pregătirea pentru refolosire a deşeurilor;

reciclarea;

alte tipuri de valorificare, cum ar fi valorificarea energetică;

eliminarea (prin depozitare).

Se cere astfel încurajarea prevenirii producerii deşeurilor şi respectiv a efectelor nocive

ale acestora prin promovarea tehnologiilor curate, produselor îmbunătăţite şi tehnicilor

eficiente de tratare şi depozitare. Trebuie încurajată valorificarea deşeurilor (inclusiv ca

sursă de energie) şi să se interzică depozitarea necontrolată. Instalaţiile de tratare şi

depozitare trebuie să respecte principiul BATNEEC, al celei mai bune tehnologii

disponibile care nu presupune costuri excesive, iar principiul de bază pentru suportarea

costurilor valorificării deşeurilor este principiul poluatorul plăteşte.

În ceea ce priveşte colectarea, articolul 11 cere ca până în anul 2015, în statele membre ale

Uniunii Europene să existe facilităţi de colectare selectivă cel puţin pentru hârtie, metale, plastic şi

sticlă. Până în anul 2020, deşeurile de hârtie, metale, plastic şi sticlă trebuie să fie valorificate în

proporţie de cel puţin 50%, iar deşeurile nepericuloase provenite din construcţii şi demolări în

proporţie de cel puţin 70%.

33

În articolul 13 al Directivei se prevede că statele membre trebuie să adopte măsurile necesare

realizării următoarelor obiective:

(a) până în anul 2020, ponderea operaţiilor de pregătire pentru reutilizarea şi reciclarea

deşeurilor (cel puţin hârtie, metal, plastic şi sticlă provenind din gospodării şi eventual,

provenind din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deşeuri sunt similare deşeurilor

care provin din gospodării), trebuie adusă la un nivel minim de 50% din masa totală a

deşeurilor;

(b) până în anul 2020, ponderea operaţiilor de pregătire pentru reutilizarea, reciclarea şi

alte operaţiuni de valorificare materială a deşeurilor nepericuloase provenind din activităţi de

construcţie şi demolări, trebuie adusă la un nivel minim de 70 % din masa totală a acestor

deşeuri.

Directiva instituie (conform articolului 14), principiul "poluatorul plăteşte" ca bază pentru

determinarea responsabilităţilor în ceea ce priveşte deşeurile. Ca urmare, costurile tuturor

operaţiilor de gestionare a deşeurilor trebuie suportate de către producători, distribuitori sau

utilizatorii finali ai produsului ce a devenit deşeu, iar statele membre trebuie să ia măsuri

pentru a se asigura că orice producător de deşeuri tratează deşeurile sau le transferă spre

tratare unui alt operator care se ocupă de aceste operaţii.

Articolul 15 prevede că statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, pe

teritoriul lor, unităţile sau întreprinderile specializate în colectarea sau transportul de deşeuri

livrează deşeurile colectate şi transportate la instalaţiile corespunzătoare de tratare.

Pentru a reduce transporturile transfrontaliere de deşeuri în afara Uniunii Europene şi între

statele membre ale Uniunii, statele membre trebuie să coopereze pentru a crea o reţea

integrată şi corespunzătoare de facilităţi de eliminare şi valorificare a deşeurilor municipale,

astfel încât pe de o parte Uniunea Europeană în ansamblu să poată asigura prin mijloace

proprii eliminarea şi valorificarea deşeurilor, în cele mai apropiate facilităţi şi prin cele mai

potrivite metode, dar pe de altă parte şi statele membre să poată acţiona individual în acest

scop [2].

Deşeurile periculoase făceau până în anul 2008 obiectul unei directive separate, Directiva

91/689/CEE, ale cărei prevederi au fost însă adaptate şi integrate în Directiva 2008/98/CE,

care a şi abrogat Directiva 91/689/CEE începând cu data de 12 decembrie 2010 (între 12

34

decembrie 2008, data adoptării Directivei 2008/98 şi 12 decembrie 2010, directiva a fost încă

în vigoare, dar cu o serie de modificări ale conţinutului). Generarea, colectarea şi transportul

deşeurilor periculoase, precum şi stocarea şi tratarea acestora trebuie să se realizeze în condiţii

de protecţie pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea umană. Toate statele trebuie să ia

măsurile necesare pentru a se asigura că deşeurile periculoase nu sunt amestecate (inclusiv

diluate) nici cu alte categorii de deşeuri periculoase, nici cu alte deşeuri, substanţe sau

materiale, iar în timpul colectării, al transportului şi al stocării temporare, deşeurile

periculoase trebuie ambalate şi etichetate corespunzător.

Deşeurile biodegradabile (bio-deşeurile) trebuie colectate separat în vederea compostării şi

fermentării (producerii de biogaz).

Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să elaboreze programe de gestionare a

deşeurilor (şi programe de prevenire a producerii deşeurilor) care să acopere întreaga arie

geografică a fiecărei ţări. În conformitate cu această directivă, planurile de management al

deşeurilor trebuie să conţină:

analiza cuprinzătoare a tuturor fluxurilor de deşeuri, a instalaţiilor şi sistemelor de

colectare, valorificare şi eliminare existente;

evaluarea necesităţii de înfiinţare a unor noi instalaţii;

lista deşeurilor care trebuie valorificate sau eliminate;

cerinţele tehnice, economice şi ecologice pentru valorificare sau eliminare;

cerinţe specifice pentru tratarea sau eliminarea fluxurilor de deşeuri speciale [2].

Până în luna decembrie a anului 2013, toate statele membre ale Uniunii Europene trebuie de

asemenea să demareze programe de prevenire a producerii deşeurilor.

În figura 3.1 se prezintă un exemplu de implementare a prevederilor directivei-cadru la nivelul

unui stat membru al Uniunii Europene [15].

Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje [4] (modificată ulterior prin

Directivele 2004/12/CE şi 2005/20/CE) defineşte principii de prevenire a producerii de

deşeuri de ambalaje sau, acolo unde acest lucru nu este posibil, de valorificare a ambalajelor

prin reciclare.

35

Fig. 3.1. Exemplu de implementare a prevederilor Directivei-cadru la nivelul unui stat membru al

Uniunii Europene

Pentru a facilita refolosirea ambalajelor, Directiva stipulează de asemenea că statele membre

ale Uniunii Europene trebuie să încurajeze sistemele de returnare şi/sau colectare a

ambalajelor folosite, precum şi valorificarea (inclusiv prin refolosire şi reciclare) acestor

ambalaje. Pentru a uşura colectarea şi valorificarea, ambalajele trebuie să fie marcate

corespunzător.

Sunt prevăzute o serie de termene specifice pentru atingerea unor ţinte de valorificare a

deşeurilor de ambalaje (ajustate conform Directivei 2004/12/CE [5]):

până la 30 iunie 2001 trebuiau valorificate sau incinerate deşeuri din ambalaje

reprezentând între 50 % şi 65 % din greutatea acestora;

până la 31 decembrie 2008 trebuiau valorificate sau incinerate deşeuri din ambalaje

reprezentând minimum 60 % din greutatea acestora;

36

până la 30 iunie 2001 trebuiau reciclate între 25 % şi 45 % din totalul materialelor care

intră în compoziţia deşeurilor din ambalaje şi cel puţin 15 % din greutatea fiecărui

material de ambalaj;

până la 31 decembrie 2008 trebuiau reciclate deşeuri din ambalaje reprezentând între

55 % şi 80 % din greutatea acestora.

Prin Directiva 2005/20/CE [6], statelor care au aderat la Uniune după anul 2003 li s-a permis

să reeşaloneze termenele menţionate mai sus.

Directiva privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), 2002/96/CE [7], are ca

scop reducerea cantităţii de deşeuri electrice şi electronice, îmbunătăţirea măsurilor de valorificare şi

reciclare, precum şi asigurarea unei protecţii corespunzătoare a mediului de către toţi operatorii

implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice: aparate electrocasnice, computere

şi echipamente de telecomunicaţii, televizoare, instalaţii de iluminare, jucării, echipamente sportive

etc.

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să încurajeze proiectarea şi producerea de

echipamente electrice şi electronice care să ia în considerare şi să uşureze dezmembrarea şi

valorificarea, în special refolosirea şi reciclarea acestor echipamente. Trebuie să fie înfiinţate sisteme

separate de colectare, iar utilizatorii finali să poată returna echipamentele fără costuri suplimentare,

cea mai mare parte a costurilor de colectare, tratare, reciclare şi valorificare trebuind să fie suportate

de producători. Distribuitorii de EEE trebuie să ia înapoi, fără taxe suplimentare, echipamentele

vechi aduse de clienţi atunci când aceştia achiziţionează echipamente noi echivalente.

Până la 31 decembrie 2006, în Uniunea Europeană trebuia atins un nivel de colectare al DEEE

de 4 kg per locuitor.

Directiva 2006/66/CE privind bateriile şi acumulatorii [8] se referă la bateriile şi acumulatorii

care conţin anumite substanţe periculoase.

Conform acestei directive, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să interzică introducerea pe

piaţă a tuturor bateriilor sau acumulatorilor, indiferent dacă sunt sau nu integrate în aparate, care

conţin mercur într-o proporţie mai mare de 0,0005 % din greutate şi a bateriilor sau acumulatorilor

37

portabili, inclusiv cei integraţi în aparate, care conţin cadmiu într-o proporţie mai mare de 0,002 %

din greutate.

Statele membre ale Uniunii Europene trebuie să ia măsurile necesare pentru a optimiza colectarea

separată a deşeurilor de baterii şi acumulatori şi pentru a minimiza eliminarea bateriilor şi a

acumulatorilor ca deşeuri municipale mixte şi pentru a realiza un nivel ridicat de reciclare pentru

toate deşeurile de baterii şi acumulatori.

Fiecare stat trebuie să se asigure că există sisteme de colectare adecvate pentru baterii şi

acumulatori, prin care utilizatorii finali pot preda deşeurile de baterii sau acumulatori portabili

la puncte de colectare specializate, fără costuri suplimentare, iar distribuitorii trebuie să

primească înapoi deşeurile de baterii sau acumulatori portabili, gratuit, atunci când furnizează

baterii sau acumulatori portabili noi.

3.2. Legislaţia română

Ca şi la nivelul Uniunii Europene, în România nu există o lege de bază unitară în ceea ce priveşte

explicit colectarea deşeurilor, existând însă numeroase referiri la colectare (şi în special la colectarea

selectivă) în diverse acte normative cu caracter general sau conex.

Ca ţară membră UE, România are un cadru legal ce transpune în plan naţional legislaţia

europeană din domeniul managementului deşeurilor de ambalaje. Pentru a-şi respecta

angajamentele faţă de UE, conform HG 621/2005 modificată şi completată prin HG

1872/2006, România trebuie să îndeplinească obiective anuale de reciclare şi de valorificare

aflate într-o creştere graduală până în 2013.

Anual, până în 2013, obiectivele de colectare selectivă şi reciclare a deşeurilor din ambalaje

pe care le are România cresc gradual, până ajung la standardele europene. Potrivit Direcţiei

Generale Politică Industrială şi Competitivitate – Reciclarea Materialelor din cadrul

Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, anul acesta obiectivele de

reciclare a hârtiei sunt la 60%, a plasticului la 14%, a sticlei la 44% şi a metalelor la 50%.

Ţinta cea mai mare înregistrată pentru hârtie este explicată de Agenţia Naţională pentru

Protecţia Mediului, potrivit căreia „în anul 2009 a fost colectată selectiv o cantitate mult mai

mare de hârtie/carton decât plastic, în condiţiile în care proporţia celor două tipuri de

38

materiale în deşeurile de ambalaje generate este relativ similară din punct de vedere

cantitativ”. Din datele Direcţiei Generale Politică Industrială şi Competitivitate – Reciclarea

Materialelor, „spre deosebire de celelalte categorii de deşeuri de ambalaje, pentru care

obiectivele de reciclare, cf. HG 621/2005, au fost îndeplinite, la deşeurile de sticlă se

întâmpină dificultăţi în îndeplinirea acestora din cauza lipsei unui sistem coerent şi generalizat

la nivelul întregii ţări de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje şi capacităţilor

insuficiente de valorificare/reciclare a cioburilor de sticlă şi distribuţiei neuniforme a acestora

pe întreg teritoriul ţării”.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000, cu modificările ulterioare [9], este principalul act

normativ privind gestionarea deşeurilor şi instrument legislativ prin care în România au fost

adoptate prevederile Directivei-cadru europene privind deşeurile.

