S=mb\t\, 19 mai 2012 4Vie]ile sfin]ilor

Sfântul Willibrord s-a n\scut`n 658 `n Nortumbria. Demic copil a fost `ncredin]atc\lug\rului Wilfrid, abateleM\n\stirii Ripon, pentru aprimi o educa]ie aleas\.Ajuns c\lug\r [i episcop,Sfântul Willibrord a predicatEvanghelia celor din arealulnumit azi Benelux.

Pr. drd. Alexandru Nan

~n 678, Wilfrid a trecutla M\n\stirea Rathmel-sigi (Fons Mellis), ast\ziM\n\stirea Mellifont

din Irlanda, luându-l cu el peucenicul s\u Willibrord. Dup\circa 10-12 ani petrecu]i aici caucenic al eruditului c\lug\r [istare] Egbert (+729), la vârsta de30 de ani, Willibrord a fost hiro-tonit preot. ~n 690, la `ndemnulstare]ului Egbert, `nso]it de 11ucenici [i prieteni, `ntre careSuitbert [i cei doi Ewald, Willi-brord a plecat s\ predice Evan-ghelia `n ]inutul frizilor. Stare]ulEgbert mai trimisese `nainte deWillibrord o misiune la frizi, con-dus\ de c\lug\rul Withberht,dar aceasta a r\mas f\r\ rezul-tat din cauza opozi]iei regelui fri-zilor, Radbod (678-719) (KnutSchäferdiek, art. „Willibord“, `n:Theologische Realenzyklopädie,vol. 36 (2004), p. 107). Ceva maitârziu, o parte din teritoriul frizi-lor (partea de sud) a fost cucerit\de c\tre Pipin cel Mijlociu, iaracesta i-a `ncredin]at teritoriulspre misiune lui Willibrord.Majordomul Pipin cel Mijlociu(+712) sau de Herstal, din dinas-tia Arnulfingilor, era atunciadev\ratul de]in\tor al puterii`n Regatul franc. Una dintre celemai importante realiz\ri ale salepe plan militar a fost cucerirea]inutului frizilor `ntre 690 [i 695,ceea ce a creat premisa `ncre[ti-n\rii teritoriului de c\tre Willi-brord [i ucenicii s\i.

Hirotonia `ntru episcop ~n mod diferit fa]\ de misio-

narii irlandezi, Willibrord a ac]i-onat sistematic `n lucrarea samisionar\. El s-a deplasat, separe, `ndrumat de Pipin, mai `n-tâi la Roma pentru a primi bine-cuvântarea [i acceptul papeipentru aceast\ misiune. PapaSergiu I (687-701) i-a dat bine-cuvântarea `n anul 692. Dup\trei ani de misiune, Willibrords-a dus din nou la Roma, pentrua-i vesti papei succesul misiuniisale. Acesta l-a hirotonit episcop`n Biserica „Sfânta Cecilia“ dinTrastevere la data de 21 noiem-brie 695, dându-i [i numele deClement. Tot atunci papa l-a ri-dicat la treapta de arhiepiscop alfrizilor (art. „Willibrord vonEchternach“, `n: Joachim Schä-fer, Das Ökumenische Heiligen-lexikon, edi]ia online). Astfel,era numit pentru prima dat\ dec\tre Roma un arhiepiscop `nvestul Europei, `n afar\ deInsulele britanice, pân\ atuncipe continent fiind `ntâlnit\ doar

titulatura de mitropolit (ArnoldAngenendt, art. „Willibrord“, `n:LthK 10 (2011), pp. 1212-1213).

Willibrord a fost primul carea intermediat [i stabilit leg\turi`ntre Scaunul papal [i casa rega-l\ a merovingienilor [i carolingi-enilor. Cu el a `nceput sprijinulacestora pentru misiunea c\lu-g\rilor anglo-saxoni, sprijin decare va profita din plin ceva maitârziu [i Sfântul Bonifatie.

La scurt timp dup\ `nceputulmisiunii `n teritoriul frizilor,mai multe familii nobiliare, `n-tre care [i predecesorii lui Liu-ger de Münster, s-au convertit lacre[tinism. Cu sus]inerea lor,Willibrord [i-a ridicat o comuni-tate `n Trajectum - ora[ulUtrecht de ast\zi. MajordomulPipin cel Mijlociu l-a sprijinit s\ridice [i o biseric\, din resturileunei construc]ii romane, l\ca[ cea devenit scaunul s\u episcopal.~n anul 698, stare]a Irmina deÖhren (ora[ul Trier) i-a donatpartea mo[tenirii sale de la VillaEchternach, pe care se g\sea omic\ m\n\stire. ~n 706 Pipin celMijlociu [i so]ia sa, Plektrud, i-au cedat [i ei restul de mo[teni-re de la Echternach. Acolo Willi-brord va ridica o m\n\stire [imai mare, devenind [i primulabate al acesteia. Aceast\ m\-n\stire va ad\posti dup\ moar-tea sa [i r\m\[i]ele sale p\mân-te[ti [i va deveni una foarte re-numit\ datorit\ scriptoriumuluis\u. Muzeul m\n\stirii dinEchternach de]ine ast\zi maimulte facsimile din Evul Mediu,

`ntre care se num\r\ [i câtevapagini din renumitul Codex Au-reus Epternacensis, cunoscut [isub numele de Codex AureusEscorialensis. ~n scurt timp [icomunitatea misionar\ de laTrajectum (Utrecht) se va dez-volta `ntr-un adev\rat centru alculturii cre[tine. ~n calitatea sade arhiepiscop [i trimis al papei,Willibrord a c\l\torit [i la Wür-zburg [i Arnstadt pentru a pre-dica Evanghelia lui Hristos.

