sfinţii mucenici brâncoveni constantin vodă cu fii ai săi constantin, Ştefan, radu, matei, şi...

8/4/2019 Sfinţii Mucenici Brâncoveni Constantin Vodă cu fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu, Matei, şi cu sfetnicul Ianache (16 aug)

http://slidepdf.com/reader/full/sfintii-mucenici-brancoveni-constantin-voda-cu-fii-ai-sai-constantin-stefan 1/233

Sfinţii Mucenici Brâncoveni Constantin Vodă cu cei patru fii ai săiConstantin, Ştefan, Radu, Matei şi cu sfetnicul Ianache

(16 august)

Index

van!helia şi "postolul #ilei$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%Canonul Sfin ilor Brâncoveniț $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&"catistul Sfinţilor Mucenici Brâncoveni Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi ConstantiŞtefan, Radu, Matei, şi cu sfetnicul Ianache$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'%

Ru!ăciune$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$(&)r$ )rof$ Ion Ionescu * Viaţa şi nevoinţele Sfinţilor Martiri Brâncoveni$$$$$$$$$$%+)r$ )rof$ r$ Mircea )ăcurariu * Sfinţii -artiri Brâncoveni şi sfetnicul Ianache./



Sfinţii Martiri Brâncoveni * Sfinte -oaşte$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$0/$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$0/

Cu- au fost descoperite trupurile Brâncovenilor$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&/e-ersuri pentru -utarea -oaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu Mânăstirea 1ure#i$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2'Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu3 eshu-area Voievodului -artir pent

4nchinarea la -oaştele sale$ )rocesiune cu sfintele -oaşte3 -iercuri, '5 -ai, de #i

Sfântului 6-părat Constantin şi a -aicii sale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2%Scoaterea din -or-ânt şi aşe#area 4n raclă a -oa telor Sfântului Voievod Marș

Constantin Brancoveanu$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$/()redici şi editoriale$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$5+.

)ărintele "rsenie Boca * Brâncovenii * -odele de 7ertfă şi -ărturisire$$$$$5+.an )uric despre Sfinţii Martiri Brâncoveni3 8Vreau să -or creştin$ 9oveşte:; 5+&Sfinţii Brâncoveni3 8Staţi tare, <ăr<ăteşte, dra!ii -ei, şi nu <ă!aţi sea-a de -oarte= privla 1ristos, Mântuitorul nostru:;$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$555>a-ilia de Mucenici a Brâncovenilor ? @ilo-etrul + al de-nităţii ortodoxe ro-âneşti 55>ericita oa-nă Maria Brâncoveanu ? -ărturisitoarea şi co*păti-itoarea -uceniciei, dup

chipul Maicii lui u-ne#eu$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$5'+o-niţa Bălaşa Brâncoveanu$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$5(06)S Aeofan * Cuvânt puternic la pra#nicul Sfinţilor Martiri Brâncoveni3 "ve- noi cura7de a ur-a pilda vieţii şi a -ărturisiri voievodului Constantin 4n faţa turciţilor de astă#i 5.Calinic "r!atu, piscop al "r!eşului şi Muscelului * Constantin Brâncoveanu, o-nitorSfânt * cuvânt arhieresc$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$5.2)reot dr$ Ce#ar Vasiliu * Sfinţii Martiri Brâncoveni$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$5058"duceţi*vă a-inte de -ai*-arii voştri, la a căror săvârşire a vieţii privind, să le ur-acredinţa:;$ e ce noi, ro-ânii, ne uită- Sfinţii$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$50.

Sfântul Constantin Brâncoveanu * do-nitorul e-<le-atic pentru lu-ea veche ro-âneasşi ceasul udecăţii nea-ului$ Cu- s*a sfârşit o lu-e prin uci!aşa invidie şi trădare de fratCu- cade şi de ce -oare un nea-$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$5&%Roxana ra!oş * Sfinţii Martiri Brâncoveni * cea -ai 4naltă 7ertfă do-nească * 0 creşti-artiri#aţi 4n faţa 4ntre!ii urope$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$525)rof$ Diculaie Meleacă * Calea cea strâ-tă a Sfântului Constantin Brâncoveanu de prinţul aurului la -artir al nea-ului ro-ânesc$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$52.)r$ Dicolae Rădulescu E)arohia Co-lăuşF * Constantin Brâncoveanu E5022*5&5%F * o-ncelor ,,'0 de ani fără ră#<oaie;$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$5/0Constantin Brâncoveanu, do-nul celor G'. de ani fără ră#<oaieG$$$$$$$$$$$$'+'

