Anul VI, Numărul 65, IULIE 2012

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

MIHAELA ŞERBAN OFERĂ ROMÂNILOR DIN SUA CELEBRITATE CU ŞAPTE DOLARI BUCATA SAU O ÎNTÂLNIRE LA TRIBUNAL

Simona Mihaela Radu, cunoscută publicului sub numele de Mihaela Şerban - realizatoare de teledoane şi gale la TVR, se află în SUA pen-tru a organiza “Gala Celebrităţilor România - SUA 2012”, ediţia a II-a, în data de 24 iunie 2012, la Los Angeles.

Galele Mihaelei Şerban de la Roma, Madrid şi Las Vegas s-au remarcat prin diletantism şi improvizaţie, după cum reiese din declaraţiile invitaţilor şi din arti-colele publicate în presa centrală şi în ziarele din diaspora. De la gala din 2011 de la Las Vegas au lipsit cape-tele de afiş - actorul Nicholas Cage, arestat la New Orleans pentru tul-burarea liniştii publice şi jucatorul de tenis Andre Agassi, cetăţean cana-dian, despre care nu ştim nici acum in ce fel a contribuit la dezvoltarea relaţiilor dintre România şi SUA.

Galei Celebrităţilor din SUA, ediţia 2012, se remarcă prin abuzuri şi încălcări ale legislaţiei americane şi româneşti. Mai multe surse, prin-tre care doamna Lia Lungu, care a ajutat-o pe Mihaela Şerban să obţină viza turistică pentru SUA, declară că a intâlnit-o pe realizatoarea galelor în culisele unei televiziuni, unde fusese invitată la emisiunea "100 la 100 Adevărat". Mihaela Şerban a anunţat-o că a fost nominalizată la "Gala Femei de succes 2009", de catre o comisie formată din experţi. Gala urma să aibă loc peste două săptămâni, deci nu încurca pro-gramul doamnei Lia Lungu de reve-nire în America. Printre nominalizaţi figurau profesionişti ai artei scenice, medici, scriitori si oameni de afaceri, iar spectacolul urma să fie prezen-tat de Mihaela Şerban şi Cristian Ţopescu. “Totul părea veridic şi onorant. Eu, ca om care a trăit ani de zile în America, am incredere în acţiunile particulare şi dau foarte mult credit ideilor individuale în

care nu se strecoară umbra politicu-lui. Mi-a venit în minte exemplul lui Donald Trump, creatorul Miss America şi Miss Univers. De aceea am crezut în galele acestea şi am ac-ceptat atât premiile, cât şi implicarea mea ulterioară” a declarat doamna Lia Lungu.

În zilele următoare, Lia Lungu a discutat cu colegii din presa româno-americană precum şi cu jurnalişti din Australia şi Germania, cărora le-a prezentat entuziasmată eveni-mentul cultural şi pe organizatoarea galei: ”Viorel Nicula de la Mioriţa USA, amic şi ardelean destoinic, i-a făcut publicitate, lui adăugându-i-se, Meridianul Românesc, Curen-tul Internaţional, dar şi jurnalistul George Roca din Australia. Spec-tacolul Galei a suferit urcuşuri şi coborâşuri, pe care atunci le-am tre-cut cu vederea, zicându-mi că sunt eu prea exigentă datorită termenilor de comparaţie cu showurile americane. După aceea gală, Mihaela a prins din zbor ideea de a face un Teledon pentru copiii orfani. Cu banii strânşi spunea că va construi un cămin pen-tru copiii abandonaţi. Totul se potri-vea cu ceea ce eu însămi facusem deja în 1988, în sala Operei Române din Timişoara, când am prezentat spec-tacolul de Ritualuri Daco-Valahe, pe care îl făceam pentru americani; incasările şi donaţiile de la specta-col au ajuns la casa experimentală pentru orfani, Sfântul Nicolae, din Timişoara, iar eu am primit Diplo-ma de Onoare a oraşului Timişoara. Având această experienţă de succes, am intrat în TELEDONUL din iunie 2010 alături de doamna Şerban şi de un om de afaceri italian, pe nume Mirco Maschio, care avea af-aceri în România. M-am dus la acel Teledon încărcată cu cele mai fru-moase şi scumpe jucării printre care şi un mini-costum de cosmonaut, marca NASA. Mărturie stau imag-inile din Teledon difuzat pe TVR3 şi pozele. În iarnă am revenit la un con-

cert de colinde organizat de primăria Bucureşti, implicându-mă din nou şi într-o acţiune caritabilă pentru casa de copii, care urma să fie construită la Arad. În anul 2011 am început de-mersurile pentru o gală în America şi am implicat-o în aceasta pe draga mea prietenă Lia Roberts, Consul Onorific al României în Nevada. Cunoscându-mi profesionalismul, Lia s-a ataşat ideii. Tot ceea ce a ur-mat, pare halucinant... Nu bănuiam atunci în ce criză, în ce bulversare va băga Mihaela Şerban comunitatea româno-americană. Regret şi încerc să repar greşeala, pe care am făcut-o din dragoste pentru tot ce ţine de lumea românească. MĂSCĂRICIUL GALELOR, Mihaela Şerban, pe care sincer am ajutat-o, a creat disensiuni şi mizerii greu de imaginat. Cole-gii mei din presa diasporei au scris atunci, iar alte materiale au apărut şi în ţară. Întoarsă acasă, Mihaela a continuat galele cu şi mai mare credibilitate, pentru că deja fusese în America! De fapt, are tot drep-tul - este formatul ei, nimeni nu îl contestă. Dar noi aici nu vrem să mai avem de-a face cu asemenea oameni -măscărici, cu o tupeistă şi ţepară. Ne-a luat de fraieri, de naivi şi de oameni cărora li se scurg balele să fie mediatizaţi acasă. Ca urmare, credea că acceptăm orice. Noi, şi în special eu, am făcut totul pentru o singură cauză nobilă - COPIII ORFANI!

În urma cu cateva zile (n.r. iunie 2012), Mihaela mi-a trimis o scrisoare de ameninţare pentru că... o defăimez!?! Ea nu ştie că am primit cetăţenia Americană pentru <Ex-traordinary Ability> şi sunt protejată de guvernul American! I-am trimis dovada, ca să ştie că dacă voi da curs scrisorii prin care ea mă ameninţă va face puşcărie aici. Oricum, tot ceea ce Mihaela mi-a creat (drept răsplată pentru ajutor şi deschiderea drumu-lui spre America) m-a dezgustat.

Cred că noi suntem un neam excepţional, şi când spun asta mă

gândesc - excepţional în toate: în acte măreţe, dar şi în mizerii. Noi l-am dat pe Paulescu, sau pe Poenaru, sau pe Brâncuşi, sau pe Eliade; dar, tot noi suntem mari şmecheri, cei mai hoţi dintre hackeri, ai noştri fură pe carduri bancare... Rămân aici să îmi slujesc neamul şi să îl fac vizibil lumii, atât cât îmi stă în putere, dar sunt lecuită definitiv de a mai ajuta o altă... Mihaela. Acei români care aparţin în egală măsura diasporei şi românilor dintre graniţele ţării, ştiu bine ceea ce vreau să spun.”a declarat colega noastră Lia Lungu de la New York.

Doamna Rodica Elena Lupu, directoarea editurii “Anamarol” din Bucureşti, ne-a relatat despre călătoria sa in SUA din luna mai 2011, pe care a facut-o împreună cu Mihaela Şerban, la New York şi Las Vegas. De profesie jurist şi un editor de succes, cu o experienţă de peste 40 de ani, doamna Rodica Elena Lupu a fost uimită când Mihaela Şerban a oferit celebrităţilor premi-ate la Las Vegas câte o diplomă din carton, neavând suma necesară pen-tru a achiziţiona nişte trofee găsite pe internet cu 7$ bucata. De asemenea, doamna Rodica Elena Lupu declară ca biletul de avion al Mihaelei Şerban pentru SUA a fost achitat cu bani împrumutaţi de la dumneaei, iar ulterior a avut dificultăţi mari în recuperarea celor 1000$ de la Mi-haela Şerban.Cu câteva zile inaintea trâmbiţatei gale de la Los Angeles, Mihaela Şerban a împrumutat 2000$ de la un cetăţean român din Arizona, prezentându-se ca realizator la TVR Internaţional, sub pretextul că-i va va facilita românului din statul Marelui Canion o apariţie la postul TVR Internaţional. Ulterior cetăţeanul şi-a dat seama că a fost înşelat, iar acum îşi cere banii înapoi şi a de-clarat că se va adresa justiţiei. Cei doi experţi în ştiinţe juridice pe care i-am consultat, sunt de parere că Mihaela

Şerban a comis “allegedly” faţă de cetăţeanul din Arizona.

Am cerut opinia paralegalului Alexandru Lucan din Nevada, care indeplineşte simultan şi funcţiile de notar public şi translator autorizat la “Court of Law” pentru cetăţenii români din statul Nevada. Am so-licitat opinia avocatului american de origine română Armand Fried, pentru o analiză legală a situaţiei. Din această analiză reiese că Mihaela Şerban nu are dreptul de a lucra în SUA nici măcar pentru perioade scurte de timp, pentru organizarea unor strângeri de fonduri, gale sau alte festivităţi. Încălcarea regimu-lui vizelor nn – immigrant şi a condiţiilor de şedere pe teritoriul SUA, se pedepseşte cu deportarea şi interdicţia de intrare pentru 10 ani. Potrivit experţilor, dacă persoanele şi instituţiile afectate se vor adresa justiţiei, abuzurile comise de Mihae-la Şerban se pot incadra la: allegedly -pe seama cetăţeanului din Arizona; extorsion - pe seama MAE si TVR; incălcarea condiţiilor State Depart-ment privind vizele non-imigrant şi evaziune fiscală – pe seama IRS.

Mihaela Şerban a adus prejudi-cii de imagine Ministerului Afac-erilor Externe (MAE) şi Televizi-unii Romane (TVR) prin folosirea neautorizată a siglei şi insemnelor celor două instituţii pentru pro-movarea galei din 24 iunie de la Los Angeles. Reprezentanţii celor două instituţii au confirmat în scris abuzurile, iar răspunsurile au fost prezentate publicului de către mass media de limba română din SUA.

Mihaela Şerban foloseşte abuziv titulatura de “realizator TV”, deo-arece nu este angajata televiziunii, colaboratoare sau parteneră a TVR, aşa după cum reiese din documen-tele instituţiei, cele ale comisiei de aprobare a proiectelor externe si din mesajele doamnei Anca Iosif...

SIMONA BOTEZAN

CONTINUARE IN PAGINA 2 >

ŞTIRI IULIE 2012 MIORIŢA USA 2

... reprezentanta TVRi: “Faţă de cele prezentate de dvs, vă comunicăm următoarele: TVR Internaţional nu are nici un acord cu d-na Mihaela Şerban, nu am difuzat imagini de la Gala realizată de ea şi nici nu vom difuza. Această doamnă nu este sala-riata TVRi, iar sigla aceea pe care am văzut-o pe invitaţia trimisă de dvs. nu provine de la noi şi nu este sigla TVRi . Vă invit să vedeţi sigla TVR Internaţional, pe post sau pe site. Povestea pe care o expuneţi dvs. este foarte neplacută. TVRi nu cunoaşte activităţile desfăşurate de d-na Mi-haela Şerban, iar ceea ce spuneţi dvs. este grav. De aceea, subliniez că d-na respectivă nu este mandatată de TVRi să facă nici o gală sau alte reportaje în America. Ca să scurtaţi această poveste, de ce nu o rugaţi să vă prezinte Nota mandat?”

Cei doi experţi în ştiinţe juridice sunt de parere că Mihaela Şerban a incalcat şi prevederile legislaţiei româneşti, privind dreptul de pro-prietate intelectuală al TVR şi MAE; dreptul de folosire a mărcii TVR Internaţional; iar potrivit Codului Penal –poate fi acuzată de impreso-narea unui oficial al MAE, respec-tiv TVR. Mihaela Şerban risca sa ajungă in Instanţă, dacă instituţiile şi persoanele prejudiciate vor depune reclamaţii pentru faptele de mai sus, fals, uz de fals şi inşelăciune.

În timpul investigaţiei media, privind legalitatea acţiunilor Mi-haelei Şerban pe teritoriul SUA, doi jurnalişti ai ziarului Mioriţa din California, care cereau detalii de-spre gala de la Los Angeles, au fost hărţuiţi şi ameninţaţi telefonic. Unul dintre aceştia este directorul ziarului, care a primit 18 apeluri telefoanice într-o singură zi. Celălalt, deţine o înregistrare audio cu ameninţările regizorului galei, Daniel Ganea. Din aceste motive, cei doi jurnalişti au solicitat protecţia poliţiei, aşa după cum prevede legislaţia americană.

Nemulţumită de conţinutul arti-colelor publicate de către jurnalistul Marian Petruţa pe blogul RO-USA, Mihaela Şerban i-a trimis un email plin de ameninţări, în care i-a dat de ales între “ne vedem la tribunal” şi un premiu la gala din 24 iunie de la Los Angeles. Ameninţările scrise ale doa-mnei Mihaela Şerban la adresa jur-nalistului Marian Petruţa, şi cele ad-resate de Daniel Ganea doamnei Lia Lungu, se pot constitui ca probe în instanţă, deoarece încalcă dreptul de exprimare liberă al jurnaliştilor din SUA - unul dintre drepturile fun-damentale garantate de Constituţia Statelor Unite.

Instituţia abilitată să apere in-teresele cetăţenilor români in SUA este MAE, prin reprezentanţii săi in teritoriu. În acelaşi timp, MAE se numară printre instituţiile statului abuzate de Mihaela Şerban in SUA, iar Şerban are doar două posibilităţi - să respecte legislaţia SUA sau să su-porte rigorile ei.