Conform ordonanţei, obiectivele prioritare în domeniul deşeurilor sunt:

prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri şi a gradului de periculozitate al

acestora prin:

- dezvoltarea de tehnologii curate, cu consum redus de resurse naturale;

- dezvoltarea tehnologiei şi comercializarea de produse care prin modul de fabricare,

utilizare sau eliminare nu au impact sau au cel mai mic impact posibil asupra

creşterii volumului sau periculozităţii deşeurilor ori asupra riscului de poluare;

- dezvoltarea de tehnologii adecvate pentru eliminarea finală a substanţelor

periculoase din deşeurile destinate valorificării.

reutilizarea, valorificarea deşeurilor prin reciclare, recuperare sau orice alt proces prin

care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Gestiunea deşeurilor se fundamentează pe următoarele principii generale:

- de a utiliza numai procedeele şi metodele care nu pun în pericol sănătatea

populaţiei şi factorii de mediu;

- principiul "poluatorul plăteşte";

- principiul responsabilităţii producătorului de deşeuri;

- principiul utilizării cu randament maxim a mijloacelor tehnice disponibile, de

aşa manieră încât costurile să nu fie excesive.

39

În ceea ce priveşte elementele legate de colectare, la articolul 131 se precizează că, în

conformitate cu principiul "poluatorul plăteşte", costurile operaţiilor de eliminare se suportă

de către deţinătorul de deşeuri care încredinţează deşeurile unui colector sau unui operator

economic autorizat şi/sau de către deţinătorul anterior al deşeurilor sau producătorul

produsului din care a rezultat deşeul. În situaţia în care producătorul/deţinătorul de deşeuri

este necunoscut, cheltuielile legate de curăţarea şi refacerea mediului sunt suportate de către

autoritatea administraţiei publice locale. După identificarea făptuitorului, acesta urmează să

suporte atât cheltuielile efectuate de autoritatea administraţiei publice locale, cât şi pe cele

legate de acţiunile întreprinse pentru identificare.

Articolul 141 prevede că primarii unitarilor administrativ-teritoriale şi persoanele autorizate de

aceştia vor controla generarea, colectarea, stocarea, transportul şi tratarea deşeurilor menajere

şi de construcţie şi implementarea planului de gestiune a acestora, eliminarea deşeurilor de

producţie şi a celor periculoase şi implementarea planului local de gestiune a acestora, precum

şi facilităţile şi instalaţiile pentru stocarea şi neutralizarea deşeurilor menajere şi de

construcţie şi cele pentru eliminarea deşeurilor industriale şi periculoase.

Articolul 142 al aceluiaşi act normativ prevede că deşeurile depuse în depozite temporare sau

a deşeurilor de la demolarea ori reabilitarea construcţiilor sunt tratate şi transportate de

deţinătorii de deşeuri, de cei care execută lucrările de construcţie sau de demolare ori de o altă

persoană, pe baza unui contract, dar primăriile trebuie să indice amplasamentul pentru

eliminarea, modalitatea de eliminare şi ruta de transport până la acesta.

În ceea ce priveşte deşeurile periculoase, articolul 181 prevede că unităţile care produc,

valorifică, colectează sau transportă deşeuri periculoase trebuie să asigure condiţiile necesare

pentru depozitarea separată a diferitelor categorii de deşeuri periculoase, în funcţie de

proprietăţile fizico-chimice, de compatibilităţi şi de natura substanţelor de stingere care pot fi

utilizate pentru fiecare categorie de deşeuri în caz de incendiu şi că se interzice amestecul

diferitelor categorii de deşeuri periculoase, precum şi al deşeurilor periculoase cu deşeuri

nepericuloase.

Se specifică faptul că deţinătorii/producătorii de deşeuri au următoarele obligaţii:

să predea deşeurile, pe bază de contract, unor colectori sau unor operatori care desfăşoară

operaţiuni de valorificare sau eliminare sau să asigure valorificarea ori eliminarea deşeurilor prin

40

mijloace proprii, să desemneze o persoană, din rândul angajaţilor proprii, care să urmărească şi

să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de lege în sarcina deţinătorilor/producătorilor de

deşeuri;

să permită accesul autorităţilor de inspecţie şi control la metodele, tehnologiile şi instalaţiile

pentru tratarea, valorificarea şi eliminarea deşeurilor tehnologice, precum şi la documentele

care se referă la deşeuri;

să nu amestece diferitele categorii de deşeuri periculoase sau deşeuri periculoase cu

deşeuri nepericuloase;

să separe deşeurile, în vederea valorificării sau eliminării acestora.

În plus, producătorii de produse şi cei care efectuează activităţi care generează deşeuri sunt

obligaţi:

să adopte, încă din faza de concepţie şi proiectare a unui produs, soluţiile şi tehnologiile de

eliminare sau de diminuare la minimum posibil a producerii deşeurilor;

să nu introducă pe piaţă produse, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora ca

deşeuri;

să ambaleze produsele în mod corespunzător, pentru a preveni deteriorarea şi transformarea

acestora în deşeuri;

să ia măsurile necesare de reducere la minimum a cantităţilor de deşeuri rezultate din

activităţile existente;

să conceapă şi să proiecteze tehnologiile şi activităţile specifice astfel încât să se

reducă la minimum posibil cantitatea de deşeuri generată de aceste tehnologii;

să valorifice subprodusele rezultate din procesele tehnologice în totalitate, dacă este

posibil din punct de vedere tehnic şi economic.

La articolul 27 se precizează că persoanele fizice sunt obligate să depună separat deşeurile şi

deşeurile de ambalaje reciclabile acolo unde există recipiente special destinate acestui scop şi

să nu abandoneze, respectiv să nu depoziteze deşeurile în afara locurilor destinate acestui

scop.

Consiliile locale trebuie să asigure, în condiţiile legii, cu prioritate a unor terenuri în vederea

realizării depozitelor şi instalaţiilor de valorificare şi eliminare a deşeurilor pentru localităţi. De aici

41

rezultă şi că responsabilitatea, în cazul unui eventual pericol pentru oraş presupus de aceasta rampă,

revine oraşelor şi comunelor ca proprietari ai terenului.

Anexele la Ordonanţa 78/2000 cuprind semnificaţiile unor termeni specifici, categoriile de deşeuri

vizate - nepericuloase şi respectiv periculoase, dar şi constituenţi, respectiv proprietăţi care fac ca

unele deşeuri să intre în categoria celor periculoase, lista operaţiilor de eliminare şi respectiv de

valorificare.

În ceea ce priveşte marcarea recipienţilor pentru deşeuri, Ordinul nr. 1121 din 5 ianuarie 2006 [10]

privind stabilirea modalităţilor de identificare a containerelor pentru diferite tipuri de materiale în

scopul aplicării colectării selective prevede că pentru aplicarea unitară la nivel naţional a colectării

selective, containerele şi recipientele folosite în cadrul serviciilor publice de salubrizare pentru

colectarea separată a diferitelor tipuri de materiale se inscripţionează cu denumirea materialelor pentru

care sunt destinate şi sunt fie fabricate în culoarea special prevăzută pentru respectivul tip de material,

fie marcate în acea culoare, prin vopsire, prin aplicare de folie adezivă etc. pe minimum 20% din

suprafaţa totală vizibilă. Culorile corespunzătoare se regăsesc în tabelul 3.1.

Tabelul 3.1: Culorile pentru identificarea containerelor destinate colectării separate a diferitelor tipuri

de materiale conţinute în deşeurile municipale şi asimilabile celor municipale

Tipul de deşeu Culoare

Deşeuri nerecuperabile/nereciclabile Negru/gri

Deşeuri compostabile/biodegradabile Maro

Hârtie/carton Albastru

Sticlă albă/colorată Alb/verde

Metal şi plastic Galben

Deşeuri periculoase Roşu

Legea 132/2010 [11] reglementează colectarea selectivă a deşeurilor de hârtie, carton, metal,

plastic şi sticlă în instituţiile publice, prin stabilirea modului de organizare şi operaţionalizare

a colectării selective.

42

Această lege este şi ea o măsură de sprijinire a aplicării în România a Directivei 2008/98/CE a

Parlamentului European privind deşeurile, care prevede ca statele membre să îşi organizeze

sisteme de colectare selectivă a deşeurilor, obiectivul fiind atingerea ţintei de minimum 50%

reciclare a deşeurilor, fixată statelor membre până în anul 2020.

Pentru ca sistemul de colectare selectivă să devină operaţional este necesar să se prevadă în

mod clar responsabilităţi pe fluxul de la generare, la colectare şi predare pentru valorificare.

În acest sens, conform legii, generatorii au obligaţia să depună selectiv deşeurile în spaţiile special

destinate - baterii de minipubele pentru spaţiile de birouri şi în zona de lucru cu publicul.

Departamentele de resurse umane şi administrativ din instituţii trebuie să asigure informarea

angajaţilor cu privire la obligaţiile ce le revin pentru punerea în practică a prevederilor legii.

În acest scop se vor comunica angajaţilor cel puţin următoarele informaţii:

Scopul implementării sistemului de colectare selectivă;

Modul de amplasare a containerelor;

Indicarea persoanei responsabile din cadrul instituţiei;

Obligaţiile care le revin pentru a asigura buna funcţionare a sistemului;

Măsurile aplicabile în cazul nerespectării obligaţiilor (avertismente, sancţiuni etc.)

Personalul însărcinat cu efectuarea curăţeniei va fi instruit suplimentar conform prevederilor

art.11 alin. (2) din lege.

Informarea vizitatorilor se realizează prin afişarea la loc vizibil a obligaţiei de a depune

selectiv deşeurile, atât la intrarea în instituţiile publice, cât şi în zonele destinate lucrului cu

publicul.

Suplimentar se pot pune la dispoziţia angajaţilor informaţii cu privire la beneficiile colectării

selective şi a valorificării deşeurilor, care să conducă la creşterea gradului de conştientizare a

populaţiei.

43

Indiferent de modul în care se realizează colectarea selectivă, în mod direct sau prin delegare, în

cadrul fiecărei instituţii trebuie să existe o persoană care să coordoneze întreaga activitate şi care să

gestioneze registrul de evidenţă a deşeurilor colectate selectiv şi să transmită raportările către

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, conform art. 13 alin. (2). Este recomandabil ca

persoana care coordonează această activitate să fie direct implicată în gestionarea sistemului sau să

coordoneze activitatea departamentului implicat.

Hotărârea de Guvern nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi

pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase [11] include

deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate

separat ca şi categorie distinctă, cu numărul de listă 20 01, făcându-se însă precizarea că

deşeurile de ambalaje colectate separat se codifică pornind de la codul de bază 15 01.

Ordonanţa de urgenţă nr. 16 din 26 ianuarie 2001 privind gestionarea deşeurilor industriale

reciclabile [12] specifică faptul că deţinătorii de deşeuri industriale reciclabile, persoane

juridice, sunt obligaţi să asigure strângerea, sortarea şi depozitarea temporară a acestora, cu

respectarea normelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, precum şi reintroducerea

lor în circuitul productiv prin:

reutilizarea în propriile procese de producţie;

valorificarea, cu respectarea prevederilor art. 8, şi comercializarea materiilor prime secundare

şi, respectiv, a produselor reutilizabile obţinute prin reciclare;

predarea către agenţii economici specializaţi, autorizaţi pentru valorificare, a

deşeurilor industriale reciclabile, pe baza documentelor de provenienţă.

Pe de altă parte, deţinătorii de deşeuri industriale reciclabile, persoane fizice, sunt obligaţi:

să nu depoziteze şi să nu abandoneze deşeurile industriale reciclabile în condiţii care

contravin normelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei;

să depună separat deşeurile industriale reciclabile acolo unde există recipiente sau

incinte special destinate acestui scop.