Aatiana )etrache * Brâncoveanu Constantin, <oier vechi şi do-n creştin:'5+Sfântul -artir Constantin Brâncoveanu ? voievodul culturii ro-âneşti$$$''%e ce nu cinsti- Martiriul Sfinţilor Brâncoveni ca săr<ătoare naţională Ce 4nsea-nă!ândi şi si-ţi 8ro-âneşte;$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'(&>a-ilia Hrtodoxă3 ra!ostea de ţară$ Realitatea dincolo de -it$$$$$$$$$$$$$$$$'%'lena Murariu3 >a-ilia ortodoxă * Brâncoveanu$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'%&Aeolo! "lexandru 9a#ăr ? Sfântul Constantin Brâncoveanu ? -odel de vieţuire creştină '.Radu "lexandru * Sfântul Constantin Brancoveanu, ctitor şi -artir$$$$$$$$$'.0aniela 9ivadaru * Brâncovenii, apărători ai credinţei şi ai patriei$$$$$$$$$$$'0(

Aeodor analache * dicule, 4nchisoarea Sfinţilor Brâncoveni$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'0&



Balada Sfinţilor Brâncoveni$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'&0Icoane$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$'25

van!helia şi "postolul #ilei

van!helia



v$ 9uca '5, 5'*5/Zis-a Domnul către ucenicii Săi:12. Dar, mai înainte de toate acestea, îşi vor une m!inile e voi şi vă vor rigoni, d!ndu-vă sinagogi şi în temni"e, duc!ndu-vă la îmăra"i şi la dregători, entru numele #eu.1$. %i va &i vouă sre mărturie.1'. une"i deci în inimile voastre să nu g!ndi"i de mai înainte ce ve"i răsunde1*. +ăci u vă voi da gură şi în"eleciune, căreia nu-i vor utea sta îmotrivă, nici să-i răsundto"i otrivnicii voştri.16. %i ve"i &i da"i şi de ărin"i şi de &ra"i şi de neamuri şi de rieteni şi vor ucide dintre voi.

1. %i ve"i &i ur!"i de to"i entru numele #eu.1. %i ăr din caul vostru nu va ieri.1/. rin ră0darea voastră ve"i do0!ndi su&letele voastre.

v$ Matei 5+, 50*''Zis-a Domnul către ucenicii Săi:16. ată u vă trimit e voi ca e nişte oi în milocul luilor &i"i dar în"ele"i ca şerii nevinova"i ca orum0eii.1. 3eri"i-vă de oameni, căci vă vor da e m!na sinedriştilor şi în sinagogile lor vă vor 0ate c

0iciul.1. 4a dregători şi la regi ve"i &i duşi entru #ine, sre mărturie lor şi ăg!nilor.1/. ar c!nd vă vor da e voi în m!na lor, nu vă îngrii"i cum sau ce ve"i vor0i, căci se va da vouîn ceasul acela ce să vor0i"i25. 3iindcă nu voi sunte"i care vor0i"i, ci Duul 7atălui vostru este care grăieşte întru voi.21. 8a da &rate e &rate la moarte şi tată e &iu şi se vor scula coiii îmotriva ărin"ilor şi-i voucide.22. %i ve"i &i ur!"i de to"i entru numele #eu iar cel ce va ră0da !nă în s&!rşit, acela se vm!ntui.



"postol

pistola către Ai-otei a Sfântului "postol )avel"p$ I Ai-otei (, 5(*50= %, 5*.3iule 7imotei,1$. +ăci cei ce sluesc 0ine, rang 0un do0!ndesc şi mult cura în credin"a cea întru 9ristos isus1'. "i scriu aceasta nădăduind că voi veni la tine &ără înt!r;iere1*. +a să ştii, dacă ;ă0ovesc, cum tre0uie să etreci în casa lui Dumne;eu, care este <isericDumne;eului celui viu, st!l şi temelie a adevărului.16. %i cu adevărat, mare este taina dretei credin"e: Dumne;eu S-a arătat în tru, S-a îndretîn Duul, a &ost vă;ut de îngeri, S-a roovăduit între neamuri, a &ost cre;ut în lume, S-a înăl"întru slavă.

1. Dar Duul grăieşte lămurit că, în vremurile cele de aoi, unii se vor deărta de la credin"lu!nd aminte la duurile cele înşelătoare şi la învă"ăturile demonilor,

2. rin &ă"ărnicia unor mincinoşi, care sunt în&iera"i în cugetul lor.$. =ceştia oresc de la căsătorie şi de la unele 0ucate, e care Dumne;eu le-a &ăcut, sre gustacu mul"umire, entru cei credincioşi şi entru cei ce au cunoscut adevărul,'. entru că orice &ătură a lui Dumne;eu este 0ună şi nimic nu este de leădat, dacă se ia cmul"umire*. +ăci se s&in"eşte rin cuv!ntul lui Dumne;eu şi rin rugăciune.



Canonul Sfin ilor Brâncoveniț

Cântarea I (glas 1)

)odo<ie: Dreapta Ta cea purtătoare de biruinţă, cu dumnezeiască cuviinţă, întru tărie s-a preaslăvă aceasta, !emuritorule, ca o puternică a toate, pe potrivnici a zdrobit, "ăc#nd israelitenilor canouă prin ad#nc.

