Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XV • Nr. 166 • iunie 2014

pag. 15

pag. 8-9

Sărbătoarea iei românești

la giarmata Vii

Campionatul Familiilor șahiSte

ediţia a IX-a, Timişoara - 2014

Vatră nouă, premIul I

La Centrul Eparhial din Timișoara s-a desfășurat, joi 12 iunie 2014, concursul de publicații parohiale din Arhiepiscopia Timișoarei (județul Timiș), ediția a III-a.

Organizat de Arhiepiscopia Timișoarei, acest con-curs evidențiază publicațiile cu caracter religios din cadrul eparhiei noastre.

Avem bucuria să vă informăm că revista „Vatră nouă”, care a apărut în luna mai în ediția cu numărul 165, sub conducerea preotului paroh Vasile D. Suciu, având un colectiv de redacție de excepție, în frunte cu domnul academician Ion Păun Otiman, a obținut locul I la faza finală-eparhială.

Mulțumim colegilor de redacție și tuturor cola-boratorilor pentru materialele puse la dispoziție, tipografiei Partoș SRL pentru tehnoredactarea și tipărirea în condiții grafice deosebite a revistei, Primăriei și Consiliului Local Ghiroda pentru sprijinul financiar acordat și cititorilor noștri pentru fidelitate.

Dumnezeu să binecuvânteze în continuare „Vatră nouă” pentru a avea viață lungă și fructuoasă!

Redactor-șefPreot VASILE D. SUCIU

editorial Vatră nouă nr.166 iunie 20142ArGumeNT peNTru

Strategia agro-alimentară și De DeZVoltare rurală a româniei (Vii)

(urmare din ediţia 164)Prioritatea modernizării agriculturii

şi a economiei rurale trebuie să se fun-damenteze pe funcţiile economice şi sociale vitale ale sistemului agro- alimentar: asigurarea alimentaţiei echilibrate a populaţiei (deci impli­cit a siguranţei alimentare), a nece­sarului de materii prime pentru acti­vităţile neagricole şi a unui export activ şi profitabil de produse agro­alimentare, sporirea capitalului pei­sagistic al spaţiului rural şi proteja­rea mediului înconjurător.

În acelaşi timp, economia rurală, în general, şi agricultura, în special, reprezintă o imensă piaţă pentru ramurile din amonte şi aval de aceasta, contribuind direct la dez-voltarea unor ramuri neagricole, pre-cum şi a sectoarelor conexe agriculturii (şi silviculturii).

Având în vedere structura geo-grafică echilibrată a fondului funciar agricol, distribuţia pe formele de relief ale României, spaţiile ecologice ale ţării permit practicarea echilibrată a diferitelor sisteme de agricultură (in- tensivă, ecologică, plurifuncţională, conservativă, biotehnologică).

Pornind de la performanţele agri-cole şi gradul de dezvoltare redusă în România, privite comparabil în timp cu cele din UE, apreciem că acestea se află la nivelele ţărilor vest-europene din perioada 1955-1960, şi, prin consecinţă, strategia agricolă a României, în mare parte, trebuie axată pe consolidarea exploataţiilor agricole şi creşterea masivă a randamentelor agricole, prin investiţii masive în sistemul agro-alimentar românesc.

agricultura intensivă. România trebuie să aibă în centrul politicilor agrare, extinderea în zonele ecologice favorabile a agriculturii intensive. România fără a spori performanţele tehnice ale agriculturii în sectoarele vegetale şi animale până la nivelul mediu al UE15, la orizontul anului 2020, şi spre nivelul mediu al ţărilor dezvoltate agricol, la orizontul anului 2030, va avea un consum alimentar şi,

în viitor, dependent de comerţul agro-alimentar comunitar.

agricultura ecologică, ca variantă a agriculturii plurifuncţionale, presu-pune, sporirea componentelor tehno-logiilor de producţie cu consum sporit de muncă şi, prin consecinţă, atragerea de forţă de muncă suplimentară în agri-cultură. Se estimează că, în ţările bogate, agricultura ecologică se prac tică, la această dată, pe circa 4–5% din supra-faţa agricolă, iar datorită preţurilor pro-duselor eco mult mai ridicate nu se poate conta pe creşterea în semnată a suprafeţelor ocupate cu culturi eco­logice, respectiv pe o „masivă ecolo­gizare” a producţiei agricole în urmă­toarele 2–3 decenii.

Prin urmare, sporul populaţiei rurale ocupate în astfel de exploataţii nu poate fi substanţial, dar, poate fi, totuşi, relevant pentru noua concepţie de agricultură şi pentru filosofia fermelor ecologice.

agricultura plurifuncţională, chiar dacă din punctul de vedere strict al

producţiilor şi profitului, este mai puţin performantă (comparativ cu agricultura intensivă), pentru exploa-taţiile agricole care o practică, în schimb din alte puncte de vedere (tu-ristic, peisagistic, al protecţiei mediului, ecologic, social etc.), este preferată. Agricultura pluri funcţională, în princi-piu, îndepli neşte toate funcţiile eco-nomice ca şi în cazul agriculturii inten-sive şi specializate, preluând însă funcţii noi, precum:

• conservarea elementelor vitale ale biodiversităţii (floră, faună, sol, aer, apă), prin exploatarea lor sustenabilă şi, implicit, durabilă, într-o agricultură ecologică care asigură stabilitatea şi păstrarea agroecosistemelor;

• armonizarea funcţiilor sociale şi culturale ale spaţiului rural, în strânsă legătură cu o agricultură sănătoasă şi diversă;

• producerea de materii prime energetice (funcţie nouă şi extrem de importantă în zonele cu supraproducţie alimentară);

sursa foto: www.kbcc.cuny.edu

Vatră nouă nr.166 iunie 2014 3eDitorial

• sporirea capitalului turistic, prin păstrarea şi înfrumuseţarea patrimo-niului peisagistic.

Agricultura plurifuncţională presu-pune folosirea unui număr sporit de persoane ocupate în agricultură, în perioade mai lungi de timp pe parcur-sul anului agricol, comparativ cu ramu-rile agriculturii convenţionale inten-sive, specializate.

agricultura conservativă, prin tehnologiile aplicate, contribuie esen-ţial la protecţia mediului agricol, redu-cerea emisiilor de bioxid de carbon şi gaze de ardere (datorate lucrărilor mecanice), acoperirea verde cvasi-permanentă a solului, conservarea biodiversităţii, ameliorarea şi înfru-museţarea peisajului şi, în mod deose-bit, folosirea optimă a resurselor agri-cole primordiale – solul şi apa. Având în vedere efectele pe termen lung ale aplicării agriculturii conservative asu-pra mediului, în primul rând asupra solului, diferenţa de performanţă teh-nică a fermelor respective obligatoriu trebuie susţinută financiar şi fiscal.

agricultura sursă de energie verde. Prima criză energetică de pro-porţii din deceniul opt al secolului al XX-lea precum şi reducerea poluării pune noi probleme în faţa agriculturii. Printre alternativele energetice la criza materiilor energetice fosile, cu epui-zare mai apropiată sau mai îndepărtată, este şi producţia agricolă de bio­energie, agricultura dobândind o nouă funcţie: producătoare de mate­rii prime energetice. Directivele UE prevăd extinderea biocombustibililor de la 2% din consumul total în anul 2007, până la 10% în următorii zece ani şi la 20% după anii 2020.

agricultura biotehnologică. Evo-luţia accelerată a cercetărilor în dome-niul ingineriei genetice şi a bio-tehnologiei a avut ca efect direct în agricultură asimilarea, fără precedent, a rezultatelor ştiinţifice concretizate în extinderea culturilor cu plante modi-ficate genetic (PMG), atât pentru spo-rirea producţiei agroalimentare, cât şi pentru creşterea ponderii agriculturii în economia energetică. Cu privire la funcţia energetică a agriculturii, con-siderăm că trebuie să subliniem şi impactul major al agriculturii bioteh­nologice asupra economiei fermelor agricole. În decurs de 15 ani (1996-2010) suprafaţa mondială ocupată de

culturile modificate genetic (soia, porumb, rapiţă, bumbac) a crescut cu circa 10 mil. ha/an, ajungând la 150 mil. ha în anul 2011.