Iată ce declară jurnaliştii din presa centrală şi din presa diasporei, de-spre ameninţările şi hărţuirea la care au fost supuşi şi despre galele orga-nizate de Mihaela Şerban în trecut:

Mihaela Rădulescu, realizator TV: “Cu toată onestitatea, nu deţin nici-un fel de informaţii despre această persoană. Singurul sentiment jur-nalistic, (dar şi uman), pe care l-am avut de la prima gală de acest fel în România, a fost unul de impostură gravă. Culmea, dacă la început mi s-a părut a fi ea esenţa acestui rău, am realizat apoi ca şi mai vinovaţi se fac cei care au acceptat să vină şi - mult mai grav - să ia un premiu de la ...ni-meni. Există un soi de bucurie care-l contopeşte pe bietul premiant şi care-l face să nu mai gândească lucid, adică să-şi pună nişte întrebări simple şi necesare - cine e Mihaela Şerban?! Cu ce se ocupă?! Cine e autoritatea care a decis că sunt cel mai bun ?! Care sunt criteriile pe baza cărora se dau aceste diplome, premii ?! etc. Cum bucuria de a pune pe raft încă un trofeu întunecă minţile şi celor mai exemplare personalităţi, nimeni n-a stat să pună măcar o secundă la îndoială demersul acestei "doamne". Eu l-am pus, şi încă de la prima gală la care am fost nominalizată, am răspuns invitaţiei cu acest set de întrebări. Urmarea? N-am mai fost niciodată premiată, invitată, etc (din fericire!).

Regret nespus să aud că "virusul" Mihaela Şerban s-a împrăştiat atât de departe. Încerc să fiu, la rându-mi, corectă din punct de vedere jurnalistic şi să n-o acuz de lucruri pe care nu le pot dovedi. Cu sin-ceritate vă spun că nu mi-am bătut niciodată capul să aflu amănunte despre această fiinţă, dar am avut o imensă tristeţe când am văzut câte personalităţi din România a păcălit, câţi oameni de bună credinţă au venit la galele ei de la Bucureşti, fără să-şi pună măcar o secundă întrebările la care făceam referire an-terior. Mi-aduc aminte că la prima gală a adunat câteva personalităţi de primă mărime, dar foarte înaintaţi ca vârstă, care, probabil au fost mândri că cineva şi-a adus aminte de ei şi i-a premiat pentru....că există. N-au pus la îndoială, n-au pus întrebări, au ve-nit doar încolonaţi la gală să-şi ridice trofeele. Din păcate, prezenţa lor i-a dat domnişoarei Şerban credibili-tate pe mai departe. […] Refuzul şi întrebările mele au generat o situaţie bizară - spunând public, într-o emis-iune de-a mea - că sunt revoltată că o fiinţă fără nicio însemnatate îşi permite să arunce cu premii doar pentru nişte bani şi celebritate şi că nimeni nu-şi pune întrebarea pe ce criterii se dau aceste premii şi din partea cui. […] Şi, fără nici o logică şi verificare,o listă cuprinzătoare de personalităţi româneşti au primit aceste pseudo-premii. Cred că e bine să faceţi verificările necesare, cred că e bine să luaţi toate măsurile pentru ca astfel de nenorociri de imagine să nu se mai întâmple. Eu n-am avut puterea să lupt cu ea, aici, pentru că toată lumea a luat-o drept un atac personal către Andreea Marin, cea mai premiată vedetă de la galele acestea. Părea că am ceva cu An-dreea, sau că mi-e ciudă că nu sunt nominalizată, nu că mă îngrijorează sincer gravitatea unui astfel de de- mers golănesc. Sper să aveţi voi mai multă putere... Ştiţi, există oameni care, atunci când primesc un pre-

miu, simt un fel de recunoştinţă veşnică în faţa celui ce i-a premiat. Nu-şi pun întrebările logice, de teama de a nu rămâne în afara pre-miului, de a nu pierde o liniuţă în plus în CV-ul pe care-l vor cât mai umflat. E greu de luptat cu ei […] Mă bucur enorm să simt dorinţa voastră de a para o lovitură urâtă de imagine.”

Kasandra Kalman Năsăudean, redactor şef al ziarului Occidentul Românesc din Madrid ne-a scris: “Gala de la Madrid a fost dirijată și organizată cu ajutorul celor de la Ni-ram […] și s-a dovedit a fi o mare mizerie, motiv pentru care eu am eliminat aceste personaje din antura-jul meu în secunda doi. Pentru tot-deauna! Am avut încredere în spusele lor, i-am crezut oameni serioși și responsabili și am avut parte de cea mai mare dezamăgire din viaţa mea, din viaţa noastră, a celor din Madrid, care am participat și am dat o mână de ajutor evenimentului cu pricina. S-au petrecut atunci treburi incredi-bile și de netolerat din partea acestor persoane […] Ce s-a întâmplat atun-ci la Madrid, s-a repetat și în America ceea ce înseamnă că nesimţirea, tu-peul și obrăznicia acestor personaje, nu s-a oprit și probabil vor continua atâta timp cât li se va permite […] Astfel de personaje sunt demne doar de cel mai mare dispreţ.”

Cornel Dirnovan, jurnalist Ma-drid: “Gala (n.r. de la Madrid) a în-ceput cu o sală pe jumătate goală, a excelat prin improvizaţie şi a reuşit să le creeze celor prezenţi un sentiment de ruşine de a mai spune că sunt români [...] Printre premiaţii din această primă gală a ruşinii româneşti în Spania au făcut parte cărăuşi de

pachete, făcători de sarmale, promo-tori culturali care nu se promovează nici pe ei înşişi, artişti fără operă, plagiatori, iluştri anonimi. Este surprinzător să vezi cum este premiat grupul celor care de ziua lui Emines-cu în acest an (n.r. 2010) şi-au bătut joc de cultura română, organizând un fals omagiu lui Eminescu […] De la gală au lipsit chiar capetele de afiş, din motive doar de ei cunoscute.”

Mădălina Corina Diaconu, Clu-bul Presei Transatlantice (CTP): “Şi eu încerc o investigaţie, la rân-dul meu. Mihaela Şerban îmi face tot felul de ameninţări, după ce, respectând legile jurnalismului internaţional, i-am acordat drept la replică şi i-am postat la CTP un material.....un fel de răspuns al ei la un articol pe care l-am publicat anul trecut despre eşecul galei ei de la Las Vegas! Eu am postat şi publicat acel material după ce apăruse în multe publicaţii şi site-uri, dar Mihaela Şerban a facut presiuni asupra lor sa-l retragă şi acum este foarte pornită împotriva mea. Din multe alte locuri articolul a dispărut. Pe mine nu mă sperie, ci din contră, mă amuză! Eu încerc să găsesc nişte răspunsuri.”

Tatiana Solomon, jurnalist ziarul Libertatea: “După ce a dat atâtea ţepe la Bucureşti, Mihaela Şerban caută să se căpătuiască pe seama al-tora, în SUA. Şi în România s-a fo-losit de multe instituţii… şi oameni. A folosit în galele ei numele mai multor instituţii şi oameni, fără ca aceştia să-şi dea acordul sau măcar să fie înştiinţaţi. Are un tupeu fantastic şi, de regulă, îi place să facă pe vic-tima, să mintă şi să se plângă, ca să câştige de partea ei oameni inimoşi. Şi, de multe ori a reuşit, pentru că cei

de bună credinţă nu aveau de unde să ştie cu ce şmecherii umblă ea. Şi-a făcut plinul în România, după ce a trăit pe spatele familiei ei şi a celor pe care i-a păcălit cu minciunile ei. Printre cei fraieriţi mă număr şi eu! Într-un final m-am deşteptat.... M-a ameninţat şi pe mine. Din când în când mă mai trezesc cu câte un sms, email sau telefon de ameninţare de la ea. M-am obişnuit... Mă ameninţă cu tăticul ei... Că vine la uşa mea! I-am spus că abia aştept să apară ca să pot chema poliţia.”

Printre persoanele care au suf-erit prejudicii materiale sau lovi-turi de imagine datorită galelor Mihaelei Şerban, se numară artiştii Nae Lazarescu, Vasile Muraru, Ga-briel Dorobanţu şi formaţia Voggue, cărora nu le-a plătit onorariile la fi-nalul spectacolului Miss University din anul 2006. Consilera fostului prim-ministru Emil Boc, Andreea Paul Vass, a suferit prejudicii de imagine, iar stilista Carmen Pleşea de la “Kaofashion” Bucuresti, care i-a imprumutat o sumă mare de bani in urmă cu cinci ani, a intâmpinat dificultăţi majore in recuperarea su-mei imprumutate. Omul de afaceri Viorel Fetinca, situat in topul 300 al oamenilor de afaceri din România, a reuşit să obţină un ordin de restricţie impotriva Mihaelei Şerban, după ce aceasta l-a hărţuit timp de mai mulţi ani. De asemenea, doamna Ramona Klara Busteaga, reprezen-tanta companiei “Infinity Trophy” din Bucureşti, a declarat că Mihaela Şerban nu a plătit nici acum factura pentru trofeele achiziţionate de la compania dumneaei pentru o gală care a avut loc in anul 2011.

CONTINUARE DIN PRIMA PAGINA >

MIHAELA ŞERBAN OFERĂ ROMÂNILOR DIN SUA CELEBRITATE CU ŞAPTE DOLARI BUCATA SAU O ÎNTÂLNIRE LA TRIBUNAL

MIORIŢA USA IULIE 2012 ŞTIRI3

Asociatia Romanilor-Canadieni din Ontario (ORCA-Ontario Ro-manian Canadian Association) va invita pe 7 iulie, intre orele 10-21, în parcul ”Ignacy Jan Paderewski”, 9700 Hwy 27, Vaughan, Ontario la cea mai mare petrecere în aer liber a românilor din Toronto!

Fie că veniţi pentru a gusta din delicioasele preparate tradiţionale, să ascultaţi muzică românească de cali-tate, să participaţi la competiţia de fotbal, sau sa va vizitati prietenii din Toronto - vă garantăm o zi plină de voie bună.

Cei mici se vor bucura de teatrul de păpuși, tinerii se vor distra pe muzică ”live” și cu Dj și vor aplauda la scenă deschisă domnișoarele as-pirante la titlul de ”Miss Romanian Festival Toronto 2012”.

Un tânăr se va bucura de ”ORCA Student Grant” - un fond în valoare de 3,000 de dolari al cărui menire este să ajute studenţii români din Ontario din punct de vedere finan-ciar. De asemenea este o modalitate de a-i recompensa pe aceştia pentru rezultate şcolare excepţionale precum şi activităţi extra-curriculare.

Finalul zilei va fi încununat de concertul special LIVE în care Ga-briel Cotabiţă va încânta publicul cu binecunoscutele sale medolii.

Ontario Romanian Canadian Association împreună cu Octavian Radu de la ”Royal LePage, va oferi șansa celor prezenti de a câștiga o ex-cursie de 4 zile la Las Vegas pentru 2

persoane, dar și multe alte premii in valoare totala de peste 10.000 dol-ari canadieni !

Participaţi la concursul organi-zat de ORCA – Ontario Romanian Canadian Association pe Facebook și veniţi la Festivalul de vară al românilor din Toronto (nu e clar aici daca le oferiti un bilet de intrare gra-tuit, le platiti transport, cazare… sau ce castiga?!)!

Informaţii actualizate veţi gasi pe pagina ORCA de pe Facebook la adresa: https://www.facebook.com/2012orca dar și pe website-ul ORCA www.2012orca.org.

Preţul unui bilet pentru adulţi: 20$; pentru copii și seniori: 10$; iar pentru copii sub 10 ani intrarea este liberă.

Biletele pot fi achiziţionate de pe http://www.cumparabilet.com/.

Pentru toti prietenii nostri din USA care doresc sa participle , avem posibilitatea sa le oferim informatii despre cazare la hotelurile din zona cu reducere oferita catre ORCA.

Vă așteptăm să vă înregistraţi pen-tru a fi la curent cu ultimele noutăţi despre eveniment.

Un eveniment organizat de ORCA – Ontario Romanian Cana-dian Association.

Parteneri media: ziarul ”Acasa”- Toronto, Canada si Asociatia Jurnal-istilor Romani din SUA si Canada (NARPA-North American Roma-nian Press Association)

Avertizare. Lectura poate crea un disconfort

accentuat. (SG)

Sinuciderea francofonului Adrian Năstase mă duce cu gândul la fostul premier francez, tot socialist, Pierre Beregovoy, care a reuşit, prin acelaşi procedeu, să-şi pună căpăt zilelor în 1993. Acum, ratarea actului suicid se datorează ofiţerului cu prezenţă de spirit şi a intervenţiei divine. De ce? O să aflaţi la timpul potrivit. Până una-alta, ştirea are numărul 666 în Stareanaţiunii.com şi face ocolul lu-mii.

Suntem în plin Shakespeare. Nu ăsta l-a plagiat pe Bacon?!? Ci-

nismul celor de la Kamikaze şi Noua Republică (!) m-a luat prin surprin-dere. Băieţii l-ar fi vrut cu găurile la vedere, cu sângele gâlgâind şiroaie, iar reporterii, de tot soiul, să-l întrebe insistent: „Cum vă simţiţi, domnule Năstase, cu cătuşele la mâini?” Fap-tul că avem şi noi câţiva poliţişti profesionişti este de condamnat. N-ar fi exclus să fie daţi afară! Se pare că unii dintre noi au mari probleme

la mansardă. Înclin să cred în statis-tica cu privire la sănătatea mintală a naţiunii române. Peste 50% din populaţie cu probleme de ordin psi-hic.

Să fie canicula de vină? Mă gândesc. Dacă lui Năstase i-au

dat 2 ani pentru o bagatelă de 2-3 milioane+nişte termopane, câţi ani va lua preşedintele în funcţie, căruia i se pun în sarcină fapte mult mai grave? Nu e cazul să le mai enumăr. Sunt arhicunoscute.

Ipoteză. Dacă tot au fost vecini, prin tinereţe, nu ar putea fi vecini şi la noua locaţie?

22 iunie 1941: „Ostaşi, vă or-don: treceţi Prutul !... Înainte. Să luptaţi pentru gloria Nemului. Să muriţi pentru vatra părinţilor şi a copiilor voştri …”. Cine să-şi mai aducă aminte? Cohorta falşilor colonei şi generali expune Armata Română la un ridicol total. De fapt, la ce puteai aştepta de generalul-izmană? Mai multă înjosire nu cred că există în istoria noastră militară. Se repetă istoria anilor ‘50, când pe Ceauşescu&Co partidul au fost făcuţi generali din analfabeţi. Dar, există o motivaţie. Atunci era dictatură şi ocupaţie străină !