Stih3 Sfinților Brăncoveni, ru!ați*vă pentru noi$

$t#nd acum la tronul lui %ristos vă des"ătați de lumina &celuia, $"inților slăviților 'ucenici

luminați-mi inima, să vă c#nt cu r#vnă c#ntare vrednică, rogu-vă.

$lava și cununile lumești pentru %ristos lepăd#nd, oievozilor, slava și cununa cea de la *l luat-a'ucenicilor, și împărația nestricăcioasă și veșnică.

$u"letele voastre lui %ristos mucenicește ați dat, înțelepților, eluia ce su"letul Și l-a dmucenicește Tatălui, cu %ristos în ceruri împărățind, "ericiților.

+runcii aduc#ndu-și onstantin lui Dumnezeu ca oarec#nd &vraam, zis-a oievodul celui mai m

văz#ndu-l spăim#nt#ndu-se: iul meu preadulce, cununa ia-o cu "rații tăi.



oarte tulbur#ndu-$e %ristos mai înainte de +atimă ca un om, voia părintească n-a lepădat, ciplinit ert"indu-$e ăruia urmat-a și 'atei, capul plec#ndu-și-l.

Stih3 )reasfântă Dăscătoare de u-ne#eu, -ântuiește*ne pe noi$

$abie prin su"let ți-a trecut, iul tău, 'aică, pe ruce suindu-$e sabie prin su"let lui onstantin i

trecut asemenea, "iii săi văz#ndu-i ca niște miei ungiindu-se.&l doilea anon, paracliticesc (glas /)

)odo<ie3 &pa trec#ndu-o ca pe uscat 0i din răutatea egiptenilor scăp#nd, israeliteanul strigzbăvitorului 0i Dumnezeului nostru să- c#ntăm.

Stih3 Sfinților Brâncoveni, ru!ați*vă pentru noi$

2ăs#nd stăp#nia cea de aici și mărturisindu-2 pe $tăp#nul el răstignit, cununa cerească ați luat

și milociți pentru noi, 3r#ncovenilor.

+rin ungerea cea de la Dumnezeu, pe păm#nt supușii și 3iserica ți-ai păzit la "el, onstantine,din ceruri nevătămați, 'ucenice, păzește-ne.

Stih3 Slavă Aatălui și >iului și Sfântului uh$

De slava lumească v-ați lepădat, slava nezidită dob#ndind-o de la %ristos de care părtași să ne arape Domnul slavei rugați-2, $lăviților.

Stih3 Și acu- și pururea și 4n vecii vecilor$ "-in$

$u"letului meu celui cinuit tu ești, +reacurată, întărire și adăpost, și întunecatei mele inimneînserată lumină, $tăp#na mea.

Catavasiaea împodobită cu dumnezeiască slavă, s"#ntă și lăudată, ecioară, pomenirea ta, pe tocredincioșii i-a adunat spre veselie, încep#nd cu 'ariam, cu timpane și cu ore, care c#ntă 4nu!ăscut al tău, căci cu slavă $-a proslăvit.Cântarea (

)odo<ia3 el ce singur 0tii neputinţa "iinţei omene0ti 0i, prin milostivire, ai îmbrăcat cipul eîncinge-mă cu putere de sus ca să strig 5ie: $"#ntă este 3iserica cea însu"leţită a slavei Tale cepreacurate, ubitorule de oameni.

+e Tine slăvitul onstantin, uv#ntule al Tatălui, vistierie-n su"let av#ndu-Te, vistieriile grabnic șdescis, cuv#ntul $cripturilor pe-nțeles noroadelor aduc#ndu-l podoabă 3isericii.



u aine de piele pe &dam, de șarpe biruindu-se, l-ai îmbrăcat, uvinte al Tatălui ci întru Tin%ristoase, îmbrăcat, upuirea trupului onstantin răbd#ndu-o, rușinat-a tru"ia vicleanului.

uv#nt de cinstire lui Ște"an, cărării 'ucenicilor, i-ai împletit, Ște"ane, cu dragoste ci c#știg#ndsolie la %ristos, te-a-ntărit, viteazule, în mucenicia ta, în slăvita lui eată lu#ndu-te.

3iserica vr#nd lui Dumnezeu s-aduci, slăvite 6adule, și neput#nd din pricina numelui, pe tine însu

$tăp#nului %ristos te-ai adus biserică prin mucenicia ta, întru care s"ințit-ai și numele.Toiag oievodului creștin, anace înțeleptule, de-Dumnezeu-ur#torii știindu-te, asupra voasîntăr#t#ndu-se, tăiatu-v-au, s"etnice, capul am#durora, de %ristos am#ndoi proslăvindu-vă.


uv#ntul +ărintelui ceresc prin pogor#rea Duului 2-ai zămislit, ecioară, în p#ntece, scriptură vși civot și toiag și cer și biserică nouă arăt#ndu-te, +reacurată, nădedea creștinilor.

anonul paracliticesc.