Având în vedere structura ecologică a spaţiului agricol, naţional, România are posibilitatea să cultive circa 500.000 ha cu soia modificată genetic şi apro-ximativ 1,5-2 mil. ha de porumb mo-dificat genetic (din cele 3 mil.ha de cultură a porumbului), acestea adu-când un spor de valoare agricolă de cel puţin 2,5-2,5 mld € pentru export de furaje concentrate/boabe de porumb şi soia, şroturi de soia).

Agricultura, având funcţii multiple, este firesc ca societatea, beneficiara acestora, să plătească nu numai pro-dusele agroalimentare, adică hrana propriu-zisă, ci şi serviciile indirecte care contribuie la protecţia mediului, ameliorarea habitatului, înfrumu se-ţarea peisajului etc.

Actualul sistem de preţuri, elimi-narea subvenţiilor pentru ca hrana să fie cât mai ieftină, fără utilizarea unor forme de compensare financiară pentru serviciile subsidiare ale agri­culturii, va avea pe termen mediu consecinţe negative asupra agriculto-rilor şi, indirect, pe termen lung efecte nefavorabile în ceea ce priveşte siguranţa alimentară.

economia montană, prin resursele naţionale pe care le cuprinde, repre-zintă una din problemele economice şi sociale de primă importanţă pentru România. Faptul că zona montană a României se întinde pe circa 73 300 km2 (29% din suprafaţa ţării), din care 44 300 km2 este acoperită cu păduri, 24 000 km2 pajişti naturale şi circa 5000 km2 teren arabil, unde locuiesc 2,1 mil-ioane locuitori, în 1,2 milioane de gospodării şi care deţin circa 2,9 mil. ha teren agricol, se poate cuantifica, relativ uşor, importanţa economiei montane pentru ţara noastră.

În cadrul zonei montane, econo­mia agricolă montană, economia forestieră şi cea agroturistică se întrepătrund intim.

economia agricolă montană, în mare parte ecologică sau organică, axată pe economia pastorală (creşterea vacilor cu lapte, a tineretului taurin şi activităţile pastorale de oierit estival), poate fi împletită, prin pluriactivitate, cu recoltarea şi prelucrarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale din

flora spontană montană, iar ambele conexate cu activităţi agroturistice de iarnă şi vară sau legată de obiceiurile pastorale, et no folclorice, religioase, spirituale, ac ti vităţi sportive şi de drumeţie, toate acestea constituind căi de sporire importantă a valorii adău-gate în economia rurală montană, de valorificare superioară a capitalului natural al zonei de munte. Economia montană bine concepută, aplicată şi susţinută, poate fi o şansă pentru România, cu o condiţia ca politicile guvernamentale de sprijinire (sus-ţinere) să fie adecvate zonei montane.

economia forestieră trebuie să se axeze pe trei direcţii fundamentale pentru regenerarea şi sporirea supra-feţei de păduri ale ţării, şi anume:

- limitarea tăierilor anuale la maxim 15-16 milioane m3 masă lemnoasă;

- programe de plantări anuale prin care să ajungem la o acoperire medie naţională cu pădure de 40% în anul 2035 (prevedere a Codului Silvic), din care cel puţin 15% acoperire în zona de câmpie;

- sporirea gradului de prelucrare a masei lemnoase pentru a ajunge la nivelul mediu european pe un metru cub de lemn exploatat (260 €/mc în UE şi 80-90 €/m3 în România 2010).

Pentru a asigura o dezvoltare rurală durabilă, programele trebuie să asi-gure o administrare raţională şi con-servarea resurselor majore ale vieţii în condiţiile în care clima este în schim-bare la nivel global şi local, populaţia este într-o continuă creştere, resursele naturale sunt limitate.

Elaborarea proiectelor de ansam-blu va trebui să aibă în vedere criterii hidrologice şi de relief, în vederea eliminării intervențiilor şi acțiunilor întâmplătoare, haotice şi cu caracter subiectiv, să ţină cont de infrastructura actuală a amenajărilor de gospo dărire a apelor, de îmbunătăţiri funciare, silvice, de interes turistic (si turi arheo-logice), de infrastructura teh nico-edilitară etc.

Proiectele, pe lângă activitatea agricolă, ar trebui să integreze toate activitățile cuprinse într-o suprafață delimitată, având ca obiectiv major asigurarea durabilității resurselor şi a condițiilor de mediu.

(continuare în ediţia următoare)

Acad. PĂUN ION OTIMAN

Vatră nouă nr.166 iunie 20144 știaŢi Că ...

pagină realizată de lăcrImIoArA TomIuc

peripeȚiile hârtiei (iii)(urmare din ediţia anterioară)Concurența între fabricanții de hâr-

tie, grija lor ca marfa de calitate inferi-oară să nu fie confundată cu cea de calitate superioară, a determinat încă din secolul al XIII-lea marcarea hârtiei. Coala de hârtie, marcată cu un desen sau cu o monogramă, se putea observa fiind privită în zare. Prin aceste semne se puteau recunoaşte atât numele fabricantului, cât şi calitatea hârtiei.Filigranele de pe colile de hârtie repre-zentau desene de păsări, plante, flori, obiecte de îmbrăcăminte etc., mar-când de fapt actul de naştere al hârtiei.

În pragul epocii moderne, un mun-citor de la fabrica de hârtie din Esson-nes, francezul Nicolas Louis Robert, inventează în 1792 principiul maşinii de fabricat hârtia, principiu care stă la baza maşinilor perfecționate de astăzi.

În ce priveşte materia primă, veacul trecut aduce înlocuirea pânzei cu lem-nul copacilor răşinoşi bogați în celu-loză: brazi, pini, plopi, mesteceni, cu alte cuvinte esențe de lemn alb.

Întrebuințarea lemnului la fabrica-rea hârtiei a impulsionat diversificarea sorturilor de hârtie şi, bineînțeles, obținerea unor cantități tot mai mari, dar oamenii au căutat tot timpul înlo-cuitori ai lemnului. În anul 1775 fran-cezul Piet a tipărit o carte alcătuită din foi de hârtie obținute din 72 de plante diferite.

Au fost experimentate gogoşile de omizi, iarba, stuful, paiele, rumeguşul, turba, cuiburile de viespi. Multă vâlvă a făcut în 1799 descoperirea lui Senger din Leipzig, care a reuşit să tipărească o carte a cărei hârtie era fabricată numai din mătasea broaştei.

Hârtia pentru țigarete era fabricată din câlți, iar cea pentru acte din cârpe. Cât priveşte hârtia pentru ziare, aceasta nu conține decât 25–30 % celuloză din care cauză se îngălbeneşte şi „îmbătrâ-neşte” mult mai repede, păstrându-şi calitățile maximum şapte ani.

Cercetările au dat câştig de cauză multor deschizători de drumuri, hârtia urmând a fi fabricată din orice substanță vegetală care conține celu-loză: din copaci de diferite esențe, în special din conifere, din trestie, din stuf etc.

Industria de hârtie poate fi consi-derată ca una dintre cele mai vechi industrii din țara noastră. După unele documente, prima moară de hârtie s-a amenajat probabil la Orlat, lângă Sibiu, între anii 1534 – 1539.

