invitaţie la colindă! - banaterra.eu · domnul lăudăm / florile dalbe. preot paroh vasile d....
TRANSCRIPT
Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVII • Nr. 195 • noiembrie 2016
INVITAȚIESâmbătă 17 decembrie, orele 10.00, la Biserica Ortodoxă Giarmata Vii va avea loc
evenimentul cultural-spiritual: Din an în an – în așteptarea Nașterii DomnuluiCu această ocazie avem deosebita plăcere de a vă invita la manifestările prilejuite de
acest eveniment:• 10.00 Te Deum de mulțumire• 10.15 Parastas pentru preot prof. dr. Aurel Jivi – 14 ani de la trecerea la Domnul• 10.30 Concert de colinde Din an în an, ediția a XI-a – 5 coruri participante• 11.15 Prezentări de carte:
- Preot Vasile Suciu: Din an în an – 77 de colinde și 7 scenete religioase- Preot dr. Valentin Bugariu: Curs de Istorie Bisericească Universală, de preot prof. dr. Aurel Jivil- Preot Vasile D. Suciu: Cum ne comportăm în biserică
• 11.45 Vernisajul expoziției de pictură pe sticlă Icoana, fereastră spre cer - 2016• 12.00 Agapă creștină
Notă: Toți participanții la eveniment vor primi gratuit cartea „Din an în an – 77 de colinde și 7 scenete religioase” și broșura „Cum ne comportăm în biserică”.
Timisoara, Piata Huniade nr.1www.muzeulnationalalbanatului.ro
contact: 0256.201321 MuzeulNationalalBanatului
Din an în an
Editura PARTOȘ ISBN 978-606-8708-47-8
Din
an
în a
n
7
7 de
colin
de și
7 sc
enet
e rel
igio
ase
77 de colinde și 7 scenete religioase
Întru mulţi şi fericiţi ani, Înaltpreasfinţite Părinte Mitropolit Ioan Selejan, cu ocazia împlinirii frumoasei
vârste de 65 de ani, vă urează membrii colegiului de redacţie al revistei „Vatră nouă“ împreună cu toţi
creştinii ortodocşi din parohia Giarmata Vii-Uberland.Redactor-şef , preot Vasile D. Suciu
Sâmbătă, 24 decembrie, orele 17.30, în seara de Ajun, sunt invitați la Biserică, copii, tineri, adulți și vârstnici, pentru a forma cete de colindători, care să vestească prin colinde, din casă în casă, potrivit tra-diției sfinte, Măritul Praznic al Nașterii Domnului. Să lăsăm în Noaptea Sfântă grija și tumultul pregătirilor și să purcedem împreună, precum magii de la Răsă-rit, la împlinirea celui mai minunat și vechi obicei de Crăciun: Noi umblăm și colindăm / Florile dalbe / Și pe Domnul lăudăm / Florile dalbe.
Preot paroh Vasile D. Suciu
Invitaţie la colindă!
2 Vatră nouă nr. 195 noiembrie 2016EDITORIAL
Reproducem riguros, în două numere ale Revistei Vatră Nouă, Tes-tamentul Regelui Carol I, redactat în anul 1899, aproape de vârsta de 60 de ani și cu 15 ani înainte de trecerea Regelui la cele veșnice (1914).
Deși textul este lung, considerăm că este utilă prezentarea integrală, pentru a fi cunoscute de cititorii tineri și vârstnici (cei care nu au învățat, la timpul lor, istoria cea adevărată a Regalității române) pentru frumuse-țea, rigoarea textului și, mai presus de toate, conținutul și destinația fondurilor Re-gelui Carol I al României.
Testamentul, scris de mine în luna lui fevruarie 1899 pentru a fi publicat prin „Monitor” după moar-tea mea, cu rugăminte ca ultima mea voinţă și dorinţă să fie urmate tocmai cum le-am descris aci de propria mea mână fiind încă voinic și sănătos.
Având aproape 60 de ani, pri-vesc ca o datorie ca să mă hotărăsc a lua cele din urmă dispoziţii. Alcătuind acest testament, mă gândesc înainte de toate la iubitul meu popor, pentru care inima mea a bătut neîncetat și care a avut deplină încredere în mine. Viaţa mea era așa strâns legată de această de Dumnezeu binecuvântată ţară, că doresc să îi las și după moartea mea, dovezi vădite de adâncă simpatie și de viul interes pe care le-am avut pentru dânsa. Zi și noapte m-am gândit la fe-ricirea României, care a ajuns să ocupe acuma o poziţie vrednică între statele europene; m-am silit ca simţământul religios să fie ridicat și dezvoltat în toate straturile societăţii și ca fiecare să împli-nească datoria sa, având ca ţintă numai interesele statului.
Cu toate greutăţile pe cari le-am întâlnit, cu toate bănuelile cari s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele în contra mea, expunându-mă la atacurile cele mai violente, am pășit fără frică și fără șovăire înainte pe ca-lea dreaptă, având nemărginită încre-dere în Dumnezeu și în bunul simţ al credinciosului meu popor. Înconjurat și sprijinit de fruntașii ţării, pentru cari am avut totdeauna o adâncă recu-noștinţă și o vie afecţiune, am reușit
să ridic, la gurile Dunărei și pe Marea Neagră, un stat înzestrat cu o bună armată și cu toate mijloacele spre a
putea menţine frumoasa sa poziţie și realiza odată înaltele sale aspiraţiuni.
Succesorul meu la tron primește o moștenire de care el va fi mândru și pe care el o va cârmui, am toată spe-ranţa, în spiritul meu, călăuzit fiind de deviza: „Tot pentru ţară, nimic pen-tru mine”.
Mulţumesc din suflet tuturor cari au lucrat cu mine și cari m-au servit cu credinţă; iert acelora cari au scris și au vorbit în contra mea, căutând a mă calomnia sau a arunca îndoeli asupra bunelor mele intenţiuni. Tri-miţând tuturor o ultimă salutare pli-nă de dragoste, rog ca și generaţiile viitoare să-și amintească, din când în când, de acela care s-a închinat cu tot sufletul iubitului său popor, în mijlo-cul căruia el s-a găsit așa de fericit. Pronia cerească a voit ca să sfârșesc bogata mea viaţă, am trăit și mor cu deviza mea, care strălucește în arme-le României: Nihil sine Deo!
Doresc a fi îmbrăcat în uniforma de general (mică ţinută, cum am pur-
tat-o în toate zilele), cu decoraţiile de război și numai „Steaua României” și „Crucea de Hohenzollern” pe piept. Am rămas credincios religiunii mele, însă am avut și o deosebită dragoste pentru Biserica Răsăriteană, în care scumpa mea fiică Maria era botezată.
Binecuvântarea corpului meu se va face de un preot catolic, însă do-
resc ca clerul amânduror biserici să facă rugăciuni la sicriul meu,
care trebuie să fie foarte sim-plu. Corpul meu va fi expus în Sala Tronului, înconjurat de flori și de verdeaţă. Rog foarte mult să nu fie cunu-ne, afară de câteva de flori naturale și aceasta numai cât înmormântarea mea va fi în lunile florilor, altmin-trelea vor fi numai ramuri
de brazi. Coroana de oţel, făurită dintr-un tun luat pe
câmpul de luptă și stropit cu sângele vitejilor mei ostași, tre-
buie să fie depusă lângă mine, purtată până la cel din urmă locaș
al meu și readusă atunci la Palat. Si-criul meu, închis, va fi pus pe afetul unui tun biruit (dacă se poate) la Plevna și tras de 6 cai din grajdurile mele, fără văluri negre.
Toate steagurile cari au fâlfâit pe câmpiile de bătaie vor fi purtate înaintea și în urma sicriului meu, ca semn că scumpa mea armată a jurat credinţă steagului său și șefului său suprem, care, prin voinţa lui Dumne-zeu, nu mai este în mijlocul credincio-șilor săi ostași. Tunurile vor bubui din toate forturile din București, Focșani și Galaţi, ridicate de mine, ca un scut puternic al vetrei strămoșești în tim-puri de grele încercări de care Cerul să păzească ţara.
Trimit armatei mele, pe care am îngrijit-o cu dragoste și căreia i-am închinat toată inima, cea din urmă sa-lutare, rugând-o a-mi păstra o amin-tire caldă.