)odo<ia3 Tu e0ti întărirea celor ce aleargă la Tine, Doamne, Tu e0ti lumina celor întunecaţi 0i pe tite laudă duul meu.

Stih3 Sfinților Brâncoveni, ru!ați*vă pentru noi$Tărie și pavăză v-am dob#ndit, oievozilor, de la %ristos, și acoperire, m#ngăiere și laudă.

Degrab autați-ne, toată nevoia gonindu-o, pe Dumnezeu pururea rug#ndu-2 pentru n

3r#ncovenilor.


+rimind, Dumnezeule, solirile 3r#ncovenilor, ela ce ești ubitor-de-oameni, ca un 3un, miluieșne.


'aica 7iditorului, tămăduire preagrabnică dă și acum, +ururea-ecioară, celor care te laudă.

Catavasiaela ce ești lucrătoarea și cuprinzătoarea a toate 8nțelepciune și +utere a lui Dumnezeu, întăreș3iserica, %ristoase, neclătinată, nemișcată, că singur ești $"#nt, el ce întru s"inți Te odinești.

$edealna $"#ntului onstantin tatăl (glas 1)

)odo<ia3 'orm#ntul Tău, '#ntuitorule...



+e noul onstantin lăud#ndu-l cu toții, veniți să-i sărutăm preacinstitele moaște, că aruldumnezeiesc întreit s-a "ăcut părtaș: de-al mirungerii, de-al lui David împăratul, și de arul cmucenicesc și cununa și slava cea veșnică.

Cântarea % (a $"#ntului onstantin tatăl)

)odo<ia3 a pe un munte umbrit cu darul cel dumnezeiesc privindu-te &vacum, cu ocii cei de m

înainte văzători, a proorocit pe $"#ntul lui srael, care avea să se nască din tine spre m#ntuireaînnoirea noastră.

Stih3 Sfinte al lui u-ne#eu, roa!ă*te pentru noi$

apul neav#nd unde- Ți pleca, Dumnezeule, și pe aceasta auzind-o "ericitul onstantin, de r#vumpl#ndu-se, vistieriile descisu-și-a, 3unule, nor de biserici zidind 7iditorului.

Toată avuția păm#ntească pierz#ndu-o și neav#nd, precum $tăp#nul, capul unde ți-l pleca, pe lemoievodule, ți l-ai plecat, de Dumnezeu iubitorule, mărturisind pe %ristos el pe lemn răstignit.

!orul de biserici încinate $tăp#nului are-ntru $"inți $e odinește nicidecum te-a odinit, ci capplec#ndu-ți-l și întru tine Dumnezeu odinindu-$e, -ai încinat și biserica trupului tău.

Toată părinteasca r#nduială plinindu-o, 3otezătorului $tăp#nul capul grabnic Și-a plecat și oievodule, asemeni Domnului plecatu-ți-ai creștetul, asemeni 2ui ascultător arăt#ndu-te.


!așterea trupească, !ăscătoarea $tăp#nului, întru mutarea ta la ceruri oievodului i-a "ost, la cerumut#ndu-se întru aceeași, o, $tăp#nă a cerului, la iul tău solitoare av#ndu-te.


)odo<ia3 &uzit-am, Doamne, cea a r#nduielii Tale taină, înţeles-am lucrurile Tale 0i am preaslăvdumnezeirea Ta.


-ați adus, oievozilor, ert"ă preaplăcută '#ntuitorului mănia 2ui cea către noi stingeți-o degrab'ucenicilor.

9ungiindu-vă, $"inților, 'ielului urmat-ați, o, 3r#ncovenilor ci la staulul &celuia, pentru nrug#ndu-2, aduceți-ne.




'#ng#indu-Te, 3unule, întru oievozii și 'ucenicii Tăi, m#ng#iere, cu solirea lor, o, '#ntuitorutrimite-ne.Stih3 Și acu- și pururea și 4n vecii vecilor$ "-in$

Dă-mi tărie, $tăp#na mea, din împresurarea cea grea scăp#ndu-mă, și pe mine, ticălosul rob, dnoroiul patimii ridică-mă.

Catavasia$raiurile +roorocilor și giciturile întruparea Ta o au spus, cea din ecioară, %ristoase: 2umistrălucirii Tale întru lumina neamurilor va ieși, și, $trigă Ție ad#ncul cu veselie, $lavă +uterii Taubitorule de oameni.

Cântarea .

)odo<ia3 el ce ai luminat cu strălucirea venirii Tale, %ristoase, 0i ai umplut de bucurie cu rucTa marginile lumii, luminează, cu lumina cuno0tinţei Tale celei dumnezeie0ti, inimile celor ce Tlaudă cu dreaptă credinţă.