Alte indicații arată că prima moară este cea de la Braşov, aparținând negustorilor Hans Fucs şi Johannes Benkner, înființată în 1539. Produsele acesteia din urmă au fost folosite la unele tipărituri ale lui Coresi.

În sfârşit, o moară de hârtie este înființată în 1573, la Tălmaciu-Sibiu, iar alta, cam în acelaşi timp, la Cluj. În con-tinuare, aceste „mori” deşi lucrau pri-mitiv, cu roți mişcate de puterea apei, produceau o hârtie de bună calitate, foarte apreciată în acel timp.

Un alt document, datând din anul 1583, arată că domnitorul Moldovei, Petru Șchio pul, a inițiat înființarea unei „mori de hârtie”. Despre morile de hârtie vorbeşte şi Dimitrie Cantemir în cunos-cuta sa lucrare „Descrierea Moldovei”.

În Țara Româneasca, hârtia s-a fabricat pentru întâia oară pe vremea lui Matei Basarab, care, în anul 1646, a pus bazele primei fabrici la Călimă-neşti, ulterior urmându-i cea de la Râmnicu-Vâlcea.

Denumirea de fabrică apare prima data în 1768. Ea a fost dată „morii” mai mari care a luat ființă la Prundul Bâr-găului din județul Bistrița-Năsăud.

În toamna anului 1864 se lucra de zor la Cetățuie, lângă Piatra-Neamț, pentru instalarea primei fabrici mo-derne de hârtie. Cel ce pornise această

treabă cutezătoare era cărturarul mol-dovean Gheorghe Asachi.

Tot un cărturar, George Barițiu, s-a ocupat de înființarea altei fabrici de hârtie, pe care a condus-o timp de 20 de ani. Este vorba de fabrica de la Zărneşti, care şi-a început activitatea în anul 1857.

Letea, a treia fabrică modernă de hârtie de la noi, producea în primul an de activitate 2000 kg hârtie pe zi.

Fabrica de la Buşteni, înființată în 1882, a fost cea mai mare şi mai modernă din toată țara.

Cele 7 fabrici de hârtie care se aflau în țara noastră înainte de 1944 aveau o producție foarte scăzută. În anii 1937–1938 ele au fabricat doar 142.000 tone de celuloză, hârtie, car-toane şi mucavale.

În anii ce au urmat, industria de hârtie s-a dezvoltat continuu, cunos-când un ritm ascendent.

Hârtia a avut o importanță covâr- şitoare în dezvoltarea tipografiei, în dezvoltarea culturii umane în general. Descoperirea hârtiei şi apoi folosirea ei la tipărituri a dus şi la ieftinirea cărților, făcându-le accesibile tuturor.

Nu în zadar poetul Paul Valeri afirma: „Hârtia este acumulator şi con-ductor, conduce nu numai de la un om la altul, dar şi de la un timp la altul, o încărcătură foarte variabilă de autenti-citate sau de credibilitate”.

Iar A. Suares o numea „materie spi-rituală: are şi memorie mai solidă ca şi bronzul. Este mai fragilă ca reputația unui femei sau a unui poet”.

sursa foto: www.en.wikipedia.org

Vatră nouă nr.166 iunie 2014 5SFatul SpeCialiStului

arDerea paielor și a miriștei, un rău neCeSar

Prof. univ. emerit dr. ing. AUREL LĂZUREANU

În ţara noastră, anual se cultivă în jur de 2 - 2,2 milioane hectare de cereale păioase, iar în judeţul Timiş aceste culturi ocupă suprafeţe cu-prinse între 120.000 – 150.000 ha.

Suntem în plină campanie de recoltare a grâului şi se pune aceeaşi problemă an de an, ce facem cu pa-iele rămase şi cu mirisţea?

Producţia secundară de paie cu ani în urmă se balota, fiind folosită atât în hrana animalelor, cât şi ca aşternut, iar surplusul era contractat cu Fabrica de celuloză din Călăraşi pentru fabricarea de hârtie.

Astăzi în România, efectivele de animale au scăzut sub 50% faţă de 1989 şi ca atare cantitatea de paie necesară pentru animale s-a diminuat foarte mult.

De asemenea, Fabrica de celuloză din Călăraşi şi-a închis porţile, iar cul-tivatorii de cereale nu ştiu ce să facă cu surplusul de paie.

Balotarea lor costă motorină, sârmă sau sfoară de balotat, iar bene-ficiarii acestora sunt foarte puţini. În loc de celuloză din paie tăiem mii de hectare de păduri anual şi strigăm în

gura mare că în Romania este caniculă şi că se produce deşertizarea ţării.

Se pune întrebarea de ce arderea paielor şi a miriştei este un rău pen-tru biologia solului ?

Este cunoscut faptul că în straturile superficiale ale solului cresc şi se dezvoltă microorganismele aerobe. Într-un gram de sol întâlnim miliarde de microorganisme (actinomicete, ciu perci, bacterii etc.). Acestea au rol deosebit în mineralizarea resturilor vegetale care contribuie la menţine -rea şi formarea humusului, element esenţial în hrana plantelor precum şi fixarea azotului atmosferic, degradarea pesticidelor etc.

Prin ardere, se degajă la suprafaţa solului temperaturi foarte ridicate care contribuie la distrugerea micro- organismelor din sol.

Un alt aspect negativ îl constituie distrugerea sursei de materie or ga-nică, reprezentată prin paie şi mirişte, întrerupând astfel fluxul de aprovizion-are a solului cu materie organică.

Prin inactivarea microorganis-melor din sol se frânează procesele de biosinteză a substanţelor humice,

substanţe care asigură fertilitatea solului.

Acceaşi întrebare se pune astfel, de ce este necesară totuşi, în cazuri excep ţionale, arderea miriştei?

Se ştie că o serie de agenţi pato-geni vegetali şi animali rezistă la su- prafaţa solului pe resturile vegetale. Dintre bolile foliare amintim: fuzarioza (Fusarium roseum), mălura (Tilletia sp.), făinarea (Erysiphe graminis), pălirea parazitară a frunzelor (Septoria tutici), rugina etc, iar dintre dăunători gândacul ghebos (Zabrus tenebrioi-des), ploşniţele cerealelor( Eurigaster sp. şi Aelia sp.), nematozii (Anguina triticii), viespea grâului (Cephus pigmens) etc.

Anul 2014 a fost favorabil apariției, într-un procent foarte ridicat, a bolilor foliare la cultura grâului. Acest lucru s-a datorat temperaturilor ridicate din perioada rece a anului, precum şi lipsa tratamentelor foliare din perioada de vegetație.

Județul Timiş, inclusiv cultivatorii de grâu de pe raza comunei Ghiroda, a înregistrat un atac masiv de Rugina galbenă, distrugând în mare parte aparatul foliar al plantelor de grâu, cu repercursiuni negative asupra pro-ducției de grâu.

De asemenea, la suprafaţa solului întâlnim o rezervă foarte mare de seminţe de buruieni cu influenţe directe asupra producţiei din anii următori.

Prin arderea miriştei distrugem o mare parte din rezerva de boli, dăunători şi seminţe de buruieni.

Arderea miriştei reprezintă o metodă fizică de distrugere a acestor agenţi, înlocuind tratamentele cu pes-ticide, reducând astfel impactul eco-logic negativ.

Menţionez totuşi că această ac- ţiune trebuie să se desfăşoare într-un cadru bine prevăzut, înştiinţând or-ganele abilitate (Protecţia Mediului şi Pri măriile) şi evitându-se declanşarea unor incendii în vecinătatea parcelelor vizate.

sursa foto: www.wallpaperswide.com

Vatră nouă nr.166 iunie 20146 poliŢia Comunală – 0256.205118

Agenţii de poliţie din cadrul Postu-lui de Poliţie Ghiroda, deşi v-am mai prezentat şi cu alte ocazii unele recomandări pe această linie, vom con-tinua a vă recomanda că fiecare locuinţa păzită este un lucru pozitiv pentru societate şi unul negativ în rân-dul persoanelor predispuse la săvâr-şirea de infracţiuni.