Agenţii economici care realizează activităţi de colectare a deşeurilor industriale reciclabile de

la persoane fizice îşi pot desfăşura activitatea numai în baza autorizaţiei de colectare emise de

prefectura judeţului, cu avizul primăriei comunei, oraşului sau municipiului în care îşi

44

desfăşoară activitatea agentul economic respectiv, pe baza dovezii că deţine spaţiul şi dotările

corespunzătoare necesare pentru depozitarea deşeurilor colectate şi pe baza autorizaţiei de

mediu emise de autoritatea teritorială pentru protecţia mediului, conform reglementărilor în

vigoare. În plus, aceşti agenţi economici sunt obligaţi să elibereze deţinătorilor adeverinţa de

primire şi plată, care va conţine în mod obligatoriu următoarele elemente:

denumirea agentului economic colector;

datele de identificare a deţinătorului;

deşeul reciclabil predat şi definirea naturii acestuia;

cantitatea, preţul, valoarea;

provenienţa deşeului, declarată de deţinător pe propria răspundere;

semnătura agentului colector şi a persoanei fizice deţinătoare.

Directiva privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje a fost transpusă în legislaţia română

prin Hotărârea de Guvern nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de

ambalaje [13]. Aceasta reglementează gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje,

stabilind obiective şi ţinte naţionale privind valorificarea/reciclarea deşeurilor din ambalaje.

Un mod de a stimula colectarea selectivă a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Hotărârii

de Guvern nr. 166/2004 [14], amendată prin HG nr. 989/2005, care a aprobat proiectul

"Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea

reciclării". Proiectul a fost finanţat prin Fondul pentru Mediu prin acordarea unei sume de 0,4

lei RON/kg de deşeu PET postconsum colectat în vederea reciclării de către companiile ce

reciclează acest tip de deşeu. Suma este alocată operatorilor economici care desfăşoară

activităţi de reciclare, fiind apoi distribuită prin intermediul companiilor colectoare către

cetăţenii care aduc efectiv deşeuri de PET postconsum la punctele de colectare.

45

Capitolul 4

DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

4.1. Prezentarea Judeţului Sibiu

Judeţul Sibiu face parte din Regiunea 7 Centru alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna,

Harghita şi Mureş.

Cele opt Regiuni de Dezvoltare ale României sunt zone care cuprind teritoriile judeţelor în

cauză, constituite în baza unor convenţii încheiate de reprezentanţii consiliilor judeţene

conform Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională.

Fig. 4.1. Prezentarea Judeţului Sibiu şi Regiunii 7 Centru

46

Judeţul Sibiu este situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit

de munţii Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului. Încadrându-se între judeţele de mărime mijlocie,

judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului Transilvaniei cu o suprafaţă de 5433 km², ceea ce

reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării şi 15,9 % din teritoriul Regiunii 7 Centru.

Organizarea administrativă a judeţului cuprinde: 2 municipii (Sibiu şi Mediaş), 9 oraşe

(Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului,

Sălişte, Tălmaciu) şi 53 de comune

4.2. Potenţialul socio-uman

Populaţia judeţului era la 01.07.2009 de 425.134, dintre care 206.576 de gen masculin şi

218.558 de gen feminin, 285.020 în mediul urban şi 140.114 în mediul rural. Situaţia

populaţiei judeţului este prezentată în figura 4.2.

Fig.4.2. Structura populaţiei judeţului pe medii şi sexe la 1 iulie 2009

4.3. Monitorizarea activităţii de gestionare a deşeurilor

Datele de bază privind generarea deşeurilor municipale sunt furnizate în principal de

către operatorii de salubritate şi se bazează în mare măsură pe estimări şi nu pe date precise

obţinute prin cântăriri. Cantitatea de deşeuri generate şi necolectate este calculată în prezent

utilizând un indice de generare de 0,9 kg/locuitori/zi în mediu urban şi 0,4 kg/locuitor/zi în

mediu rural.

47

Gestionarea deşeurilor municipale în judeţul Sibiu nu se efectuează în mod unitar.

Colectarea deşeurilor este asigurată, în fiecare localitate, de operatorii de salubritate existenţi.

Nu a fost pus încă în aplicare la scară largă un sistem de colectare selectivă a deşeurilor, în

special pentru ambalaje şi deşeuri biodegradabile, ci mai degrabă mici proiecte-pilot de

colectare a deşeurilor de ambalaje.

Punctele de colectare sunt stabilite pe baza unor consideraţii practice cum ar fi distanţa

şi accesul vehiculelor. În zonele urbane deşeurile sunt colectate de la poartă în cazul caselor şi

din locaţii stabilite adiacente blocurilor cu apartamente, în mare majoritate amenajate.

Frecvenţa colectării variază în funcţie de tipul locuinţei: pentru blocurile cu apartamente

serviciul de colectare este efectuat bisăptămânal, iar pentru case, săptămânal.

În Judeţul Sibiu deşeurile menajere din zonele rurale erau depozitate în depozitele

rurale, mare parte din acestea fiind în prezent închise, sau cu termene clare de închidere.

Figura 4.3.: Situaţia deservirii cu servicii de salubrizare în judeţul Sibiu

Persoana fizica

Operator salubrizare

Societate comercialaneautorizata

Serviciu comunal

St. Dumbraveni

St. Atel

St. Bratei

St. Medias

H. Tirnava

St. Copsa

Mica

St. Micasasa

H. Agirbiciu

St. Seica Mare

H. Veseud

H. Hasag

H. Loamnes

Baile OcnaSibiului

St.Ocna Sibiului

St. Sibiu

H. Sibiu-Grupa Selimbar

H. Casolt

H. Mohu

H. Vesteni

H. Mirsa

St. Talmaciu

St. Turnu Rosu

St. Racovita

St. Valea Marului

St. Avrig

St. PorumbacuH. Sarata

H. Scoreiu

H. CirtaSt. Arpas

H. Hosman

H. Rosia

H. Cornatel

H. Vurpar

H. Nocrich

H. Tichindeal

H. Altina

St. AgnitaH. Benesti

H. Vard

St. CristianSib iu

St. Orlat

H. Sibiel

H. Sacelu Sibiu

H. Aciliu

St. Saliste

H. Tilisca

St. Apoldude Sus

H. Apoldu de Jos

St. MiercureaSibiului

VeltRomanesti

Paucea

Valea Lunga

BLAJEL

BAZNA

Boian

Bazna-Bai

Curciu

Giacas

Ernea

Smig

Alma

DIRLOS

Sarospe Tirnave

HOGHILAG

Prod

LASLEA

Valchid

FlorestiRoandola

Copsa Mare

BRATEIU

ATEL

BIERTAN

Dupus

Buzd

TIRNAVA

ColoniaTirnava

CheslerValeni

MICASASA

Tapu

SEICAMICA

Agirbiciu

Soala

AXENTESEVER

Ighisu Nou

Motis

VALEA VIILOR

MOSNA

Nemsa

Alma Vii

Richis

Nou SasescMalincrav

Stejarisu IACOBENI

Teline

Retis

BRADENI

Netus

Noistat

Movile

Albi

Sorostin

Boarta Petis

VeseudHasagSadinca

BrosteniSEICA MARE

Mighindoala

PAUCA

LUDOS

LOAMNES

APOLDU DEJOS

SLIMNIC

Rusi

Presaca

Armeni

AlamorSingatin

Topircea

Padureni

BogatuRoman

Mindra

SURA MARE

SURA MICA

TILISCA

AmnasApoldu de Sus

Aciliu

Rusciori

Gales

CabanaSaliste Cabana

PopasulMarginimii

Mag

Gusu

CabanaMiercurea Deal

Rod

Sacel

Sibiel

Vale

Fintinele

ORLAT

CRISTIAN

Dobirca

POIANASIBIULUI

JINA

GURARIULUICrint Cabana Fintinele

Cabana Gura Torturii

CabanaGitul Berbecului

Paltinis

CabanaOasa

Cabana Santa

Cabana

CabanaTartarau

Sadu V.Sadurel

Cabana Prejba

Fundul Riului

Lazaret

Paltin

CabanaValea Oltului

Lotrioara

SADU

Cabana ValeaSadului

RIU SADULUICiupari

Beberani Boita

Talmacel

ColoniaTalmaciu

Bradu

Cisnadioara

Prislop

Trainei

Cabana Curmatura

SELIMBAR

Bungard Casolt

Vestem

CabanaFintinita

Mohu

TURNU ROSU

Sebesude Jos Sebesu de Sus

Sacadate

POPLACA

Hamba

Daia

Nou

VURPARNOCRICH

ROSIA

Tichindeal

CornatelNucet

BuiaSalcau

Ghijasa de Jos

ALTINA

MIHAILENI

Ghijasa de Sus

Ravasel

Stenea

Moardas

Metis

Vecerd

Pelisor

Zlagna

Benesti

Coves

Ruja

Vard

Veseud

Saraturi Bai

Ighisu Vechi

BIRGHIS

Apos

Dealu Frumos

Merghindeal

BRUIU

CHIRPAR

Sasaus

Gherdeal

Nou Roman

Poienita

Ilimbav

FofeldeaHosman

MARPOD

Somartin

CIRTA

PORUMBACU DE JOS

ARPASUDE JOS

CIRTISOARA

RACOVITA

Glimboaca

Mirsa

Sarata

Porumbacu de Sus

CabanaFata Padurii

Scoreiu

Colun

CabanaBilea-Cascada

CabanaBilea-Lac

CabanaPoiana Neamtului

CabanaBarcaci

Cabana Suru

Cabana Negoiu

Cabana Turnuri

Cabana Podragu

RASINARI

Releu TV

ARPASUDE SUS

Tocile

Glajarie

Baraj Cibin

Coada Lacului

Rozdesti

Curpatul

TALMACIU

SALISTE

MIERCUREA SIBIULUI

AVRIG

DUMBRAVENI

MEDIASCOPSAMICA

OCNA SIBIULUI

SIBIUCISNADIE

AGNITA

48

Serviciul de salubrizare a localităţilor (precolectare, colectare, transport şi depozitare

deşeuri municipale) se desfăşoară sub controlul, conducerea sau coordonarea autorităţilor

publice locale. Din punct de vedere al operatorilor de salubritate activitatea de salubrizare se

poate realiza prin:

gestiune directă de către autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimente

specializate organizate în cadrul consiliului local;

gestiune delegată - autorităţile administraţiei publice locale apelează pentru realizarea

serviciilor la unul sau mai mulţi operatori de servicii publice, cărora le încredinţează

(în baza unui contract de delegare a gestiunii) gestiunea propriu-zisă a serviciilor,

precum şi administrarea şi exploatarea sistemelor publice tehnico-edilitare necesare în

vederea realizării acestora.

4.4. Depozite ecologice incluse în studiu

4.4.1. SC Eco-Sal SA Mediaş

SC Eco-Sal SA Mediaş cel mai important operator de sortare şi transfer al deşeurilor din

nordul judeţului Sibiu. De aici, după o sortare prealabila, cantitatea ce nu poate fi sortată este

transportată la depozitul ecologic din Sibiu, comuna Cristian, în vederea depunerii

Activităţile desfăşurate în cadrul staţiei de sunt [20]:

precolectarea , colectarea deşeurilor cu excepţia celor cu regim special;

sortarea deşeurilor municipale;

organizarea prelucrării şi valorificării deşeurilor;

depozitarea controlată a deşeurilor.

Cantităţi deşeuri eliminate în depozitele de deşeuri pe parcursul anului 2010: 19.095 tone, din

care:

Depozitul din comuna Târnava (Şomârd) – 10.763 tone

Depozitul autorizat din municipiul Câmpia Turzii - 4.670 tone

Depozitul ecologic din comuna Cristian (jud. Sibiu) – 3.662 tone

49

Pe teritoriul judeţului Sibiu există un depozit conform pentru depozitarea deşeurilor

municipale. Depozitul este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Cristian.

Operatorul depozitului este S.C. TRACON S.R.L. Brăila, societate privata [17]. Anul de

punere în funcţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2034.

Depozitul deserveşte pe baza unor contracte comerciale operatorii de salubritate care executa

colectarea deşeurilor pe raza a 18 localităţi: Sibiu, Cisnădie, Cristian, Gura Râului, Marpod,

Nocrich, Ocna Sibiului, Orlat, Păltiniş, Poplaca, Răşinari, Roşia, Sălişte, Slimnic, Şelimbăr,

Şura Mare, Şura Mică, Vurpăr.