&le Tale mădulare pe Tine av#ndu-Te, Dumnezeule, iață și ap, oievozii Tăi deslușit aceatuturor, %ristoase, au vădit-o, capul degrab lepăd#ndu-și-l.

8ntr-al mor ții întuneric și umbra și latura socotit-au să v-arunce păg#nii, $lăviților ci lumină mape %ristos în su"lete av#ndu-2, moarte primind la viață v-ați dus.

+e păm#nt '#ntuitorul "ăclie văz#ndu-te, și cunună, oievodule, înveșnicindu-ți-o, onstantinpusu-te-a în cer, lumina tuturora celor din cur țile Domnului.

ele bune, ca un tată, voind pentru "iii tăi și mărirea păm#ntească deșartă văz#ndu-o, de cereasslavă i-ai "ăcut părtași mucenicește, o, oievoade al Domnului.

De un nume, onstantine slăvite, cu tatăl tău pe păm#nt și de un scaun ai "ost, înțeleptule ci tatăl tău mărturisind Treimea de un scaun, iarăși cu tatăl în ceruri petreci.

ununie păm#ntească gătitu-ți-ai, 6adule ci %ristos nestricăcioasa cunună gătindu-ți-o, pe acee$"inte, ți-ai ales, slăvite 'ucenice, nunta de-aici lepăd#ndu-o.

8nainte-'ergătorului Domnului, s"etnice, i-ai urmat, preaînțelepte anace, și capul tău pentru legDomnului ca el, slăvite 'ucenice, ți l-ai tăiat, "ericitule.


!ăscătoare a 2uminii, ecioară, știindu-te, întunericul din su"let degrabă alungă-ni-l, milocin$tăp#nă, la %ristos iertare de greșale robilor tăi ca un 3un să ne dea.




)odo<ia3 +entru ce m-ai lepădat de la "aţa Ta, el ce e0ti 2umină neaunsă, 0i m-a acoperîntunericul cel străin pe mine, ticălosul; i mă întoarce, 0i la lumina poruncilor Tale îndrepteacăile mele, rogu-mă.

Stih3 Sfinților Brâncoveni, ru!ați*vă pentru noi$3ogația lumească, o, preaînțelepte, cezarului d#ndu-o, ți-ai păzit comoara mărturiilor gurii Dumnezeu la acestea, $"inte, rug#ndu-2 pururi pe uv#ntul, onstantine, pe toți îndreptează-ne.

'ărturiile Tale, Doamne, 3r#ncovenii în inimi av#ndu-le, înșiși mărturie, Dumnezeule, Ție Ți s-"ăcut ci primind, $tăp#ne, muceniceasca lor solire, într-acestea păzește-ne inima.


'ărturiile Tale pururi nebunește le calc, Dumnezeule, și mărturisire și căință curată nu 8ți aducprimind, $tăp#ne, a 3r#ncovenilor solire, la acestea din nou îndreptează-mă.


&rătatu-te-ai nour, ploaia cea cerească în lume-aduc#ndu-o, c-ai plouat, ecioară, muritorilor ardumnezeiesc ci trimite, 'aică, preaîmpietritei mele inimi ploaia lacrimilor și străpungere.

atavasia.

Dumnezeiasca și nespusa "rumusețe a bunătăților Tale, %ristoase, spune-voi că din veșnica $lastrălucire împreună-vecuitoare și ipostatnică strălucind, din p#ntece "ecioresc întrup#ndu-Te, celdin întuneric și umbră le-ai răsărit $oare.

Cântarea 0

)odo<ia3 8nconuratu-ne-a pe noi ad#ncul cel mai de os, 0i nu este izbăvitor socotiţi am "ost ni0te oi de ungiere. '#ntuie0te pe poporul Tău, Dumnezeul nostru, că Tu e0ti celor neputinciotărie 0i îndreptare.

etate 8mpăratului creștinilor 8ntocmai cu &postolii la %urezi, o, oievoade, ridic#nd, astăonstantine, în cetatea lui împărăție nestricată de la %ristos ai luat.

$lăvitului eorgie biserica zidindu-i, oievodule, și ca el pe Dumnezeu mărturisind, moașteîntr-aceasta, 'ucenicule, de biruință +urtătorul ca pe-un odor ți-a primit.

$ăm#nța cea cerească adăp#ndu-o cu apa milosteniei și cu "aptele credinței îngriind, rodul însu$emănătorului, o, 'ucenicilor, îndată prin seceriș ați adus.



2ăsat-ați pentru dragostea $tăp#nului elui de voie răstignit și soții și prunci și maică și surovrednici arăt#ndu-vă, $lăviților, de Dumnezeu are pe $ine $-a deșertat pentru noi.