Doresc ca corpul meu să fie îngro-pat lângă biserica Curtei de Argeș, reclădită de mine și care poate de-veni mormântul Dinastiei române; însă când Capitala Regatului va cere ca cenușele mele să rămână în mijlo-cul iubiţilor mei bucureșteni, atunci înmormântarea la Curtea de Argeș
TESTAMENTUL REGELUI CAROL I* (I)
3Vatră nouă nr. 195 noiembrie 2016 EDITORIAL
va fi povizorie, până ce se va clădi un mausoleu pe o înălţime împrejurul orașului, unde se poate deschide un bulevard (mă gândesc la înălţimea, înainte de biserica Cărămidari, unde se găsește astăzi un pavilion al Insti-tutului Geografic Militar).
Recomand pe Regina Elisabeta po-porului meu, sigur fiind că toţi românii vor înconjura cu dragoste și credinţă pe prea iubita mea soţie. Am hotărât ca Regina Elisabeta să se folosească, cât ea va trăi, de toate veniturile mo-șiilor mele: Broșteni, Sinaia-Predeal și Monastirea, cari dau împreună o sumă de patru sute de mii lei cel puţin; în cazul că veniturile vor scade sub suma aci indicată, atunci succesorul meu va completa ce lipsește.
Sper că apartamentele din Pa-latul Regal de la București, ocupate astăzi de Regină, vor rămâne la dis-poziţia sa. Castelul Peleș îl hotărăsc ca reședinţăde vară pentru mult iubita mea soţie. Întreţinerea aces-tei reședinţe este în sarcina succe-sorului meu, căruia las în moștenire castelul împreună cu întreaga moșie „Sinaia-Predeal” cu toate clădirile și stabilimentele. Moșia mea Broșteni din judeţul Suceava revine aseme-nea viitorului rege al României din Casa de Hohenzollern. Moșia mea Monastirea din judeţul Ilfov va deve-ni proprietatea strănepotului și finu-lui meu, Principele Carol al României, din ziua majorităţii sale; din venitu-rile acestei moșii însă nu se poate dispune înainte de moartea Reginei Elisabeta. Moșia mea Slobozia-Zor-leni din judeţul Tutova, cumpărată din moștenirea mea părintească, am destinat-o printr-un act deosebit iu-
bitului meu nepot, Principele Carol de Hohenzollern; Orfelinatul agricol „Ferdinand” va rămâne neatins pe moșie și întreţinut de viitorul Rege al României.
Casele și terenurile mele împreju-rul Palatului Capitalei trec în posesiu-nea viitorului Rege al României.
Galeria mea de tablouri, tocmai cum este descrisă în catalogul ilustrat al bibliotecarului meu Bachelin, va ră-mâne pentru totdeauna și de-a între-gul în ţară, ca proprietate a Coroanei României.
Succesorul meu (Principele Ferdi-nand al României) va plăti din eco-nomiile mele un milion lei ca dar din partea mea Reginei Elisabeta, care poate dispune de această sumă cum ea va voi. Dăruiesc asemenea șase sute mii lei nepoatei mele, Principesa Maria a României, rugând totdeodată
ca viitoarea Regină să combată luxul, care aduce, prin cheltueli nemăsura-te, atâtea nenorociri în familii.
Hotărăsc ca zestre pentru stră-nepoata mea, Principesa Elisabeta a României, opt sute mii lei; această sumă va fi depusă în fondurile statu-lui român la Casa de Depuneri din Bu-curești și nu poate fi atinsă (nici chiar dobânzile) până la căsătoria sau la vârsta de 21 ani ai tinerei principese.
PĂUN ION OTIMAN
* Text preluat în lucrarea ”Contri-buția Casei Regale a României la independența, integritatea și mo-dernizarea țării”, apărută în Editura Academiei Române, 2015, textul fiind redactat de Acad. Păun Ion Otiman și Dr. Dorina Rusu, m.c. al Academiei Ro-mâne
4 Vatră nouă nr. 195 noiembrie 2016ŞTIAŢI CĂ....
În toate anotimpurile pădurea, co-drul, degajă atâta frumusețe, parfum și liniște. Dar parcă mai mult acum, toamna, prin paleta culorilor ce pot fi admirate, capătă o frumusețe aparte.
Da, pădurea, codrul! Iată o noțiune și o realitate care l-au însoțit pe om încă de la începuturile îndepărtate ale existenței acestuia, ocrotindu-i ființa firavă, dându-i adăpost și hrană, fă-cându-l, pe rând, culegător și vânător și contribuind, apoi, în condițiile cris-talizării primelor comunități neolitice agrare, la practicarea sedentarismului, care a însemnat începutul marii bătălii pentru civilizație și progres.
Poporului nostru, zestrea neolitică și dacică, precum și dramatica experiență istorică cu nenumărate furtuni pe care le-a înfruntat în numele unei multimile-nare continuități, i-au săpat pe vecie în inimă dragostea dusă până la venerație pentru marele său frate: codrul.
De-a lungul timpului, vitejii și is-cusiții regi daci, legendarii cnezi și voievozi și, mai apoi, neînfricații con-ducători de oști basarabi și mușatini au avut ca prieteni de nădejde râul, ramul acestui pământ saturat de sacri-ficii și glorii. Stejarii și brazii, și ei răzeși ai acestor pământuri, s-au prăbușit în simbolică jertfire uriașele trunchiuri peste trufia năvălitorilor de toate nea-murile, în încleștările zecilor și zecilor de Posade și codrii ai Cosminului, și Că-lugăreni. Bardul de la Mircești prinde minunat această idee: ”... Codrul prinse a vuii,/ Brazii a-și însufleți,/ Pe străjari mi-i trezi,/ Iar copacii mari și mici/ Se făceau ostași voinici...”
Da, fruntariile pădurilor noastre au ridicat zid de oprire popoarelor de călăreți venite din cețoasele și pururi neodihnitele câmpii ale Asiei, fiindcă, pentru pecenegi, pentru uzi ori pentru cumani, pentru tătari și pentru mulți alții ca ei, odată cu codrii amenințători începeau pământurile și puterea va-lahilor. Pentru unii ca aceștia pădurea românească era loc de cumplit sfârșit, de crâncenă și grabnică judecată. Tot
de pădure este indestructibil legată instituția haiduciei, formă constantă de luptă împotriva împilării interne și cotropirii străine. Aceștia au intrat în legendele și baladele popoarelor, fie că este vorba de căpeteniile rezisten-ței spaniole împotriva arabilor, sau de adevărați prinți ai haiducilor ca Robin Hood ori Wilhelm Tell, sau de neînfrica-ții haiduci români deveniți nemuritori în balade ca: Gruia lui Novac, Haiducul Corbea, Pintea Viteazul, Iancu Jianu.
Însăși spiritualitatea românească este profund înrădăcinată în convie-țuirea dintre om și pădure. Mitul fun-damental, definitoriu pentru poporul nostru, Miorița, mit a cărui răspândire conturează, în același timp, întreaga cuprindere a pământului daco-româ-nesc, s-a născut sub geana de codru verde, pe un picior de plai, pe-o gură de rai. Aici, legătura dintre om și natu-ră atinge forme de uluitoare comuniu-ne: ”... brazi și păltinași/ i-am avut nun-tași/ preoți munții mari,/ paseri lăutari, păsărele mii/ și stele făclii... ”
Asemeni acestui poem primordial, toate legendele și basmele românilor au ca una din componentele principa-le pădurea, de la Toma Alimoș și Iorgu Iorgovan la Dan, căpitan de plai, iar cântecele populare de ieri și de azi pre-zintă ca element folcloric acea ”frunză verde”, semn al tainicei afinități dintre om și pădure. Literatura și arta noas-tră cultă, prin Alecsandri, Eminescu, Enescu, Brâncuși, Sadoveanu și mulți alții, s-au adăpat din plin la izvoarele populare, cântând codrul cu poienile și izvoarele, puterea veșnic regenera-toare de vis și împlinire a acestuia: ”Co-drule cu râuri line,/ vremea trece, vre-mea vine;/ tu, din tânăr precum ești,/ tot mereu întinerești...”
Toți marii creatori ai lumii au con-tigență cu pădurea, ca element mij-locitor de fapte deosebite. Dar la noi parcă e mult mai pregnantă această comuniune om-natură.