Capacitatea proiectată a depozitului este 2.647.059 m3 (8 celule), din care etapa I (primele trei

celule) are capacitatea de 992.647 m3. Capacitatea totală de depozitare a celulei actuale este

de 330.882 m3, din care capacitatea disponibilă este de 134.084 m3. Depozitul deţine

autorizaţia integrată de mediu nr. SB 10/14.10.2005, valabilă până în 14.10.2010.

Depozitul Ecologic de Deşeuri Menajere şi Industriale (DEDMI) este amplasat la aproximativ

2 km de comuna Cristian, judeţul Sibiu şi este investiţie proprie a firmei Tracon.

Terenul pe care s-a realizat depozitul ecologic are o suprafaţă totală de cca 24 ha (8 celule).

Durata de funcţionare pentru primele 3 celule deja realizate, este de 12 ani, iar capacitatea de

stocare a acestora este de 884.000 tone.

DEDMI Sibiu reprezintă un ansamblu de construcţii compus din celule de depozitare cu

sistem de impermeabilizare, drenaj şi evacuare gaze de fermentare, dotări şi utilităţi aferente

funcţionării depozitului la parametrii proiectaţi.

Caracteristicile depozitului sunt:

Suprafaţa totală a amplasamentului este de 24 ha din care pentru realizarea primei etape sunt

alocate 9,8 ha .Pe o suprafaţă de 2 ha s-au executat: diguri perimetrale şi de compartimentare

taluze terasă, drumuri de acces şi platforme tehnologice, clădiri tehnologice şi administrative,

lucrări de utilităţi.

Capacitatea depozitului: opt celule, în prima etapă trei celule

Capacitatea anuală de depozitare variază între 50000-70000 tone/an deşeu.

50

Volumul total de depozitare este 8000000 m3. respectiv 2000000 t deşeuri compactate, din

care în prima etapă 3375000 m3 respectiv 844 000 t

Perioada totală de exploatare 30 ani ;

Lista de deşeuri acceptate la depozitare –deşeuri nepericuloase - conform Anexei nr.1;

Încadrare conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor: clasa b - depozit pentru

deşeuri nepericuloase ;

Localităţii deservite: judeţul Sibiu şi localităţi din judeţul Alba: Zlatna jud. Alba, Cergău

Mare, Ohaba, Roşia de Secaş – jud. Alba

Durata perioadei de monitorizare postînchidere: în funcţie de stabilitatea depozitului dar nu

mai puţin de 30 ani;

Caracteristici tehnice privind celula doi de depozitare din prima etapă:

În cadrul primei etape, prima celulă este în fază de închidere provizorie şi funcţionează cea de

a doua celulă de depozitare care are o suprafaţă de 2,5 ha şi volumul de 1125000 m3

respectiv 281250 tone.

Înălţimea medie de depozitare măsurată de la nivelul mediu al solului – 20 m

Umplerea celulei se realizează în straturi compactate. Se va realiza un grad de compactare de

cca. 90%.

Următoarele celule se vor executa succesiv, în acelaşi mod, după umplerea fiecărei celule

aflate în exploatare în proporţie de 75%

Număr angajaţi : 14 persoane la data autorizaţiei.

Managementul activităţii

Titularul de activitate/operatorul aplică un sistem de management de mediu standardizat, fiind

certificat - ISO 14001 prin Certificatul nr. RO15309E/15.06.2010

51

Acţiuni de control

Titularul/operatorul activităţii va controla ca activitatea de depozitare deşeuri să respecte

condiţiile impuse prin autorizaţie şi va iniţia investigaţii şi acţiuni de remediere în cazul unor

neconformităţi cu prevederile acesteia.

Titularul/operatorul activităţii trebuie să stabilească şi să menţină un Sistem de Management

al Autorizaţiei (SMA), care trebuie să îndeplinească cerinţele autorizaţii. SMA evaluează

toate operaţiunile şi revizuieşte toate opţiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai

curate, producţiei mai curate, minimizării deşeurilor şi utilizării eficiente a energiei.

Titularul/operatorul activităţii va stabili şi menţine proceduri de identificare şi păstrare a

înregistrărilor privitoare la mediu cuprinzând :

responsabilităţi ;

evidenţele de întreţinere ;

registre de monitorizare ;

rezultatele auditurilor ;

rezultatele analizelor ;

evidenţa privind sesizările şi incidentele ;

evidenţe privind instruirile.

Titularul/operatorul va lua toate măsurile care să asigure că nici o poluare importantă nu va fi

cauzată.

Titularul/operatorul activităţii va lua măsuri de prevenire a poluării accidentale şi de limitare a

consecinţelor acestora

Materii prime şi auxiliare, alte materiale

1. Titularul/operatorul de activitate, va folosi materiile prime descrise în documentaţia de

autorizarea depozitului, cât şi modul de depozitare.

2. Titularul/operatorul activităţii are obligaţia menţinerii evidenţei materiilor prime şi

materialelor auxiliare utilizate.

52

3. Se vor lua toate măsurile necesare privind recepţia, descărcarea, depozitarea şi livrarea

către obiective a materiilor prime şi a materialelor auxiliare pentru a preveni efectele negative

asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apei de suprafaţă şi subterane, precum şi

mirosurile, zgomotele şi riscurile directe asupra sănătăţii populaţiei.

4. Tabel materii prime şi auxiliare utilizate în activitatea de depozitare

Tabel 4.1. Materii prime şi auxiliare utilizate în activitatea de depozitare

Nr.

crt.

Denumirea substanţei Compoziţie/

Fraze de risc

(R)

Localizarea/

Modul de depozitare/

Cantitate totală

deţinută-tone

1 Sol folosit la: acoperirea

periodică a deşeurilor

depozitate

Deşeuri solide

minerale cum ar fi:

sol, cenuşă, argila etc.

Înglobat în depozit 100

%

4600 m3

2 Piatra spartă folosită

perimetral la coşurile

captare gaze

Material inert 100% înglobat în

depozit

Câte 3 m3 la fiecare coş

3 Vopsele, grunduri

Folosite la:

întreţinerea clădirilor,

împrejmuirii, etc.

Vopsea lavabilă

pentru clădiri, vopsea

ulei + grund pentru

structuri metalice

Nepericuloase în

cantitate mică

Stocare în depozit

adecvat, în cantităţi mici

Lavabilă = 20 kg

Vopsea metal = 50 kg

Grund = 50 kg

Diluant = 20 kg

4 Materiale dezinfectante

folosite la: Dezinfecţia

roţilor mijloacelor de

transport deşeuri în başa

de curăţare

Cloramină

Nepericuloase

Stocare în depozit

adecvat,

1000 kg/an

Utilizări în cadrul staţiei de epurare

6 Acid sulfuric folosit

la:epurarea levigatului

pentru corecţia pH-lui

H2SO4 (75-94 %)

Fraze de risc R:35Fraze

de securitate S: (1/2)-26-

30-45

Rezervor de 1 m3

amplasat pe platforma

betonată 1 m3/an

53

7 CleanerA folosit ca

soluţie de

curăţare/spălare a

staţiei de epurare

NaOH – 0 – 5 %

Fraze de riscC:34

EDTA – 0 – 5 %

Fraze de riscXn:36

Tenside – 0 – 5 %

Fraze de riscXi:41

Rezervor de 1 m3

amplasat pe platforma

betonată 1- 2 m3/an

8 CleanerC folosit la :

Soluţia de

curăţare/spălare a

staţiei de epurare

Acid citric (diluat în apă)

– 0 – 30 %

Fraze de risc Xi: R 36/38

În recipienţi speciali în

cadrul staţiei de

tratare

200 l/an

9 Soda caustică Leşie 33 % S.U. Rezervor în cadrul

staţiei

100 l

Lista de deşeuri acceptate la depozitare – deşeuri nepericuloase - conform Anexei nr.1

Deşeurile care vor fi acceptate la depozitare sunt deşeuri nepericuloase municipale şi

industriale care trebuie să se conformeze Ordinului MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea

criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi

lista naţională de deşeuri acceptate la fiecare clasă de depozit de deşeuri;

Descrierea Amplasamentului

Terenul depozitului este situat în partea nord-estică a teritoriului administrativ al comunei

Cristian jud. Sibiu, pe partea dreaptă a DN1 Sibiu-Cristian, intersecţia cu DJ 106B Sibiu -

Ocna – Sibiului, intersecţia Rusciori-Mag. Terenul aferent depozitului este de 24 ha.

Vecinătăţi: Vest de municipiul Sibiu distanţa de 2km

Nord –Est de comuna Cristian 2 km

Sud – Est de comuna Şura Mică 3km

Vest - Aeroportul civil la 2,5 km vest

Amplasamentul se situează pe o vale cu deschiderea de 200-250 m, pe curba de nivel de

451,00m are o lungime de 600m pe o direcţie descendentă sud-nord cu cota de talveg între

436m şi 433m.

54

Descrierea activităţilor şi proceselor

Terenul aferent depozitului este de 24 ha din care 9,8 ha pentru realizarea primelor trei celule

(etapa I) În prezent prima celulă cu o capacitate de 281250 t este în curs de închidere şi

funcţionează cea de a doua celulă. Construirea depozitului s-a realizat conform normativului

OM 757/2005 şi respectă prevederile HG 345/2005

Caracteristici tehnici privind celulele de depozitare:

Suprafaţa amplasamentului este de 25 ha , din care pentru prima etapă 9,8 ha -

Capacitatea depozitului: opt celule, în prima etapă trei celule

Volumul total de depozitare este 8000000 m3. respectiv 2000000 t deşeuri compactate,

din care în prima etapă 3375000 m3 respectiv 844 000 t

Lista de deşeuri acceptate la depozitare –deşeuri nepericuloase

Încadrare conform HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor: clasa b - depozit

pentru deşeuri nepericuloase

Durata de funcţionare proiectată a întregului depozit : 30 ani

Durata perioadei de monitorizare post închidere: în funcţie de stabilitatea depozitului,

dar nu mai puţin de 30 ani;

Caracteristici tehnice privind celula doi de depozitare din prima etapă:

În cadrul primei etape prima celulă este în faza de închidere provizorie şi funcţionează

cea de a doua celulă de depozitare care are o suprafaţă de 2,5 ha şi volumul de

1125000 m3 respectiv 281250 tone.

Înălţimea medie de depozitare măsurată de la nivelul mediu al solului – 20 m

Capacitatea anuală de depozitare 50000 -70000 tone/an deşeu compactat.

Durata de funcţionare a celulei nr. 2: în funcţie de cantităţile de deşeuri depozitate. Se

poate estima o durata de aprox. 5 ani.

Umplerea celulei se realizează în straturi compactate. Se va realiza un grad de

compactare de cca. 90%.

Următoarele celule se vor executa succesiv, în acelaşi mod, după umplerea fiecărei

celule aflate în exploatare în proporţie de 75%.

55

4.4.2. AVE Harghita Salubritate SRL

Managementul Activităţii

Titularul de activitate / operatorul aplică un sistem de management de mediu standardizat

[18]. fiind certificat -ISO 14001 prin Certificatul nr. 01-TI02/2007- 64524. CERTOP

ISO 9001 prin Certificatul nr. O1-TT02/2007-O4523.CERTOP

ISO 18001 prin Certificatul nr. 01-00136/08-05013. CERTOP

Materii prime şi auxiliare, alte materiale

Titularul de activitate / operatorul, în condiţiile va folosi materiile prime descrise în

documentaţia de autorizare, cât şi modul de depozitare.

Titularul de activitate / operatorul, are obligaţia menţinerii evidenţei materiilor prime

şi materialelor auxiliare utilizate

Se vor lua măsurile necesare privind recepţia, descărcarea, depozitarea şi livrarea către

obiective a materiilor prime şi a materialelor auxiliare pentru a preveni efectele

negative asupra mediului, în special poluarea aerului, solului, apei de suprafaţă şi

subterane, precum şi mirosurile, zgomotele şi riscurile directe asupra sănătăţii

populaţiei.

Tabel materii prime şi auxiliare utilizate în activitatea de depozitare.

Tabel 4.2. Materii prime şi auxiliare utilizate în activitatea de depozitare.

Nr.

crt.