8n s"eșnic așezatu-s-au 3isericii de m#na 7iditorului, precum candelele pline cu untdelemsu"letele care, 3r#ncovenilor, ca înțeleptele "ecioare pentru %ristos v-ați gătit.


Trezește-ne, $tăp#nă, ridic#ndu-ne din somnul greu al patimii, întunericul păcatului goninacoperăm#ntul tău și mila ta nedepărt#nd, +reamilostivă, de la supușii tăi.


)odo<ie3 8ndură-Te mie, '#ntuitorule...

Stih3 Sfinților Brâncoveni, ru!ați*vă pentru noi$u "iii tăi pe păm#nt bineplăcut-ai $tăp#nului ci în cămările 2ui cerești, oievodule, cu d#n

lu#ndu-te prin mucenicie, m#ntuire milocește-ne.

eciorii ca &vraam ți i-ai ert"it, oievodule, și dimpreună cu ei în s#nul aceluia acum odinindu-$"inte onstantine, m#ntuire milocește-ne.


$lăvit-ați pe Dumnezeu în trupul vostru, $lăviților, și Dumnezeu v-a slăvit cu slava cea de la *l care, rugămu-vă, prin solirea voastră, și pe noi învredniciți-ne.


+e ela ce întru $"inți $e odinește, $tăp#na mea, 2-ai zămislit negrăit &celuia roagă-te și mintși su"letul cu a ta lumină luminează-mi și s"ințește-le.

Catavasia$ocul cel dinlăuntru al citului celui născut în luciul mării era încipuirea îngropării Tale celei trei zile, căreia ona prooroc s-a arătat, ca "iind m#ntuit, precum s-a și trimis mai-nainte, nevătămstriga: 9ert"i-voi Ție, Doamne, cu glas de laudă.

ondacul (glas /)

)odo<ia3 <&părătoare Doamnă, mulţumiri pentru biruinţă, izbăvindu-ne din nevoi aducem ţ!ăscătoare de Dumnezeu, noi robii tăi. i ca ceea ce ai stăp#nire nebiruită, sloboze0te-ne pe ndintru toate nevoile, ca să strigăm ţie: 3ucură-te 'ireasă, purururea ecioară=>



De stăp#nia trecătoare lepăd#ndu-vă, 8mpărăția nestricată, oievozilor, ați luat de la $tăp#nmucenicește pe &cela arătați-2, 3r#ncovenilor, îndurat celor ce strigă cu evlavie: 3ucurați-vă, %ristos iubitorilor.

Icosul&uzind oievodul de a 4cenicilor ceată, cea pe nori venită întru adormirea $tăp#nei, de norarului umbrindu-se zis-a "iilor lui: Și noi, o, preadulcii mei "ii, într-a 8mpărătesei cetate

prăznuire a"l#ndu-ne, ceata să întocmim spre cinstirea mutării acesteia la iață, iar nu ca uda splepădarea de 4nul-!ăscut al ei. eniți, dar, iubitorilor de 'ucenici, ceată adun#ndu-nepomenirea lor săv#r șind, acestora cu evlavie să strigăm: 3ucurați-vă, de %ristos iubitorilor.

Sina>ar în ;iua de 16 august

Într-această lună în ziua a șaisprezecea pomenirea Sfinț ilor Slăviț ilor Noilor MucenBrâncoveni: a Sfântului și de Dumnezeu încununatului Voievod Constantin Brâncoveanu a fiilsăi Constantin Ștefan !adu și Matei și a sfetnicului "anac#e Văcărescu care mărturisinîmpreună în Constantinopole la anul $%$& în cincisprezece zile ale lui 'u(ust prin sa)ie s-asăvâr șit*

Stihuri

&l statorniciei nume, onstantine, av#ndu-l, statornic ai "ost în credință.

unună lăs#nd pe păm#nt, oievoade, cunună în cer ai luat, 'ucenice.

ntrare ți-a "ost și ieșire din lume a 4șii cerești strămutare la ceruri.

+ridvor bisericii zidind, oievoade, ca din pridvor la cer trecut-ai din lume.

Deșert ți-ai lăsat, onstantine, morm#ntul, a mor ții surpare și el arăt#nd-o.

Ție, oievoade, sluindu-ți anace, cu tine, slăvite, petrece în ceruri.



&l 3otezătorului nume, anace, primind, $"inte, și moartea lui ai primit-o.$lava lepăd#nd 8mpăratul pe ruce, la "el au "ăcut oievozii 2ui astăzi.

+e lemn v-ați plecat creștetul spre tăiere, elui pe lemn răstignit d#ndu-vă ert"ă.

u 8mpărăteasa în miloc de &ugust merg 3r#ncovenii la %ristos 8mpăratul.