Se joacă, în Capitală, cu un cu casa închisă piesa „Dineu cu proşti”.

Succesul este asigurat de numero-asele dubluri pentru rolurile prin-cipale, atent selecţionate din viaţa politică, culturală, sportivă. Astfel, niciun spectacol nu seamănă cu cel din seara anterioară.

Tânărul plagiator (!) Ponta va de-misiona.

PSD-ul pregăteşte, deja, un nou premier. Se propune o replică a ce-lui aflat la Cotro srl. Incult, bădăran, cinic, prost crescut, răzbunător, plin de ifose, şmecher, bişniţar, colonel... Suntem în Anul Caragiale. Orice e posibil.

Ultima oră! Au început săpăturile la Ulpia

Traiana Sarmisegetuza. Se caută de zor lucrarea de diplomă a lui Traian... Băsescu. Despre cea de doctorat nu se pune problema!

A trecut şi cea mai lungă zi din

2012! Caniculă uşoară!

TABLETA DE WEEKEND (6): ŞOCANT !SERGIU GĂBUREAC

FESTIVALUL DE VARA 2012

EVENIMENTE IULIE 2012 MIORIŢA USA 4

EMINESCURECITAL ION CARAMITRU & AURELIAN-OCTAV POPA (clarinet)DUMINICA, 15 IULIE, 3 PM LA SAN FRANCISCO

ICR New York are placerea de a prezenta publicului romanesc din SUA pe legendarul actor Ion Caramitru acompaniat de clarinetistul Aurelian-Octav Popa intr-un recital extraordinar EMINESCU in limba romana, ce include selectii din manuscrisele de poezie, proza si filosofie ale lui Mihai Eminescu. Cei doi artisti revin in Statele Unite dupa succesul deosebit repurtat in 2011 de turneul organizat de ICR New York in randul comunitatilor romanesti din New York, Washington, Philadelphia, Montreal si Toronto, succes care a marcat si includerea spectacolului in repertoriul Teatrului National din Bucuresti.Anul acesta ICR New York va oferi diasporei romanesti din Statele Unite ocazia sa se intalneasca din nou cu Ion Caramitru si poezia lui Eminescu intr-un turneu extins pe coasta de vest a SUA, ce va include reprezentatii in New York, Easton CT, Chicago, Los Angeles si San Francisco.

Seria de spectacole este organizata de Institutul Cultural Roman din New York in colaborare cu Biserica Ortodoxa Sfantul Dimitrie Easton, CT, Romanian Cultural Exchange Chicago, Con-sulatul General al Romaniei la Chicago, Centrul de Studii Europene și Eurasiatice-UCLA, Consulatul General al Romaniei la Los Angeles, Biserica Ortodoxa Invierea Domnului, Hayward, CA.

Multumiri speciale doamnei Mica Ertegun si doamnei Oana Leonte.

Duminica, 15 iulie 2012, 3 pm Hayward All Saints Church2nd St and D StHayward, San Francisco, CA

AJUTOR PENTRU VLADMa numesc Alexandru Toma si

sunt tatal lui Vlad Alexandru Toma ,care este in spitalul St.Jude Chil-dren Research Hospital din Mem-phis TN, in tratament pentru cancer. Pe scurt , Vlad a fost tratat in 1997 de leucemie acuta limfoblas-tica si era in continua supraveg-here a doctorilor din acest spital ,noi venind regulat la controale.

In decembrie 2011 ,a facut o forma foarte grava de cancer ,nu-mit ATLL ( Adult T-cell leukemia-lymphoma ) , datorat unui virus ( HTLV 1) pe care l-a contractat in timpul primului tratament de cancer printr-o transfuzie de sange pe care a primit-o. Aceast tip de cancer este foarte grav datorita inexistentei unui protocol anume care sa poata fi apli-

cat in incercarea de a face sa stacneze cancerul , si cu atat mai mult catacest retrovirus este un virus care a fost descoperit relativ recent , acum 18 ani nefacindu-se teste pentru depis-tarea lui la donatorii de sange. De la aceeasi transfuzie de sange ,Vlad a contactat si virusul Hepatitei C.

Doctorii din acest spital nu au mai intalnit acest tip de cancer si au accep-tat totusi sa incerce sa-l salveze pe Vlad ,datorita faptului ca el a fost pacientul spitalului . Dupa cautari si contactari a unor doctori din intreaga lume ( in special Japonia,Liban,Marea Britanie ) au hotarat sa-i faca chimioterapie si tratament antiviral. Din decembrie 2011 si pana acum a facut 4 sedinte de chimioterapie si tratament antivi-ral zilnic , iar in continuare pentru a

incerca sa-i prelungeasca viata ,vor sa recurga la un transplant de maduva . Pana in momentul de fata nu s-a gasit decat un singur posibil donator cu o compatibilitate de 70 % ,dar spera sa fie gasit cineva cu 100% compati-bilitate. Va rugam din suflet ,daca puteti face cunoscuta situatia lui Vlad si poate Bunul Dumnezeu va (mai ) face o minune si unul dintre enoriasii dvoastra ar putea fi com-patibil ! Tot ce trebuie sa faca ,este sa se inregistreze pe site-ul www.bet-hematch.com ,la inceput este vorba doar de o simpla testare DNA, dupa care va apare in baza lor de date daca este compatibil sau nu. Doctorii spun ca-i foarte important ca dona-torul sa fie din zona geografica natala a lui Vlad (deci Romania), genele

se transmit si la urmasi, de aceea apelez la comunitatea de romani pe care dvoastra o cunoasteti cu mult mai bine ca noi ! Din martie 2012 ,sotia si fiul meu Gabriel in varsta de 5 1/2 ani au venit aici la noi ,ne-maiputand indura greutatile si sufer-inta departarii si grijii pentru Vlad.

Toate economiile noastre s-au ter-minat , nefiind nimeni acasa care sa ne sustina material , amindoi pierz-indu-ne serviciile. Aici in Memphis , Dumnezeu ne-a ajutat sa cunoastem niste romani minunati care au incer-cat si incearca sa ne ajute cu ce pot ( mancare ,cartela telefonica , iesiri din cand in cand din casa ),dar nu vrem sa deranjam pe nimeni , noi trebuind sa stam probabil mai mult timp pentru transplant. Spitalul ne-a oferit doar cazarea gratuita intr-o lo-catie unde stau familiile cu copii in tratament ,dar restul trebuie sa ne descurcam noi singuri .

Ne este foarte greu sa facem fata la toate problemele morale si materiale ,dar Bunul Dumnezeu a avut grija de noi si suntem siguri ca nu ne va uita. Va rugam din sufletele noastre sa va rugati pentru sanatatea lui Vlad Al-exandru in rugaciunile dvoastre ,noi ne rugam in fiecare clipa pentru aju-torul lui Dumnezeu ! Daca dvoastra sau altcineva vrea sa ne contacteze ,adresa mea de mail este alexandru-toma59@yahoo.com , iar adresa la care stam este :1811 Poplar Ave. Target House II ,apt.324, Memphis TN 38104.

As vrea sa va spun ca am scris la toate adresele de email pe care le-am putut gasi pe site-ul bisericii orto-doxe romane. (roea.org) nestiind alt-fel cum sa va contactez.

In speranta ca nu v-am deranjat ,cu deosebit respect ,multumiri si speranta,

Doamne-ajuta !

Spectacol in limba romanaINTRAREA PE BAZA DE DONATIE DONATIE SUGERATA: $35.00LOCURI LIMITATERSVP:510-537-9413 / 510-501-9413/ 510-692-7785 eminescu.sanfrancisco@yahoo.com

 

MIORIŢA USA IULIE 2012 EVENIMENTE5

Niles, Illinois, June 29, 2012 – For those craving the excitement and drama of Romanian television, the world just got a little bit sweeter. Thanks to GlobeCast’s MyGlobeTV, a new broadband TV service making its debut at the Romanian Heritage Festival, Romanian television fans can satiate their hunger for their favorite programming anytime, any-where like never before.

MyGlobeTV will launch with an initial channel lineup of 16 pre-mium Romanian channels on July 1, 2012. These are B1, Digi 24, Etno,

Global Sports, GSP Sports, Kanal D, Minimax, Nasul TV, National Favorit, Prima TV, Pro TV, Reali-tatea TV, RSC 1, RSC 2, TVR 3 and TVRi. An internet connection and a MyGlobeTV set top box is all that’s needed to bring Romania right into your home.

“Simplicity and convenience are at the heart of our service,” says Anna Kornerup, Vice President of Market-ing & Content Distribution at Glo-beCast. “We’ve designed it so thatthe content you love is at your finger-tips, when and how you want it.”

The MyGlobeTV set top box is ready to use right out of the box. It’s a plug and play system that does away with the cost of installation, calls to customer service and hours spent trying to decipher user manu-als. It’s even equipped with a Face-book app that allows viewers to talk to their friends while watching TV. The Wi-Fi capable and DVR en-abled box can record 450 hours of programming and has pause, rewind, forward and play functionality.

As easy as that may sound, Korn-erup says things are going to get even

easier than that. “It starts with a standard television

and set top box, but we’re going far beyond that,” says Kornerup. “Future plans include development that will allow MyGlobeTV subscribers to watch their programming from any internet enabled device.” According to Kornerup, MyGlobeTV’s channel lineup will expand to include interna-tional content fromaround the world as well as content that appeals to a wide array of niche audience groups.

“Not only are we adding channels from all around the world, but we’re

expanding our line-up to include content that appeals to different au-dience segments. Whether it’s mov-ies or pay per view, science or music, history or drama, faith or culture, viewers will be able to find their niche on MyGlobeTV.”

Want to Learn More?Please visit our website www.my-

globetv.com or call 877-550-1101 for additional information.

MyGlobeTV – See The World Your Way.

BROAD BAND TV MAKES A SPLASH AT THE ROMANIAN HERITAGE FESTIVAL GLOBECAST UNVEILS MYGLOBETV™A NEW PLUG & PLAY SOLUTION FOR ROMANIAN AUDIENCES

Congratulations to Jason Dejeu of Atlanta, Georgia for graduat-ing with Honors from the presti-gious Cosmetology School "Paul Mitchell The School - Atlanta".The future is looking bright for Ja-son, he is soon to start his career with the renown Hair Salon "Jamison Shaw Hairdressers" in Buckhead.Because Jason is so dear to me and my family, and he is such a wonder-ful and talented young man, I would like to introduce him to you, who knows, maybe one day in the near future he will be your favorite stylist!

"My name is Jason Dejeu, a recent graduate with a dream to succeed. My curious nature and eagerness to

absorb the knowledge people have to offer are two unique traits that I embody. I recognize that knowledge is limitless; and also, that knowledge is power. Keeping these two things in mind, I also keep myself grounded. I am not a proud person; however, I do take pride in my work and my abilities- which are constantly be-ing nurtured. My distinguishable work will speak for itself in being a cut above the rest. I strive to be the best that I can personally be every day, satisfied at my accom-plishments but always hungry for more. I like to be challenged; and when faced with a daunting task, I bravely confront it; never afraid to ask

when I am in the dark. When oth-ers need my help, I humbly share my own knowledge, or lend my services freely; for although as an individual strive, I do not hesitate to engage in teamwork. A salon's thriving success does not just depend on the achieve-ments of one person, but on the vic-tories and realizations of every single individual who puts time and dedica-tion into each of his or her clients. A salon is successful when each one of its team members not only achieves suc-cess, but every day sets the bar higher and higher, never stopping from try-ing to reach the better and better. I, Jason Dejeu, always strive for success, and everything beyond that."

CONGRATULATIONS - JASON

- privind constituirea Cenaclu-lui Literar- Artistic REZONANŢE ROMÂNEŞTI în cadrul Mişcării Cultural-Artistice Naţionalismul şi Arta –MECENA

Sâmbătă, 16.06.2012, la se-diul PNDC Bucureşti, a avut loc şedinţa de constituire a Cenaclu-lui Literar-Artistic REZONANŢE ROMÂNEŞTI în cadrul Mişcării Culturale NAŢIONALISMUL şi ARTA – MECENA, formă asociativă spirituală naţională şi transnaţională, deschisă oamenilor de cultură, artiştilor şi publicului din România şi din străinătate, pentru promova-rea valorilor spirituale autentice şi a ataşamentului faţă de ţară.

Mişcarea spirituală MECE-NA şi cenaclul REZONANŢE ROMÂNEŞTI reprezintă un sem-nal de mobilizare pentru primeni-rea spirituală şi morală a naţiunii române, pentru retrezirea conştiinţei naţionale, precum şi un îndemn la unitate în faţa manifestărilor anti-româneşti.

În cadrul mişcării şi cenaclu-lui vor funcţiona diferite secţiuni şi subsecţiuni dedicate tuturor activităţilor culturale, creative, ar-tistice, ştiinţifice şi spirituale. În acest scop, termenul ”naţionalism” are semnificaţia de patriotism, de românism, de creativitate românească.

Înfiinţarea cenaclului REZO-

NANŢE ROMÂNEŞTI are drept obiectiv manifestarea concretă, periodică, scenică, în ţară şi peste ho-tare, a oamenilor de litere şi de artă, precum şi prin cărţi, reviste, ziare, posturi de radio şi TV, festivaluri, spectacole, concursuri, întâlniri între comunităţile româneşti, schimburi culturale multinaţionale.

În acest scop, membrii fondatori au înfiinţat Cenaclul Literar-Artistic REZONANŢE ROMÂNEŞTI, conştienţi fiind de faptul că, deşi există multe cenacluri, saloane, clu-buri, ateliere literar-artistice, acestea nu sunt inetrconectate şi nu reuşesc să coaguleze forţele spirituale capa-bile să însănătoşească moral naţiunea română aflate în derută.