Codrii românești se mișcau la or-dinele lui Basarab I Întemeietorul, ori
Mircea cel Bătrân, la chemarea buciu-melor lui Ștefan cel Mare și Mihai Vi-teazul, pentru apărarea ființei și înfăp-tuirea unității neamului nostru.
Pădurea constituie ecosistemul cel mai complex de pe pământ. În acest ecosistem trăiesc într-o armonie de-plină un număr impresionant de ma-croorganisme și ciuperci, de ierburi și arbuști, de gâze, păsări și sălbăticiuni, toate bucurându-se de mângâierea soarelui și taina umbrei, de umiditate și căldură, de hrană și libertate, toate având deasupra oblăduirea maternă a Pădurii, amintindu-ne de minunatele versuri ale celui mai mare poet dintre poeții noștri: ”Împărat slăvit e codrul/ Neamuri mii îi cresc sub poale,/ Toate iz-vorând din mila/ Codrului, Măriei Sale! ...”.
Firește, această exemplară unitate de viață a fost observată încă de mult, biologi și naturaliști, chimiști și meteo-rologi, dendrologi și pedologi și nu în ultimul rând silvicultorii propriu-ziși, toți găsind aici, în acest uriaș ecosis-tem, un teren excepțional de observa-ții și cercetări, de învățăminte și con-cluzii privitoare atât la pădure cât și cu aplicații mai generale.
Fără nici o îndoială, pădurea a con-stituit un factor principal pentru evo-luția omului. Odată cu dezvoltarea civilizației și a creșterii noxelor aces-teia, natura, în general, și pădurea, în special, sunt tot mai expuse deterioră-rii. Astăzi, mai mult ca oricând, Omul, acest rege al firii, trebuie să acționeze energic și generos, cu mare grijă pen-tru păstrarea cât mai nealterată a me-diului înconjurător, numai astfel viața fiind posibilă cu toate marile creații ale spiritului. Pădurea, ca și apa, așa cum s-a văzut și din aceste sumare consi-derații, constituie una din principale-le condiții de existență și progres. Să facem ca puterile sale să rămână me-reu proaspete. Sunt, în fond, propriile noastre puteri.
Sursa: Almanahul păduriiLĂCRIMIOARA TOMIUC
CODRUL - LEAGĂN DE VIAȚĂ, DE ISTORIE ŞI CIVILIZAȚIE
5Vatră nouă nr. 195 noiembrie 2016 EVOCĂRI
Precipitațiile căzute în anul 2016, de peste 1000 l/ha, cu mult peste media multianuală, au împiedi-cat efectuarea lucrărilor de toamnă, semănat grâu, recoltat și efectuarea ogoa-relor, influențând negativ înscrierea lor în perioada optimă. Excesul de umidi-tate din solurile din comu-na Ghiroda a împiedicat efectuarea unor lucrări de foarte bună calitate.
În vederea realizării unor randamente ridicate la unitatea de suprafață, pentru culturile ce se înfi-ințează în primăvara anu-lui 2017, o lucrare de bază, o reprezintă efectuarea ogoarelor.
Arăturile de toamnă ce se execută pentru culturile de primăvară prezintă ur-mătoarele avantaje:
• acumulează mari can-tităţi de apă în sol în perioa-da rece a anului;
• contribuie la combate-rea buruienilor în proporţie de 40-50% și a dăunătorilor animali și vegetali;
• în terenurile arate toamna, odată cu încălzi-rea solului, primăvara încep procese intense biologice, care sunt însoţite de mine-ralizarea resturilor organice și acumularea de substanţe chimice ușor solubile, în special nitraţi, ca urmare a condiţiilor de afânare, umi-ditate, aeraţie, etc., realiza-te în sol.
Cercetările experimen-tale au stabilit un conţinut de nitraţi, în solurile ara-te toamna, de 2-3 ori mai mare decât în solurile ara-te primăvara. Avantajele ogoarelor de toamnă, men-ţionate mai sus, apar într-o măsură mai mare sau mai mică în funcţie de epoca la
care ele se efectuează și de adâncimea de lucru.
Din experienţele efectu-ate în toate regiunile ţării, rezultă că eficacitatea ară-turilor de toamnă a crescut pe măsură ce au fost execu-tate toamna mai timpuriu.
Adâncimea arăturii de toamnă se stabilește în funcţie de conţinutul de apă existent în sol în mo-mentul efectuării arăturii, de plantele ce urmează a se cultiva, de tipul și categoria de sol și de adâncimea la care a fost arat terenul în anul precedent.
Nu toate plantele re-acţionează la fel faţă de adâncimea arăturilor de toamnă. De exemplu, ce-realele de primăvară, legu-minoasele anuale, necesită arături adânci de 21-25 cm, în timp ce alte culturi, cum sunt: porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr, tu-berculiferele, legumele, ră-dăcinoasele, necesită ară-turi foarte adânci de până la 30-32 cm.
Pe solurile grele, com-pacte, arăturile adânci și foarte adânci, combinate
cu aplicarea de îngrășă-minte, sunt indispensabile, deoarece aratul mai adânc favorizează formarea unui sistem radicular mai pro-fund și mai ramificat, ceea ce asigură o mai bună apro-vizionare a plantei cu apă și substanţe hrănitoare.
Cercetările au demon-strat și practica a confir-mat că arăturile executate toamna la timp și de bună calitate aduc sporuri im-portante de producţie de până la 2000 kg/ha la cul-tura porumbului, compara-tiv cu arăturile executate în primăvară.
Una din cauzele obţine-rii unor producţii sub po-tenţialul genetic al solului și al bazei materiale asigu-rate o reprezintă neexecu-tarea arăturilor din toamnă, mari suprafeţe rămânând nearate, ele executându-se în primăvară, de slabă ca-litate, cu repercusiuni ne-gative asupra producţiei agricole.
Prof.univ.emerit dr.ing.AUREL LĂZUREANU
ARĂTURILE DE TOAMNĂ DE BUNĂ CALITATE
TOAMNA
George Coșbuc
Toamna târziu În noaptea cu lună,Cum vâjâie codruȘi geme și sună!Din nordul cu neguriUn vuiet răsareȘi vine și creșteMai iute, mai tare:Iar codrul aude,Puternicul regeAude prin noapteȘi bine-nțelegeAl oștilor vuietDin norduri porniteEl vrea să răscoalePuteri obositeȘi-njură și urlăCă-și simte pieirea Și galben se faceNu poate s-adoarmăNu-și află nici pace,Și tremură codruCu inima ruptăDe spaimă se zbate, Pocnește și sunăȘi-și urlă durerea,Căci vântul îl prindeȘi-l strânge de mijlocTopindu-i puterea!Și codru se-ndoaie;Și-l biruie vântulRâzând îl sugrumăȘi-i rupe veșmântul Și părul i-l smulge Și-n văi îl aruncă.Un țipăt răsare Pe deal și pe luncă:Grăbitele păsăriCu vuiet aleargă Și nori vin stoluriPe-ntinderea largă.De spaimă s-ascundePârâul sub gheațăȘi regele codru,Din ultima viațăSuspină văzându-șiPuștiul, și geme Și cade pe spateȘi moare cu fruntea Pe pieptul naturiiȘi moare naturaDe jalea păduriiÎn toamnă târziu!
6 Vatră nouă nr. 195 noiembrie 2016PRIMĂRIA GHIRODA VĂ INFORMEAZĂ
ADRESE UTILE DE MAIL DIN PRIMĂRIA
GHIRODAPRIMAR
REGISTRU [email protected]
EXECUTĂRI [email protected]
RESURSE [email protected]
ACHIZIŢII [email protected]
CONSILIER [email protected]
ASISTENŢĂ SOCIALĂ[email protected]
REGISTRATURĂ[email protected]
CONSILIUL [email protected]
POLIŢIA LOCALĂ[email protected]
CASA DE CULTURĂ[email protected]
STARE CIVILĂ[email protected]
CLUB [email protected]
TAXE ŞI [email protected]
O problemă importantă cu care se confruntă locuitorii din Giarmata Vii este pe cale de a fi soluţionată. Până la jumătatea anului viitor, strada Tei-lor va fi complet reabilitată și moder-nizată.