Cântarea &

)odo<ia3 uptor duovnicesc te în elegem noi credincio ii, !ăscătoare de Dumnezeu, că precuț ș

el +reaînalt a izbăvit pe cei trei tineri, a a i pe mine, omul, în p#ntecele tău m-a înnoș ș

Dumnezeul părin ilor, el lăudat i preaslăvit.ț ș

$u"letul d#nd lui %ristos, viteilor, pentru viața cea de veci l-ați păstrat, așa cum a zis,nerușin#ndu-vă de *l, înțelepților, în des"r#natul neam al păg#nilor, împărățiți cu %ristoievozilor, de-a pururea.

8ncă de-aici cu puterea Duului 8mpărăția lui %ristos înlăuntru vostru venind, slava și cunungrabnic, oievozilor, ați lepădat, "ericiților, mărturisind pe %ristos 8mpărat și Dumnezeu și $tăp#n

um voi putea eu, unsul lui Dumnezeu, "ără credin ța lui %ristos să m-arăt supușilor mei; zis-oievodule, împăratului păg#n cu îndrăznire, viteazule, mărturisind pe %ristos 8mpăratDumnezeu și $tăp#n.

um voi primi în 8mpărăția 'ea "ără cunună-mpodobit pe cinstit voievodul 'eu; zis-

Dumnezeule, pun#nd înaintea lui cu arul Tău cununa cea veșnică ci pe cea vece lăs#nd, pe cnouă a luat-o degrab.

+e Dumnezeu văz#nd, oievodule, la moarte d#nd pe iul $ău pentru noi, el 4nul-!ăscut, 2asemăn#ndu-te, la moarte pe "iii tăi i-ai îndemnat, înțeleptule, precum %ristos, "ericiții, plinicuv#ntul tatălui.

!aștere d#nd după legea trupului pruncilor tăi celor iubiți, iubitorule de %ristos, ert"ă, oievodui-ai adus lui Dumnezeu ca &vraam, înțeleptule, întru viața de veci, onstantine, iarăși născ#ndu-i ei.

iilor tăi preadulci, oievodule, capul tăindu-se văz#nd de securea păg#nilor, inima și su"lecumplit ți s-au s"#șiat, ca l#ngă ruce 'aicii $tăp#nului ci mergători-înainte pe d#nșii la %ristosai avut.Stih3 )reasfântă Dăscătoare de u-ne#eu, -ântuiește*ne pe noi$

Trupul voind, $tăp#nă, să ți-l îngropi în valea lui osa"at, în grădina etsimani, semn preadesluai dat nouă, celor ce-ți c#ntăm, că milostiv pe Domnul vrei să ni-2 "aci c#nd udeca-va, ecioaraici tot neamul oamenilor.




)odo<ia3 eciorii *vreilor...


!or de biserici aduc#ndu-, onstantine, 7iditorului lumii, milocind, alungă-ne norul de păcatecu umbrirea arului stinge patimile noastre.

!u următor la tron în lume, ci la ceruri mergător-înainte te-a avut înțeleptul tată, onstantine la și nouă, bunule, "ă-te cu a ta solire.


!u doar cu vorbele cinstit-ai pe 8nt#iul-'ucenic, ci și cu "apta ci pe Domnul rug#nd, Ște"a'ucenice, pe robii tăi trezește-ne la credința lucrătoare.


'#inile tale ridic#ndu-ți către Domnul, preacurată ecioară, de cumplite necazuri scapă-i totdeauncu caldă rugăciunea ta, pe cei care ți se roagă.

Catavasia$!erușinatei m#nii și "ocului dumnezeiască dragoste împotrivindu-se, "ocul, adică, l-a răcorit, iar m#nie și-a r#s, prin cea cuv#ntătoare și de Dumnezeu însu"lețită întreit-glăsuitoare a uvioși

liră, răsun#nd împotriva organelor musicești în milocul văpăii: rearoslăvite Dumne;eărinț ilor și al nostru, 0ine ești cuv!ntat.

Cântarea 2

8nt#i anonul paracliticesc.

)odo<ia3 +e 8mpăratul eresc...


Țese-ne aina, din milocirile tale, pentru nunta cerescului 'ire, rugămu-ne ție, 6adule slăvite.

Tatălui voia asemeni Ție, %ristoase, împlinind-o 'atei înțeleptul, plinește-i, $tăp#ne, cea pentru nsolire.

+e 8mpăratul, s"etnice, pururea roagă-2, ale șarpelui s"aturi, anace, șterg#nd, 'ucenice, dinimile noastre.




indecă, 'aică, milocind către Domnul, toată boala și toată-ntristarea robilor tăi grabnic, ecioapreacurată.

&poi anonul.

)odo<ia3 &ceastă numită și s"#nta zi...Stih3 Sfinților Brâncoveni, ru!ați*va pentru noi$

6ouă din văpaie "ăcut-ai, $tăp#ne, "eciorilor ce legea lui 'ois? au ținut-o ci și "iilor mluminează-le cu arul Tău inima cunună să ia, se ruga preaînțeleptul.

iul de la $ine nimic nu lucrează, pe Tatăl nevăz#ndu-2 mai înainte lucr#nd ci pe tatăl văz#nd %ristos mucenicește silindu-se, "ăcut-au la "el și "eciorii lui îndată.