Denumirea substanţei

periculoase

Fraze de risc (R) Localizarea/

Modul de depozitare/

Cantitate totală deţinută-tone

1. Sol steril pentru

acoperiri zilnice a stratului

de deşeu

Material inert înglobat în depozit 100 %

5000 m3/an

2. Argila

pt. izolare finală 10000 m3 la

închiderea finală a unei

celule

Material inert Înglobat în depozit 100 %

3. Piatră spartă utilizată la

sistemul de captare gaze

Material inert Înglobat în depozit 100 %

6 m3

56

4. Gaz butan

Combustibil

Extrem de

inflamabil F+RJ2

Alimentarea se va face din

rezervorul de gaz de 15 m3

5. Apa potabilă din reţeaua

municipală Odorheiu

Secuiesc

Alimentarea se va face din Reţeaua

municipală a oraşului Odorheiu

Secuiesc

6. Energie electrică Alimentarea se va face din sistemul

naţional

Lista de deşeuri acceptate la depozitare - deşeuri nepericuloase - conform Anexei nr. 1

Deşeurile care vor fi acceptate la depozitare sunt deşeuri nepericuloase municipale şi

industriale care trebuie să se conformeze Ordinului MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea

criteriilor de acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi

lista naţională de deşeuri acceptata la fiecare clasă de depozit de deşeuri;

Descrierea amplasamentului

Este situat în partea sud-vestică a munţilor Harghita pe culmea Homorodului Mare, zona

Cekend. Platoul Laz tarlaua 32. parcelele PS 763/3. PS 763/4 şi PS 763/5, în extravilanul

municipiului Odorheiu Secuiesc, la est de acesta . terenul fiind 0 păşune cu pantă lină.

Distanţa dintre municipiul Odorheiu Secuiesc (str. Recoltei ) până la amplasament este de cca.

6,7 km. Amplasamentul se situează în afara zonei de protecţie hidrologică a apelor minerale

Homorodu Mare.

Descrierea activităţilor şi proceselor

Suprafaţa totală utilizată a depozitului este de 11.5 ha. spaţii de depozitare pentru patru celule

fiecare de câte 20000 mp. (Suprafaţa totală de depozitare este de 80000 mp.)

Construirea depozitului s-a realizat conform normativului OM 757/2005 şi respectă

prevederile HG 345/2005

Spaţiul de depozitare se înfiinţează într-un debleu creat în patru etape, prin amenajări de teren

păstrând echilibrul săpături-umpluturi. Terenul destinat, având protecţia tehnică adecvată, va

fi împărţit în 3 compartimente independente prin executarea unor umpluturi-rambleu în

direcţia nord-sud. Umpluturile rambleu de separare a compartimentelor sunt nişte fâşii de

folie HDPE de 50 cm înălţime sprijinite şi protejate dinspre cele două feţe cu umplutura de

57

pietriş. În prima etapă s-a amenajat o celulă şi celelalte construcţii anexe necesare funcţionarii

depozitului.

Suprafaţa utilizată St = 5.5 ha. din care suprafaţa de depozitare 2 ha, aria de serviciu şi

instalaţiile necesare funcţionării depozitului 3.5 ha. Caracteristici tehnici privind prima celulă

de depozitare:

Suprafaţa unei celule 20000 mp.

Volumul unei celule de depozitare: 232925 m3 din care volumul util 175525 m3.

Înălţimea medie de depozitare măsurată de la nivelul mediu ul solului - 17 m

Grosimea totală a stratului 2,3 m. din care grosimea stratului de deşeuri de 2 m;

Umplerea celulei se realizează în straturi compactate. Se va realiza un grad de

compactare de cca. 90%.

Capacitatea anuală de depozitare 19000 m3/an deşeu compactat.

Cantitatea totală de deşeuri colectate şi transportate la depozit 25500 t/an din care 2500t/an

deşeuri biodegradabile compostate şi 4000 t/an deşeuri reciclate (hârtie, carton, mase plastice,

sticlă, metale ) iar cantitatea deşeurilor depuse în depozit 19000 m3/an. Durata de funcţionare

a celulei nr. 1 fiind de 9 ani. Se menţionează faptul că la atingerea a 60% din capacitatea de

depozitare a celulei nr. 1. unitatea trebuie să pregătească celula următoare în vederea

decurgerii în bune condiţii a depozitării deşeurilor şi închiderea celulei nr. 1.

NR Prescripţii din

normativ OM

757/2004

Modul de conformare

1 Natura şi

provenienţa

deşeurilor ce

urmează a fi

depozitate

Definiţie conform HG 349/2045 privind depozitarea

deşeurilor (anexa 1. litera h)

- deşeuri menajere şi alte deşeuri care prin natura sau

compoziţie sunt similare cu deşeurile menajere şi industriale

nepericuloase care sunt generate pe raza localităţilor

2 Prescripţii

referitoare la

instalaţiile şi

Depozitul are următoarele părţi componente

• Clădire administrativă parter şi mansardă care conţine:

- birouri administraţie birou şef deponie, spaţii de depozitare,

58

echipamentele din

componenţa

depozitului de

deşeuri şi la

amplasarea

acestora

filtru sanitar, sala de mese

• Clădire primire/recepţie deşeuri şi un pod basculă de 60 tone

• Staţie sortare

• Staţie compostare

• Hale depozitare materiale secundare

• Atelier mecanic

• Halt deschisă pentru compactor

• Rezervor GPL- suprateran amplasat pe o suprafaţă betonată

special

amenajată

• Staţie de alimentare carburanţi

• Spălătorie auto

• platformă depozitare conteinere-platforma deschisă betonată

de 105m lungime şi în medie 30m lăţime-suprafaţa construită

este de 2900mp.

• Statie de preepurare ape uzate mecano-biologică sistem SBR

şi bazine de colectare ape pluviale, utilizată ca rezervă în caz.

de incendiu.

- Parcare pentru autoturisme. - este în pantă şi are un şanţ

colector acoperit cu grătar la limita racordării cu drumul de

acces.

- Parcare pentru camioane - este amenajată pe o suprafaţă

betonată de 2050 mp amplasată lângă staţia de sortare.

Intrarea sau ieşirea din parcare este asigurată prin amenajarea

accesului pe ambele laturi.

3 Impermeabilizarea

depozitului

Celula de depozitare

Alcătuirea bazei depozitului este următoarea pornind de sus în

jos - strat de separaţie geotextil ( 200g/ mp)

- strat de drenaj din pietriş sortat (50cm)

- strai de protecţie geotextil (1200g/mp)

- izolaţie din folie HDPE de 2,5 mm grosime, realizat prin

sudare dublă la suprapuneri şi verificate calitativ pe parcursul

execuţiei

59

- sistem geofizic cu senzori, care vor percepe fisurile din

sistemul de etanşare montat în reţea la distanţe de 8X8m

- strat de argila, realizat în straturi bine compactate.

Folia HDPE de izolaţie va depăşi coama taluzelor, rambleelor

şi va fi ancorată într-un şanţ săpat pe partea extrerioară a

rambleului în conformitate cu prescripţiile de fabricaţie.

4 Sistemul de

monitorizare

Peste straturile de argilă se va realiza un sistem de

monitorizare. Sistemul de monitorizare constă dintr-o un

sistem electronic care. în cazul în care geomembrana este

perforată va semnaliza. Senzorii vor fi montaţi în formă de

pătrate la fiecare 8 m. Senzorii au o sensibilitate foarte marc,

pot observa şi localiza perforarea foliei oricât de mică ar fi

aceasta. Cu aceşti senzori se poate verifica montarea corectă şi

etanşeitatea foliei PEID.

4.4.3. SC FIN-ECO SA Braşov

Descrierea amplasamentului

Obiectivul [19] este amplasat pe teritoriul administrative al localităţii Săcele, în intravilanul

acesteia, la limita cu zona industrială NE a municipiului Braşov, respectiv în vecinătatea CET

Braşov. Vecinătăţile obiectivului sunt următoarele:

la N – terasamentul înalt de 7-8 m, pe care se afla linia ferata care deserveşte CET

Braşov, dincolo de terasament se afla depoul Staţiei Braşov Triaj şi hala de reparaţii a

acesteia, precum şi drumul de pământ Dc 10;

la S – drumul de exploatare agricolă –De42 – şi o linie de înaltă tensiune de 20kV;

la V – amplasamentul se învecinează cu o proprietate privată;

la E – la distanţa de 0.5 – 1 km se află pârâul Durbav şi drumul de exploatare agricolă

DE 3.

Localităţile arondate depozitului de deşeuri nepericuloase: Braşov, Bod, Bran, Budila,

Cristian, Dumbraviţa, Feldioara, Fundaia, Ghimbav, Halchiu, Harman, Moeciu, Ormenis,

60

Poiana Mărului, Prejmer, Sânpetru, Şinca, Târlungeni, Vama Buzăului, Teliu, Codlea, Săcele,

Predeal, Râşnov, Zărneşti.

Depozitul ecologic zonal SC FIN-ECO SA Braşov are următoarele caracteristici:

suprafaţa utilizată – 3,5 ha;

volumul deşeurilor depozitate – 110.000 m3/an, respectiv 500 m3/zi;

durata de funcţionare – min. 6 ani.

Depozitul va ajunge la faza finală la;

capacitatea totală – 11.230.000 m3;

locuitori deserviţi – 500.000 din municipiul Braşov şi din localităţile arondate;

înălţimea totală – 38 m din care în debleu 15 m şi în rambleu 23 m,

durata de funcţionare min. 25 ani.

61

Capitolul 5

DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

Datele privind compoziţia deşeurilor prezintă o importanţă deosebită, definind potenţialul

pentru valorificarea deşeurilor şi ajutând la stabilirea sistemelor de colectare. În planurile

judeţene, respectiv în cele regionale de gestionare a deşeurilor este necesar să fie incluse date

privind compoziţia deşeurilor menajere din mediul urban şi rural, determinate prin măsurători,

prezentate numeric şi sub formă grafică. În cadrul acestui studiu au fost realizate determinări

zilnice ale compoziţiei deşeurilor, confirmate de date şi imagini, perioada de monitorizare

fiind de o săptămână.

5.1. Metodologia cercetării

Obiectivele urmărite efectiv prin cercetările întreprinse pot fi grupate, în mare, ca determinări

cantitative şi calitative, circumscrise scopului general: analiza prin metode statistice a

compoziţiei deşeurilor.

Modalităţile de rezolvare a obiectivelor menţionate s-au bazat pe cunoştinţele accesibile din

literatura de specialitate şi au fost adaptate la materialul de cercetare disponibil. Atât literatura

românească, cât şi cea străină menţionează, la modul principial, aceleaşi etape de studiu.

Stabilirea locaţiilor în care se fac măsurătorile, alegerea intervalului de timp, colectarea

datelor de măsurare, verificarea acestora, extragerea aceloraşi parametri statistici prin

procesarea datelor, compararea datelor obţinute, integrarea rezultatelor obţinute în vederea

extrapolării acestora.

62

Metodele şi procedeele efective de lucru, la care s-a apelat, sunt prezentate în graficul de

lucru (tabelul 5.1.).

Măsurători individuale efectuate zilnic, pe parcursul unei săptămâni, în cele trei locaţii

alese, separat pentru zona urbană, cu două componente (persoane fizice - case şi

asociaţii de locatari - blocuri) şi respectiv zona rurală.

Metoda comparaţiei a stat la baza analizei datelor numerice şi descriptive obţinute în

raport cu cele din planurile regionale de gestionare a deşeurilor. Practic, în majoritatea

cazurilor, s-au pus faţă în faţă seturi de date echivalente, obţinute prin două căi:

măsurări şi respectiv date bibliografice [16].

Tabelul 5.1. Grafic de execuţie

Activitatea 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1

0

1

1

1

2

1

3

1

4

1

5

1

6

1

7

1

8

1

9

2

0

2

1

1. Cercetări din surse

secundare

2. Măsurători la

sursă

3. Întocmire raport

cercetare

4. Predare

Colectarea datelor privind cantităţile totale generate şi compoziţia pe fracţii a deşeurilor s-a

realizat astfel:

transmiterea de formulare către operatorii de salubrizare autorizaţi (depozite ecologice

respectiv staţii de sortare şi transfer) selectaţi din Regiunea 7 Centru

comunicarea online, zilnică a rezultatelor însoţite de imagini din procesul de sortare,

cântărire etc.