Scriitorii, publiciştii, oamenii de muzică şi arte vizuale prezenţi la adunarea de constituire, între care Romeo Tarhon, iniţiatorul proiectu-lui, Traian Chiricuţă, Ştefan Doru Dăncuş, Vali Niţu, Eliza Roha, Nicu Nicuşor, Andrei Goci ş.a., au con-venit să urmeze modelul ”Societăţii Scriitorilor Târgovişteni” şi al revistei ”LITERE” în care activează numero-ase personalităţi de marcă ale liter-aturii şi culturii care şi-au anunţaţ disponibilitatea de a participa activ la manifestările acestor foruri spiri-tuale dedicate Ţării şi Neamului Românesc.

COMUNICAT DE PRESĂ

ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ

ZIG-ZAG IULIE 2012 MIORIŢA USA 6

REMUS RADINA, MARTIR AL NEAMULUI ROMANESCCICERONE IONITOIU

După 6 ani urmaţi la Colegiul National "Carol I" din Craiova a terminat Liceul Militar "D. A. Stur-za", continuând cu Scoală Militară de Cavalerie de la Târgoviste. Fire voluntară, bazată pe principii morale şi logice ce ar trebui să guverneze relaţiile între oameni, Remus Radina nu a acceptat să se supună ordinelor lipsite de raţiune indiferent de unde ar emana. Nerespectarea acestor principii de viată sănătoasă l-au făcut să părăsească scoală Militară din Ger-mania când în joc a fost demnitatea românească şi aşa s'a întâmplat când, sublocotenent fiind, să fie primul ofiţer care a cerut să părăsească ar-mata, atacând deschis guvernul co-munist.

Ziua de 21 oct 1946 a fost hotărîtoare. In cadrul mitingului organizat de politrucii din "Tudor Vladimirescu", în garnizoana Câm-pulung Moldodovenesc, în faţa minciunilor şi umilinţei în care fus-ese târâtă armata română, subloco-tenentul Remus Radina, "aruncând cătuşele sufletului în faţa celor ce profanau idealurile lui de român şi militar", s'a ridicat electrizat şi s'a ad-resat colonelului Ionescu, care ridica în slăvi guvernul instalat cu forţa de ruşi : "Domnule colonel, eu nu sunt de acord cu principiile de care este călăuzit guvernul Petre Groza, şi prin urmare, nu mai înţeleg să rămân în armată !".

Pe data de 22 oct 1946, Remus Radina a înaintat următorul raport : "Am onoarea a vă "ruga să binevoiţi a aproba îndepărtarea subsemnatului din cadrele active ale armatei, deo-arece nu pot accepta principiile de care este călăuzit guvernul "de largă concentrare" democratică dr. Petru Groza. Acesta fiind un guvern îm-pletit pe osatura oprimării libertăţii poporului român, vă rog stăruitor să binevoiţi a-mi da aviz favorabil, întrucât prefer să dezbrac această haină, pe care am slujit-o cu dra-gostea fanatică a omului conştient că-şi iubeşte într-adevăr poporul său, decât să o port umilită, sub pecetea abdicării de la marile lupte între-prinse pentru salvarea patriei". Din acel moment a început urcuşul lui Remus Radina pe Golgota neamului românesc.

Pe 19 nov 1946 a fost arestat în lo-calul secţiei de votare. A fost judecat de Consiliul Superior al oştirii si prin înalt Decret Regal a fost trecut în re-tragere, pe data de 16-04-1947. Vi-ata civilă si-a început-o în condiţiile extrem de grele ce se abătuseră asupra tării după înscenările proceselor poli-tice ce se derulau pe bandă rulantă şi mai ales după alungarea Regelui. Se zbătea între câştigarea existenţei, a examenelor de la Facultatea de Drept şi împlinirea datoriei de a contribui la înlăturarea terorii ce se aşternuse peste tară. La Craiova, după găsirea unui post la Scoala normală, a intrat în legătură cu mişcarea de rezistentă condusa de generalul I. Carlaont. A acceptat propunerea de a trece în Iu-goslavia pentru a afla ce posibilităţi ar exista acolo pentru rezistenţa românească.

In anul 1948, printr'o muncă is-tovitoare de salahor, lucrând 12 ore schimb de noapte, urmărea să adune ceva bani pentru o eventuală plecare.

Ziua mergea la examene, înar-mându-se cu principiile drep-tului internaţional, si cu Charta "Naţiunilor Unite", învăţată ca pe "Tatăl Nostru". De aceasta va fi călăuzit tot timpul si va face uz în nenumărate rânduri împotri-va barbariilor comuniste întâl-nite, amintindu-le preambulul : "Noi, Popoarele Naţiunilor Unite, hotărîte să salvăm generaţiile vi-itoare de plaga războiului, care de două ori în decursul vieţii noastre a adus omenirii dureri nespuse, şi pentru a reafirma credinţa în drep-turile fundamentale ale omului, în demnitatea si valoarea persoa-nei umane, în drepturile egale ale bărbaţilor si femeilor si în egalitatea tuturor naţiunilor mari sau mici ...".Cu aceste arme a trecut frontiera în noaptea de 2 nov 1948, zi în care în Satele Unite ale Americii aveau loc alegeri prezidenţiale. Dar în Iu-goslavia au fost primiţi cu prover-bul unui ţăran român din Banatul sârbesc : "Ati fugit de dracu şi ati dat peste tată-său." Sălbăticiile din Iugoslavia sunt descrise pe larg în mărturia -Testamentul din morgă-Pentru că n'a acceptat umilinţa, soar-ta lui Remus Radina a fost identică cu a sute de alţi români, care după schingiuiri s'au pomenit aruncaţi de unde plecaseră, unde alte torturi i-au aşteptat. Remus Radina, după proces si condamnare la 5 ani pentru tre-cerea frontierei, a ajuns în catacom-bele de la Jilava si apoi în lagărele de exterminare de la "Canalul morţii", trecând prin Peninsula, Poarta Albă si Galeş. Peste tot s'a împotrivit muncii forţate, a luat apărarea celor istoviţi şi loviţi, a cerut respectarea demnităţii umane în condiţiile de detenţie ce urmăreau exterminarea deţinuţilor politici. A făcut nenumărate greve ale foamei combinate cu ale setei de multe ori, ajungând până la 26 de zile. A reuşit de 5 ori să aducă procurorul în temniţă si să-i arate condiţiile de exterminare la fata locului, mergând până acolo încât să ceară să se pună cruci pe mormintele celor morţi si eliberarea celor arestaţi si necondamnaţi, ajunşi adevărate epave umane. Niciodată nu a cerut nimic pentru el. Luni de zile a stat în lanţuri. Aceste torturi îndurate au ajuns la cunoştiinţa tării prin emisiunile de radio "Europa liberă".S'a eliberat prima dată de la Oradea Mare pe 29-08-1954 si va conti-nua lupta pentru eliberarea tuturor deţinuţilor. A încercat să organizeze o manifestaţie la Bucureşti pe data de 10 dec 1956 -Ziua Drepturilor Omului-, dar izbucnirea revoluţiei din Ungaria îl aduce pe Remus Radina în Capitală unde întocmeşte un manifest prin care cere eliber-area deţinuţilor politici români şi retragerea trupelor sovietice din Un-garia, semnat : COMITETUL DE ELIBERARE NAŢIONALĂ". Şi cum cuvântul dat de Radina este cu-vânt "sfânt", a pregătit pe 10 dec 1956 un Memoriu adresat ONU, prin care cerea : 1) Eliberarea deţinuţilor politici din România ; 2) Alegeri li-bere în toate ţările lumii, sub control internaţional ; 3) Retragerea trupelor sovietice din Ungaria. A fost însoţit numai de Ticu Dumitrescu până la Ambasada americană, unde a intrat şi înmânat memoriul. După aceea a scăpat cu greutate de sub urmărire.

La câteva zile a luat hotărârea de a încerca o nouă plecare spre Apus, fără a se mai preda autorităţilor sârbeşti. Ne-am despărţit la "kilometrul zero". Era înarmat cu o busolă şi un cleşte de cuie, pentru a tăia eventualele reţele de sârmă. Avea gânduri mari pentru ţară. A reuşit să treacă fron-tiera singur, noaptea, prin mlaştini, păduri, munţi şi reţele de sârmă, dar o iudă din Banatul sârbesc 1-a vân-dut UDB-ei (Securitatea sârbească), care l-a extrădat în ziua de Crăciun 1956. A fost încarcerat la Securi-tatea din Timişoara, unde a intrat în conflict cu anchetatorul, care refuza să includă în declaraţia lui Radina acuzaţiile aduse de acesta regimului comunist. Cum Radina a refuzat cu îndârjire să semneze declaraţia, a fost adus procurorul, care a admis să fie depus un memoriu care să fie anexat declaraţiei. Acest memoriu a fost scris din memorie, pe data de 13 febr 1957, într-o nouă perioadă de tero-are după revoluţia din Ungaria. El conţinea 6 pagini şi a fost recuperat din arhivele Tribunalului Timişoara. Vom cita începutul şi sfârşitul memoriului : "Voi face la început o scurtă profesiune de credinţă. Nu am făcut parte din nici un partid sau asociaţie politică, dar am simpatizat şi voi simpatiza toate acele partide democratice care se vor supune votu-lui poporului român şi care vor avea ca scop să asigure fericirea omului. Declar că am adoptat ca maximă esenţială a vieţii mele un citat din Thomas Jefferson : "Am jurat, în faţa altarului lui Dumnezeu, duşmănie veşnică oricărui fel de tiranie asupra spiritului oamenilor". După cum afirmă Nicolae Bălcescu, "istoria omenirii reprezintă lupta continuă a dreptului împotriva tiraniei". Cred în libertatea popoarelor (dreptul la autonomie şi independenţă) şi în libertatea indivizilor şi consider, ca Thomas Carlyle, că "libertatea este singurul ţel spre care tind, conştient sau nu, toate luptele, trudele şi suferinţele omului pe pământ". (...) Voi apăra toată viaţa cauza sfântă a libertăţii şi sunt ferm convins, iar viitorul apropiat va confirma cu siguranţă aceasta, că atâta timp cât libertatea nu va fi respectată, nu se va ajunge la o pace adevărată în lume. Acest adevăr îl exprimă astfel preşedintele Eisenhower : "Noi am afirmat la Geneva şi o vom afirma şi de acum înainte că nu poate exista o pace adevărată, dacă această pace însemnează adoptarea unui "sta-tus quo" care după părerea noastră implică nedreptate pentru multe ţări, represiuni împotriva oamenilor pe scară gigantică şi are ca urmare paral-izarea prin frică a eforturilor con-structive în multe domenii". Cred în Charta Naţiunilor Unite, din 26 iunie 1945, pe care o consider prima Constituţie a omenirii şi cel mai im-portant eveniment de la naşterea lui Isus Cristos. Cred în Declaraţia de independenţă americană din 4 iulie 1776, care conţine cea mai perfectă expunere a principiilor democraţiei : "Noi considerăm aceste adevăruri ca fiind evidente de la sine şi anume că toţi oamenii au fost creaţi egali, că ei au fost înzestraţi de Creator cu anu-mite drepturi inalienabile, între care se află dreptul la viaţă, la libertate şi aspiraţia la fericire. Că pentru asigu-rarea acestor drepturi s-au instituit

guverne din oameni, a căror legitimă putere derivă din consimţământul celor guvernaţi. Că ori de câte ori vreo formă de guvernământ se va abate, de la aceste principii, poporul are dreptul de a o schimba sau de a o suprima, instituind un nou gu-vern bazat pe aceste principii şi or-ganizându-i puterile în felul cel mai potrivit, pentru a înfăptui siguranţa şi fericirea tuturor". Se afirmă că am trecut "fraudulos" frontiera. Gu-vernul actual vede paiul din ochiul meu, dar nu vede bârna din ochiul său. El uită ceea ce poporul român nu uită : că s-a instaurat în mod fraudulos la conducere, falsificând pe faţă rezultatul alegerilor din 19 nov 1946, iar de atunci răpind poporului român dreptul de a-şi hotărî singur forma de guvernământ şi sistemul economic. In lumina acestui simplu dar crud adevăr este evident pentru oricine că legile actuale din RPR nu au valoare morală suficientă, pentru a fi respectate. Preşedintele Eisen-hower cheamă pe toţi "Să repare nedreptăţile şi să respecte drepturile omului." (ss) Remus Radina, 13 feb-ruarie 1957.

În faţa acestui memoriu, ancheta-torul penal, lt Ardeleanu Nicolae de la Securitatea din Timişoara, a alcătuit "Concluziile de învinuire nr. 690 din 02-03-1957", cerând pornirea procesului penal, motivând : "Din cuprinsul memoriului făcut de învinuitul Radina Remus rezultă o serie de manifestări cu caracter duşmănos şi tendenţios împotriva Orânduirii de Stat democrat popu-lar din RPR, şi anume : că actualul Guvern din RPR nu respectă "drep-turile omului", prevăzute în Charta Naţiunilor Unite, afirmând că actua-lul regim din RPR nu i-a dat "dreptul la viaţă, dreptul la învăţătură, dreptul la libera alegere a muncii, dreptul la vot, dreptul de a pleca şi de a veni în ţară". Şi încheie cu paragraful ul-tim, din care reiese că guvernul "nu vede bârna din ochiul lui" şi că "este evident pentru oricine că legile ac-tuale din RPR nu au valoare morală suficientă, pentru a fi respectate".

Remus Radina a fost condam-nat la 10 ani de Tribunalul Militar Timişoara, prin procesul ce a avut loc pe 12-03-1957, şi trimis prin Jilava la închisoarea Gherla, unde a ajuns în plin regim de teroare. Era nor-mal ca împotriva terorii dezlănţuite de Petre Goiciu şi călăii lui, Remus Radina să protesteze şi să fie schin-giuit şi izolat. Din arhiva închisorii Gherla s-au putut obţine câteva piese ale dosarului lui. În declaraţia semnată pe 1 iunie 1958 se spune că "în urma venirii dlui Procuror şi în urma afirmaţiei că sunt scos din izolare, încetez greva foamei începută pe 25 mai 1958, ca protest împotriva abuzurilor săvârşite de unele cadre din administraţia acestui Penitenciar, abuzuri ce încalcă drepturile funda-mentale ale omului (în special drep-tul la viaţă) şi demnitatea şi valoarea persoanei umane. În cazul când se va continua cu aceste abuzuri şi cu un-ele metode de exterminare inadmisi-bile în secolul al XX-lea, voi reîncepe o nouă grevă, ferm hotărât să mor sau să provoc o anchetă din partea organelor conducătoare ale acestei ţări ...". Dar cum în închisoarea lui Goiciu teroarea nu înceta, găsim tot la dosar o "Caracterizare" a lt. maj.