Timp de 40 de ani Willibrorda activat `n teritoriul frizilor,aceast\ misiune fiind ̀ ntrerupt\doar cinci ani, `ntre 714 [i 719.~ntreruperea s-a datorat nouluirege al frizilor, Radbod, care, do-rind s\ `nlocuiasc\ credin]acre[tin\ printr-o revenire la p\-gânism, a interzis misiuneacre[tin\. ~n ace[ti cinci ani separe c\ Willibrord a `ntreprinsprimele `ncerc\ri de a propov\-dui Evanghelia `n teritoriul da-nez, r\mase `ns\ f\r\ rezultat.Din anul 719 Willibrord a fostsus]inut din nou de c\tre regeleCarol Martell (714-741), care areluat politica franc\ de recuce-

rire a teritoriului frizilor. Cel ca-re va deveni mai târziu aposto-lul Germaniei, Sfântul Bonifa-tie, l-a `nso]it `n misiune pe Wi-llibrord `ntre anii 719 [i 722.

Cu pu]in timp `nainte demoartea sa, se pare c\ Willi-brord a numit [i un horepiscoppentru episcopia de Utrecht pecare o conducea. Pe lâng\ lucra-rea misionar\ admirabil\ desf\-[urat\, Willibrord a avut o con-tribu]ie semnificativ\ `n stabili-rea rela]iei papalit\]ii cu regiimerovingieni, continuat\ [i in-tensificat\ de urma[ii s\i subcarolingieni. Tradi]ia spune c\el a solicitat mereu de la colabo-ratorii s\i s\ aib\ o preg\tire te-meinic\ [i s\ posede arta de acopia texte. Un manuscris de-als\u se p\streaz\ pe Evanghelia-rul ad\postit pân\ `n anul 1802la m\n\stirea din Echternach,ajuns apoi la Paris `n timpulmi[c\rii de secularizare.

La 7 noiembrie 739, Willi-brord [i-a dat ob[tescul sfâr[it,fiind `ngropat la M\n\stireaEchternach. Imediat dup\moartea sa a fost cinstit casfânt, mai ales `n teritoriul pecare l-a `ncre[tinat. Venera]ialui s-a r\spândit `n `ntreg Apu-sul [i datorit\ apari]iei celor do-u\ biografii `nchinate sfântului:una scris\ de Alcuin (+804), im-portant sf\tuitor al regelui Ca-rol cel Mare, iar alta, redactat\trei sute de ani mai târziu, dec\tre Thiofrid (+1110). ~nc\ dinanul 1497 este consemnat\ o„procesiune dansant\“ (Spring-prozession) din S\pt\mâna Ru-saliilor, `n cinstea lui Willibrord.Procesiunea, la care particip\anual ̀ n jur de 10.000 de persoa-ne, este considerat\ ast\zi unbun nematerial al patrimoniuluiUNESCO.

Dup\ apari]ia Bisericii vechi-lor catolici, prin neacceptareaConciliului I Vatican (1870-1871) [i unirea acestor bisericidin Olanda, Germania, Elve]ia[i Austria `n Uniunea de laUtrecht (Utrechter Union),Sfântul Willibrord a fost ales pa-tron al acestei biserici. Prin ur-mare, dup\ cum este cunoscut,arhiepiscopul vechilor catolicidin Utrecht este ast\zi pre[edin-tele Conferin]ei Vechilor Cato-lici, activând `n Utrecht, scau-nul episcopal `nfiin]at de Sfân-tul Willibrord. Din 1853,Utrecht este [i sediul unui arhi-episcop romano-catolic. Nu `n-tâmpl\tor, biserica vechilor ca-tolici din ora[ul german Mün-chen, construit\ la `nceputul se-colului 20, este `nchinat\ Sfân-tului Willibrord. El este s\rb\to-rit `n fiecare an de c\tre Biseri-cile Catolic\, Veche Catolic\ [iOrtodox\ la data de 7 noiem-brie. Sfântul Willibrord esteconsiderat nu numai patron alprincipatului de Luxemburg, ci[i apostol al Beneluxului. Pe lân-g\ biserica m\n\stirii din Ech-ternach (Luxemburg), mai mul-te biserici din ora[ele germaneLimbach, Rindern, Batterswei-ler [i olandeze Deurne, Hulst,Walcheren [i Utrecht sunt ̀ nchi-nate `ncre[tin\torului frizilor.El este invocat `n rug\ciune maiales pentru a veni `n ajutorulbolnavilor de epilepsie, dar [i alcelor care sufer\ de boli de piele.

Procesiunea dedicat\ sfântului este „patrimoniu viu UNESCO“

Sfântul Willibrord,apostolul frizilor