„La preluarea mandatului de pri-mar, proiectul de asfaltare a străzii Teilor era deja în execuţie. A trebuit să întrerupem lucrarea, pentru ca reprezentanţii E-on Gaz să poată schimba conductele şi branşamen-tele la sistemul de gaz. Dacă nu am fi făcut acest demers și nu am fi oprit
lucrările, riscam să terminăm lucrar-ea de asfaltare şi apoi ar fi trebuit să intervenim din nou, să spargem tot ce am făcut, ca să reabilităm reţeaua de gaz. Asta ar fi însemnat o cheltuială în plus şi un şantier continuu în Giar-mata Vii”, a explicat dl primar Ionuţ Stănușoiu.
Lucrările de pe strada Teilor din Giarmata Vii au ca termen de finali-zare sfârșitul lunii iunie 2017. Până la această dată drumul va fi complet asfaltat, vor fi reabilitate trotuarele și vor fi făcute rigole acoperite.
Au început lucrările de reabilitare a parcului din Giarmata Vii. Au fost ri-dicate deja obiectele vechi de joacă și mobilierul, iar în perioada următoare vor începe lucrările de reamenajare. Vor fi schimbate și recondiţionate ju-căriile pentru copii, mobilierul, se vor monta umbrare și vor fi plantaţi co-
paci. Parcul existent va primi o nouă înfățișare, mult schimbată față de cea actuală, spre bucuria celor mici.
În paralel se lucrează și la proiectul
tehnic de construcţie a unui nou loc de joacă, pe strada Bisericii, în conti-nuarea parcului actual.
INFRASTRUCTURA DIN GIARMATA VII ÎN CURS DE REZOLVARE
Vești bune pentru copiii din localitatea noastră
SE REABILITEAZĂ PARCUL DIN GIARMATA VII
7Vatră nouă nr. 195 noiembrie 2016 PRIMĂRIA GHIRODA VĂ INFORMEAZĂ
De curând Primăria Ghiroda a in-stalat camere de supraveghere în peste 20 de puncte de pe raza satului Giarmata Vii, pentru a putea veghea la liniștea și siguranţa locuitorilor satu-lui nostru. „Sunt montate 24 de camere în total şi 4 puncte de wireless gratuit.
Am decis că e important ca locuitorii din Giarmata Vii să se simtă în sigu-rantă. Este un proiect necesar pentru că vrem să prevenim orice fel de incidente, iar dacă totuşi vor exista, să putem să îi identificăm pe cei care le provoacă", a spus primarul Ionuţ Stănuşoiu.
Imaginile înregistrate pe camerele de supraveghere vor fi centralizate pe un server, la centrul de comandă de la Poliţia Locală Ghiroda. De asemenea, reprezentanţii administraţiei locale s-au gândit și la tinerii din comună, iar pentru a fi în pas cu tehnologia, au amplasat, în mai multe puncte din
sat, sisteme wireless ce pot fi accesa-te gratuit. Ele sunt amplasate în apro-pierea parcului Bisericii, la Căminul Cultural, în zona terenului de fotbal şi „la Ana”, restaurantul din centrul lo-calității.
Raza de acoperire a punctelor wireless, în zonele respective, este de aproximativ 180 de metri. Atât sistemul video de supraveghere, cât și punctele wireless de internet sunt funcţionale de la începutul lunii de-cembrie.
În urma numeroaselor sesizări primite de la locuitorii din Giarma-ta Vii, a întâlnirilor punctuale cu
cetățenii, Primăria Ghiroda a găsit soluţia pentru rezolvarea proble-mei transportului din localitate către oraș și retur. Astfel, în urma discuțiilor cu Regia de Transport, pe baza propunerilor concrete ale cetățenilor s-a suplimentat numă-rul de curse în perioadele de timp „neacoperite” și s-au stabilit cu exactitate timpii de traseu.
Din data de 7 noiembrie este în vigoare noul grafic de circulaţie al autobuzului M35 ce cuprinde și cursele nou introduse.
BASTION- GIARMATA VII
GIARMATA VII - BASTION
05:00 05:2005:40 06:0006:20 06:40
07:007:20(cu dublură) sau încă o cursă
la 7:00
08:30 09:0010:30 11:0011:30 12:0012:30 13:0013:30 14:0014:30 15:0015:30 16:0016:30 17:0017:30 18:0018:30 19:0020:30 21:0021:30 22:0023:30 24:00
SUPRAVEGHERE VIDEO 24 DE ORE DIN 24 ŞI INTERNET
GRATUIT ÎN GIARMATA VII• Mai multă siguranţă şi confort pentru locuitori
S-A REZOLVAT PROBLEMA
TRANSPORTULUI ÎN GIARMATA VII
Noul grafic al autobuzului M35
8 Vatră nouă nr. 195 noiembrie 2016 BISERICA ŞI ŞCOALA
IMAGINI DIN ACTIVITĂȚIILE CU COPIII LA BISERICĂ ŞI LA ŞCOALĂ
9Vatră nouă nr. 195 noiembrie 2016 EVENIMENT
Duminică 4 noiembrie a avut loc ediția a XII-a a “Zilelor satului Giarmata Vii - Uberland”, gândită și organizată într-un mod di-ferit față de edițiile anteri-oare cu scopul de a crește
coeziunea dintre locuitorii acestei localități și mai ales de integrare a noilor conce-tățeni mutați de curând în satul nostru.
Competițiile sportive au început la ora 09.00 cu turneul de fotbal, la terenul de fotbal din Giarmata Vii și s-au terminat seara la ora 19.00 cu turneul de table desfășurat la Căminul Cul-tural din localitate.
Deschiderea oficială a manifestării a avut loc la Căminul Cultural la ora 13.00, printr-un program artistic de muzică populară și dansuri susținute de an-samblul „Flori din câmpie”. Toate competițiile sporti-ve au fost cuprinse într-un amplu turneu a cărui câș-tigători au primit titlul de „Sportivii satului Giarmata Vii” , turneu la care sau in-scris 4 echipe.
Echipele au fost forma-te din câte 10 sportivi și au participat la toate compe-tițiile sportive (fotbal, șah, table, tenis de masă și frân-ghie), iar clasamenul final a fost următorul:
Locul I - Club 7 Day’sLocul II - Avântu’ Prăbușirea
Locul III - No nameLocul IV- Muchi tăiÎn cadrul evenimentului
au mai fost incluse și câte-va competiţii gospodărești care s-au bucurat de un real succes, și anume:
Cel mai gustos COZONAC La competiție s-au înscris două persoane: Mariana Si-mici și Ana Mărgărit. Fieca-re concurentă a prezentat câte trei cozonaci. Juriul for-mat din trei persoane a sta-bilit următorul clasament:
Locul I: Ana MărgăritLocul II: Mariana SimiciS-au acordat următoa-
rele premii: locul 1 – robot de bucătărie, locul 2 – set cuțite de bucătărie, locul 3 – șorț personalizatCea mai apreciată ŢUICĂ
La această competiție s-au inscris cinci concu-renți: Vasile Boici, Constan-tin Noja, Rafael Suciu, Cos-tel Baci și Ion Loga, fiecare concurent a prezentat câte un litru de țuică. În urma jurizării după un procedeu denumit „degustare în orb” a fost stabilit următorul cla-sament:
Locul I: Vasile BoiciLocul II: Ioan LogaLocul III: Costel BaciPremiile aferente aces-
tei secțiuni au fost: locul 1 – butoi de lemn, locul 2 – damigeană tradițio-nală, locul 3 – alcoolme-tru, asociate cu diplome
de participare acorda-te tuturor concurenților. Cel mai frumos CÂINE
Această competiție s-a bucurat de o participare foarte numeroasă, motiv pentru care s-a hotărât îm-părțirea pe două categorii: juniori și seniori. Clasamen-tele au fost stabilite de că-tre un juriu format din trei persoane, între care și me-dicul veterinar din Giarma-ta Vii.
Clasamentul la catego-ria juniori:
Locul I: Raul Bureac cu Junior (Ciobănesc german)
Locul II: Ion Loga cu Tero (Husky)
Clasamentul la catego-ria seniori:
Locul I: Sarchiz Narcis cu Conan (Cane Corso Itali-ano) – câștigătorul premiu-lui “Cel mai frumos câine”
Locul II: Ovidiu Veghes cu Dexter (Ciobănesc german)
Câștigătorii ambelor categorii au fost premiați: locul I – Sac mâncare pre-mium, locul II – Lesă pro-fesională, locul III – Set de întreținere. S-au acordat diplome de participare tu-turor concurenților.