Istrate Constantin, care precizează : "în ziua de 7 iunie 1959, orele 16.30, deţinutul contrarevoluţionar Radina Remus ... a pus la cale o revoltă la camera 59, unde se găsesc toţi deţinuţii C.R. care la data de 14-06-1958 au făcut revoltă în penitenciar. Cele puse la cale de acest element foarte înrăit au fost pârâte datorită şefului de secţie şi ASC, care au luat măsuri urgente şi energice. Deţinutul a fost pedepsit cu 21 zile de izolare".

Nici o piedică nu a putut să-l oprească să înfrunte pe cei mai fioroşi criminali pe care i-a avut regimul şi i-a folosit în lupta de exterminare împotriva deţinuţilor politici, şi pe care-i avertiza : "Menţionez că oricine distruge viaţa omului se face vinovat, atât în faţa dreptului internaţional, cât si a legilor naţionale, de "crimă împotriva umanităţii". Aceasta de-clar, susţin şi semnez, deţinut Radina Remus".

Eliberat în 1960 cu primul lot de mari invalizi supravieţuitori ai regimului de exterminare comunist, Remus Radina a fost internat încă 4 ani în spitalele din Bucureşti, în-cercând să i se stabilizeze bolile. Reuşeşte în 1978 să ajungă în Franţa pentru consult medical, dar mai ales ca "să arunce o rază de lumină asu-pra uneia dintre cele mai întunecate perioade din istoria României, pent-ru ca generaţiile viitoare să vadă ce se poate întâmpla când o ţară îşi pierde independenţa". Aşa a luat naştere Testamentul din morgă, o mărturie pe care o prefaţează Eugen Ionescu, care afirmă : "Remus Radina, unul dintre eroii sau sfinţii epocii noastre. Un martir voluntar, care nu renunţă nici la credinţa sa, nici la ceea ce îi dictează conştiinţa .... Mă înclin înaintea curajului lui Remus Radina şi-l invidiez de a fi îndrăznit totul."

Alocutiunea dlui Alexandru HER-LEA* la inmormantarea dui Remus RADINA

Intristata asistenta,Ne aflam aici pentru a aduce un

ultim omagiu ofiterului armatei re-gale romane Remus Radina. Prezenti suntem putini, in realitate insa sun-tem mii pentru ca alaturi de noi se gasesc toti cei care cunosc atitudinile si luarile de pozitie, comportamen-tul si actiunile celui a carui viata n-a cunoscut nici o abatere de la morala crestina.

Pentru Remus Radina valorile si principiile morale nu erau concepte abstracte, ci realitatea vie a angaja-mentelor sale. Cu o abnegatie fara limite, el a luptat contra tuturor totalitarismelor, pentru apararea drepturilor omului si afirmarea dem-nitatii nationale. Servirea acestor ide-aluri, asezate mai presus decat oricare alt considerent, era parte integranta a fiintei sale si Remus Radina si-a inchinat lor toata viata. Inzestrat cu o forta interioara iesita din comun, el a inteles sa traiasca o viata de adevarat mucenic, de luptator neinfricat.

L-am cunoscut la Bucuresti, in 1979, la moartea tatalui meu, la care venise sa-si ia un ultim ramas bun si in deceniile urmatoare ne-am intalnit la Paris, adesea in contextul diferitelor actiuni ale emigratiei ro-manesti.

CONTINUARE IN NUMARUL URMATOR

MIORIŢA USA IULIE 2012 RECLAME 7

Los Angeles . . . . . . . . . . . . San Francisco . . . . . . . . . . .New York . . . . . . . . . . . . . . Atlanta . . . . . . . . . . . . . . . .

Miami . . . . . . . . . . . . . . . . . .Chicago . . . . . . . . . . . . . . . . Houston . . . . . . . . . . . . . . . . Sacramento . . . . . . . . . . . . .

$594$594$439$565

$499$505$505$550

Asistenta 24/7 la: +1 818 907 9800 (engleza, romana, rusa si germana)@perfect-tour.com

www.perfect-tour.com

BILETE DE AVION LA BUCURESTI

SUNATI PENTRU OFERTA SPECIALA A ZILEI!

Sunati pentru bilete de avion la Cluj, Sibiu, Timisoara, Chisinau si pentru tarife speciale catre toate aeroporturile lumii! Tarifele sunt roundtrip, in limita disponibilitatii si nu includ taxele de aeroport, de combustibil si de bagaj.

EVENIMENTE SPORTIVE SI CULTURALEOlimpiada de la Londra • Tenis la Roland Garros si Wimbledon

CROAZIERE PE MAREA MEDITERANA SAU PE DUNAREDin minunile naturii – Delta Dunarii • Izvoare de sanatate si tinerete

EXPERIENTE EUROPENE DE NEUITAT

PELERINAJE RELIGIOASE IN ISRAELNOU!

Tururi culturale si educationale • Europa vazuta din Orient – Express

EUROPA PE UN BUGET DE PENSIONAR • VACANTE EXOTICE ORIUNDE IN LUME

RAMANETI ALATURI DE NOI PENTRU A BENEFICIADE CELE MAI BUNE OFERTE PENTRU:

Mobil: +1 818 726 5151

Din România, la tinemyGlobetV îţi aduce programele îndrăgite

Cu 16 canale premium, printre care şi Pro TV Internaţional, Antena, Realitatea TV, Prima TV şi Kanal D, poţi viziona cât mai mult din ceea ce vrei, când vrei. Cel mai bun mod de a experimenta România, oricând, oriunde.

• Set top box portabil   • Fără antenă satelit   • Plug & Play   • Funcţii DVR ce includ posibilitatea de a înregistra sau derula   • Capabil Wifi  • Servicii de asistenţă pentru clienţi şi tehnică furnizate

Vizitează SeemyGlobetV.com1-888-212-9621

facebook.com/MyGlobeTV @MyGlobeTV

Serviciul este subiectul Termenilor şi Condiţiilor. Se pot aplica restricţii. GlobeCast îşi rezervă dreptul de a schimba, upgrada sau modifica în orice moment hardware-ul, criptarea sau preţurile, programele şi pachetele. Lista vânzătorilor şi distribuitorilor disponibilă pe site-ul MyGlobeTV şi are valoare de referinţă şi nu sunt destinate că extensii GlobeCast. GlobeCast nu acceptă nicio răspundere pentru comercianţii cu amănuntul sau distribuitori listaţi pe site-ul MyGlobeTV. Vizitaţi www.MyGlobeTV.com pentru lista completă a termenilor şi a condiţiilor.©GlobeCast 2012

CALEIDOSCOP IULIE 2012 MIORIŢA USA 10

Una dintre femeile importante nu doar celor apropiaţi, a fost soţia po-etului Octavian Goga, Veturia.

De reţinut poate, că fiecare dintre cei doi era la a doua căsătorie.

Prima dragoste a poetului, despre care aflăm dintr-un dosar epistolar întocmit de universitarul sibian Ilie Gutan, ar fi fost Aurelia Rusu, o tânără de 18 ani, elevă la Seminarul pedagogic din Blaj, dezmierdată bla-jin prin formula „gingaşa surioară“. O altă iubire, Adelina Olteanu-Maior, constituie şi ea un moment de referinţă în evoluţia sentimentală a scriitorului – condamnat, parcă, la eterna repetiţie în materie de amoru-ri pierdute.

Poetul a trăit o dragoste fulminantă, arzătoare până la uita-rea de sine cu Hortensia Cosma, fiica unui român bogat din Ardeal, directorul Băncii Albina. Ea i-a fost prima soţie vreme de 14 ani, dar răşinărenii din satul natal aveau s-o considere mereu adevărata soţie a domnului Goga, care prin blindeţea şi felul ei de a fi, se apropiase pen-tru totdeauna şi de inima mamei poetului, învăţătoarea Aurelia Bratu (Bratu - înainte de căsătoria cu Iosif Goga, tatăl poetului care iniţial era învăţător, fiind mai apoi numit preot în Răşinari). Era o femeie de o frumuseţe diafană, cu o mare nobleţe sufletească, şi pentru că după ce se despărţise de Goga, se interesa în continuare de el. Avea o frumuseţe clasică, şi avea talentul unei soprane lirice de coloratură. Cântase în con-certe publice; întâmplare sau nu, de câteva ori cântase piese de muzică cultă în duet cu Veturia.

Povestea de dragoste dintre Ve-turia şi Octavian Goga este şi acum controversată şi plină de întrebări, generând păreri contrarii. Cei doi se cunoşteau, erau chiar prieteni încă din copilărie. Amândoi erau din neam de protopopi, amândoi şi-au făcut studiile liceale la Sibiu. Relaţia dintre ei s-a înfiripat când erau căsătoriţi, ea cu Lazăr Triteanu, care a devenit apoi episcop de Roman, el cu mai sus pomenita Hortensia Cosma.

Veturia era fiica preotului Zeve-dei (Zacheiu) Mureşan din Sebeş, care, în afară de cântările bisericeşti,

preţuia şi cultiva cântările mirene. Apropierea de muzică a transmis-o şi celor trei copii care cântau la in-strumente diferite. La pian cânta băiatul cel mai mare – Octavian, la vioară Veturia, iar băiatul cel mai mic (Pompiliu – pare-se cel mai înzestrat), cânta la instrumentele de percuţie, la cele de suflat sau cu coarde.

Viaţa culturală era bogată în Ar-deal. În 1903, la Sibiu, a debutat Veturia (încă Mureşan), cu piesa Răsunetul de la Crişana de Ion Vidu. În scurt timp avea să devină ,,priv-ighetoarea Ardealului, impunându-se în viaţa muzicală a Transilvaniei, ajutată de o voce şi o forţă cum nu-ţi venea să crezi - scriau cronicarii vremii - privindu-i silueta destul de plăpândă. Ecouri laudative, aşadar, într-un oraş (Hermannstadt) domi-nat de muzicieni notorii, G. Dima, Hermann Heinrich, Augustin Be-nea, Iulius Schoffer, Viktor von Heldenburg etc., sau de solişti vocali precum Lucia Cosma, Delia Olariu, Elena Cuntan, Ştefan Marcus. De altfel Reuniunea Română de Muzică şi Cântări, orchestra şi cor, director fiind Artur Stubbe (din Germania), iar dirijor, Alfred Novak, devenise, alături de formaţiile comunităţii ger-mane, notorie în oraş şi împrejurimi.

În martie 1909, când Societatea Studenţească ,,Petru Maior’’ din Budapesta organizase un spectacol extraordinar, având-o ca solistă pe Veturia, concertul a fost un triumf pentru ea, cu ecouri în presa vremii. Tot în 1909, Octavian Goga, aflat în Italia, a întâlnit-o pe Veturia care avea să devină pentru el ,,duduca mea’’. Recunoaşterea pe plan naţional a calităţilor ei de artistă a apreciat-o şi Regele Carol I care a decorat-o cu Medalia Bene Merenti, cl. I pentru Artă şi Cultură, acordându-i şi tit-lul de Interpreta de Cameră a Coro-anei. A urmat marele concert de la Ateneu, din 28 decembrie 1909, când, acompaniată la pian de George Enescu şi Th. Fucs, a interpretat cân-tece de Tiberiu Brediceanu şi piese din Bach, Dvorak, Strauss. Sucesele curgeau unul după altul. La con-certul din 1912 a fost acompaniată la pian de George Enescu şi Cella Delavrancea, interpretând roluri din Cavalleria rusticană de Mascani, Se-

cretul Susanei de E. Wolff.A mai concertat in Bucureşti, Sibiu, în Braşov - la Biserica Neagră.

După căsătoria cu Octavian Goga în 1921 nu renunţă la cariera în muzică, fiind remarcată şi peste hotare. Veturia a cântat de două ori la Opera Regală din Berlin, inter-pretând rolul Elisabetei în Tannhäus-er de Wagner şi în Flautul fermecat de Mozart. Îl cunoscuse pe Sigfried Wagner, fiul Cosimei Wagner - fiica lui Franz Liszt şi văduva lui Richard Wagner - in 1913, la Bucureşti. A păstrat legăturile cu familia Wagner, şi peste 54 ani o primea la Ciucea pe Winfried Wagner, soţia lui Siegfried. La Bayreuth, Veturia a cântat în te-tralogia lui Richard Wagner, Inelul Nibelungilor, Amurgul zeilor, Parsi-fal şi Tristan şi Isolda.

Prezenţa ei de spirit a salvat pres-tigiul teatrului din Bayreuth, când una dintre Walkirii -nefiind în formă - era să compromită concer-tul. Sesizându-i indispoziţia, Vetu-ria a intervenit intrându-şi în rol. Recunoscător, dirijorul Athur Nikin-ski i-a sărutat mâna la sfârştul spec-tacolului, mulţumindu-i în felul lui.

Prin intermediul lui George En-escu a cântat Schuman şi Schubert în salonul muzical al reginei Elisa-beta – poeta Carmen Sylva, la caste-lul Peleş. A cântat prea frumos, fiind invitată apoi la o recepţie la palat. A devenit Doamna de Onoare a Regi-nei Elisabeta, care o preţuia şi pentru cunoaşterea limbii germane.

Ar fi trebuit să aibă un lung turneu în America, dar începutul războiului a întunecat nu doar cerul, dar a zădărnicit toate planurile, mai ales cele culturale, iar viaţa Veturiei va un alt curs, de multe ori extrem de periculos.