63

sondaje pe teren;

discuţii directe cu responsabilii/operatorii depozitelor sau staţiilor de sortare şi

transfer.

Pe întreaga perioadă de elaborare a studiului 14 – 30 aprilie 2011 activitatea de colectare şi

prelucrare a datelor s-a desfăşurat în condiţii normale, cu respectarea clauzelor contractuale.

5.2. Descrierea fluxului la staţia de sortare

Deşeurile în amestec sunt aduse la staţia de sortare amplasată în apropierea localităţii.

Autocompactoarea va ajunge în poziţia de descărcare, va depozita temporar deşeurile

sortate la sursă în spaţiul special amenajat .

Deşeurile vor fi preluate de încărcătorul frontal care va alimenta banda transportoare.

Muncitori sortatori, selectează deşeurile după natura lor, pe tipuri de deşeuri:

1. Hârtie şi carton reciclabil

2. Hârtie şi carton contaminate

3. Plastic reciclabil

4. Plastic contaminat

5. Lemn necontaminat

6. Lemn impregnat

7. Sticla

8. Metal

9. Biodegradabile

10. Textile

11. Deşeuri din construcţii

12. Deşeuri periculoase

13. Altele

Deşeurile, individual ca tip, sunt cântărite şi rezultatele sunt trecute în fişa de

măsurători, împreună cu datele de identificare.

Depozitele pe sortimente vor fi evacuate periodic conform categoriilor, iar Deşeurile

nerecuperabile, se vor prelua de pe platforma din afara staţiei şi se vor transfera la

depozitul

64

5.3. Colectarea datelor

Depozit ecologic SC FIN-ECO SA Braşov

Foto: Operaţia de sortare manuală, pe bandă Foto: Cântărire fracţie carton necontaminat

Foto: Monitorizarea pe fracţii a cantităţilor de deşeuri separate din totalul de deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie

Foto: Rampa de sortare a fracţiilor uscate

Foto: Transportul deşeurilor colectate în amestec spre rampa de sortare

Foto: Banda de sortare manuală şi recipiente pentru depozitarea pe fracţii în vederea cântăririi

65

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Braşov – zona de colectare urbană, blocuri – asociaţii de locatari

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

LU MA MI JO VI SA DU SUMA Proc /total

1 Hârtie şi carton reciclabil

120 110 147 141 98 128 0 744.00 12.45

2 Hârtie şi carton contaminate

60 80 33 32 122 41 0 368.00 6.16

3 Plastic reciclabil

181 210 161 182 167 172 0 1073.00 17.96

4 Plastic contaminat

0.00 0.00

5 Lemn necontaminat

5 8 11 16 17 17 0 74.00 1.24

6 Lemn impregnat

0.00 0.00

7 Sticla 56 72 72 65 91 78 0 434.00 7.268 Metal 12 16 18 25 23 21 0 115.00 1.939 Biodegradabile 536 462 487 487 417 500 0 2889.00 48.36

10 Textile 30 42 45 52 65 43 0 277.00 4.64

11 Deşeuri din construcţii

0.00 0.00

12 Deşeuri periculoase

0.00 0.00

13 Altele 0.00 0.00 Cantitate

totală [kg] 1000.00 1000.00 974.00 1000.00 1000.00 1000.00 0.00 5974.00 100.00

66

12,45

6,16

17,96

1,24

7,261,93

48,36

4,64

0 0 00

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Localitatea Braşov – zona de colectare urbana, blocuri –asociaţii de locatari

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;

3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;

6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;

11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele

Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Braşov – zona de colectare urbană,

blocuri, din formularele de analiză a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constată că din

totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 48,36% deşeuri

biodegradabile din totalul de 5974 kg, respectiv 17,96% plastic reciclabil, hârtie şi carton

reciclabile12,45% urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, sticlă (7,26%) hârtie

şi carton contaminate (6,16%), deşeuri textile 4,64%. În cantităţi foarte mici se găsesc

deşeurile de metal (1,93%), lemn necontaminat (1,24%) iar fracţiile de lemn impregnat şi

deşeuri periculoase nu sunt prezente.

67

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Braşov – zona de colectare urbană, case – persoane fizice

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

LU MA MI JO VI SA DU SUMA Proc /total

1 Hârtie şi carton reciclabil

41 44 35 29 36 27 0

212.00 3.53

2 Hârtie şi carton contaminate

83 94 91 104 130 107 0

609.00 10.15

3 Plastic reciclabil

121 105 135 122 87 143 0 713.00 11.88

4 Plastic contaminat

0.00 0.00

5 Lemn necontaminat

4 8 8 18 19 16 0 73.00 1.22

6 Lemn impregnat

0.00 0.00

7 Sticla 52 64 55 47 46 47 0 311.00 5.188 Metal 8 6 6 11 19 16 0 66.00 1.109 Biodegradabile 659 651 644 631 626 611 0 3822.00 63.70

10 Textile 32 28 26 38 37 33 0 194.00 3.23

11 Deşeuri din construcţii

0.00 0.00

12 Deşeuri periculoase

0.00 0.00

13 Altele 0.00 0.00 Cantitate

totală [kg] 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 0.00 6000.00100.00

68

3,53

10,1511,88

01,22

0

5,18 1,1

63,7

3,230 0 0

0

10

20

30

40

50

60

70

Localitatea Braşov – zona de colectare urbana, case – persoanefizice

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;

3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;

6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;

11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele

Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Braşov – zona de colectare urbană,

case, din formularele de analiză a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constată că din

totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 63,70% deşeuri

biodegradabile din totalul de 6000 kg, respectiv 11,88% plastic reciclabil, hârtie şi carton

contaminate 10,15% urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, sticlă (5,18%)

hârtie şi carton reciclabile (3,53%), deşeuri textile 3,23%. În cantităţi foarte mici se găsesc

deşeurile de metal (1,1%), lemn necontaminat (1,22%) iar fracţiile de lemn impregnat şi

deşeuri periculoase nu sunt prezente.

69

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Jud. Braşov – zona de colectare rurală

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

LU MA MI JO VI SA DU SUMA Proc /total

1 Hârtie şi carton reciclabil

19 16 18 12 24 27 0

116.00 1.93

2 Hârtie şi carton contaminate

89 78 91 120 104 101 0

583.00 9.72

3 Plastic reciclabil

92 88 105 91 115 92 0 583.00 9.72

4 Plastic contaminat

0.00 0.00

5 Lemn necontaminat

1 4 6 20 21 8 0 60.00 1.00

6 Lemn impregnat

0.00 0.00

7 Sticla 46 52 42 70 32 31 0 273.00 4.558 Metal 7 5 6 11 11 8 0 48.00 0.809 Biodegradabile 718 725 700 655 667 690 0 4155.00 69.25

10 Textile 28 32 32 21 26 43 0 182.00 3.03

11 Deşeuri din construcţii

0.00 0.00

12 Deşeuri periculoase

0.00 0.00

13 Altele 0.00 0.00 Cantitate

totală [kg] 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 1000.00 0.00 6000.00100.00

70

1.93

9.72 9.72

01

0

4.55 0.8

69.25

3.030 0 0

0

10

20

30

40

50

60

70

Jud. Braşov – zona de colectare rurala

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;

3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;

6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;

11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele

Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Braşov – zona de colectare rurală, din

formularele de analiza a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constată că din totalul

deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 69,25% deşeuri

biodegradabile din totalul de 6000 kg, respectiv 9,72% plastic reciclabil, hârtie şi carton

contaminate 9,72% urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, sticlă (4,55%) hârtie

şi carton reciclabile (1,93%), deşeuri textile 3,03%. În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile

de metal (0,8%), lemn necontaminat (1,0%) iar fracţiile de lemn impregnat şi deşeuri

periculoase nu sunt prezente.

71

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Braşov – zona de colectare urbană

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

Zona de colectare urbană,

case

Zona de colectare urbană, blocuri

SUMA

[%] PRGD

[%]

1 Hârtie+carton 821 1112 1933 16.14 11

2 Sticlă 311 434 745 6.22 6

3 Plastic 66 115 181 1.51 8

4 Metale 713 1073 1786 14.92 3

5 Lemn 73 74 147 1.23 3

6 Deşeuri biodegradabile

3822 2889 6711 56.05 53

7 Altele 194 277 471 3.93 16

Cantitate totală [kg]

6000 5974 11974 100 100

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR Localitatea Braşov – zona de colectare rurală

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

SUMA [%] PRGD

[%]

1 Hârtie+carton 699 11.65 7

2 Sticlă 273 4.55 4

3 Plastic 48 0.80 8

4 Metale 583 9.72 2

5 Lemn 60 1.00 4

6 Deşeuri biodegradabile 4155 69.25

67

7 Altele 182 3.03 8

Cantitate totală [kg] 6000 100 100

72

SC Eco-Sal SA Mediaş - operator de sortare şi transfer al deşeurilor

Foto: Deşeuri în amestec Foto: Separarea pe fracţii

Foto: Cântărirea fracţiilor separate Foto: Cântărirea unei singure fracţii ce a fost

separata din 1 tonă deşeuri colectate în amestec

Foto: Deşeuri biodegradabile în procesul de separare de alte fracţii în amestec

Foto: Interiorul halei de depozitare temporară şi sortare

73

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Mediaş – zona de colectare urbană, blocuri – asociaţii de locatari

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

VI-15.04

SA-16.04

DU-17.04

LU-18.04

MA- 19.04

MI-20.04

JO-21.04

SUMA [%]

1 Hârtie şi carton reciclabil

28 0 0 43 49 41 39 200 4.05

2 Hârtie şi carton contaminate

24 0 0 23.5 24.5 20 27 119 2.41

3 Plastic reciclabil

19 0 0 32 42 19.5 66 178.5 3.62

4 Plastic contaminat

22 0 0 49 38.5 29 26 164.5 3.34

5 Lemn necontaminat

2 0 0 2 6 0 13 23 0.47

6 Lemn impregnat

11 0 0 34 40 22.5 40 147.5 2.99

7 Sticla 16 0 0 21 29 60 55 181 3.67

8 Metal 2 0 0 5 2 5.5 3 17.5 0.35

9 Biodegradabile 540 0 0 520 640 620 540 2860 57.98

10 Textile 72 0 0 24 44 88 87 315 6.39

11 Deşeuri din construcţii

35 0 0 27 18 14.5 0 94.5 1.92

12 Deşeuri periculoase

0 0 0 1 0.5 1 0 2.5 0.05

13 Altele 106 0 0 112.5 139 127 145 629.5 12.76

Cantitate totală [kg]

877.00 0 0 894.00 1072.50 1048.00 1041 4932.5 100

74

4,052,41 3,62

3,34 0,472,993,67 0,35

57,98

6,39

1,920,05

12,76

0

10

20

30

40

50

60

Localitatea Medias – zona de colectare urbana, blocuri –asociaţii de locatari

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;

3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;

6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;

11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele

Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Mediaş – zona de colectare urbană -

blocuri, din formularele de analiză a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constată că

din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 57,98%

deşeuri biodegradabile din totalul de 4932,5 kg, respectiv 6,39% deşeuri textile şi hârtie şi

carton reciclabile 4,05%. urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, sticla (3,67%)

hârtie şi carton contaminate (2,41%). În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de metal

(0,35%), lemn necontaminat (0,47%) respectiv deşeuri periculoase (0,05%)

75

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Mediaş – zona de colectare urbană, case - persoane fizice

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

VI-15.04

SA-16.04

DU-17.04

LU-18.04

MA- 19.04

MI-20.04

JO-21.04

SUMA [%]

1 Hârtie şi carton reciclabil

25 0 0 31 44 35.5 48 183.5 3.51

2 Hârtie şi carton contaminate

28 0 0 24 23.5 31 21 127.5 2.44

3 Plastic reciclabil

36 0 0 27 22 15 24 124 2.37

4 Plastic contaminat

31 0 0 22 28.5 27 41 149.5 2.86

5 Lemn necontaminat

0 0 0 19 0 0 18 37 0.71

6 Lemn impregnat

6.5 0 0 16 26.5 9 22 80 1.53

7 Sticla 12 0 0 7 16 13 23 71 1.36

8 Metal 2 0 0 1 3.5 1 5 12.5 0.24

9 Biodegradabile 660 0 0 720 660 640 620 3300 63.16

10 Textile 50 0 0 52 37.5 53 37 229.5 4.39

11 Deşeuri din construcţii

32.5 0 0 14.5 28.5 18 12 105.5 2.02

12 Deşeuri periculoase

0.5 0 0 0 0.5 0 2 3 0.06

13 Altele 129 0 0 276.5 106 158 132 801.5 15.34

Cantitate totală [kg]

1012.5 0 0 1210.00 996.50 1000.50 1005 5224.5 100

76

3,51 2,44 2,372,86 0,711,531,360,24

63,16

4,392,02

0,06

15,34

0

10

20

30

40

50

60

70

Localitatea Medias – zona de colectare urbana, case - persoanefizice

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;

3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;

6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;

11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele

Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Mediaş – zona de colectare urbană -

case, persoane fizice, din formularele de analiză a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se

constată că din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă:

63,16% deşeuri biodegradabile din totalul de 5244,5 kg, respectiv 15,34% alte deşeuri care nu

pot fi sortate, urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu textile (4,39), hârtie şi

carton reciclabil (3,51%), plastic contaminat (2,86%), hârtie şi carton contaminate (2,44%)

plastic reciclabil (2,37%). În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de lemn necontaminat

(0,71%), respectiv metal (0,24%).