Pe parcursul evenimen-tului a mai avut loc și con-cursul de desen pentru co-pii cu vârsta cuprinsă între 4 și 10 ani, având tema:„ De-sen de toamnă”. La această
competiție au participat 27 de copii. Premiile s-au acor-dat pe categorii de vârstă:Grupa 5 ani:Locul I: Panc KarinaLocul II: Bontea EmmaLocul III: Vîrtan MariaGrupa 7 aniLocul I: Cojocariu LucasLocul II: Suciu SorinaLocul III Chindriș AdianaMențiune: Andor DarianaMențiune: Andresevic VukGrupa 9 aniLocul I: Pop AlexandruLocul II Cincu GeorgianaLocul III: Chilariu SoranaMențiune : Crișan Denisa
Pe parcurs au mai fost și alte competiții: trasul cu frânghia, săritura cu sacul, concurs de șah, joc de table
etc., deosebit de atractive și apreciate atât de compe-titori cât și de susținători.
Iar la final organizatorii au pus în joc tombola, atât de așteptată, cu numeroa-se premii, în valoare totală de 2.500 lei.
Mulțumim tuturor ce-lor implicaţi în buna orga-nizare a prezentei ediții a „Zilelor satului Giarmata Vii – Uberland” și în mod spe-cial dlui Partenie Mihai, dlui Nicu Budea, dlui Mereu Vic-tor, dlui Mircea Spătar și dnei Nicoleta Spătar.
Organizator,PRIMĂRIA GHIRODA
ZILELE SATULUI GIARMATA VII - ÜBERLAND
10 Iconostas nr. 195 noiembrie 2016NOUTĂȚI
EDITAT DE PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII ANUL XVII NR. 195 2016
APARIȚII EDITORIALE
Redacția ”Vatră nouă” vă face cu-noscută revista ”Arhanghelul”, nr. 4 din anul V de apariție, publicație tri-mestrială de cultură și religie rurală.
Apare editată de Asociația ”Ar-hanghelul” din Birda. Redactor-șef al revistei este preot dr. Valentin Bugariu, membru al Asociației Pu-bliciștilor Presei Rurale din Banat, iar din colegiul de redacție fac parte nume de rezonanță ale culturii bă-nățene: Dr. Nina Ceranu, Prof. univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu, Prof. Ioan Traia, Pr. dr. Iliia Pavlovici-Pătruț.
Acest număr are în cuprins ma-teriale publicistice interesante și educative și o cronică a activităților religioase desfășurate de Parohie. Cuprinde rubrici pe teme specifice.
În ”Editorial”, preot Silviu Ferciug scrie articolul ”Nașterea Domnului - bucurie și speranță”. La rubrica ”Resti-tuiri” se poate citi un material despre Mănăstirea Sf. Gheorghe ce face parte din ”Amintirile istorice ale mănăstirilor sârbești din sudul Ungariei”.
Prof. Ion Albu semnează în rubri-ca de ”Cateheză” articolul ”Sensul Libertății”, iar ca ”Documentar” pr. dr. Valentin Bugariu vorbește prin scris despre ”Tiparul și cartea bise-ricească la români”.
La rubrica ”Semne” preot Sebasti-an Andrei Petrescu scrie despre ”Via-ța lui Noe. O posibilă exegeză a tex-tului sacru”, iar ca ”Bucurii editoriale”, redactor-șef preot Valentin Bugariu prezintă cartea ”Gânduri de lumină” a părintelui Dan. D. Gîrjoabă.
Felicităm pe cei implicați în ac-tivitatea redacțională a revistei ”Ar-hanghelul” și le dorim frumoase re-alizări și multe succese.
REDACȚIA
Parohia Ortodoxă Giarmata Vii în colabo-rare cu Școala Gimnazi-ală Ghiroda și Structura Giarmata Vii, sub auspi-ciile Mitropoliei Banatu-lui, Consiliului Judeţean Timiș și a Inspectoratu-lui Școlar Timiș, a orga-nizat marți 08 noiem-brie 2016, la Biserica Ortodoxă din Giarmata Vii, etapa zonală a con-cursului judeţean de creaţie religioasă Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș, ediția a VI-a.
La această etapă de concurs au fost aronda-te 23 de parohii și școli, dar au participat doar nouă parohii în parte-neriat cu școlile primare și gimnaziale din locali-tăţile aferente.
Rezultatele foarte bune obținute de co-piii din Giarmata Vii în edițiile precedente au contribuit substanţial la luarea deciziei de către organizatorii concursu-lui Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș ca și anul acesta Biserica Ortodo-xă Giarmata Vii să fie, iată, pentru a treia oară, gazdă a centrului zonal numărul șase. De buna desfășurare a concursu-lui s-au ocupat, alături de preotul paroh Vasile D. Suciu, preotul Ioan
Mermeze, dna prof. de religie Cecilia Cruceru, dna prof. Nicoleta Spă-tar și dna prof. Monica Suciu.
Tema concursului de anul acesta a fost „Sfântul Antim Ivireanu și educația creștină azi” și s-a desfășurat pe mai multe secțiuni: memo-rare și recitare de poezie religioasă; realizare de desen religios (două ca-tegorii de vârstă); scrie-re și prezentare de eseu religios și interpretare de pricesnă bănățeană/psaltică ortodoxă;
Într-o atmosferă cal-dă, prietenoasă, dar și cu nelipsitele emoții, elevii din cele nouă școli participante au concu-rat la diferitele secțiuni ale etapei zonale.
Elevii școlilor noastre (Giarmata Vii și Ghiroda) s-au prezentat într-un mod onorabil, obținând următoarele rezultate:
Jurjescu Larisa clasa a VIII-a, locul I eseu; Uyhelyi Iuli-ana clasa a VIII-a, locul II priceasna, Iepure Delia clasa a VI-a, locul III desen, Ciurescu Octavian clasa a IV-a, locul I desen, Pop Alexandru clasa a III-a, locul II desen; Stefanache Ramona clasa a IV-a, locul II poezie; Iacob Roxana clasa a III-a, locul III poezie.
Câștigătorii locului I s-au calificat la faza fi-nală care s-a desfășurat în data de 10 noiembrie în sala festivă a Liceu-lui „Ion Vidu” din Timi-șoara, unde au obţinut următoarele rezultate: Jurjescu Larisa - locul II eseu și Ciurescu Octavi-an – menţiune desen.
Felicităm pe toți par-ticipanții din Giarmata Vii și Ghiroda pentru partici-parea la concurs și pen-tru rezultatele obținute.
Preot paroh,VASILE D. SUCIU
CONCURSUL JUDEŢEAN DE CREAŢIE RELIGIOASĂSFÂNTUL IOSIF CEL NOU DE LA PARTOŞ,
EDIȚIA A VI-A
11Iconostas nr. 195 noiembrie 2016 DESPRE POST
Postul Nașterii Domnului este pri-mul post din anul bisericesc și ultimul din anul civil. Din rânduielile bisericeșţi aflăm că se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie. Acest post se încheie pe 24 decembrie. Prin durata lui de 40 de zile, ne amintim de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta așteptă să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră ale Table-lor Legii. Astfel, creștinii postind 40 de zile, se învrednicesc să primească pe Cuvântul lui Dumnezeu întrupat și născut din Fecioara Maria.
Primele menţiuni despre respec-tarea acestei perioade de înfrânare alimentară și trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin și de la episcopul Leon cel Mare al Ro-mei, care a rostit nouă cuvântări des-pre acest post, numit ”postul din luna a zecea”.
La început, nu toţi creștinii pos-teau în același mod și același număr de zile. De exemplu, unii posteau nu-mai șapte zile, alţii șase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai ușor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, ho-ţărând ca toţi credincioșii să posteas-că timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie. Ca orice post, în pri-mul rând el trebuie să reprezinte o ab-ţinere nu numai de la mâncare ci mai ales de la lucrurile rele care ne înde-părtează de Dumnezeu și de oameni.