De menţionat că după căsătoria cu Veturia, Octavian Goga s-a afir-mat pregnant pe scena politică românească, primind chiar câteva funcţii ministeriale. Ea, prin relaţiile sale extrem de influente în ţară şi peste hotare, l-a ajutat pe poetul-pol-itician să-şi materializeze aspiraţiile de parvenire politică. Însă în timp, iubirea frenetică de la început s-a metamorfozat într-o relaţie conjugală de o formalitate dureroasă, plină de tensiuni şi frenetice vinovăţii, dar şi de secrete, cei doi trăind tot restul

vieţii din amintirea tulburătorului sentiment care-i unise.

După dispariţia poetului în 1938, Veturia se vedea la o răscruce de drumuri, şi pentru că Goga, după căsătorie, îi interzisese orice apariţie în public, orice concert. Dar carac-terul puternic, ambiţia şi dorinţa de a răzbi, relaţiile pe care şi le făcuse în timp, au ajutat-o să iasă (într-un fel) la liman. A devenit repede o prezenţă frecventă în anturajul şi casa lui Ion Antonescu, a cărui soţie - doamna mareşal Maria Antonescu, i-a devenit prietenă intimă. L-ar fi însoţit pe dic-tator în timpul deplasărilor în Ger-mania, chiar la cartierul lui Hitler, în calitate de translator, fiindcă însăşi regina Elisabeta o apreciase pentru cunoaşterea la perfecţie a limbii ger-mane.

Probabil, dorinţa de a ieşi cum-va în faţă, dar şi relaţiile şi buna cunoaştere a unor limbi străine, au determinat-o să desfăşoare o intensă şi susţinută activitate de spionaj, fi-ind comparată uneori cu Mata Hari. Această activitate a fost consacrată doar intesului naţional, cu acor-dul şi spijinul tacit al puterii de la Bucureşti. Dar, strănepotul lui Goga - Mircea Goga, o considera cu mai multe feţe, fiindcă ea, femeia celebră, malefică, fatală, ar fi acţionat şi pen-tru serviciile occidentale, apoi pentru K.G.B., astfel justificându-se ajun-gerea numelui ei pe lista criminalilor de război, arestarea şi implicarea în procesul lui Ion Antonescu, dar până la urmă şi scoaterea ei de pe liste şi din proces, de către puterea instalată la Bucureşti după 23 august 1944. Însă, în 1946 a fost condamnată de Tribunalul Poporului şi obligată să aibă "domiciliul forţat" la Ciu-cea până în 1957. I se impusese şi prezentarea periodică la postul de miliţie, pentru a demonstra că ple-case din localitate.

Sunt controverse şi asupra cauzei morţii poetului Octavian Goga, în 1938 la doar 57 de ani. Dan Brudaşcu crede că "Goga a fost ucis din cauză că devenise indezirabil şi periculos pentru intenţiile dictato-riale ale lui Carol al II-lea căruia îi era teamă de fostul său premier, iar asasinarealui a fost realizată prin in-termediul agenţiiMihail Moruzov.’’ După alţii, există foate multe acuzaţii în ceea ce o priveşte pe Veturia.

Chiar în anul morţii lui Octavian Goga, când încă se mai putea plimba

prin grădina castelului de la Ciucea, poate prevestindu-şi sfârşitul apro-piat, a hotarât împreună cu soţia sa să-si doarmă somnul de veci acolo.

Castelul, acum muzeu memo-rial, fusese cumpărăt de Octavian Goga în 1920 de la văduva fostului său prieten, poetul maghiar Ady En-dre, deşi era într-o avansată stare de degradare, deşi Veturia nu prea era de acord. Cu timpul, s-au obişnuit acolo, au refăcut casa, îmbogăţind-o cu valori artistice, opere de artă - mai ales grafică, obiecte decorative ale timpului aduse din periplul poetului prin Europa, fotografii si inscrisuri valoroase. Biblioteca de acolo era unică în felul ei, cu cele 100.000 volume.

Până la cei 96 de ani pe care i-a împlinit acolo Castelana sau Vestala de la Ciucea, s-a îngrijit de casă, fi-ind o femeie riguroasă, pretenţioasă, chiar dificilă după unii, care nu se mulţumea cu jumătăţi de măsură, nu tolera minciuna sau hoţia, de aceea era incomodă pentru lucrătorii care s-au perindat pentru diverse lucrări. La 76 de ani, planta ea însăşi cartofi în grădină.

A hotărât construirea unui mauso-leu impozant pentru fostul ei soţ, ale cărui rămăşiţe au fost mutate acolo abia în 1958. Monumentul este or-namentat cu marmură şi mozaic de Murano adus din Italia, iar la plac-are a contribuit şi ea. După cum nici familiile, nici clevetirile societăţii din timpul vieţii nu i-au despărţit, au rămas preună şi după moarte, în ,,mausoleul iubirii’’ pe al cărui fron-ton încă mai poate fi citit epitaful: "Jur-împrejur e largul care cântă,/ E soare-n cer, e sărbătoare sfântă/ şi-n vreme ce mi-a amuşit pământul/ Fiorul păcii-n suflet mi se lasă / Eternităţi îmi flutură veşmântul/ Simt Dumnezeu cum mă primeşte-n casă." Neavând urmaşii direcţi, în 1967 Veturia a donat proprietatea statului, cu drept de folosinţă până la moarte.

Înmormântarea, în 1979, a Ve-turiei a fost sobră şi austeră, fără lumânări, fără pomeni, fără alai, doar muzica a însoţit-o până la mau-soleu, unde a fost aşezată lângă fos-tul ei soţ după 41 de ani de la marea despărţire.

OCTAVIAN GOGA ŞI VETURIA GOGAMIHAI ŞTIRBU

MIORIŢA USA IULIE 2012 INTERVIU11

INTERVIU CU AVOCATA AMERICANĂ, ANCA IACOB Specialist in Criminal Defense, Immigration, Bankruptcy & Chapter Seven

Anca Iacob s-a născut şi a crescut în Bistriţa, iar în prezent locuieşte de opt ani, împreună cu soţul şi fiul ei, care a împlinit de curând un an, în Phoenix, Arizona, unde i s-au stabilit de altfel, şi fratele şi părinţii. A absolvit dreptul, este specialist în Criminal defense, Immigration, Bankruptcy şi Chapter 7 şi a reprezentat sute de cazuri în care inculpaţii se făceau vinovaţi de posesie şi vânzare de droguri sau arme, furturi, frauda ori infracţiuni contra persoa-nei. S-a orientat mai mult spre fam-ily based immigration şi considera că datorită crizei economice, numărul ca-zurilor de backruptcy va creşte în fiec-are lună. Deşi până acum a lucrat mai mult pentru români, intenţionează să îşi diversifice clientela şi cu persoane din alte naţionalităţi. Principiul după care se conduce în munca este ones-titatea, mai ales că în relaţia client-avocat, spune Anca Iacob, nimic nu este mai important decât comunicar-ea, acesta fiind şi unul din motivele, pe lângă imposibilitatea de a dezvolta o relaţie bazată pe încredere, pentru care mai şi refuză unele solicitări. Îşi percepe onorariul în funcţie de com-plexitatea cazului şi recunoştinţa clientului este pentru ea cea mai mare recompensă, cu atât mai mult cu cât profesia pentru care s-a pregătit este o permanentă provocare intelectuală.

Dacă ar fi să schimbe ceva, Anca Iacob declara că şi-ar dori mai puţin stres, însă ce mai contează acest lucru, din moment ce face totul din pasiune, astfel ca satisfacţia pe care o are atunci când câştiga un caz este enormă. După părerea ei, greşeala nu face casă bună cu această profesie, iar atunci când vine vorba să le dea un sfat celor mai tineri în branşa, le recomanda net-working-ul.

Octavian CURPAŞ: Aţi fost un co-pil care de mic avea simţul dreptăţii? Există în trecutul dumneavoastră „pre-universitar” ceva care să indice că aveaţi să vă hotărâţi pentru drept? De ce aţi ales totuşi, dreptul?

Anca IACOB: În cazul meu, cred că simţul dreptăţii s-a dezvoltat din copilărie şi s-a perpetuat de-a lungul timpului. Consider că întotdeauna am „simţit” că vreau să mă dedic aces-tei profesii, de aceea toate deciziile pre-universitare pe care le-am luat au pornit de aici. Am ales dreptul tocmai pentru că nu vedeam ce altceva aş fi putut face – nimic nu mă atrăgea mai mult.

Octavian CURPAŞ: În munca dvs. aveţi voie să greşiţi?

Anca IACOB: Cu toţii greşim, a greşi este omeneşte, dar în această me-serie, prudenţa este imperativă.

Octavian CURPAŞ: Sunteţi căsătorită şi dacă da, când şi unde a avut loc acest eveniment? Vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte despre soţul dvs.

Anca IACOB: Da, sunt căsătorită, tot cu un bistriţean, pe care l-am cu-noscut însă, aici. Cosmin şi cu mine am spus „da” pe 31 decembrie, 2004, în Phoenix. După ce şi-a terminat MBA-ul, soţul meu s-a specializat în financial services.

Octavian CURPAŞ: În ce alte oraşe/state aţi mai locuit până să vă stabiliţi în Arizona şi în ce perioadă?

Anca IACOB: Înainte să venim în Arizona, am mai locuit doi ani şi jumătate în Tallahassee, Florida, unde am şi urmat de altfel, dreptul, la Florida State University College of Law.

Octavian CURPAŞ: Unde aţi făcut practica în timpul studiilor şi cu ce viziune asupra viitoarei profe-sii aţi ieşit de pe băncile facultăţii; credeţi că în cazul unui absolvent de drept, notele obţinute pe parcur-sul anilor de studii reflectă în mod

clar tipul de activitate pe care o va desfăşura ca avocat?

Anca IACOB: Pe perioada stu-diilor am lucrat pentru mai multe organizaţii non-profit care ofereau ser-vicii celor mai puţin privilegiaţi. Ori-cum, la absolvire nu ştiam încă spre ce mă voi îndrepta în carieră, ci doar ca pasul următor era să trec examenul de barou în Arizona, iar apoi să îmi caut un post. Pentru un proaspăt licenţiat, notele nu reflectă sub nici o formă opţiunea pe care o va face ca viitor avocat, întrucât aceasta depinde de o mulţime de alţi factori.

Octavian CURPAŞ: În ce ramură v-aţi specializat?

Anca IACOB: Imediat după ce am terminat studiile, am lucrat ca avocat din oficiu pentru Maricopa County – criminal defense.

Octavian CURPAŞ: De ce aţi de-cis să vă specializaţi în criminal de-fense şi care sunt cele mai frecvente cazuri pe care le reprezentaţi?

Anca IACOB: În ceea ce mă priveşte, se poate spune că am ajuns să mă specializez în „Criminal defense" mai mult printr-un joc al soartei. De când am început să profesez şi până acum, am reprezentat sute de persoane aflate în diferite situaţii – ar fi multe de enumerat, dar printre altele, aş aminti posesie şi vânzare de droguri sau arme, furturi, fraudă, infracţiuni contra per-soanei, etc.

Octavian CURPAŞ: Cum este să aperi inculpatul şi de ce credeţi că unui inculpat este mai bine să i se aplice pedeapsa minimă şi nu cea maximă, în cazul în care se dovedeşte că este vinovat?

Anca IACOB: Răspunsul nu este unul concret – depinde de situaţie. Uneori, ai cazuri foarte bune, în sen-sul că dovezile nu suporta acuzaţiile şi deci, poţi face foarte multe pentru client. Alteori însă, cazurile sunt mai dificile şi avocatul apărării are dato-ria să obţină cel mai bun rezultat, în funcţie de dovezile existente. Referi-tor la cea de a doua întrebare, trebuie să ştiţi că nu toţi inculpaţii merita o pedeapsă minimă. Câteodată, în ca-zul recidiviştilor, unde acuzaţiile au fost deja dovedite, este potrivită o pedeapsă mai aspră, însă nu trebuie neglijate nici diferitele aspecte ce ţin de situaţia inculpatului, cum ar fi cele socio-economice, intelectuale, psiho-logice, etc. Foarte mulţi dintre aceştia prezintă circumstanţe atenuante care în ansamblu, sunt cea mai bună explicaţie pentru comportamentul lor deviant. Iată de ce, din când în când, măsură care se impune nu este pede-aspa, ci mai degrabă rezolvarea acestor probleme.

Octavian CURPAŞ: Cum este să rămâi singur în apărarea celui vino-vat?

Anca IACOB: Aşa cum am mai amintit, depinde de situaţie. Dacă ajungi să câştigi, satisfacţia este enormă. Alteori, deşi suntem datori să facem tot ce putem pentru client, nimeni şi nimic nu ne ajută, pentru că practic, toate dovezile sunt împotrivă.

Octavian CURPAŞ: Ce ne puteţi spune despre activitatea dvs. în immigration şi care sunt cele mai frecvente cazuri cu care vă confruntaţi în acest domeniu?

Anca IACOB: Mi-am concentrat atenţia mai mult spre family based immigration, deşi am atins, desigur şi alte aspecte. Din păcate, immigration-ul fiind un subiect foarte dezbătut în ziua de azi, nu există prea multe şanse pentru cei ce vor să rămână le-gal în această ţară. În specialitatea mea, majoritatea cazurilor sunt cele care implică solicitările de rezidenţă permanentă (applications) din partea unuia dintre membri familiei pentru-alt/alţi membru/membri ai familiei.

Octavian CURPAŞ: S-a întâmplat să reprezentaţi vreodată vreun emi-grant care avea ordin de deportare din SUA? Mai există vreo şansă pen

tru asemenea persoane?Anca IACOB: Sigur că am întâlnit

şi astfel de situaţii şi de curând chiar am încheiat un proces de acest gen. Bineînţeles că mai exista unele şanse pentru persoanele ce se încadrează la anumite categorii de emigranţi, iar factorii care influenţează posibilitatea ca astfel de persoane să rămână sau nu în ţara sunt destul de numeroşi.

Octavian CURPAŞ: Am dori să ne spuneţi câteva cuvinte şi despre un alt domeniu în care aveţi special-izare şi anume, despre banckruptcy. Care este procedura în Statele Unite pentru o persoană fizică aflată în incapacitate de plată, în ce măsură poate fi aceasta iertată de datorii, în ce condiţii şi cu ce consecinţe?