În ultima perioadă de timp, atât pe raza comunei Ghiroda, cât şi a satului Giarmata Vii, continuă să aibă loc sus-trageri de bunuri din locuinţe.

În acest sens, reamintim câteva măsuri minime pentru prevenirea fap-telor de natură penală:

• Cetăţenii, mai ales cei care locu-iesc în zonele mărginaşe şi izolate, să-şi

împrejmuiască curţile cu garduri so-lide, iar porţile de acces, ca şi cele din interiorul curţii, să fie asigurate cu încuietori sigure (zăvoare sau lanţuri cu lacăte);

• Nu lăsaţi în curte la vedere bunuri pe care le folosiţi în gospodărie, în spe-cial cazan de ţuică, biciclete, scule, electrocasnice;

• Evitaţi să păstraţi în casă sume mari de bani şi să faceţi cunoscut altor persoane valorile pe care le deţineţi;

• Asiguraţi cu sisteme cores-punzătoare de închidere uşile şi fe-restrele locuinţei şi ale anexelor gos-podăreşti;

• Montaţi şi utilizaţi corect siste-mele de securitate;

• Noaptea, în curte, în aproprierea anexelor unde sunt adăpostite ani-malele şi păsările şi nu deasupra uşii de la casă, lăsaţi un bec aprins pentru a avea posibilitatea să observaţi din locuinţă eventualii hoţi şi nu ei pe dumneavoastră, când iesiţi din casă;

• Uşile grajdurilor asiguraţi-le cores-punzător (lacăte etc.);

• Un câine liber prin curte, pe tim-pul nopţii, este un motiv în plus ca hoţii să renunţe la intenţiile lor;

• În curte, nu invitaţi şi nu primiţi persoane străine, care, sub pretext că vând diferite mărfuri ori cumpără ani-male sau cereale, vă vor cunoaşte curtea, împrejurimile şi obiceiurile dumneavoastră;

• Nu lăsaţi animalele nesuprave-gheate pe izlazul localităţii, pe câmp sau în alte locuri;

• În cazul în care constataţi că în curte se află un hot, nu uitaţi că cea mai bună alarma este strigătul, alar-marea vecinilor şi, nu în ultimul rând, dacă aveţi posibilitatea, să sunaţi la apelul de urgenţă 112 sau la postul de politie local 0256/205118;

• Atunci când aveţi animalele pe care le oferiţi spre vânzare, identificaţi persoanele care se prezintă pentru a cumpăra şi reţineţi numărul de înma-triculare al autovehiculului cumpă-rătorului, solicitând totodată şi docu-mentele ce se întocmesc cu ocazia vânzării;

• Dacă plecaţi din localitate anun-ţaţi şi rugaţi vecinii de încredere să vă supravegheze curtea şi locuinţa.

nu proteJaŢi inFraCtorii prin tăCere Şi inDiFerenŢă !

gânDiŢi­Vă Că Viitoarea ViCtimă a aCeStora aŢi putea

Fi Chiar DumneaVoaStră

Şeful postului de poliţieAg. Şef de poliţie

MATEI IONEL

recomANDărI

pentru preVenirea Furturilor Din loCuinŢe, Din anexe și Din

Cele aFlate în ConStruCŢii

sursa foto: www.informatia-zilei.ro

Vatră nouă nr.166 iunie 2014 7Fotbal

Final De Campionat 2013-2014După un retur reuşit, cu 13 victorii,

un egal şi o înfrângere, Giarmata Vii s-a clasat pe poziţia a 2-a a clasamentului judeţean, cu speranţa că în campio-natul viitor vom termina pe prima poziţie!

În cupa României am avut, de ase-menea, un parcurs excelent, ajungând până în finală.

În drumul nostru am legat cinci vic-torii, întâlnind şi echipe dintr-un eşalon superior (divizia D), precum Unirea Giroc (5-1) şi C.S. Ghiroda, campioana diviziei D, de care am trecut cu scorul de 5-2.

În finală am jucat împotriva celor de la ASU Politehnica Timişoara, vice-campioana judeţului Timiş (divizia D), echipa cu cea mai frumoasă galerie şi cărora le mulţumim pentru specta-colul oferit!

După cele 90 de minute de joc ne-am aflat la egalitate 3-3, F.C. Giar-mata Vii cedând cu greu în prelungiri,

meciul finalizându-se cu 3-4 pentru oaspeţii noştri.

braVo băieŢi , FeliCitări !împreună am reuŞit aCeSte reZultate De Care Suntem

mânDrii !Jucători: Popa Cristian, Jihum Ro-

bert, Matescu Adrian, Irimia Cornel, Curea Cristian, Danci Valentin, Militar Ciprian, Văcaru Marius, Costandana Nicolae, Nichiţean Marius, Nicolin Mi-roslav, Dochiţa Florin, Lobonea Sebas-tian, Călugăreanu Adrian, Botezatul Florin (căpitanul echipei), Fiţiu Andrei, Inoveanu Bogdan, Timiş Marius, Lazăr Raul, Cindea Viorel, Alex Maghici, Cos-min Bar, Stroe Alin, Thiombane Man-daw, Patru Cosmin, Radu Daniel şi Sebastian Filip.

Staff-ul tehnic:- Antrenor Principal: Popa Cristian- Antrenori Secunzi: Bocşan Cosmin şi Militar Ciprian

- Preşedinte: Baci Costel;- Preşedinte onorific : Chiviu Marian- Vicepreşedinte: Oprea Alin- Director Sportiv: Laza Daniel;- Director Marketing: Spătar Dinu- Director Tehnic: Trănişan Dan- Consilier Pr.: Gref Florin- Redactor: Laza Claudia- Asistenţă medicală: Lazăr Mia şi Gref Aurora- Fotografi: Copaci Oana şi Baci Sandra- Stewarzi: Chirilă Valer şi Bureac Marian

Le mulţumim tuturor susţinătorilor şi sponsorilor: Consiliul Local şi dl. Pri-mar Cădariu Vasile, S.C. Angy Market S.R.L., S.C. Hundert S.R.L., S.C. Ducodan S.R.L., S.C. Tuşa Ana S.R.L., S.C. Whisper Cafe S.R.L., dl. Dan Ursu, precum şi suporterilor de la mic la mare, care au fost alături de noi meci de meci!

ForZa giarmata Vii !!!

COSTEL BACI

8 iconostas nr.166 iunie 2014traDiŢii

Editat dE Parohia ortodoxă Giarmata Vii anul xV nr. 166 iuniE 2014

continuare în pagina 9 >>

„poartă o ie, oriunde te-ai afla în lume. Îmbracă planeta în ie românească.”

Acesta este motto-ul unui grup de tinere, o asociaţie consti-tuită pe facebook, denumită „La Blouse Roumaine”. Inspirată ca nume după un tablou celebru al pictorului Henri Matisse, care reprezintă o femeie îmbrăcată în ie românească, ele au lansat ideea ca în data de 24 iunie 2013 româncele de pretutindeni să îmbrace ia românească.

Iniţiativa lor a prins viaţă şi a avut un mare succes anul trecut. Astfel, românii din 49 de ţări (din cele 193 de ţări câte sunt în lume) au răspuns acestei chemări, s-au adunat şi au purtat ii sau alte piese ale costumului popular românesc, s-au bucurat, s-au fotografiat şi au trimis gândul lor bun către cei din România, dar şi către întregul mapamond. Nici noi, cei din ţară, n-am rămas indiferenţi. Ba chiar ideea lor a luat o şi mai mare amploare de-a lungul anului ce a trecut, ea continuându-se şi anul acesta.