Dezlegări în Postul Naşterii Domnului
După rânduiala din pravile, în tim-pul Postului Nașterii Domnului, mier-curea și vinerea nu mâncăm cu untde-lemn și nu bem vin. În aceste două zile postim până la ora 3-4 p.m., când mân-căm hrană uscată sau legume fierte. Dacă se întâmplă să cadă miercuri și vineri un sfânt care să aibă Doxologie mare, dezlegăm numai la untdelemn și la vin și mâncăm o singură dată în zi. Dacă s-ar întâmpla miercuri sau vineri să cadă un sfânt marcat cu cruce roșie în calendar, dezlegăm la untdelemn, la vin și la pește. Și dacă se va întâm-
pla pomenirea sfântului al căruia este hramul Bisericii, miercuri sau vineri, de asemenea dezlegăm la untdelemn, vin și pește.
Potrivit părintelui Ene Braniște (Li-turgică generală), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. Biserica a rându-it ca în fiecare sâmbătă și duminică cuprinse între 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserică) și 20 de-cembrie (pomenirea Sfântului Ignatie Teoforul), să avem dezlegare la pește.
Postul Naşterii Domnului în tipicul Sfântului Sava
În tipicul Sfântului Sava întâlnim următoarele precizări: “Deci suntem datori în aceste 40 de zile să postim în fiecare săptămână, trei zile postin-du-le fără untdelemn și vin: luni, mier-curi și vineri. Iar dacă se va întâmpla vreun sfânt mare în aceste zile întru pomenirea lui dezlegăm și facem praznic pentru dragostea sfântului. Adică în ziua a 16-a, a 23-a și a 30-a ale lunii noiembrie. Și în zilele 4, 5, 6, 9, 17 și 20 ale lunii decembrie. Dacă aceste zile se vor întâmpla marţi sau joi atunci mâncăm pește iar dacă va fi luni, miercuri sau vineri dezlegăm numai la untdelemn și vin, iar pește nu mâncăm în afară de faptul dacă se va întâmpla să fie hramul Biseri-cii. Deci dacă se va întâmpla hramul vreunui sfânt dintre aceștia în mănăs-
tire atunci dezlegăm la pește și la vin în orice zi ar cădea. Iar unele Tipice de la ziua a 9-a a lunii Decembrie porun-cesc să postim și la pește, să nu mai facem nici un fel de dezlegări, în afară de sâmbătă și duminică și de va fi hra-mul vreunui sfânt (când se dezleagă).”
Rânduieli liturgice specifice în Postul Naşterii Domnului
În timpul Postului Nașterii Dom-nului, începând cu data de 21 no-iembrie, se introduc în cadrul slujbei Utreniei, Catavasiile Nașterii Domnu-lui, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. În această peri-oadă a Postului Nașterii Domnului, la Ceasuri și Pavecerniţă nu sunt cântate stihirile și nici troparele, ci toate sunt rostite. Dacă ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau dumnica, slujba Ceasu-rilor Împărătești se mută în vinerea dinainte, această zi devenind alitur-gică. De asemenea, dacă ajunul Cră-ciunului cade în zilele de luni până vi-neri se va oficia în această zi Liturghia Sântului Vasile cel Mare, urmând ca în ziua praznicului să se săvârșească Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul va fi sâmbăta sau dumnica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua Crăciunului - Liturghia Sfân-tului Vasile cel Mare unită cu Vecernia.
Preot paroh, VASILE D. SUCIU
POSTUL NAŞTERII DOMNULUI
12 Iconostas nr. 195 noiembrie 2016CATEHISM
Un student, mereu întârziat la cur-suri, reușește să îl exaspereze pe părin-tele profesor, cu o nouă întârziere:
- Spune-mi, te rog un motiv bun pentru care ai întârziat și azi și deranjezi mereu ora și pe colegii tăi.
- Părinte profesor, vă rog frumos să mă iertaţi. Am fost peste drum, la catedrală, să mă rog, și m-am luat cu rugăciunea...
-Siguuuur! Bine, bine, însă te-ai ru-gat și pentru mine?
- Păi, părinte profesor, eu mă rog în-totdeauna și pentru dușmani...
,,Dacă îţi vei milui adversarul, îţi va fi un dușman; iar dacă vei cruţa pati-ma atunci ea se va ridica împotriva ta,, Sfântul Nil Sinaitul
,,Adevărata pace a inimii o putem găsi numai în împotrivirea faţă de patimi, iar nu în slujirea lor,, Toma de Kempis
,, Atâta timp cât te afli în trup nu fi fără grijă și nu te încrede în tine însuţi, chiar dacă ai simţi uneori o libertate din partea patimilor,, Avva Isaia
,,Gândurile unui om iritat sunt pui de viperă care devorează inima care le-a născut,, Sfântul Nil Sinaitul
,,Mânia este un primejdios sfătui-tor pentru oricine; tot ce se întreprin-de la mânie nu e niciodată chibzuit,, Sfântul Grigorie Teologul
,,Irascibilitatea în om este o groa-pă pentru el; cine și-a înfrânt irascibi-litatea acela a trecut această groapă,, Sfântul Efrem Sirul
,,Dacă omul cuprins de mânie ar putea să se vadă în timpul furi-ei sale el nu ar mai avea nevoie de nici un fel de dojană; pentru că nu este nimic mai neplăcut decât o faţă întărâtată,, Sfântul Ioan Gură de Aur
POEZIE RELIGIOASĂ
CUGETĂRI de Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
Cât de mult iubește DomnulPe făptura Lui de josȘi cum nu socoate omulDarul cel întru Hristos!
Toate minţile din lume Și talentele de soiNu ajung ca să măsoareMila Lui cea către noi!
Pentru om zidește lumea,Cu Edenul desfătat,Azezându-l să rămânăVeșnic ca un împărat!
Prin păcatul neascultăriiPierde locul fericitȘi la stricăciunea morţiiOmul este osândit!
Nelăsând pe totdeaunaSă rămână sub blestem,Vine jos MântuitorulȘi ne cheamă la Eden.
El pogoară tainic cerulPrin venirea pe pământCa să ne sfinţească fireaCu al darului vestmânt.
Viaţa cea nemuritoare Dobândim noi, cei de josȘi ne facem fiii slavei SlaveiPrin lumina lui Hristos!
,,EU MĂ ROG ÎNTOTDEAUNA ŞI PENTRU DUŞMANI...”
CUGETĂRI ALE SFINŢILOR PĂRINŢI
Pagină realizată de VALENTINA POPA
13Iconostas nr. 195 noiembrie 2016 EXPRESII ŞI PROVERBE RELIGIOASE
MĂRIRE ÎNTRU CEI DE SUS LUI DUMNEZEU !
Evanghelia după Luca ne spune că Nașterea Dom-nului a avut loc în al 14-lea an al domniei Cezarului Oc-tavian August ( 31 î.Hr. – 14 d.Hr.), pe când guvernator al Siriei era Quirinius.
Și așa, ascunzându-și dumnezeirea cu trupul Său de om, Mântuitorul Iisus Hristos se pogoară în căutarea noastră.
Și aflând toată ome-neasca frământătură, adi-că oaia cea pierdută o ia pe umerii Săi cei Sfinți și o duce la Tatăl Său cel ce-resc făcând pace cu El. La împlinirea vremii, Domnul nostru Iisus Hristos S-a as-cuns într-un trup de prunc, în pântecele Maicii Dom-nului, adică în trup ome-nesc S-a îmbrăcat, ca un soare ascuns după un nor, să lumineze și să îndum-nezeiască pe om cu a Sa lumină. Și cu scutece S-a înfășat, Cela ce înfășoară întregul pământ cu nori. Și în iesle S-a culcat, Cel ce se odihnește pe umerii he-ruvimilor de-a pururea, ca să ne scape pe noi de iadul cel cumplit. Cel nevăzut, ca Dumnezeu S-a făcut vă-zut; Fiul lui Dumnezeu, Se face fiul omului.
Întreaga omenire a fost pregătită cu multe secole înainte de către prooroci și drepții Vechiului Testa-ment că va veni ziua când Dumnezeu le va trimite un Mântuitor. Era și atunci, cum din păcate este și azi: multă ură, nedreptate, să-răcie, războaie.
