sfântul willibrord, apostolul frizilor - biserica-romana.at. willibrord - lumina.pdf · s=mb\t\,...

1
S=mb\t\, 19 mai 2012 4 Vie]ile sfin]ilor Sfântul Willibrord s-a n\scut `n 658 `n Nortumbria. De mic copil a fost `ncredin]at c\lug\rului Wilfrid, abatele M\n\stirii Ripon, pentru a primi o educa]ie aleas\. Ajuns c\lug\r [i episcop, Sfântul Willibrord a predicat Evanghelia celor din arealul numit azi Benelux. Pr. drd. Alexandru Nan ~ n 678, Wilfrid a trecut la M\n\stirea Rathmel- sigi (Fons Mellis), ast\zi M\n\stirea Mellifont din Irlanda, luându-l cu el pe ucenicul s\u Willibrord. Dup\ circa 10-12 ani petrecu]i aici ca ucenic al eruditului c\lug\r [i stare] Egbert (+729), la vârsta de 30 de ani, Willibrord a fost hiro- tonit preot. ~n 690, la `ndemnul stare]ului Egbert, `nso]it de 11 ucenici [i prieteni, `ntre care Suitbert [i cei doi Ewald, Willi- brord a plecat s\ predice Evan- ghelia `n ]inutul frizilor. Stare]ul Egbert mai trimisese `nainte de Willibrord o misiune la frizi, con- dus\ de c\lug\rul Withberht, dar aceasta a r\mas f\r\ rezul- tat din cauza opozi]iei regelui fri- zilor, Radbod (678-719) (Knut Schäferdiek, art. „Willibord“, `n: Theologische Realenzyklopädie, vol. 36 (2004), p. 107). Ceva mai târziu, o parte din teritoriul frizi- lor (partea de sud) a fost cucerit\ de c\tre Pipin cel Mijlociu, iar acesta i-a `ncredin]at teritoriul spre misiune lui Willibrord. Majordomul Pipin cel Mijlociu (+712) sau de Herstal, din dinas- tia Arnulfingilor, era atunci adev\ratul de]in\tor al puterii `n Regatul franc. Una dintre cele mai importante realiz\ri ale sale pe plan militar a fost cucerirea ]inutului frizilor `ntre 690 [i 695, ceea ce a creat premisa `ncre[ti- n\rii teritoriului de c\tre Willi- brord [i ucenicii s\i. Hirotonia `ntru episcop ~n mod diferit fa]\ de misio- narii irlandezi, Willibrord a ac]i- onat sistematic `n lucrarea sa misionar\. El s-a deplasat, se pare, `ndrumat de Pipin, mai `n- tâi la Roma pentru a primi bine- cuvântarea [i acceptul papei pentru aceast\ misiune. Papa Sergiu I (687-701) i-a dat bine- cuvântarea `n anul 692. Dup\ trei ani de misiune, Willibrord s-a dus din nou la Roma, pentru a-i vesti papei succesul misiunii sale. Acesta l-a hirotonit episcop `n Biserica „Sfânta Cecilia“ din Trastevere la data de 21 noiem- brie 695, dându-i [i numele de Clement. Tot atunci papa l-a ri- dicat la treapta de arhiepiscop al frizilor (art. „Willibrord von Echternach“, `n: Joachim Schä- fer, Das Ökumenische Heiligen- lexikon, edi]ia online). Astfel, era numit pentru prima dat\ de c\tre Roma un arhiepiscop `n vestul Europei, `n afar\ de Insulele britanice, pân\ atunci pe continent fiind `ntâlnit\ doar titulatura de mitropolit (Arnold Angenendt, art. „Willibrord“, `n: LthK 10 (2011), pp. 1212-1213). Willibrord a fost primul care a intermediat [i stabilit leg\turi `ntre Scaunul papal [i casa rega- l\ a merovingienilor [i carolingi- enilor. Cu el a `nceput sprijinul acestora pentru misiunea c\lu- g\rilor anglo-saxoni, sprijin de care va profita din plin ceva mai târziu [i Sfântul Bonifatie. La scurt timp dup\ `nceputul misiunii `n teritoriul frizilor, mai multe familii nobiliare, `n- tre care [i predecesorii lui Liu- ger de Münster, s-au convertit la cre[tinism. Cu sus]inerea lor, Willibrord [i-a ridicat o comuni- tate `n Trajectum - ora[ul Utrecht de ast\zi. Majordomul Pipin cel Mijlociu l-a sprijinit s\ ridice [i o biseric\, din resturile unei construc]ii romane, l\ca[ ce a devenit scaunul s\u episcopal. ~n anul 698, stare]a Irmina de Öhren (ora[ul Trier) i-a donat partea mo[tenirii sale de la Villa Echternach, pe care se g\sea o mic\ m\n\stire. ~n 706 Pipin cel Mijlociu [i so]ia sa, Plektrud, i-au cedat [i ei restul de mo[teni- re de la Echternach. Acolo Willi- brord va ridica o m\n\stire [i mai mare, devenind [i primul abate al acesteia. Aceast\ m\- n\stire va ad\posti dup\ moar- tea sa [i r\m\[i]ele sale p\mân- te[ti [i va deveni una foarte re- numit\ datorit\ scriptoriumului s\u. Muzeul m\n\stirii din Echternach de]ine