Astfel, în 24 iunie 2014, zi sfântă de sărbătoare, ia a fost lim-bajul universal peste tot la noi în ţară.

Ia, ca obiect vestimentar şi parte a costumului popular, este bluza purtată de femei şi este caracteristică portului naţional românesc. Este confecţionată din pânză albă, de bumbac, de in sau borangic şi este frumos împodobită la gât, la piept şi la mâneci, cu cusături alese, de obicei în motive geometrice, di vers colorate, cu fluturi sau cu mărgele.

Şi în localitatea noastră ideea unei zile dedicate costumului tradiţional a prins viaţă, la propunerea părintelui Vasile Suciu, şi anume ca duminică, în 22 iunie 2014, aceia care mai păstrează, cu multă grijă, costume populare sau părţi din costume populare, să le primenească şi să le îmbrace în Sfânta Biserică, aşa cum făceau bunii şi străbunii noştri.

Membrii Corului „Sfânta Maria” al Bisericii ortodoxe din Giar-mata Vii, au răspuns cu bucurie acestei solicitări. Atât doamnele, cât şi domnii au îmbrăcat frumoase costume populare din Banat, dar şi din alte zone ale ţării, confecţionate mai recent sau scoase din lada de zestre a bunicilor.

Cu această ocazie, după participarea la Sfânta Liturghie, mem-brii corului au cântat în fata altarului, o priceasnă şi un cântec patriotic sub bagheta profesorului Cezar Verlan, moment bine primit de onoriaşii prezenți în sfânta biserică.

Continuarea a fost asigurată de micuţa şi delicata Ioana Sitaru, care, la cei 5 anisori, a recitat cu glasu-i cristalin o poezie ce des-

Sărbătoarea iei românești la giarmata Vii

9 iconostas nr.166 iunie 2014 traDiŢii

>> urmare din pagina 8

crie frumosul nostru port popular, pe care chiar îl purta, respec-tiv poezia „Portul românesc” de Eugen Frunză .

În frumoase şi autentice costume ale Banatului de munte şi de pustă, interpretele de muzică populară, doamna profesoară Carmen Biruiescu şi domnişoara Georgiana Lazăr, au interpretat şi ele cântece potrivite momentului, fiind apreciate unanim de auditoriu.

În încheiere, părintele Vasile Suciu, cu multă bucurie, a remar-cat că evenimentul a fost foarte bine primit de enoriaşi şi a ţinut să mulţumească tuturor celor prezenţi, mai ales celor care au dat curs invitaţiei de a îmbrăca în acea zi tradiţionalul port românesc.

Se cuvine a fi menţionată preţuirea şi emoţia cu care dom-nişoara Patricia Suciu şi doamna Rodica Andraşiu purtau costu-mele vechi, dar cu dragoste păstrate, ale bunicilor lor. Ele repre-zentau zona Harghitei şi a Sătmarului (zona de codru).

Tot din rândul coristelor s-au remarcat, cu port mai nou con-fecţionat, Simona Martin, care a îmbrăcat costum din Satu Mare (zona Țării Oaşului), precum şi Livia Noja şi Geta Surdea cu cos-tume din Banat.

Cei care n-au avut în dotare asemenea valori, au reuşit totuşi atât fetele, cât şi băieţii, să răspundă onorabil, îmbrăcând ii şi cămăşi populare, cu sprijinul familiilor Surdea Miron şi Valer.

Şi mai de apreciat a fost faptul că printre creştinii din biserică au fost mulţi cei care, cu mândrie şi multă plăcere, au venit îmbrăcaţi în costume tradiţionale şi şi-au adus aportul la sărbătoarea iei. Un exemplu demn de urmat a fost dat de fami-lia Elena şi Silvius Lombrea, care nu de puţine ori au venit la biserică în hainele specifice judeţului Alba.

De această dată, lor li s-au alăturat doamna Ani Sarchiz, cu un frumos costum din Sibiu, doamna Ana Hărdălău cu un costum din Alba, doamna Maria Moldovan cu un costum din Banat, fami-lia Alina şi Marius Crişan împreună cu copiii Matei şi Raisa, octo-genara Raveca Iepure, dar şi alți mulţi copii, fetiţe şi băieţi.

Surpriza a fost făcută chiar de părintele Vasile Suciu, apărând după Sfânta Liturghiei într-o frumoasă cămaşă din Banatul de munte (Teregova).

S-au făcut fotografii, au fost filmate momentele mai impor-tante ale manifestării, atât de profesionişti (Televiziunea Trinitas), cât şi de amatori (tineri cu smartphone-uri), cuprinşi parcă de euforia momentului şi de o dorință nestăvilită de a surprinde în cadre această îngemănare de o clipă a trecutului cu prezentul.

Toţi cei prezenţi s-au întreţinut plini de entuziasm în curtea Bisericii, unde şi-au împărtăşit gânduri şi impresii, trăind din plin bucuria momentului, cu respectul cuvenit față de cei ce au creat aceste podoabe ale portului popular românesc.

Iată că ia, bluza noastră tradiţională, în care s-au concentrat toate simbolurile spiritului şi sufletului nostru, a fost sărbătorită cu multă bucurie şi în localitatea noastră, acest fapt constituind un preambul pentru anii următori.

Ia este una dintre capodoperele creaţiei populare româneşti, realizată prin contribuţia iscusită a nenumăratelor generaţii de femei. Ea conține, încifrate în ornamentele sale, aspiraţiile de bine, de fericire şi de frumuseţe ale poporului român. Ia, ca şi creație artistică, ne identifică ca națiune în fața celorlalte popoare ale lumii, de aceea trebuie să-i acordăm cuvenita importanţă.

Vive la blouse roumaine!Lăcrimioara Tomiuc

Nicoleta Spătar

10 iconostas nr.166 iunie 2014ConCurS

Joi, 12 iunie, la Centrul eparhial din Timişoara, în prezenţa Preasfinţitului Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, s-a desfăşurat faza finală a concursului judeţean de creaţie religioasă intitulat „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la partoş”, ajuns la ediţia a III-a.

Tema concursului din acest an a fost „cultură şi credinţă - Spovedania” şi stă în strânsă legătură cu pro clamarea anului 2014, de către Sfântul Sinod, ca Anul omagial Euharistic şi Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brân-coveni.

Evenimentul a reunit 50 de elevi de la mai multe şcoli şi licee din judeţul Timiş, finaliştii etapelor zonale la cele cinci secţiuni:

• memorare şi recitare de poezie religioasă; • inter pretare de pricesne; • scriere şi prezentare de eseu religios;• realizare de desen religios. Aceştia au fost însoţiţi de profesorii şi părinţii lor, pre-

cum şi de preoţii de la parohie. Juriul a fost alcătuit din preoţi, profesori de religie şi reprezentanţi ai Centrului eparhial din Timişoara, care au ţinut cont în evaluare de originalitatea şi creativitatea participanţilor.

* * *Faza zonală s-a desfăşurat în zece centre zonale, unul

dintre ele fiind în Giarmata Vii, la Biserica Parohială. Aici au fost arondate douăzeci de şcoli – parohii, dar

şi-au trimis reprezentanți doar şapte dintre ele, participând în jur de 35 – 40 de elevi.

Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, respectiv Școala Gim-nazială Ghiroda, structură Giarmata Vii, au participat cu un număr de opt elevi pentru cele cinci secțiuni ale concur-sului: David șerban, alexandru șerban, iulia militaru,

Cosmin militaru, Sofia­maria martin, iulia Sarchis, Cris­tian radu şi andreea Fițiu.