Anca IACOB: Datorită schimbării majore din 2005, orice persoană fizică poate să aplice pentru „iertarea” de datorii, însă condiţiile au devenit deja mai multe şi mai stricte. Desigur că datoriile respective pot fi stinse, pen-tru ca să nu uităm că există diferite tipuri de bankruptcy, care se aplică în funcţie de fiecare situaţie în parte. De exemplu, conform Chapter 7, în cazul unei persoane care ajunge la curtea federală şi se califica, este posibilă ier-tarea datoriilor, cu mici excepţii, însă standardele sunt diverse şi utilizarea lor depinde de circumstanţe.

Octavian CURPAŞ: Sunt uşor sau dificil de reprezentat în instanţă asemenea cazuri? Pe măsură ce criză economică avansează, cât de mare devine incidenţa unor astfel de pro-cese? Ce gen de persoane sunt cele care ajung în asemenea situaţii?

Anca IACOB: Încă o dată, nu am un răspuns direct. Exista cazuri grele, unde pot să apară o serie de dificultăţi pe parcurs sau altele, care trec foarte repede şi uşor prin sistem, însă aşa cum vă puteţi imagina, datorită crizei economice, numărul lor va creşte în fiecare lună. Oricum, în această situaţie ajung persoane din toate pa-turile sociale pentru că repet, criză economică din prezent nu ţine cont de nici un fel de bariere sociale.

Octavian CURPAŞ: Puteţi să ne redaţi pe scurt, exeprienţa dvs. de până acum, ca avocat? Cine sunt po-sibilii dvs. clienţi/reclamanţi şi cum îi descoperiţi?

Anca IACOB: Deocamdată, marea majoritate a clienţilor mei sunt ro-mani, însă intenţionez ca pe viitor să îmi diversific clientela, în sensul că aş dori ca persoanele care vor apela la serviciile mele să fie şi din alte naţionalităţi.

Octavian CURPAŞ: Joacă Inter-net-ul vreun rol în acest sens?

Anca IACOB: Desigur, şi încă unul foarte important, datorită faptului că tot mai multe persoane folosesc Inter-net-ul ca pe un instrument cu ajutorul căruia găsesc răspunsuri la întrebările pe care le au, indiferent de natura lor. Un procent destul de semnificativ din cei care mă contactează obţin coordo-natele mele de pe Internet.

Octavian CURPAŞ: Pe ce se bazează în primul rând relaţia pe care o aveţi cu clienţii?

Anca IACOB: Vreau să cred că relaţia mea cu clienţii se bazează pe încredere şi îmi doresc în primul rând, ca toţi cei care mă contactează să de-scopere în mine şi un om cu care să poată să comunice.

Octavian CURPAŞ: Cum vă adunaţi informaţiile pentru cazurile la care lucraţi?

Anca IACOB: Depinde de tipul de informaţii. În general, clienţii ne furnizează informaţii cu caracter per-sonal, însă dacă am nevoie de altfel de date, Internetul este de obicei, o sursă

foarte bună şi desigur, la fel şi cărţile.

Octavian CURPAŞ: Obişnuiţi să refuzaţi anumiţi clienţi sau acceptaţi toate cazurile pentru care sunteţisolicitată?

Anca IACOB: Nu accept toate ca-

zurile, sunt situaţii când o anumită relaţie profesională pur şi simplu nu poate sau nu ar trebui să existe, iar eu încerc să evit asemenea lucruri.

Octavian CURPAŞ: Ce anume înclină balanţa atunci când acceptaţi un caz şi din ce motiv refuzaţi alte cazuri?

Anca IACOB: Ori de câte ori ac-cept un caz, factorul cheie este comu-nicarea între mine şi client, iar dacă pe altele le refuz, de vină sunt fie conflic-tul de interese, fie faptul că eu consider că nu pot să fac nimic în acea situaţie, fie lipsa de comunicare şi imposibili-tatea de a dezvolta o relaţie bazată pe încredere.

Octavian CURPAŞ: Cum colaboraţi cu alţi avocaţi?

Anca IACOB: Depinde de împrejurări. De obicei, colaborez fo-arte bine cu colegii de breaslă, însă atunci când se întâmplă să ne situăm pe poziţii adverse, presiunea situaţiei schimba cursul obişnuit al lucrurilor.

Octavian CURPAŞ: Care este principiul după care vă conduceţi în profesia dvs.?

Anca IACOB: Onestitatea.Octavian CURPAŞ: Aţi întâlnit

oameni ai legii al căror principiu era să nu aibă nici un principiu?

Anca IACOB: Fără îndoială că am întâlnit, astfel de oameni există peste tot, indiferent de profesie sau de statu-tul lor social.

Octavian CURPAŞ: Apelaţi de obicei, la ajutorul tribunalulu, în ca-zurile pe care le aveţi de soluţionat?

Anca IACOB: În general, este de preferat ca soluţionarea unui caz sau a unei situaţii să se facă în afara tribunal-ului, dar acolo unde acest lucru devine imposibil, nu ai încotro şi trebuie să apelezi la o hotărâre judecătorească.

Octavian CURPAŞ: Vi s-a întâm-plat să nu puteţi soluţiona un caz şi să vă trimiteţi clientul la o altă firmă de avocatură?

Anca IACOB: Ca avocat, nu poţi să faci absolut totul şi nici să soluţionezi orice tip de caz. Sunt de părere că trebuie să ne cunoaştem limitele, de aceea dacă un caz nu este de domeniul meu, încerc să îl pun în legătură pe cel care m-a contactat cu un avocat com-petent în domeniu.

Octavian CURPAŞ: Cum vedeţi cazurile de malpraxis în profesia dvs.?

Anca IACOB: Consider că ase-menea situaţii sunt dăunătoare, de aceea ca avocat, trebuie să fii foarte conştiincios şi să tratezi cu seriozitate orice caz.

Octavian CURPAŞ: Cum vă percepeţi onorariul?

Anca IACOB: În general, îmi percep onorariul în funcţie de cât de complex este cazul la care lucrez.

Octavian CURPAŞ: Obişnuiţi să acceptaţi şi cazuri în care clientul nu vă poate achita onorariul cerut?

Anca IACOB: Da, pot să spun că fac foarte multe ore pro bono, ceea ce nu mă deranjează pentru că mă bucur să îi ajut şi pe cei care nu au posibili-tatea materială de a-şi permite un avo-cat.

Octavian CURPAŞ: Care este cea mai mare recompensă în profesia dvs.?

Anca IACOB: Nimic nu se compa-ra în această privinţă cu recunoştinţa clientului, atunci când este mulţumit de rezultatul obţinut.

Octavian CURPAŞ: Sunteţi o avocată scumpă în comparaţie cu alţi avocaţi?

Anca IACOB: Nu, nu consider că onorariile mele ar fi mari. De obicei, sunt rezonabile, cred eu, în comparaţie cu cele practicate de alţi avocaţi.

Octavian CURPAŞ: Consideraţi că fiecare caz este unic şi la fel fiecare delicvent?

Anca IACOB: Sunt convinsă că fiecare caz este unic, la fel şi fiecare delicvent. Fiecare caz este diferit şi trebuie tratat ca atare, de asemenea,

fiecare delicvent are caracteristici de-osebite, care joacă roluri diverse, ce trebuie scoase în evidenţă la momen-tul potrivit.

Octavian CURPAŞ: Sunteţi de părere că delicvenţii au, ca orice om de altfel, şi părţi bune, care din păcate, nu au fost suficient lucrate?

Anca IACOB: Cu toţii avem însuşiri bune şi rele – însă din păcate, majoritatea delicvenţilor au o experienţă de viaţă nu tocmai propice unei existenţe liniştite, care să urmeze un anumit curs, în funcţie de o serie de reguli şi norme.

Octavian CURPAŞ: Ce anume vi se pare cel mai periculos în profesia dvs.?

Anca IACOB: Nimic nu mi se pare mai periculos în această profesie decât greşeală.

Octavian CURPAŞ: André Mal-raux spunea că adevărul despre un om constă în principal, în ceea ce respectivul trece sub tăcere. Se probează această afirmaţie în practică juridică?

Anca IACOB: Poate că da, poate că nu. Ca avocaţi ai apărării nu ştim în ce măsură clienţii noştri ne ascund sau nu ceva, iar dacă fac acest lucru, este mai bine să nu ştim.

Octavian CURPAŞ: Se practică discriminarea în profesia dvs.?

Anca IACOB: Nu ştiu.Octavian CURPAŞ: Este nece-

sar ca tu, ca om al legii să fi suferit mai întâi, ca să îi poţi înţelege pe cei care devin victime sau cazurile de violenţă?

Anca IACOB: Mi-aţi pus o între-bare interesantă. După părerea mea, trebuie să dispui măcar de capacitatea de a te transpune într-o asemenea situaţie, dacă vrei să înţelegi anumite aspecte şi nuanţe ale unui caz.

Octavian CURPAŞ: Vă dezgustă delicvenţii sau dictatorii?

Anca IACOB: Vă daţi seama că am reprezentat foarte mulţi delicvenţi şi nu aş fi putut face acest lucru dacă m-ar fi dezgustat. În schimb, cu dicta-torii este o altă poveste...

Octavian CURPAŞ: Dacă aţi fi fost chemată să îl apăraţi să spu-nem, pe Hitler, aţi fi acceptat provo-carea? V-aţi dori să reprezentanţi în instanţă o vedetă, să zicem, pe Brit-ney Spears?

Anca IACOB: Nu, nu cred că l-aş fi apărat pe Hitler, iar în privinţa lui Britney Spears trebuie să recunosc că nu am neapărat o dorinţă de genul acesta.

Octavian CURPAŞ: Există oame-ni în tagma dvs. cu care nu aţi dori să aveţi de-a face?

Anca IACOB: Sunt de părere că sunt oameni şi oameni în fiecare tagmă... Cu unii comunici într-un fel, cu alţii într-altul.

Octavian CURPAŞ: Este posibil să vă raportaţi la profesia dvs. ca la o permanentă provocare intelectuală?

Anca IACOB: Da, profesia pe care o practic este într-adevăr o permanentă provocare intelectuală, în special pen-tru că mereu apar lucruri şi situaţii noi, cu care nu ai mai avut ocazia să te confrunţi.

Octavian CURPAŞ: Ca avocat cu experienţă, ce recomandare le-aţi face celor care abia acum se apucă de treabă, în această branşă?

Anca IACOB: Cred că networking-ul este vital. Fără doar şi poate...

Octavian CURPAŞ: Ce v-aţi dori să schimbaţi în munca pe care o faceţi ?

Anca IACOB: Mi-aş dori mai puţin stres...

Octavian CURPAŞ: Care a fost cel mai bun sfat pe care l-aţi primit în profesia dvs. şi cum l-aţi aplicat?

Anca IACOB: Cel pe care l-am dat şi eu, mai sus... Din păcate, nu am în-ceput să-l aplic decât mai târziu.

OCTAVIAN CURPAŞ

CULTURA IULIE 2012 MIORIŢA USA 12

The music is throbbing an infec-tious Latin-American beat, the sweat is pouring as the crowd, moving as one, shimmies and shakes, weaves and waves, and big smiles could be seen on everybody’s face! It could be Havana, it could be the taping of a Beyonce video but, in fact, it’s the LA Fitness in Buford, Goergia. The class is ZUMBA, the fitness dance craze that has taken not just America but the whole world by storm gain-ing thousands of fans daily.

Zumba is currently the hottest fitness trend with an estimated 12 million devotees around the globe in more than 125 countries, proof of its international appeal is that it reached even my homeland, Roma-nia! The founder Alberto "Beto" Perez launched the technique in his native Colombia in 1986, and its success grew after he moved to Mi-ami, where Zumba’s bid for world domination began!!

Zumba, which is Spanish slang for "buzz like a bee", uses salsa, merengue, cumbia and Reggaeton rhythms mixed up with a bit of hip-hop, belly dancing, house mu-sic, African and Bollywood chore-ography. Zumba it’s a cardio-based workout which also helps tone and sculpt the body, a great way to lose weight, increase strength and co-ordination, and to foster self-esteem and sheer happiness. That is why so many people love it, and after taking

just one class become addicted to it! My two favorite Zumba instructors, Kat Jacobs and Dominique Elam, were kind enough to answer my questions in regards to Zumba, and I hope that their answers will give you, the reader, one more reason to give Zumba a try!

Mara Circiu: How did you dis-cover Zumba?

Kat Jacobs: I came across a Zum-ba class with an awesome instructor named Nina Idol. I loved it so much I knew I wanted to be an instructor right away! I went to Miami, and got my certification with Beto, the cre-ator of Zumba fitness on a Thursday, and started teaching my first class on a Monday! The best decision of my life!

Dominique Elam: I took my first class with Mary "Kat" Jacobs in 2010, and was hooked from that point.

Mara Circiu: What does Zumba mean to you? If you were to describe Zumba in three words, what would they be?

Kat Jacobs: Zumba does the body good! When I see my students smil-ing, having fun and sharing their tes-timonies with me about how much I have changed their lives because of coming to my class; it's an awesome feeling that puts a smile on my heart. Just hearing those great things from people allows me to be a better in-structor, and work harder to keep my class fun and happy! Zumba is FUN, FUN, FUN!

Dominique Elam: Zumba is fun, fun, fun!!!

Mara Circiu: Who are your stu-dents? Where do you teach? Is this your full time job?

Kat Jacobs: I have students from Gold's Gym in Suwanee/Sugar Hill and LA Fitness in Buford. Zumba is my full time job but I don't ever consider Zumba as a job!! For me, it’s more like a hobby, and I love doing it. If I'm not instructing, I'm some-where taking a Zumba class.

Dominique Elam: My classes include a diverse group of people: men, women, all races, and extreme Zumba Fanatics like myself! I teach at four LA Fitness locations and Bella Fitness Group. This is my part-time job, believe it or not!

Mara Circiu: Your favorite Zumba song?

Kat Jacobs: I have so many but my three favorite songs at this moment are ZUMBA TIME, BALANS and BUNDA. Sorry, I couldn't narrow it down!

Dominique Elam: It's a tie be-tween Fuego and Bounce!

Mara Circiu: You recently partici-pated in a great Atlanta Zumba event at the Purple Rain, tell us about this experience.