ast\zi mai multe facsimile din Evul Mediu, `ntre care se num\r\ [i câteva pagini din renumitul Codex Au- reus Epternacensis, cunoscut [i sub numele de Codex Aureus Escorialensis. ~n scurt timp [i comunitatea misionar\ de la Trajectum (Utrecht) se va dez- volta `ntr-un adev\rat centru al culturii cre[tine. ~n calitatea sa de arhiepiscop [i trimis al papei, Willibrord a c\l\torit [i la Wür- zburg [i Arnstadt pentru a pre- dica Evanghelia lui Hristos. Timp de 40 de ani Willibrord a activat `n teritoriul frizilor, aceast\ misiune fiind `ntrerupt\ doar cinci ani, `ntre 714 [i 719. ~ntreruperea s-a datorat noului rege al frizilor, Radbod, care, do- rind s\ `nlocuiasc\ credin]a cre[tin\ printr-o revenire la p\- gânism, a interzis misiunea cre[tin\. ~n ace[ti cinci ani se pare c\ Willibrord a `ntreprins primele `ncerc\ri de a propov\- dui Evanghelia `n teritoriul da- nez, r\mase `ns\ f\r\ rezultat. Din anul 719 Willibrord a fost sus]inut din nou de c\tre regele Carol Martell (714-741), care a reluat politica franc\ de recuce- rire a teritoriului frizilor. Cel ca- re va deveni mai târziu aposto- lul Germaniei, Sfântul Bonifa- tie, l-a `nso]it `n misiune pe Wi- llibrord `ntre anii 719 [i 722. Cu pu]in timp `nainte de moartea sa, se pare c\ Willi- brord a numit [i un horepiscop pentru episcopia de Utrecht pe care o conducea. Pe lâng\ lucra- rea misionar\ admirabil\ desf\- [urat\, Willibrord a avut o con- tribu]ie semnificativ\ `n stabili- rea rela]iei papalit\]ii cu regii merovingieni, continuat\ [i in- tensificat\ de urma[ii s\i sub carolingieni. Tradi]ia spune c\ el a solicitat mereu de la colabo- ratorii s\i s\ aib\ o preg\tire te- meinic\ [i s\ posede arta de a copia texte. Un manuscris de-al s\u se p\streaz\ pe Evanghelia- rul ad\postit pân\ `n anul 1802 la m\n\stirea din Echternach, ajuns apoi la Paris `n timpul mi[c\rii de secularizare. La 7 noiembrie 739, Willi- brord [i-a dat ob[tescul sfâr[it, fiind `ngropat la M\n\stirea Echternach. Imediat dup\ moartea sa a fost cinstit ca sfânt, mai ales `n teritoriul pe care l-a `ncre[tinat. Venera]ia lui s-a r\spândit `n `ntreg Apu- sul [i datorit\ apari]iei celor do- u\ biografii `nchinate sfântului: una scris\ de Alcuin (+804), im- portant sf\tuitor al regelui Ca- rol cel Mare, iar alta, redactat\ trei sute de ani mai târziu, de c\tre Thiofrid (+1110). ~nc\ din anul 1497 este consemnat\ o „procesiune dansant\“ (Spring- prozession) din S\pt\mâna Ru- saliilor, `n cinstea lui Willibrord. Procesiunea, la care particip\ anual `n jur de 10.000 de persoa- ne, este considerat\ ast\zi un bun nematerial al patrimoniului UNESCO. Dup\ apari]ia Bisericii vechi- lor catolici, prin neacceptarea Conciliului I Vatican (1870- 1871) [i unirea acestor biserici din Olanda, Germania, Elve]ia [i Austria `n Uniunea de la Utrecht (Utrechter Union), Sfântul Willibrord a fost ales pa- tron al acestei biserici. Prin ur- mare, dup\ cum este cunoscut, arhiepiscopul vechilor catolici din Utrecht este ast\zi pre[edin- tele Conferin]ei Vechilor Cato- lici, activând `n Utrecht, scau- nul episcopal `nfiin]at de Sfân- tul Willibrord. Din 1853, Utrecht este [i sediul unui arhi- episcop romano-catolic. Nu `n- tâmpl\tor, biserica vechilor ca- tolici din ora[ul german Mün- chen, construit\ la `nceputul se- colului 20, este `nchinat\ Sfân- tului Willibrord. El este s\rb\to- rit `n fiecare an de c\tre Biseri- cile Catolic\, Veche Catolic\ [i Ortodox\ la data de 7 noiem- brie. Sfântul Willibrord este considerat nu numai patron al principatului de Luxemburg, ci [i apostol al Beneluxului. Pe lân- g\ biserica m\n\stirii din Ech- ternach (Luxemburg), mai mul- te biserici din ora[ele germane Limbach, Rindern, Batterswei- ler [i olandeze Deurne, Hulst, Walcheren [i Utrecht sunt `nchi- nate `ncre[tin\torului frizilor. El este invocat `n rug\ciune mai ales pentru a veni `n ajutorul bolnavilor de epilepsie, dar [i al celor care sufer\ de boli de piele. Procesiunea dedicat\ sfântului este „patrimoniu viu UNESCO“ Sfântul Willibrord, apostolul frizilor