Tinerii noştri participanti, foarte bine pregătiți, atât în cadrul orelor de religie şi a întâlnirilor din cadrul proiectu-lui „Hristos împărtăşit copiilor”, cât şi prin intermediul cer-cului de pictură religioasă pe sticlă „Icoana, fereastră spre cer”, au câştigat locul întâi la patru din cele cinci secţiuni ale concursului, după cum urmează:

• Secţiunea desen, clasele ii – iV ­ David șerban• Secțiunea desen, clasele V – Viii ­ andreea Fițiu• Secțiunea poezie, clasele ii – iV ­ Sofia martin• Secțiunea priceasnă, clasele V – Viii ­ iulia Sarchis

* * *La faza finală a concursului judeţean de creaţie religioasă

„Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la partoş”, concurența a fost mult mai acerbă, întrecându-se în concurs câştigătorii locurilor întâi din cele zece centre zonale.

Copiii din Giarmata Vii şi-au măsurat forțele cu colegi din întreg județul Timiş, unii dintrei ei reprezentând şcoli de prestigiu din marile oraşe timişene: Timişoara, Lugoj, Făget, Sînnicolaul Mare, etc. Cu toate acestea, elevii din Giarmata Vii s-au prezentat foarte bine, ocupând locuri fruntaşe la toate cele patru secțiuni la care au concurat: andreea Fițiu ­ locul ii, Sofia­maria martin ­ locul iii, David șerban ­ mențiune şi iulia Sarchis ­ mențiune.

Copii au primit la cele două concursuri, faza zonală şi faza finală – județeană, din partea organizatorilor, diplome şi premii constând în iconițe şi cărți religioase.

De asemenea, din partea Bisericii Ortodoxe Giarmata Vii, preotul paroh Vasile D. Suciu i-a premiat, oferindu-le diplome de merit, icoane, broşuri şi dulciuri, pentru că au făcut cinste parohiei noastre.

ConCurSul JuDeŢean SfăNTul IoSIf cel Nou De lA pArToș

ediția a III-a

Desen realizat de David șerban, locul I la Secţiunea desen, clasele II – IV - faza zonală şi

menţiune la faza judeţeană

Desen realizat de Andreea fiţiu, locul I la Secţiunea desen, clasele V - VIII - faza zonală

şi locul II la faza judeţeană

continuare în pagina 11 >>

11 iconostas nr.166 iunie 2014 ConCurS

Organizatorii concursului au fost: Arhiepiscopia Timişoarei – prin proiectul „Creaţie şi înnoire prin Tradiţie”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, Parohia „Adormirea Maicii Domnului“ Comloşu Mare şi Şcoala Gimnazială din Comloşu Mare.

Ediţia din acest an a fost cofinanţată de Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Municipiului Timişoara.

Direct implicaţi în desfăşurarea evenimentului au fost preoţii şi profesorii de Religie din cuprinsul eparhiei.

Sincere felicitări adresăm tuturor participanților la con-curs, dar în mod deosebit celor din Giarmata Vii, care prin prestația lor foarte bună au evidențiat biserica, şcoala şi comunitatea noastră.

Preot paroh,VASILE D. SUCIU

poezie recitată de Sofia-maria martin,locul I la Secţiunea memorare şi recitare de poezie

religioasă, clasele II – IV - faza zonalăşi locul III la faza judeţeană

priceasnă cântată de Iulia Sarchis,locul I la Secţiunea interpretare de pricesne,

clasele V - VIII - faza zonală şi menţiune la faza judeţeană

SpoVeDaniede ZORICA LAŢCU

Doamne, dintr-a inimii prisacă,Dorurile-n roi spre Tine pleacă.Lungă-i calea foarte, pân' la Tine...Cum s-o afle bietele-mi albine?Fac popas în ierburi înflorite,Spornic sug dulceaţa din ispiteŞi să bea din floare dacă-ncearcăAripa de pulbere şi-o-ncarcă.Din măceş, din crini, din mătrăgună,Mirosul florilor în stupi l-adună.Mustul dulce-luminos le-mbată.Au uitat spre Tine drumul, Tată.Ca mărgăritarele-n şiraguri,Lin s-aşează faguri lângă faguri.Doamne, într-a inimii prisacă,Dorurile ceară or să-ţi facăŞi din ceară Ţi-oi aprinde Ţie,Mâine, la vecernie, făclie.

maiCă, pururea FeCioară

de TRAIAN DORZ

Maică pururea Fecioară, tu care-n cer străluceştimai frumos decât toţi sfinţii şi oştile-ngereşti,tu, ce eşti comoară sfântă şi sălaş dumnezeiesc,toţi creştinii te adoră, toţi din suflet te cinstesc. (bis)

Tu, de-acolo, ocroteşte neamul nostru creştinesc,să trăiască după voia Tatălui celui Ceresc!Roagă-te, Măicuţă Sfântă, roagă-te şi pentru noi,primeşte cântarea noastră şi ne scapă din nevoi! (bis)

Pentru mila ta cea mare, laude îţi înălţămşi, cu-o inimă smerită, într-un glas cu toţi strigăm:Bucură-te Preacurată, bucură-te munte sfânt,îngerii de sus îţi cântă, noi îţi cântăm pe pământ! (bis)

>> urmare din pagina 10

12 iconostas nr.166 iunie 2014CatehiSm

pagină realizată de prof. VAleNTINA popA

un CopăCelÎntr-o pădure creştea odata un copăcel acoperit cu

frunze ascuţite. „Ah! - zise el într-o zi - vecinii mei sunt fericiţi. Ei au frunze

de ţi-e drag să-i priveşti. Ale mele sunt ca nişte ace. Nimeni nu îndrăzneşte să se apropie de mine. Aş vrea să fiu mai plăcut la vedere decât vecinii mei. Aş vrea să am frunze de aur.”

Se înnoptează; copăcelul aţipeşte şi a doua zi dimineaţa se vede schimbat cu totul.

„Ce noroc a dat peste mine!” - zise el plin de bucurie - iată-mă de sus până jos acoperit cu aur! Niciun copac din pădure n-are o haină ca a mea.”

Dar în toiul nopţii, un bătrân zgârcit, cu mâini lungi şi uscate şi cu o barbă albă, se apropie furiş de copăcel. Aruncă în juru-i priviri speriate şi, văzând că nimeni nu-l observă, rupe frunzele de aur, le pune într-un sac şi fuge din pădure.

„Ah! - se vaită copăcelul - rău îmi pare de frumoasele mele frunze ce străluceau la soare. Dar m-aş mulţumi şi cu frunze de sticlă care strălucesc ca şi cele de aur. Dă-mi, Doamne, frunze de sticlă!”

Seara copăcelul adoarme, iar dimineaţa se vede împodobit cu mii de frunze de sticlă care se leagănă pe tulpina lui.

„Ce podoabă frumoasă!” - zise el. „N-am mai văzut atâta mândreţe la niciun copac din pădure.”

Dar nişte nori întunecaţi se îngrămădesc pe cer, un vânt grozav începe să sufle şi toate frunzele de sticlă cad jos sfărâmate.

„Vai! - şopteşte oftând trufaşul copăcel - era frumoasă îmbrăcămintea mea, dar prea fragilă. Mai bine mi-ar plăcea o haină de frunze verzi, mirositoare.”

Seara, copăcelul adoarme, iar dimineaţa se vede îmbrăcat aşa cum dorise. Dar mirosul frunzelor sale ademeneşte caprele, care ridicându-se pe picioarele de dinapoi, rod până în vârf toate frunzele copăcelului şi-l lasă gol de tot.

Atunci, sărmanul copăcel recunoaşte nebunia poftelor sale trufaşe. Îi pare rău de frunzele pe care le avea la început şi a doua zi când se deşteptă nu mai putea de bucurie, văzându-le iar pe tulpina lui.