77

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Mediaş – zona de colectare rurală

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

VI-15.04

SA-16.04

DU-17.04

LU-18.04

MA- 19.04

MI-20.04

JO-21.04

SUMA [%]

1 Hârtie şi carton reciclabil

19.5 0 0 34 18 12 22 83.5 2.16

2 Hârtie şi carton contaminate

45 0 0 23 15 21 25 104 2.68

3 Plastic reciclabil

10 0 0 23.5 39 22 31 94.5 2.44

4 Plastic contaminat

18 0 0 14.5 26 21.5 19.5 80 2.07

5 Lemn necontaminat

3 0 0 0 0 0 0 3 0.08

6 Lemn impregnat

0 0 0 12 11.5 19 8 42.5 1.10

7 Sticla 25 0 0 0 5 10.5 47 40.5 1.05

8 Metal 2.5 0 0 2 1.5 0.5 2 6.5 0.17

9 Biodegradabile 640 0 0 640 820 640 620 2740 70.74

10 Textile 52 0 0 21 69 43 45 185 4.78

11 Deşeuri din construcţii

16.5 0 0 0 0 24.5 0 41 1.06

12 Deşeuri periculoase

0 0 0 0 3 0 1.5 3 0.08

13 Altele 118 0 0 131 90 111 120 450 11.62

Cantitate totală [kg]

949.5 0 0 901 1098 925 0 3873.5 100

78

2,16 2,68 2,442,07 0,08 1,1 1,05

0,17

70,74

4,781,06 0,08

11,62

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Localitatea Medias – zona de colectare rurala

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;

3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;

6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;

11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele

Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Mediaş – zona de colectare rurală,

din formularele de analiza a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se constata că din totalul

deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezultă: 70,74% deşeuri

biodegradabile din totalul de 3873,5 kg, respectiv 4,78% deşeuri textile, hârtie şi carton

contaminate 2,68% şi plastic reciclabil 2,44% urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de

exemplu, deşeuri din construcţii (1,06%), sticlă (1,05%). În cantităţi foarte mici se găsesc

deşeurile de metal (0,17%), lemn necontaminat (0,08%).

79

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR Localitatea Mediaş – zona de colectare urbană

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

Zona de colectare urbană,

case

Zona de colectare urbană, blocuri

SUMA

[%] PRGD

[%]

1 Hârtie+carton 311 319 630 6.20 11

2 Sticlă 71 181 252 2.48 6

3 Plastic 12.5 17.5 30 0.30 8

4 Metale 273.5 343 616.5 6.07 3

5 Lemn 117 170.5 287.5 2.83 3

6 Deşeuri biodegradabile

3300 2860 6160 60.65 53

7 Altele 1139.5 1041.5 2181 21.47 16

Cantitate totală [kg]

5224.5 4932.5 10157 100 100

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR Localitatea Mediaş – zona de colectare rurală

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

SUMA [%] PRGD

[%]

1 Hârtie+carton 234.5 4.87 7

2 Sticlă 87.5 1.82 4

3 Plastic 8.5 0.18 8

4 Metale 225 4.67 2

5 Lemn 53.5 1.11 4

6 Deşeuri biodegradabile

3360 69.79 67

7 Altele 845.5 17.56 8

Cantitate totală [kg]

4440 100 100

80

Depozit ecologic AVE Harghita Salubritate SRL, Odorheiu Secuiesc

Foto: Descărcare din autocompactoare a deşeurilor colectate în amestec de la populaţie în vederea sortării

Foto: Transport manual către zona de depozitare a fracţiilor de Hârtie + carton

Foto: Procesul de colectare a deşeurilor menajere în amestec

Foto: Deşeuri periculoase sortate din deşeurile menajere colectate în amestec

Foto: Deşeuri biodegradabile separate din deşeurile menajere colectate în amestec

Foto: Deşeuri textile separate din deşeurile menajere colectate în amestec

81

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbană, blocuri – asociaţii de locatari

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

VI- 15.04

SA-16.04

DU-17.04

LU-18.04

MA- 19.04

MI-20.04

JO-21.04

SUMA [%]

1 Hârtie şi carton reciclabil 20 20 20 20 20 0 0 100 2.11

2 Hârtie şi carton contaminate 60 60 60 60 60 0 0 300 6.33

3 Plastic reciclabil 60 40 40 60 40 0 0 240 5.06

4 Plastic contaminat 100 60 100 120 100 0 0 480 10.13

5 Lemn necontaminat 10 10 10 20 0 0 0 50 1.05

6 Lemn impregnat 10 0 0 0 0 0 0 10 0.21

7 Sticla 20 20 20 20 20 0 0 100 2.118 Metal 20 10 10 40 40 0 0 120 2.539 Biodegradabile 580 500 580 500 460 0 0 2620 55.27

10 Textile 60 40 40 60 40 0 0 240 5.06

11 Deşeuri din construcţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00

12 Deşeuri periculoase 20 0 0 0 0 0 0 20 0.42

13 Altele 120 40 40 120 140 0 0 460 9.70

Cantitate totală [kg] 1080 800 920 1020 920 0 0 4740 100

82

2,116,33 5,06

10,13

1,050,21

2,112,53

55,27

5,06

0 0,42

9,7

0

10

20

30

40

50

60

Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbana,blocuri – asociaţii de locatari

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;

3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;

6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;

11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele

Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de

colectare urbană, blocuri – asociaţii de locatari, din formularele de analiza a măsurătorilor

pentru 7 zile consecutive se constata ca din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma

procesului de sortare, rezulta: 55,27% deşeuri biodegradabile din totalul de 4740 kg, respectiv

10,13% plastic contaminat, urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, plastic

reciclabil 5,06%, deşeuri textile 5,06%. În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de sticla

(2,11%) hârtie şi carton reciclabile (2,11%), metal (2,53%), lemn necontaminat (1,05%) iar

fracţiile de lemn impregnat (0,21%) şi deşeuri periculoase (0,42%) sunt foarte slab

reprezentate.

83

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbană, case - persoane fizice

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

VI- 15.04

SA-16.04

DU-17.04

LU-18.04

MA- 19.04

MI-20.04

JO-21.04

SUMA [%]

1 Hârtie şi carton reciclabil 40 20 20 20 20 0 0 120 2.71

2 Hârtie şi carton contaminate 60 60 40 100 40 0 0 300 6.79

3 Plastic reciclabil 40 40 20 40 60 0 0 200 4.52

4 Plastic contaminat 160 60 60 40 100 0 0 420 9.50

5 Lemn necontaminat 20 10 10 10 20 0 0 70 1.58

6 Lemn impregnat 0 10 0 0 0 0 0 10 0.23

7 Sticla 20 20 10 20 20 0 0 90 2.048 Metal 20 10 20 10 20 0 0 80 1.819 Biodegradabile 700 500 480 520 540 0 0 2740 61.99

10 Textile 60 40 40 20 20 0 0 180 4.07

11 Deşeuri din construcţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00

12 Deşeuri periculoase 0 10 0 0 0 0 0 10 0.23

13 Altele 40 40 40 20 60 0 0 200 4.52

Cantitate totală [kg] 1160 820 740 800 900 0 0 4420 100

84

2,716,79

4,529,5

1,580,23

2,041,81

61,99

4,070 0,23

4,52

0

10

20

30

40

50

60

70

Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbana,case - persoane fizice

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;

3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;

6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;

11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele

Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de

colectare urbană, case - persoane fizice, din formularele de analiza a măsurătorilor pentru 7

zile consecutive se constata ca din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului

de sortare, rezulta: 61,99% deşeuri biodegradabile din totalul de 4420 kg, respectiv 9,5%

plastic contaminat, urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, plastic reciclabil

4,52%, deşeuri textile 4,07%. În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de sticla (2,04%)

hârtie şi carton reciclabile (2,71%), metal (1, 81%), lemn necontaminat (1,58%) iar fracţiile

de lemn impregnat (0,23%) şi deşeuri periculoase (0,23%) sunt foarte slab reprezentate.

85

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare rurală

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

VI- 15.04

SA-16.04

DU-17.04

LU-18.04

MA- 19.04

MI-20.04

JO-21.04

SUMA [%]

1 Hârtie şi carton reciclabil 0 20 20 20 20 0 0 80 1.80

2 Hârtie şi carton contaminate 0 40 20 180 160 0 0 400 9.01

3 Plastic reciclabil 0 40 20 60 60 0 0 180 4.05

4 Plastic contaminat 0 100 100 120 120 0 0 440 9.91

5 Lemn necontaminat 0 20 10 20 20 0 0 70 1.58

6 Lemn impregnat 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00

7 Sticla 0 20 10 20 20 0 0 70 1.588 Metal 0 20 20 20 20 0 0 80 1.809 Biodegradabile 0 560 480 640 480 0 0 2160 48.65

10 Textile 0 400 60 60 80 0 0 600 13.51

11 Deşeuri din construcţii 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00

12 Deşeuri periculoase 0 0 0 0 0 0 0 0 0.00

13 Altele 0 80 40 120 120 0 0 360 8.11

Cantitate totală [kg] 0 1300 780 1260 1100 0 0 4440 100

86

1.08

9.01

4.05

9.91

1.580

1.581.8

48.65

13.51

0 0

8.11

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbana,case - persoane fizice

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

Legendă: 1. Hârtie şi carton reciclabil; 2. Hârtie şi carton contaminate;

3. Plastic reciclabil; 4. Plastic contaminat; 5. Lemn necontaminat;

6. Lemn impregnat; 7. Sticlă; 8. Metal;9. Biodegradabile; 10. Textile;

11. Deşeuri din construcţii; 12. Deşeuri periculoase; 13. Altele

Din analiza datelor măsurate pentru localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de

colectare rurală, din formularele de analiza a măsurătorilor pentru 7 zile consecutive se

constata ca din totalul deşeurilor colectate în amestec, în urma procesului de sortare, rezulta:

48,65% deşeuri biodegradabile din totalul de 4440 kg, respectiv 13,51%deşeuri textile, 9,91%

plastic contaminat, urmate de fracţii în proporţii mai mici ca de exemplu, plastic reciclabil

4,05%. În cantităţi foarte mici se găsesc deşeurile de sticla (1,58%) hârtie şi carton reciclabile

(1,80%), metal (1,80%), lemn necontaminat (1,58%) iar fracţiile de lemn impregnat şi deşeuri

periculoase nu sunt prezente.

87

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare urbană

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

Zona de colectare urbană,

case

Zona de colectare urbană, blocuri

SUMA

[%] PRGD

[%]

1 Hârtie+carton 420 400 820 8.95 11

2 Sticlă 90 100 190 2.07 6

3 Plastic 80 120 200 2.18 8

4 Metale 620 720 1340 14.63 3

5 Lemn 80 60 140 1.53 3

6 Deşeuri

biodegradabile 2740 2620 5360 58.52 53

7 Altele 390 720 1110 12.12 16

Cantitate

totală [kg] 4420 4740 9160 100 100

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Localitatea Odorheiu Secuiesc – zona de colectare rurală

Nr.

crt.