Upload: others

Post on 08-Sep-2019

15 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

S=mb\t\, 19 mai 2012 4Vie]ile sfin]ilor

Sfântul Willibrord s-a n\scut`n 658 `n Nortumbria. Demic copil a fost `ncredin]atc\lug\rului Wilfrid, abateleM\n\stirii Ripon, pentru aprimi o educa]ie aleas\.Ajuns c\lug\r [i episcop,Sfântul Willibrord a predicatEvanghelia celor din arealulnumit azi Benelux.

Pr. drd. Alexandru Nan

~n 678, Wilfrid a trecutla M\n\stirea Rathmel-sigi (Fons Mellis), ast\ziM\n\stirea Mellifont

din Irlanda, luându-l cu el peucenicul s\u Willibrord. Dup\circa 10-12 ani petrecu]i aici caucenic al eruditului c\lug\r [istare] Egbert (+729), la vârsta de30 de ani, Willibrord a fost hiro-tonit preot. ~n 690, la `ndemnulstare]ului Egbert, `nso]it de 11ucenici [i prieteni, `ntre careSuitbert [i cei doi Ewald, Willi-brord a plecat s\ predice Evan-ghelia `n ]inutul frizilor. Stare]ulEgbert mai trimisese `nainte deWillibrord o misiune la frizi, con-dus\ de c\lug\rul Withberht,dar aceasta a r\mas f\r\ rezul-tat din cauza opozi]iei regelui fri-zilor, Radbod (678-719) (KnutSchäferdiek, art. „Willibord“, `n:Theologische Realenzyklopädie,vol. 36 (2004), p. 107). Ceva maitârziu, o parte din teritoriul frizi-lor (partea de sud) a fost cucerit\de c\tre Pipin cel Mijlociu, iaracesta i-a `ncredin]at teritoriulspre misiune lui Willibrord.Majordomul Pipin cel Mijlociu(+712) sau de Herstal, din dinas-tia Arnulfingilor, era atunciadev\ratul de]in\tor al puterii`n Regatul franc. Una dintre celemai importante realiz\ri ale salepe plan militar a fost cucerirea]inutului frizilor `ntre 690 [i 695,ceea ce a creat premisa `ncre[ti-n\rii teritoriului de c\tre Willi-brord [i ucenicii s\i.