Ele nu strălucesc ca aurul, nu au transparenţa sticlei, nici miros îmbătător, dar sunt trainice şi nu-i e teamă că va veni cineva să i le fure, ci va putea să le păstreze toată vara, ca şi iarna.

După XAVIER MARMIER

Suflete al meu smerite,Adă, mai intâi de toatePreamărire celui veşnicPentru orice bunătate.

De lucrezi ceva spre bineNu te înălţa în gând,Căci nu este bunătate,Fără darul Lui cel sfânt.

Totdeauna la culcareSlavă dă lui Dumnezeu,C-ai ajuns sfârşitul zilei,Izbăvindu-te de rău.

Când te scoli dă slavă iarăşiCă din mila Lui cea mareNu te-a osândit pierzării, Ci ţi-a dăruit sculare.

La mâncare zi cu duhul:,,Mulţumesc , Ceresc Părinte,Pentru apa şi văzduhulŞi aceste daruri sfinte!

Dacă eşti lovit de boală,Cugetă că orice leacNu te-ajută fără darulDoctorului sfânt din veac.

Iar când esti în prigonire,Mulţumeşte bucurosCă mergând pe calea strâmtă,Calci pe urma lui Hristos.

gugetări Smerite

SfINŢII ApoSTolI peTru ŞI pAVel

de IOAN IACOBHOZEVITUL

13 iconostas nr.166 iunie 2014 Din ViaŢa eparhiei

În data de 5 iunie 2014, la Centrul eparhial din Timişoara a avut loc şedinţa de constituire a noii Adunări Eparhiale a Arhiepiscopiei Timişoarei pentru perioada 2014-2018.

După oficierea slujbei de Te-Deum în biserica monument istoric din incinta Centrului eparhial, membrii aleşi ai Adunării Eparhiale s-au depla-sat în sala de festivităţi, unde s-au desfăşurat lucrările şedinţei.

Din încredinţarea Înaltpreasfin-ţitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, şedinţa de constituire a fost prezidată de Preasfinţitul Paisie Lugo-janul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei.

În cadrul şedinţei de constituire au fost validate mandatele membrilor aleşi ai Adunării Eparhiale, apoi s-a trecut la alegerea membrilor Consi-liului Eparhial, alegere făcută la pro-punerea Chiriarhului.

De asemenea, au fost aleşi trei membri titulari şi doi membri su -pleanţi ai Consistoriului Eparhial, tot la propunerea Chiriarhului.

În continuare, au fost desemnaţi membrii în Consistoriul Mitropolitan şi au fost desemnaţi trei membri ai Adunării Eparhiale, respectiv un cleric şi doi mireni spre a fi reprezentanţii Arhiepiscopiei Timişoarei în Adunarea Naţională Bisericească.

La finalul şedinţei, Preasfinţia Sa a prezentat celor prezenţi unul din obiectivele majore ale Eparhiei pe anul în curs, respectiv renovarea nou-lui spaţiu ce va găzdui Şcoala Primară „Sfântul Antim Ivireanul” şi Grădiniţa „Troiţa”.

De asemenea, Preasfinţitul Paisie a transmis tuturor binecuvântarea Înalt-preasfinţitului Părinte Nicolae, Mitro-politul Banatului şi a mulţumit pentru prezenţă tuturor membrilor aleşi şi a

adresat un îndemn de implicare în rezolvarea tuturor problemelor bise-riceşti, culturale, social-filantropice şi organizatorice la nivelul eparhiei, aşa încât în următorii patru ani activitatea în cadrul Arhiepiscopiei Timişoarei să se desfăşoare în conformitate cu Statu tul de Organizare şi Funcţionare al Bisericii Ortodoxe Române, cu Ho tă-rârile Sfântului Sinod şi cu Regulamen-tele bisericeşti în vigoare.

Nota redacţiei: menţionăm faptul că între membrii Adunării eparhiale ai Arhiepiscopiei Timişoarei se nu- mără şi con cetăţeanul nostru, dom-nul academician IoN păuN oTImAN, aflat la al doilea mandat şi care îndeplineste functia de raportor la comisia culturală şi educaţională.

Material luat se pe site-ul Arhiepiscopiei Timisoarei

șeDinŢa De ConStituire a noii aDunări eparhiale

în arhiepiSCopia timișoarei

14 iconostas nr.166 iunie 2014Din ViaŢa parohiei • 1­31 mai

Comemorări

DeceseJianu ioan­gheorghe

S-a născut în data de 12 februarie 1955, în ora-şul Timişoara, judeţul Timiş. A decedat în data de 01 mai 2014. Un ultim şi pios omagiu

din partea sotiei, nepoatei, rudelor şi cunoscuților. Dumnezeu să-l odih-nească în pace!

anDreiCa ioSiFS-a născut în data de 06 mai 1924 în localitatea Brăzeşti, județul Alba. A decedat în data de 04 mai 2014. Un ultim şi pios omagiu din partea

soţiei, copiilor, ginerilor, nurorilor, nepoţilor şi strănepoţilor. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții şi cu drepții!

SurDea ioanS-a născut în data de 11 iunie 1937 în localitatea Brăzeşti, județul Alba. A decedat în data de 06 mai 2014. Un ultim şi pios omagiu din partea

soţiei, copiilor, nurorilor şi nepoţilor. Bunul Dumnezeu să-i odihnească sufletul în Împărăția cerurilor!

moiSă FranCeSCa

S-a născut în data de 18 mai 2014 în oraşul Timişoara, ju-detul Timiş. A dece-dat în data de 19 mai 2014. Un ultim

şi pios omagiu din partea mamei, bunicilor, mătuşii şi a rudelor. Milostivul Dumnezeu să aşeze nevi-novatu-i suflet împreună cu îngerii Săi. Fie-i țărâna uşoară!

oprea rareș­anDrei

Fiul lui Oprea Alin şi Carmen

Data naşterii: 19 decembrie 2013

Data botezului: 04 mai 2014

Naşi: Retezan Remus şi DianaLa mulţi ani!

oSmănoiu maria­eliSa

Fiica lui Osmănoiu Adrian şi DianaData naşterii:

17 decembrie 2013Data botezului:

04 mai 2014Naşi: Ghinea Ioan şi Andreea

La mulţi ani!

Vegheș DonoS­șteFan

Fiul lui Vegheş Ovidiu şi Ristena

Data naşterii: 14 martie 2014Data botezului:

31 mai 2014Naşi: Nistor Cosmin şi Adina

La mulţi ani!

ioVi alin­gheorgheFiul lui Iovi Marius

şi IonelaData naşterii:

21 decembrie 2013Data botezului:

31 mai 2014Naşi: Prahanca Vasile şi Ana

La mulţi ani!

ioVi alexanDru­ioanFiul lui Iovi Marius

şi IonelaData naşterii:

21 decembrie 2013Data botezului:

31 mai 2014Naşi: Prahanca Vasile şi Ana

La mulţi ani!

botezuri

S-au scurs deja 7 ani de când ne-a părăsit pentru totdeauna dragul nostru soţ, tată, frate şi verişor,

VaSileSCu ioan. Îl vom purta mereu în sufletele noastre şi nu îl vom uita niciodată. Dumnezeu să-l odih-nească în pace!

Amintim trecerea a doi ani de tristeţe şi lacrimi de când tăticul şi bunicul nostru aDorian niColae, a plecat

de lângă noi spre a se alătura dragei lui soţii. Vor fi mereu în gându-rile şi rugăciunile noas-tre. Dumnezeu să-l odih-nească în pace!

Cu lacrimi în ochi şi cu durere în su-flete anunţăm împlinirea a 6 săptă-mâni de la trecerea în veşnicie a celui care a fost scumpul noastru soț, bunic,

frate şi rudenie Jianu ioan­gheorghe. Te vom plânge mereu şi nu te vom uita niciodată. Fie-ţi ţărâna uşoară!