Oamenii așteptau o împărăție nouă și un îm-părat nou care să aducă pe pământ iubirea, pacea, dreptatea, adevărul, să le șteargă lacrimile, să le vin-dece durerile, să-i mângâ-ie și să le arate calea spre
mântuire. Bunătatea și îndurarea
Tatălui ceresc hotărî des-cătușarea neamului ome-nesc din lanțul întunericu-lui.
Făcătorul tuturor căută pe pământ și află în Naza-retul Galileii cea mai cu-rată, neprihănită și neînti-nată fecioară pe Maria cea logodită cu bătrânul Iosif și zise: ,,Iată fecioara din care se va naște Fiul Meu, Mântuitorul lumii.“
Îngerul Gavril, căpete-nie între slujitorii Celui de sus, fu chemat degrabă și trimis să vestească fecioa-rei Maria voința lui Dum-nezeu, care primi cu bucu-rie această veste.
Tocmai când era aproape să nască Sfânta Fecioară a venit poruncă de la Cezar ca să meargă fiecare cetățean să se înscrie în cetatea sa.
Iar Galileea cu Nazare-tul, în care locuia Sfânta Fecioară Maria în grija bă-trânului Iosif, și Iudeea, în care era Betleemul, erau
toate sub regele Irod cel mare, supusul romanilor. Și cum ei țineau de Bet-leem, ,,Cetatea lui David” au plecat din Nazaret la Betleem să se înscrie.
Iar acolo i s-au împlinit zilele Maicii Domnului ca să nască. ,,Și a născut pe Fiul său, Cel Unul –Născut și L-a înfășat și L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găz-duire pentru ei. “ (Luca 2,7).
În timp ce niște păstori își păzeau oile a venit înge-rul Domnului și le-a vestit marea bucurie a Nașterii lui Iisus Hristos: ,,Că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în ce-tatea lui David. Și acesta vă va fi semnul: veți găsi un prunc înfășat și culcat în iesle”.
Și deodată s-a văzut o ceată de îngeri lăudând pe Dumnezeu și cântând ,,MĂRIRE ÎNTRU CEI DE SUS LUI DUMNEZEU ȘI PE PĂ-MÂNT PACE, ÎNTRE OAMENI BUNĂ-VOIRE” (Luca 2,8-14).
Astfel, îngerii anunțau
că Cel ce Se năștea era Domnul păcii și al împăcă-rii lui Dumnezeu cu oame-nii și a oamenilor între ei unii cu alții și făcându-i fii ai lui Dumnezeu prin har.
Mântuitorul a fost deci un prunc real, întru totul asemenea pruncilor, în afa-ră de păcatul strămoșesc, căci era pururea nedespăr-țit de Tatăl și Duhul Sfânt era asupra Lui, un prunc care a plâns și s-a bucurat, a flămânzit și a însetat, deci un prunc și un om adevărat și nu o închipuire.
El a făgăduit viață veș-nică în împărăția lui Dum-nezeu, celor ce împlinesc poruncile Lui.
Cu adevărat, fiecare din noi putem zice: ,,Mărire întru cei de sus lui Dumne-zeu, îți mulțumim Doamne, că Te-ai gândit și la noi și la mântuirea noastră și a fiecă-ruia din noi, în ziua când Te-ai născut prunc și Te-ai făcut om, în peștera din Betleem. “
Prof. religie AURICA RUEN
14 Iconostas nr. 195 noiembrie 2016DIN VIAȚA PAROHIEI 1 - 31 OCTOMBRIE
Donaţii
Cununii
Comemorări
Decese
Botezuri
IONICI ILEANA. S-a născut în data de 26 octombrie 1927 în lo-calitatea Sălciua Nouă, județul Alba. A decedat în data de 01 octom-
brie 2016. Un ultim și pios omagiu din partea familiei. Nu te vom uita niciodată și te vom purta de-a pururi în sufletele și în inimile noastre. Dum-nezeu să o odihnească în pace!
SILAGHI TRAIAN. S-a născut în data de 19 ianuarie 1947 în localitatea Boianu Mare, județul Bihor. A decedat în data de 18
octombrie 2016. Un ultim și pios omagiu din partea soției, copiilor și nepoților. Te vom purta de-a pu-ruri în inimile și în sufletele noastre și nu te vom uita niciodată. Să-i fie țărâna ușoară!
BOCA PARASCHEVA. S-a născut în data de 20 mai 1936 în locali-tatea Brăzești, județul Alba. A decedat în data de 24 octombrie
2016. Un ultim și pios omagiu din partea copiilor, nepoților și străne-poților. Vei rămâne de-a pururi în sufletele și în inimile noastre. Dum-nezeu să te odihnească cu sfinții și cu drepții!
Lacrimi, rugăciuni și gânduri pioase în amintirea celei care a fost scumpa noas-tră, mamă, bunică și străbunică IONICI
ILEANA la împlinirea a șase săptă-mâni de la plecarea ei din această lume. Amintirea ei va rămâne de-a pururi în sufletele noastre. Te vom plânge mereu și nu te vom uita ni-ciodată. Dumnezeu să o odihnească cu sfinții și cu drepții!
O amintire fru-moasă pentru cei care l-au cunoscut și o mare durere pentru noi, cei care l-am pier-dut. S-au împlinit șase săptămâni de când a
trecut la Domnul cel ce a fost soțul, tatăl și bunicul nostru, SILAGHI TRAIAN. Fie-ți țărâna ușoară! Fa-milia.
Timpul trece dar durerea este tot mai adâncă la împlinirea a șase săptămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna
scumpa nostră mamă, soacră și bunică BOCA PARASCHEVA. Te vom plânge mereu și te vom purta de-a pururi în sufletele și în inimile noastre. Familia îndurerată. Dum-nezeu să o odihnească în pace!
Timpul se scurge nemilos de repede, dar nu aduce uitarea, ci adâncește dorul și înmulțește lacrimile din inimile noastre. S-au scurs șase luni
de când a pășit în lumea celor drepți cea care a fost buna noastră bunică APOSTU NECULINA. Amin-tirea ei va rămâne veșnic vie în ini-mile și în sufletele noastre. Dumne-zeu să o odihnească în pace!
Cu nemărginită durere, familia re-amintește tuturor celor care au cunos-cut-o și au prețu-it-o, că s-au împlinit șase luni de când a
trecut în veșnicie, plecând pen-tru totdeauna din mijlocul nos-tru, cea care a fost scumpa noas-tră soție, mama, soacră și bunică SÎRCA MARIA. Amintirea ei va rămâ-ne de-a pururi în sufletele noastre. Să-i fie țărâna ușoară!
O lacrimă, un gând curat și o rugăciune la împlinirea a trei ani de la trecerea la Domnul a celui ce a fost un om deosebit TEMPORIN FLAVIO.
Amintirea lui stăruie în conștința noastră prin măsura dragostei sale față de oameni și de Dumnezeu. Să-i fie pomenirea veșnică! Amin!
Andrei – Andreea 100 lei Barbu Nicolae 50 leiFițiu Andreea 50 lei Mihai Partenie 100 leiMurgu Partenie 50 lei Savi Sorin 100 leiAnonim 150 lei
STOIADIN KEVIN-MATEIFiul lui Stoiadin Adrian
și FlorentinaData nașterii: 08 iunie 2016
Data botezului: 15 octombrie 2016
Nași: Bojici Ovidiu și LilianaGrama Vasile și Nia
La mulți ani!
BOLOG VLAD și DANIELA (născută Suciu)
Data cununiei: 08 octombrie 2016Nași: Spătar Dinu și Angelica
Casă de piatră!
A trecut un an de când nu mai este printre noi cea care a fost ANDREICA TODORA, mama, bunica și stabunica noastră. Dumnezeu să-i primească sufletul în Împărăţia Sa cea cerească și să o ajeze alături de cei drepţi și bineplacuţi Lui. Să-ţi fie ţărâna usoară!
15Iconostas nr. 195 noiembrie 2016 INFO SAH
Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C. S. Mediator
Duminică, 6 noiembrie 2016, satul Giarmata Vii a îmbrăcat straie de sărbă-toare, căci era sărbătorit.
Plini de voioșie, săteni de toate vârstele s-au îndrep-tat spre Căminul Cultural din Giarmata Vii, locul unde urma să se desfășoare un program artistic precum și diverse manifestări sporti-ve și distractive.