Hirotonia `ntru episcop ~n mod diferit fa]\ de misio-

narii irlandezi, Willibrord a ac]i-onat sistematic `n lucrarea samisionar\. El s-a deplasat, separe, `ndrumat de Pipin, mai `n-tâi la Roma pentru a primi bine-cuvântarea [i acceptul papeipentru aceast\ misiune. PapaSergiu I (687-701) i-a dat bine-cuvântarea `n anul 692. Dup\trei ani de misiune, Willibrords-a dus din nou la Roma, pentrua-i vesti papei succesul misiuniisale. Acesta l-a hirotonit episcop`n Biserica „Sfânta Cecilia“ dinTrastevere la data de 21 noiem-brie 695, dându-i [i numele deClement. Tot atunci papa l-a ri-dicat la treapta de arhiepiscop alfrizilor (art. „Willibrord vonEchternach“, `n: Joachim Schä-fer, Das Ökumenische Heiligen-lexikon, edi]ia online). Astfel,era numit pentru prima dat\ dec\tre Roma un arhiepiscop `nvestul Europei, `n afar\ deInsulele britanice, pân\ atuncipe continent fiind `ntâlnit\ doar

titulatura de mitropolit (ArnoldAngenendt, art. „Willibrord“, `n:LthK 10 (2011), pp. 1212-1213).

Willibrord a fost primul carea intermediat [i stabilit leg\turi`ntre Scaunul papal [i casa rega-l\ a merovingienilor [i carolingi-enilor. Cu el a `nceput sprijinulacestora pentru misiunea c\lu-g\rilor anglo-saxoni, sprijin decare va profita din plin ceva maitârziu [i Sfântul Bonifatie.

La scurt timp dup\ `nceputulmisiunii `n teritoriul frizilor,mai multe familii nobiliare, `n-tre care [i predecesorii lui Liu-ger de Münster, s-au convertit lacre[tinism. Cu sus]inerea lor,Willibrord [i-a ridicat o comuni-tate `n Trajectum - ora[ulUtrecht de ast\zi. MajordomulPipin cel Mijlociu l-a sprijinit s\ridice [i o biseric\, din resturileunei construc]ii romane, l\ca[ cea devenit scaunul s\u episcopal.~n anul 698, stare]a Irmina deÖhren (ora[ul Trier) i-a donatpartea mo[tenirii sale de la VillaEchternach, pe care se g\sea omic\ m\n\stire. ~n 706 Pipin celMijlociu [i so]ia sa, Plektrud, i-au cedat [i ei restul de mo[teni-re de la Echternach. Acolo Willi-brord va ridica o m\n\stire [imai mare, devenind [i primulabate al acesteia. Aceast\ m\-n\stire va ad\posti dup\ moar-tea sa [i r\m\[i]ele sale p\mân-te[ti [i va deveni una foarte re-numit\ datorit\ scriptoriumuluis\u. Muzeul m\n\stirii dinEchternach de]ine ast\zi maimulte facsimile din Evul Mediu,

`ntre care se num\r\ [i câtevapagini din renumitul Codex Au-reus Epternacensis, cunoscut [isub numele de Codex AureusEscorialensis. ~n scurt timp [icomunitatea misionar\ de laTrajectum (Utrecht) se va dez-volta `ntr-un adev\rat centru alculturii cre[tine. ~n calitatea sade arhiepiscop [i trimis al papei,Willibrord a c\l\torit [i la Wür-zburg [i Arnstadt pentru a pre-dica Evanghelia lui Hristos.