Fracţiuni de

deşeuri SUMA [%]

PRGD

[%]

1 Hârtie+carton 480 10.81 7

2 Sticlă 70 1.58 4

3 Plastic 80 1.80 8

4 Metale 620 13.96 2

5 Lemn 70 1.58 4

6 Deşeuri

biodegradabile 2160 48.65 67

7 Altele 960 21.62 8

Cantitate totală

[kg] 4440 100 100

88

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR Media măsurătorilor 7 Centru zona de colectare urbană

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

Braşov Mediaş Harghita Total

7 centru [%]

PRGD [%]

1 Hârtie+carton 1933 630 820 3383 6,20 11

2 Sticlă 745 252 190 1187 2,48 6

3 Plastic 181 30 200 411 0,30 8

4 Metale 1786 616.5 1340 3742.5 6,07 3

5 Lemn 147 287.5 140 574.5 2,83 3

6 Deşeuri biodegradabile

6711 6160 5360 18231 60,65 53

7 Altele 471 2181 1110 3762 21,47 16

Cantitate totală [kg]

11974 10157 9160 31291 100 100

În urma centralizării datelor colectate după sortarea pe fracţii a deşeurilor menajere în amestec şi compararea acestora cu datele prezentate în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor în Regiunea 7 Centru - colectare urbană – rezultă o diferenţă absolută mai mică de 5 % între fracţiile 1,2,3,5,7 şi diferenţe absolute destul de mari, până la 7÷8% pentru fracţiile 3 şi 6. Dacă aceste valori se interpretează ca diferenţe relative (procentuale), pentru fracţii 3 şi 6 se obţine corelaţie favorabilă.

6.2

11

2.48 6

0.3

8 6.073 2.83 3

60.65

53

21.47

16

0

10

20

30

40

50

60

70

1 2 3 4 5 6 7

Masurat

PRGD

Media măsurătorilor pentru Regiunea 7 Centru - zona de colectare urbană

89

FORMULAR DE ANALIZĂ A MĂSURĂTORILOR

Media măsurătorilor 7 Centru zona de colectare rurală

Nr. crt.

Fracţiuni de deşeuri

Braşov Mediaş Harghita Total

7 centru [%]

PRGD [%]

1 Hârtie+carton 699 234.5 480 1413.5 9.27 7

2 Sticlă 273 87.5 70 430.5 2.82 4

3 Plastic 48 8.5 80 136.5 0.89 8

4 Metale 583 225 620 1428 9.36 2

5 Lemn 60 53.5 70 183.5 1.20 4

6 Deşeuri biodegradabile

4155 3360 2160 9675 63.42 67

7 Altele 182 845.5 960 1987.5 13.03 8

Cantitate totală [kg]

6000 4814.5 4440 15254.5 100 100

În urma centralizării datelor colectate după sortarea pe fracţii a deşeurilor menajere în amestec şi compararea acestora cu datele prezentate în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor în Regiunea 7 Centru - colectare rurală - rezultă o diferenţă absolută mai mică de la 4÷5 % între fracţiile 1,2,5,6,7 şi diferenţe absolute destul de mari, până la 8÷9% pentru fracţiile 3 şi 4. Dacă aceste valori se interpretează ca diferenţe relative (procentuale), pentru fracţii 3 şi 6 se obţine corelaţie favorabilă.

9.277

2.82 40.89

8 9.36

2 1.24

63.4267

13.03

8

0

10

20

30

40

50

60

70

1 2 3 4 5 6 7

Masurat

PRGD

Media măsurătorilor pentru Regiunea 7 Centru - zona de colectare rurală

90

Capitolul 6

CONCLUZII, PROPUNERI

În concluzie, din analiza datelor şi comparaţiile realizate, rezultă o serie de diferenţe calculate

în capitolul anterior. Aceste diferenţe rezultă din diferenţele de procedură aplicate în

determinarea fracţiilor. Fracţiile prezentate în PRGD sunt determinate estimativ prin metode

strict calitative şi comparaţii cu situaţiile ţărilor învecinate, pe când fracţiile prezentate în

acest studiu sunt determinate prin metode cantitative (măsurări efective pe teren). Considerăm

ambele metode ca fiind aplicabile, dar fiecare dintre ele prezentând anumite avantaje şi

dezavantaje. În PRGD sunt prezentate estimări cantitative pentru şase fracţii distincte, plus

deşeuri care nu mai pot fi sortate (categoria - Altele), iar acest studiu este mult mai complex,

conţinând măsurători pentru trei noi categorii (textile, deşeuri din construcţii, deşeuri

periculoase – din menajere) şi detalierea a trei dintre fracţiile recuperabile hârtie+carton,

plastic, lemn, în subcategoriile necontaminat, respectiv contaminat/impregnat.

Pentru îmbunătăţirea studiilor de acest tip şi evoluţia metodelor de determinare, propunem

următoarele soluţii:

elaborarea unui sistem de monitorizare a datelor prin internet sub forma de platformă

web prin care pot fi urmărite datele colectării online;

extinderea rolului serviciilor de salubritate şi la cercetarea compoziţiei deşeurilor şi

comunicarea rezultatelor;

actualizarea studiilor privind compoziţia deşeurilor prin continuarea acestora pe

intervale de câte o lună, în funcţie de anotimpuri, respectiv extinderea lor pentru un

an;

prin măsurarea diferenţiată pe categorii (contaminat respectiv necontaminat) în cadrul

fracţiilor Hârtie şi carton, Plastic, Lemn - se constată posibilitatea (oportunitatea) de

91

valorificare energetică a fracţiilor contaminate în instalaţiile de ardere ale fabricilor de

ciment.

cantităţile ce reprezintă fracţiile refolosibile justifică introducerea în procesul de

colectare selectivă a unor noi fracţii (textile, construcţii, periculoase – din menajere) în

vederea valorificării acestora, aceasta conducând la scăderea cantităţii depuse în

amestec la deponii, cu avantaje economice şi de mediu incontestabile;

ca o continuare firească a studiului, se impun noi studii care să reflecte prin calcule

economice adecvate, cuantificarea efectelor economice ale colectării selective pe

fracţiile propuse;

prin efectuarea unui astfel de studiu în diferite perioade de timp se pot determina prin

comparaţii şi modelare factorială influenţele diverşilor factori (economici, legislativi,

socio-culturali, demografici şi tehnologici) asupra cantităţii de deşeuri şi a compoziţiei

acestora.

92

BIBLIOGRAFIE

1. Strategia Comunităţii Europene privind Gestionarea Deşeurilor, publicată întâi ca şi

Comunicare a Comisiei către Consiliu, SEC (89) 934 final, în 1989 şi ulterior revizuită prin

Rezoluţia Consiliului din 24 februarie 1997 asupra unei Strategii a Comunităţii privind

gestionarea deşeurilor (JO al UE C 76/1 din 11.3.1997.

2. Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008

privind deşeurile şi de abrogare a anumitor directive, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

L312/3.

3. Fras, K., European Legislation on Waste and the New Waste Framework Directive -

Commission’s Perspective, Conferinţa anuală a FEAD, Paris, 2008.

4. Directiva 94/62/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 decembrie 1994

privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L365/10,

1994.

5. Directiva 2004/12/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2004 de

modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje, Jurnalul

Oficial al Uniunii Europene, L047, p. 26, 2004.

6. Directiva 2005/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2005 de

modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene, L70/17, 2005.

7. Directiva 2002/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 ianuarie 2003

privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), Jurnalul Oficial al Uniunii

Europene, L37/24, 2003.

8. Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 6 septembrie 2006 privind

bateriile şi acumulatorii şi deşeurile de baterii şi acumulatori şi de abrogare a Directivei

91/157/CEE, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L266/1, 2006.

9. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu

modificări prin legea nr. 426/2001, modificată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2006,

aprobată prin Legea nr. 27/2007.

10. Ordinul nr. 1121 din 5 ianuarie 2006 privind stabilirea modalităţilor de identificare a

containerelor pentru diferite tipuri de materiale în scopul aplicării colectării selective,

Monitorul Oficial, partea I, nr. 51 din 19/01/2006.

11. Legea 132/2010, Monitorul Oficial, partea I, nr. 461 din 06/07/2010.

12. Hotărârea de Guvern nr. 856/2001, Monitorul Oficial, partea I, nr. 659 din 05/09/2002.

93

13. Hotărârea de Guvern nr. 621/2005, Monitorul Oficial, partea I, nr. 86 din 20.07.2005.

14. Hotărârea de Guvern nr. 166/2004, Monitorul Oficial, partea I, nr. 148 din 16.02.2004.

15. Studiu privind Situaţia demografică a Regiunii 7 Centru în 2009. Institutul Naţional de

Statistică. realizat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (Alba Iulia)

16. Compoziţia medie estimată a deşeurilor menajere în anul 2003 la nivelul Regiunii 4 Sud-

Vest – sursa de date PRGD

17. Autorizaţie integrată de mediu SC Tracon SRL

18. Autorizaţie integrată de mediu AVE Harghita Salubritate SRL

19. Autorizaţie integrată de mediu SC FIN-ECO SA Braşov

20. Raport de activitate 2010 - SC Eco-Sal SA Mediaş

94

GLOSAR DE TERMENI

1. Autoritatea competentă

pentru protecţia

mediului

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu;

Agenţiile pentru Protecţia Mediului (Regiunea 7 Centru)

2. Autoritatea cu atribuţii

de control, inspecţie şi

sancţionare în domeniul

protecţiei mediului;

Comisariatele judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu

3. Autoritatea centrală

pentru protecţia

mediului

Ministerul Mediului Bucureşti.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului Bucureşti.

4. Titularul activităţii Persoana juridică ce operează ori deţine controlul instalaţiei, aşa

cum este prevăzut în legislaţia naţionala sau care a fost investita cu

putere economică decisivă asupra funcţionării instalaţiei.

5. BAT

Stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în

dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare, care

demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru

stabilirea valorilor limită de emisie în scopul prevenirii, iar în cazul

în care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globală a

emisiilor şi a impactului asupra mediului, în întregul său.

6. RAM Raport anual de mediu

7. REPET Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi

8. Situaţie de urgenţă

Evenimentul excepţional cu caracter nonmilitar care prin amploare

şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediului

înconjurător, valorile materiale şi culturale importante iar pentru

restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri şi

acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul

unitar al forţelor şi mijloacelor implicate .(Legea nr. 15/2005 pentru

aprobarea OUG 21/2004).

95

Anexa 1. Lista deşeurilor

acceptate la depozitare

96

LISTA DEŞEURILOR ACCEPTATE LA DEPOZITARE

Cod deşeu Denumire deşeu

Se recomandă aplicarea unei metode de valorificare (X)

20 Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,

inclusiv fracţiuni colectate separat

20 01 Fracţiuni colectate separat (cu excepţia 15 01)

20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătării şi

cantine

X

20 01 25 uleiuri şi grăsimi comestibile X

20 01 41 deşeuri de la curăţatul coşurilor

20 02 Deşeuri din grădini şi parcuri (incluzând deşeuri din cimitire)

20 02 01 deşeuri biodegradabile X

20 02 03 alte deşeuri nebiodegradabile

20 03 Alte deşeuri municipale

20 03 01 deşeuri municipale amestecate X

20 03 02 deşeuri din pieţe X

20 03 03 deşeuri stradale

20 03 04 nămoluri din fosele septice

20 03 99 deşeuri municipale fără alta specificaţie

*Nota deşeuri nepericuloase de altă origine,care

satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la

depozitul de deşeuri nepericuloase conform

Ordinului 95/2004 şi HG 349/2005

X - deşeuri pentru care se cunoaşte sau pentru care există deja o soluţie fezabilă de

valorificare.

*Nota: Se acceptă la depozitare, analizând fiecare caz în parte funcţie de caracteristicile

deşeurilor incluse

97

Anexa 2. Formulare de evidenţă a măsuratorilor:

SC Eco-Sal SA Mediaş

AVE Harghita Salubritate SRL

SC FIN-ECO SA Braşov