A participat și dl primar al comunei Ghiroda, Ionuț Stănișoiu, prezent pe tot parcursul zilei, care a înmâ-nat premiile câștigătorilor din întrecerile care au avut loc, cupe, medalii și diplo-me.
Acțiunea a fost coor-donată exemplar de dl vi-ceprimar Ioan Bontea și dl Dorin Andreica, consilier local, care au inclus și șahul în cadrul acestor manifes-tări. Astfel, Clubul Sportiv Mediator s-a prezentat cu materialele necesare tur-neului de șah și a reușit să înscrie un număr de 13 par-ticipanți.
Arbitrajul a fost asigurat de dl Partenie Mihai, arbi-tru international și de ing. Laura Mihai, arbitru. S-au jucat 5 runde blitz (5 minu-te de jucător).
Dl Mereu Victor și dl Agache Grigore au luat
parte la toate edițiile con-cursurilor de șah organiza-te de noi. Îi felicităm și le mulțumim.
De asemeni, dlui Dorin Andreica, îi adresăm admi-rația și tot respectul nostru pentru implicarea concretă în șah, atât la nivel de țară cât și aici la ” Zilele satului Giarmata Vii – Uberland”, prin faptul că a jucat acest concurs arbitrat de noi. Pu-țin a lipsit să fie medaliat (o partidă pierdută la timp).
Partidele au fost jucate cu mult entuziasm și bucu-rie, fiecare tragere la rundă fiind primită cu aplauze. Părintele paroh Vasile Su-ciu s-a bucurat alături de noi pentru această reușită.
Partidele de șah au fost de calitate, rezultatul în-tre jucători a fost foarte strâns din cauza timpului de gândire (doar 5 minute de jucător) și cu răsturnări de situație în clasament, în ultima rundă.
Pe locul I și Campionul acestei ediții: Fițiu Andrei, 4,5 puncte, (Buholtz 10), pe locul II s-a clasat Mereu Vic-tor, tot 4,5 puncte, (Buholtz 9,5) și pe locul III s-a clasat Surdea Alina, 4 puncte (Bu-holtz 8).
Pentru noi, familia Mi-hai, care am înființat Clubul
Sportiv Mediator în anul 2000, acest concurs a fost un prilej emoționant de reîntâlnire cu foștii noștri elevi: Fițiu Andrei, Surdea Alina, Dicu Cătălin, Surdea Cristian, Momir Marius, Adorian Mihai, Noja Iulian și mai recenții elevi Mun-
tean Denisa și Ofițărescu Cătălin.
Noi le dorim ca fiecare zi din viață să le fie presă-rată cu sănătate, bucurii, speranțe împlinite și să nu ne uite niciodată, căci șa-hul înseamnă ”Gens una sumus” (Suntem o familie)!!
Felicitări și mulțumiri coor-donatorilor acestei acțiuni.
În continuarea acestui material, cred că este un moment potrivit să dedic tuturor cititorilor paginii noastre următorul
Motto:Șahul, dacă știi să-l iu-
bești, el se lasă descoperit în toată splendoarea lui.
El se joacă pe marginea unui șanț, pe iarbă verde la sat, în școală, în familie, sau în săli elegante special ame-najate, de la vârste fragede până la adânci bătrânețe.
În sprijinul acestui mo-tto, scris de mine, vin cu o microbiografie șahistă a dlui Ladislau Redlinger,
jucător de șah prin cores-pondență cu care joc în această perioadă în semifi-nala Campionatului de șah al României. Dar, cel mai bine este să citim prezen-tarea:
”Am 95 de ani (7 august 2016), joc șah de 90 de ani,
sunt pasionat de șah de 93 de ani, de când mă jucam cu piesele de șah sub masă pe covor. Sunt din Timișoa-
ra dar de la vârsta de 11 ani sunt bucureștean.
Am practicat șahul sub toate formele sale cu aceeași pasiune. Mai mult decât șahul iubesc pictura soției mele. De doi ani joc pe server cu ajutorul fiicei mele mai mici. Fiica cea mare e aproape de vârsta dumneavoastră (68 de ani).
Am un strănepot de 8 ani pe care am început să-l învăț șahul, după ce cu ani în urmă le-am învățat pe fe-tele mele și apoi pe nepo-tul meu. Cu cele mai bune gânduri, LR”
ZILELE SATULUI GIARMATA VII – ÜBERLAND
16 Vatră nouă nr. 195 noiembrie 2016
Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda
ISSN 1584-4323
Tehnoredactare şi tipar S.C. Partoş S.R.L. , Timişoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: [email protected], www.tipografiapartos.ro
Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: [email protected]; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redac-tor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA, prof. AURICA RUEN
REȚETE CULINARE
Ingrediente- 2 mușchiuleţi de porc de cca 250-300 g fiecare,- 400 g ciuperci proaspete,- 10 roșii cherry.- Un morcov mediu,- 2 tije de ţelină.- Un căţel de usturoi,- 2 linguri de ulei.- Sare.- Piper negru măcinat.- Câteva boabe de ieniba-har,
Mod de preparareSe spală mușchiuleţul,
se curăţă de pieliţa și gră-sime și se taie pe lungime în trei fâșii. Se sărează și se piperează.
Ciupercile se spală, se detașează piciorușul și se curăţă primul strat de pe pălărie.
Spălăm și curăţăm și morcovul și tijele de ţeli-na și trecem la împletitul mușchiuleţului având gri-jă să împletim și tija de ţe-lină în interiorul lui.
Se împănează cu ustu-roi, felii subţiri de morcov și boabele de ienibahar.
Într-un vas uns cu cele două linguri de ulei se face un pat din restul de morcov și piciorușele ciu-percilor, sărate și piperate. Pe acest pat se așează cei doi mușchiuleţi împle-tiţi. Pălăriile ciupercilor se sărează și se așează pe lângă ei. Deasupra se ornează cu roșii cherry și se dă la cuptorul încins în prealabil.
Se ţine vasul acoperit vreo 15-20 minute după care se descoperă și se lasă să se evapore zeama lăsată de ciuperci și să se rumenească bine carnea.
Veţi savura rând pe rând la această friptură aroma de ciuperci, gustul acrișor dat de roșii și par-fumul discret de ieniba-har, de la boabele presă-rate din loc în loc...
MUŞCHIULEŢ ÎMPLETITIngrediente:
Blat de nucă :8 albușuri8 linguri de zahăr250 gr nuca măcinată4 linguri faina1 linguriţa praf de coptGlazura 1 ciocolată albă :250 gr ciocolată albă2 linguri uleiCrema caramel :12 linguri zahăr250 gr unt8 gălbenușuri250 gr alune crude, nesărateGlazura 2 ciocolata amă-ruie:250 gr ciocolată amăruie 2 linguri ulei
Pentru blat, se bat al-bușurile spumă cu un praf de sare, adăugând treptat zahărul până ce acesta se topește. Se toarnă nucă măcinată amestecată cu făină și praful de copt. Încor-porăm ușor cu ajutorul unui tel și punem compoziţia în tava tapetată cu hârtie de copt și unsă cu puţin unt. Se nivelează bine și se lasă în cuptorul preîncălzit, la foc mic timp de 30 minute.
Glazura de ciocolată albă se obţine topind la bain-marie ciocolata îm-preună cu uleiul. O tur-nam peste blatul răcit complet. Dăm tava la frigi-der pentru cel puţin jumă-tate de oră până ce stratul de ciocolată s-a întărit.
Pentru crema caramel
se pun 8 linguri de zahăr la topit, amestecând perma-nent astfel încât să nu se ardă pe alocuri căci devine amar. Se adăugă untul și se lasă la foc mic până la înglo-barea completă. Ameste-căm cele 4 linguri de zahăr rămase cu gălbenușurile și le turnăm peste amestecul de zahăr și unt. Punem și alunele pe care le-am prăjt puţin, să aibă gust mai in-tens. Lăsăm să fiarbă la foc mic până ce crema începe să se îngroașe.
O lăsăm la răcit, apoi o turnăm peste glazura de ciocolată albă. Atenţie! Ambele trebuie să fie reci, altfel se întrepătrund.
La final, glazura de cio-colată neagră se prepară la fel ca glazura de cioco-lată albă și se toarnă peste caramel.
Se lasa să se întărească și se poate tăia cu un cuţit la care încălzim puţin lama.
PRAJITURA SNICKERS