Timp de 40 de ani Willibrorda activat `n teritoriul frizilor,aceast\ misiune fiind ̀ ntrerupt\doar cinci ani, `ntre 714 [i 719.~ntreruperea s-a datorat nouluirege al frizilor, Radbod, care, do-rind s\ `nlocuiasc\ credin]acre[tin\ printr-o revenire la p\-gânism, a interzis misiuneacre[tin\. ~n ace[ti cinci ani separe c\ Willibrord a `ntreprinsprimele `ncerc\ri de a propov\-dui Evanghelia `n teritoriul da-nez, r\mase `ns\ f\r\ rezultat.Din anul 719 Willibrord a fostsus]inut din nou de c\tre regeleCarol Martell (714-741), care areluat politica franc\ de recuce-

rire a teritoriului frizilor. Cel ca-re va deveni mai târziu aposto-lul Germaniei, Sfântul Bonifa-tie, l-a `nso]it `n misiune pe Wi-llibrord `ntre anii 719 [i 722.

Cu pu]in timp `nainte demoartea sa, se pare c\ Willi-brord a numit [i un horepiscoppentru episcopia de Utrecht pecare o conducea. Pe lâng\ lucra-rea misionar\ admirabil\ desf\-[urat\, Willibrord a avut o con-tribu]ie semnificativ\ `n stabili-rea rela]iei papalit\]ii cu regiimerovingieni, continuat\ [i in-tensificat\ de urma[ii s\i subcarolingieni. Tradi]ia spune c\el a solicitat mereu de la colabo-ratorii s\i s\ aib\ o preg\tire te-meinic\ [i s\ posede arta de acopia texte. Un manuscris de-als\u se p\streaz\ pe Evanghelia-rul ad\postit pân\ `n anul 1802la m\n\stirea din Echternach,ajuns apoi la Paris `n timpulmi[c\rii de secularizare.

La 7 noiembrie 739, Willi-brord [i-a dat ob[tescul sfâr[it,fiind `ngropat la M\n\stireaEchternach. Imediat dup\moartea sa a fost cinstit casfânt, mai ales `n teritoriul pecare l-a `ncre[tinat. Venera]ialui s-a r\spândit `n `ntreg Apu-sul [i datorit\ apari]iei celor do-u\ biografii `nchinate sfântului:una scris\ de Alcuin (+804), im-portant sf\tuitor al regelui Ca-rol cel Mare, iar alta, redactat\trei sute de ani mai târziu, dec\tre Thiofrid (+1110). ~nc\ dinanul 1497 este consemnat\ o„procesiune dansant\“ (Spring-prozession) din S\pt\mâna Ru-saliilor, `n cinstea lui Willibrord.Procesiunea, la care particip\anual ̀ n jur de 10.000 de persoa-ne, este considerat\ ast\zi unbun nematerial al patrimoniuluiUNESCO.

Dup\ apari]ia Bisericii vechi-lor catolici, prin neacceptareaConciliului I Vatican (1870-1871) [i unirea acestor bisericidin Olanda, Germania, Elve]ia[i Austria `n Uniunea de laUtrecht (Utrechter Union),Sfântul Willibrord a fost ales pa-tron al acestei biserici. Prin ur-mare, dup\ cum este cunoscut,arhiepiscopul vechilor catolicidin Utrecht este ast\zi pre[edin-tele Conferin]ei Vechilor Cato-lici, activând `n Utrecht, scau-nul episcopal `nfiin]at de Sfân-tul Willibrord. Din 1853,Utrecht este [i sediul unui arhi-episcop romano-catolic. Nu `n-tâmpl\tor, biserica vechilor ca-tolici din ora[ul german Mün-chen, construit\ la `nceputul se-colului 20, este `nchinat\ Sfân-tului Willibrord. El este s\rb\to-rit `n fiecare an de c\tre Biseri-cile Catolic\, Veche Catolic\ [iOrtodox\ la data de 7 noiem-brie. Sfântul Willibrord esteconsiderat nu numai patron alprincipatului de Luxemburg, ci[i apostol al Beneluxului. Pe lân-g\ biserica m\n\stirii din Ech-ternach (Luxemburg), mai mul-te biserici din ora[ele germaneLimbach, Rindern, Batterswei-ler [i olandeze Deurne, Hulst,Walcheren [i Utrecht sunt ̀ nchi-nate `ncre[tin\torului frizilor.El este invocat `n rug\ciune maiales pentru a veni `n ajutorulbolnavilor de epilepsie, dar [i alcelor care sufer\ de boli de piele.

Procesiunea dedicat\ sfântului este „patrimoniu viu UNESCO“

Sfântul Willibrord,apostolul frizilor