Cu sufletul întristat, familia vă aduce aminte că au trecut şase săptămâni de când nu mai este printre noi anDreiCa ioSiF, cel care a fost un

soţ devotat, un tată iu-bitor, un bunic şi stră-bunic minunat. Dumne-zeu să-i odihnească su- fletul în Împărăţia Sa cea cerească!

Cu durere în suflete şi cu lacrimi în ochi amintim că s-au scurs 6 săp-tămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna cel care a fost scumpul nostru soț, tată, socru şi bunic

SurDea ioan. Te vom purta de-a pururi în sufletele noastre şi nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odih-nească în pace!

Dacă îți pierzi părinții, îți pierzi trecu-tul; dacă îți pierzi copiii, îți pierzi viitorul! Cu sufletele nemângâiate şi cu ochii mereu înlăcrimați, ne adu-cem aminte că Dumnezeu a trimis un înger pe pământ ca să ne aducă bucurie, dar L-a chemat a doua zi în ceruri ca să-I fie de-a pururi aproape, lăsând în sufletele noastre amar şi

durere. La împlinirea a 6 săptămâni de la plecarea îngerului nostru drag moiSă FranCeSCa în Îm-părăția cerurilor. Mama Irina.

Vatră nouă nr.166 iunie 2014 15inFo șah

pagină realizată de eleoNorA și pArTeNIe mIHAI, antrenori la c.S. mediator

Campionatul Familiilor șahiSteediţia a IX-a, Timişoara - 2014

Consiliul Judeţean Timiş, Clubul Sportiv Mediator şi Clubul Sportiv Studenţesc Medicina au organizat un open de şah rapid pe echipe formate din doi membri ai aceleiaşi familii.

Partida a durat 30 minute (15 mi-nute de jucător) şi s-au jucat 7 runde.

Clasament general: 1. Familia paraschiv paul şi

alexandra (fraţi gemeni) – Familia campioană

2. Familia Ungureanu Claudiu şi Alexandru (fraţi)

3. Familia Lupu Ovidiu şi Vasile (fiu şi tată)

premii speciale:echipe de fraţi:1. Familia Caraşca bogdan şi

andrei (fraţi gemeni) – Familia campioană

2. Familia Perescu Neo şi Toma (fraţi gemeni)

3. Familia Popa Ioan şi Roxana (fraţi)Cea mai mică echipă:Familia Popovici Andrei şi Maria

(fraţi)premiul de fidelitate al acestui

concurs:Familia Silaghi Mădălina şi Ioan

(fiică şi tată)

premii speciale individuale pe mese de joc:

masa 1:1. Silaghi Mădălina, 2. Baboş Denis,

3. Arsinoaia Ioanmasa 2:1. Arsinoaia Viorel, 2. Kiss Cristian,

3. Baboş Zolt

Toţi participanţii au primit diplome personalizate cu poza celor doi jucători ai familiei.

În pauza dintre runda a VI-a şi a VII-a s-a servit pizza, primită cu chiote şi aplauze de către copii.

La finalul concursului, toţi copiii au fost premiaţi cu cartea „Şahul în şcoală” redactată în culori şi cu piesele de şah reprezentate prin personaje de basm, foarte atractivă spre a fi răsfoită şi pen-tru a rezolva exerciţiile din paginile ei.

Le mulţumesc tuturor participan-ţilor pentru prezenţa la acest campio-nat, pe care eu îl îndrăgesc foarte mult, deoarece îmi aminteşte de atmosfera caldă şi plăcută din familia mea.

Copil fiind, în zilele de sărbătoare, părinţii mei îşi făceau timp să joace cu mine domino, remi, „nu te supăra frate”, moară, dar cel mai mult jucam şah.

* * *

Peste ani, am întâlnit un motto, pe care l-am aşezat în inima mea.

Într-o revistă de şah, marele scriitor Mihail Sadoveanu spunea: „Şahul este cel mai preţios dar pe care şi-l poate face omul SIe ÎNSuŞI în anii maturităţii, dar mai ales pentru anii penibili ai bătrâneţii”.

Eu… mi-am făcut acest dar la 35 de ani, când am studiat singură prima partidă şi am hotărât să învăţ şi să par-ticip la cât mai multe concursuri pentru a deveni Maestră în şah.

Şi iarăşi am început să joc în fami-lie… de această dată având trei antrenori: pe soţul meu şi pe cele două fiice ale mele.

Le mulţumesc din inimă pentru tot sprijinul pe care l-am avut de-a lungul anilor.

Acum, aştern toate gândurile mele la umbra unui vis împlinit şi mulţumesc Bunului Dumnezeu care, „dintr-o clipă în alta, îmi va trimite pe o stea şi titlul de Maestră Internaţională”.

Ceea ce simt, acum la 66 de ani, mă convinge că „Şahul este elixirul tinereţii”.

Vatră nouă nr.166 iunie 201416

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

iSSn 1584­4323

tehnoredactare şi tipar S.C. partoş S.r.l. , timişoara, str. Zugrav nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e­mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

periodic al comunității din giarmata Viiadresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975e­mail: suciuvasile1966@yahoo.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-şef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

mod de preparare:Carnea se prăjeste puţin în ulei, pe toate părţile, doar

până se coagulează sângele. Se scoate şi se păstrează într-un loc cald. În grăsimea rămasă se căleşte ceapa tocată, până devine sticloasă, adăugând şi sarea. Se adaugă boiaua de ardei, se amestecă, se pune imediat carnea în oală şi se acoperă cu apă fierbinte. Se adaugă foaia de dafin şi se lasă să fiarbă până carnea e moale, verificând în permanenţă să aibă suficient lichid.

După ce carnea s-a fiert, se lasă pe foc mic să mai scadă sosul. Între timp se amestecă smântâna cu făina, se adaugă 2 linguri de apă rece şi se omogenizează bine. Se toarnă peste mâncarea care fierbe şi se amestecă.

Se mai dă în câteva clocote, se potriveşte gustul de sare şi piper. Se presară verdeaţa tocată.

Se serveşte papricaşul cald, alături de garnitura preferată: mămăliguţă, găluşte, orez sau cartofi piure.

sursa: www.culinar.ro

papricaş de pui cu smântână budincă cu brânza de vaci

mod de preparare:Este o prăjitură de vară, foarte răcoroasă, care se face

incredibil de uşor. Lăsăm mandarinele din compot să se scurgă într-o

strecurătoare. Punem la înmuiat gelatina în sucul de la mandarine timp de 10 minute, apoi o dăm un clocot şi o lăsăm să se tempereze.

Amestecăm brânza de vaci cu smântâna, mandarinele, gelatina, zahărul pudră, zahărul vanilat şi alunele întregi sau mărunţite, după gustul fiecăruia.

Aşezăm pişcoturile într-un vas de sticlă, apoi turnăm compoziţia de brânză, dăm budinca la frigider timp de 50 de minute, după care o porţionăm.

Putem să o garnisim cu fructe exotice sau cu fructe de sezon.

Se serveşte alături de o pralină de ciocolată.sursa: www.retete.lidl.ro

ingrediente:- 400 gr brânză de vaci- 200 gr smântână - 2 linguri zahăr pudră- 1 plic zahăr vanilat - 2 linguri alune de pădure- 1 lingură gelatină alimentară- 300 gr pişcoturi - 200 gr compot de mandarine

ingrediente:- 800 gr - 1 kg de carne

de pui- 200 gr de smântână- ceapă (oricât de multă,

ceapa va da onctuozi tate so sului şi dulceaţă mâncării)

- 2 linguri de ulei

- sare- piper- o lingură de boia de

ardei dulce de bună calitate- 2 linguri de făină- o foaie de dafin- verdeaţă tocată