Kat Jacobs: The Purple Rain expe-rience was crazy! I had a blast, and I was so honored to be a part of this event with so many great instructors.

Mara Circiu: Please tell us about your last Zumba Flash Mob? Where did it take place, who was involved,

what was the people's reaction? Dominique Elam: The last Flash

Mob was at the Lawrenceville/Su-wanee Park during a Play in the Park. The audience was totally surprised and some joined in!

Mara Circiu: Dominique, your husband is also one of your students, you two make a great "Zumba cou-ple"; how did you get him involved in your classes?

Dominique Elam: He's into fit-ness, as well, being a Personal Trainer and Kickboxing Instructor, so get-ting the burn from the high-intensity cardio that Zumba offers was right up his alley. He also loves to dance! Mara Circiu: Please address a Zum-ba invitation to our readers...

Kat Jacobs: Go to Zumba.com and search in your area to find a Zumba class if you don't know where to start. Zumba will change your life! I've been teaching for two years, and people have shared so many heart touching stories about weight loss, blood pressure decrease, no lon-

ger taking blood pressure medica-tions, toning, stress relief and just having fun. The best part about it you will have so much fun and not realizing that you are burning up to 600 calories or more and toning your bodies. It doesn't matter what size, shape, color, race or gender. Just remember to love yourself and work hard to achieve your goals. Just smile, laugh and get your dance on!! ZUUUMMMBA LOOOVE!

Dominique Elam: If you're inter-ested in having pure fun, then come and join the Zumba party with me! You don't have to be a great dancer, just someone who loves to dance!!! Try it once and you'll never turn back!

In case you are still resisting the idea of shaking your booty to a swinging Latin beat, it seems that in the coming months no one will be immune to Zumba. In fact, don’t even try to resist: give in, get moving and join the party!

ADDICTED TO ZUMBA!MARA CIRCIU

YOUTH IDENTITY AND FUTURE ASPIRATIONS: A CASE STUDY IN THE UNIVERSITY OF BOLOGNA

... with different roles and delay-ing adult responsibilities”(1995:7). Similarly, extended youth is a con-temporary phenomenon in Italy. Italians appear younger for longer, postponing the inevitable transi-tion to adulthood; the coming sections of this article will ex-plore these issues in greater depth.

One may argue that being young depends on age but no strict defini-tion can be given. As mentioned by Cole and Durham, age is part of a pragmatic and situational so-cial practice, created by people in social and political settings in or-der to recognise, manipulate and manage relationships (Cole and Durham 2007:9). Discussions fo-cus on biological age and lifestyles but, according to Abbink, even if the latter do play a key role, there should be at least some limits to the use of the term 'youngster'; a person over forty has effectively lost the promise of youth (2005).

Youth is a period of social semi-independence which forms a bridge between the total dependence of childhood and independence of adulthood (Cartmel and Furlong 1997:41). So far, the period to which the term youth refers is social and

historical variable because the at-tainment of independent adulthood is conditioned by social norms, eco-nomic circumstances and social poli-cies (Wulff 1995). The above brings us to discussions and concerns on how the youth period can be con-structed from external factors. Ac-cordingly, it seems that, at least in some cases, the state is an external factor which plays an important part in constructing the notion of youth. As Tait argues, states and their poli-cies are responsible for many of our preconceptions when it comes to youth, mainly through the imple-mentation of compulsory education; they shape transition instead of be-ing shaped by them (2000:11).Turning attention to the field of higher education, I aim to develop an understanding of ow participa-tion in universities is connected to the development of a youth identity and, at the same time, how educa-tion is part of a young person's as-pirations. Griffin writes that youth is a period of uncertainty where young people have no clear picture of what the future holds (Griffin 2001:132). Therefore, education might be per-ceived as a part of a youth's future and the acquisition of a university degree as a prerequisite for success.

The Study Context and DesignIn this part I will analyze the main

methods used for the research, I will present a clear analysis of the research

scene and the applied methods. Ad-ditionally, I will mention the impor-tance of each method for gathering information.

Research SettingThis article is based on an anthro-

pological research conducted during 2010 in Italy, Bologna. Before the fieldwork period I spend the months acquainting myself with the vast amount of literature that has been written on the subjects which would later form the backbone of my re-search, namely youth, and education.

Additionally, a comprehensive reading about the city of Bologna and higher education in Italy was a signif-icant part of the preparation. Thus, conducting the research in Bologna, a student city, serves as a source of information itself. Bologna's long and prestigious history as a centre of learning marked it out as being of sin-gular value for research of this kind.

Bologna’s identity is undeni-ably linking to its University and free thinking tradition so much as that is has always been nicknamed as ‘La dotta citta’ (the learned city).

1 - World Youth Annual Report. Young People Today and in 2015. http://www.un.org/esa/socdev/unyin/documents/wyr05book.pdf (visited 19 February 2012)

One of the most pertinent facts about Bologna is that it hosts the oldest university in the Western

World, data might even say that the university is the oldest in the world considering that the concept of the ‘university’ which implies to the dual principle of independent scientific research and teaching was first came into being in the University of Bolo-gna (Eco 1998). The University of Bo-logna was founded in 1088 and since its creation has played a major rolefor students, studies and programs.Bologna has exercised an active and inspirational role in Western culture, spreading its seeds of knowledge around. The University of Bolo-gna has influenced European Uni-versities throughout the centuries, considering that many European Universities were established as a re-sult of internal strife within that of Bologna or also under the auspices of its scholars (Eco 1998). Thus Bo-logna’s University has an excellent intellectual tradition, a countless number of famous scholars, teach-ers and students participated in this university such as Dante, Irnerius, Petrarch, Erasmus to name but a few. Thus, for all the above men-tioned reasons I decided to choose Bologna as my research setting.

Research MethodsThe methods that I used during

the research was based in a qualiti-tative method; most of y data was collected through semi-structured individual interviews and group in

terviews. In total I conducted twenty individual interviews, five groupinterviews(group of two) and, in an attempt to establish a balance of both gender and age, enlisted the par-ticipation of seventeen men and thir-teen women between the ages of 20 and 27 years old. Choosing the par-ticipants was a selective process since students were willing to participate and to express their thoughts. Each interview lasted around one hour to one and a half hours and took place in parts of the university, parks, cafes or even the student's own home. The interviews were mainly done after the university classes, during the af-ternoon. Arranging these interviews, however, sometimes proved very dif-ficult owing to the Italian dislike of planning too far in advance. Many times, however, an interview was born out of an ordinary informal conversation.Asides from taking notes, after ob-taining the consent of participants the results of my interviews were saved by the use of a tape recorder. Many who took part commented that they felt as though their opin-ions were of more value when they were recorded. In contrast with most researchers that found the use of tape-recorder...

> CONTINUARE DIN NUMARUL TRECUT

FIORENTINA POULLI LIMASSOL, CYPRUS

CONTINUARE IN NUMARUL VIITOR>

MIORIŢA USA IULIE 2012 PUBLICITATE13

- Caut certified caregiver, live-in, pentru mini-azil de batrani in Surprise, Arizona. Tel. (623)297-1264.- Angajam caregiver, preferabil cuplu live-in sau schimburi. Conditii excelente,camera si baie privata.Pentru informatii sunati la : 916 761 5795 -Angajez caregiver part time/full time la casa de batrani in Sacramento, acte si engleza necesare. Sunati la 916-717-0438.-Angajam caregiver la casa de batrani in Surprise, Arizona. Conditii bune de lucru si salariu stimulativ. Tel. (623)518-6890 sau (623)451-7556.- Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.- Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.- Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com.- Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.- SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.- Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.- For rent in residential duplex: 3 bedrooms, 1 full bath and kitchen, new paint, new carpet & new range/ oven combo, air cond., refrigerator, washer & dryer, front yard & back yard. Affordable rent. Call: 916-729-7807 or 408-390-8132.- Inchiriez Assisted Living Home in Arizona cu licenta pentru 6 rezidenti. Pret $2,200 / luna. Pentru mai multe informatii, va rog sa sunati la: (623)215-7337 sau (602)400-6031.- Prepar mici la comanda.La fiecare pound vandut ,donez $1 Parohiei Invierea Domnului-Hayward,CA.Informatii la tel.(510) 258- 2241"- Cetatean,72 de ani, stabil financiar, fost marinar din Constanta, caut doamna rezident pentru ajutor reciproc. Tel.(207) 892 -7150 " - Caut femeie pentru ingrijirea unei batrane, zona Los Angeles. Informatii la telefon : (310) 699-6917

M I C A P U B L I C I T A T E

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

ACCESE Orizontal: 1. Sustine o lansare – Forma de poduri. 2. Ii place tot c este mai frumos. 3. Cupe! – Unitate de joc . – Terta ca prefix. 4. Strut din Africa – Un englez de elita – Bulgaria pe scurt. 5. Compactat – Cale batuta. 6. Desen in deplasare – Unitate de curs. 7. Sunet de trompeta - Luat rau prin surprindere.8. Localnic la inaltime – Urcati pe orice scara. 9.Date la urne – Etui spus pe romaneste. 10. Indexuri la purtator.

Vertical: 1. Tip de reluare. 2. Leit. 3. Pe munte! – Permit accesul – Fir de legatura. 4. Pescar ramas de caruta! – Dus cu presul. 5. Certificat de calitate la purtator. – Un rac ce pleaca! 6. A se ivi – TT! 7. Varf de penetratie – Repede! – Un ba altfel zis. 8. O parte din serviciul parintilor - Minora intr-un angrenaj. 9. Preparator de gaz supuse aprinderii. 10. Tainice.

Rezolvarea careului anterior: “SCOLARA”ORIZONTAL: 1. Sintetizator. 2. Trior – Virare. 3. Ae- Comica- Gf. 4. Bar – Ie – Altar. 5.Ilar – Mal – Ani. 6. Li – Aro – Aprig. 7.Izocora - Raze. 8. Zarita – Binar. 9. Aba – Atras – Te. 10. Ti - -Er – Anason.11. Olar –Am – Cort. 12. Reverberatie.

VERTICAL: 1.Stabilizator. 2. Irealizabile. 3. Ni – Ra – Ora – Av.4. Toc – Raci – Ere. 5. Eroi – Rotar – R. 6. T – Memorat – Ab. 7. Ivi – A- A – Rame. 8. Zicala – Ban – R. 9. Aral - Prisaca. 10. Ta – Taran – Sot. 11. Organizatori. 12. Refrigerente.

Careu realizat de MIRCEA NEAGOE, San Jose, CA.

RECLAME IULIE 2012 MIORIŢA USA 14

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

GREAT SPECIALS

MIORIŢA USA IULIE 2012 SPORT15

TURNEUL DE FOTBAL EASTERN EUROPEAN CONNECTION DIN LAS VEGAS LA A TREIA EDITIE

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONProf. Dr. Ing. Mircea Ratiu

(Director Onorific)

Viorel Nicula(Director)

Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Dana Deac(Redactor Adj.)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia

Mara CirciuMarian Petruta

Dr. Ing. Radu Mihalcea(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaLucretia Berzintu - IsraelLia Lungu - New York

Ramona Jirebie - ChicagoGabriel Jirebie - ChicagoMarius Jar - California

Amelia Avram - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Maria Diana Popa - Romania

Colaboratori presa: Agerpress

Los Angeles Press ClubSacramento Press Club

Clubul Presei TransatlanticeNARPA, AIPS

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395

"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaristice. Va invitam sa va abonati. Costul unui abona-ment este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cen-zureaza articolele asa ca ideile anuntate apar-tin autorilor,la fel si res-ponsabilitatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

Marius Baciu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu

Anul acesta am avut din nou o echipă de fotbal din Sacramento, care a reprezentat cu cinste România la a treia ediţie a turneului de fotbal Eastern Eu-ropean Connection (EEC) desfășurat pe data de 2 iunie la Las Vegas. Au răspuns invitaţiei 5 echipe reprezentând Româ-nia, Bulgaria, Bosnia, Mexic și Etiopia.

Organizaţia „Eastern European Con-nection” a fost ideea unui american, Jer-emy Dollar, îndrăgostit de această zonă a Europei. El a iniţiat diferite acţiuni si activităţi menite să-i unească pe emigranţii din Estul Europei, care s-au stabilit în Nevada și California și mulţi dintre ei fac parte din biserici etnice din aceste doua state. De fapt, Jeremy este și fondatorul unei biserici românești din Las Vegas „Grace City Romanian Church” care a sponsorizat organizarea acestui turneu de fotbal menit să-i aducă împreună pe est-europeni, dar și mexi-cani, americani, etiopieni, turci, etc, oa-meni cu diferite religii și culturi dar cu aceeași pasiune pentru fotbal. Echipele sunt formate din 6 jucători de câmp și portarul plus rezerve și se joacă la porţi mici pe jumătate din terenul normal de fotbal. Prima ediţie din 2010 a fost câștigată de echipa româneasca Rapid Las Vegas condusă de Ovidiu Ene. Anul trecut, trofeul a fost câștigat de echipa reprezentând Etiopia, care a învins în finală echipa românească din Sacramento.

Echipa care s-a deplasat din Sac-ramento anul acesta se numește Sac-ramento United și a fost formată din jucători în majoritate proveniţi de la două echipe de fotbal în sală, Mediaș și All For One, având în componenţă pe John Bilţi – antrenor/jucător, Marius Jar – manager/jucător, Laviniu Caba, Dani “Spaniolu” Constantin, Arturo Montez, Emanuel Popa, Alexey Kulemichev, Vali ?

Cu aceasta ocazie, vrem să mulţumim încă o dată tuturor celor care au partici-pat în mod fizic și financiar la organizarea cu succes al turneului de fotbal Charity

Cup din Sacramento în perioada 27-28 aprilie. De asemenea vrem să menţionăm că s-a adunat un fond de $1162.00, bani care vor merge direct în ajutorul celor orfani din Mol-dova. Prima acţiune va fi MT12 (Mission

Trip 2012), care este o lucrare cu copii străzii din orașele Bălţi și Florești. Pute-ţi urmări desfășurarea acestui eveniment și multe alte de-talii pe pagina de internet www.charitycup.com

MARIUS JAR