2argă este calea cea către pieire și str#mtă este poarta către viață și calea pe cea str#mtă intr#oievozii Tăi, %ristoase, cu arul Tău, viața de veci au a"lat-o, "ericiții.

+e Domnul ascuns în poruncile $ale a"lat-ai, onstantine, țin#nd poruncile, $"inte ci să-2 a"lueu, pe acestea împlinindu-le, rogu-te, la *l milocind pentru mine, 'ucenice.

asa su"letească zidită av#nd-o pe piatră, înțeleptilor, pe %ristos, și-ntărită și venind peste eaispitei puoi, 'ucenicilor, rămas-a întreagă, nimic neclătin#nd-o.

rate 'i-e și maică, grăit-ai, %ristoase, acela care ține dumnezeiasca poruncă auzindu-Te, d3r#ncovenii și credința țin#ndu-o, rudenia Ta dob#ndit-au, 'ilostive.

2egea creștinească iubind, oievoade, și capul retez#ndu-ți pentru %ristos, onstantine, îndrăznav#nd, 8mpăratului ceresc pomenește-ne, s"#r șit creștinesc milocindu-ne, slăvite.

Stih3 Binecuvântă- pe Aatăl, pe >iul și pe Sfântul uh, u-ne#eu$

#ntare curată s-aducem cu "rică Treimii după "ețe, iar după "ire 4nimii, pe uv#ntul născut și Tatăl născător și pe Duul $"#nt din Tatăl purces lăud#nd întru toți vecii.


+acea Ta, %ristoase, trimite-ne grabnic, primind, +reamilostive, a 'aicii Tale solire și a $"ințiTăi oievozi și 'ucenici, Dumnezeule, iert#ndu-ne, Doamne, mulțimea de păcate.

Stih3 Să lăudă-, <ine să cuvântă- și să ne 4nchină- o-nului, cântându*I și prea4nălțând9 pe l 4ntru toți vecii$



Catavasia$ăpaia răcorind pe $"inți, iar pe necredincioși arz#nd, 8ngerul el &totputernic al lui Dumnezeuarătat-o eciorilor și izvor de viață începător a lucrat-o pe !ăscătoarea de Dumnezeu, stricamor ții și de viață izvor#toare celor ce c#ntă: pe ăcătorul 4nul să-2 c#ntăm cei izbăviți și săpreaînălțăm pe D#nsul întru toți vecii.

Cântarea /

8nt#i anonul paracliticesc.)odo<ia3 8n"ricoșatu-s-a cerul...


'ăcar că la vedere șase "iind, prin unirea credinței, $lăviților, una ați "ost, Treimea-n 4nimîncipuind, "ărămițarea ce rupea "irea omenească înlătur#nd rugați-2, dar, pe Domnul cumpldezbinare să ne alunge, 3r#ncovenilor.

4nirea din credință cu Dumnezeu prin lucrarea poruncilor Domnului ai dob#ndit, $"inte oievoaal lui %ristos, și mincinoasa unire cu rău credincioșii ai os#ndit, vădind mucenicește a dogmeltărie întru acestea întărește-ne.

#ntarea cea săracă primindu-o, 3r#ncovenilor, pururi rugați-vă lui Dumnezeu, degrabă "ăc#ndu-n2 milostiv, toată nevoia, $"inților, grabnic alung#ndu-o de la noi și toată uneltirea vrămașucălc#nd-o, și sănătate dăruiți-ne.


+e tine rugătoare lui Dumnezeu te aducem, ecioară, toți robii tăi roagă-te, dar, iului tău el+reamilostiv și Tatălui și Duului, 4nuia $tăp#nului tuturor, Treimii elei $"inte, spre noi să îndure, pe toți, $tăp#nă, m#ntuindu-ne.

&poi anonul.

)odo<ia3 ipul curatei !așterii tale l-a arătat rugul cel aprins cu "oc, răm#n#nd nears. Și acumrugăm să stingi cuptorul ispitelor cel sălbăticit asupra noastră, ca neîncetat să te mărim pe tine, Dumnezeu !ăscătoare.

)ripeala$&zi 3r#ncoveneasca mucenicească ceată cu toții lăud#nd-o, c#ntare să-i aducem.

+acea lui %ristos av#ndu-o și str#mtorare prin lucrarea vicleanului venind peste voi, ați îndrăznînțelepților, pe %ristos mărturisind în priveliște, și lumea biruind-o împărățiți în veacul veacului.

)ripeala$&zi 3r#ncoveneasca mucenicească ceată cununa trecătoare cu cea de sus o scimbă.



erul Dumnezeu golindu-$e l-a plecat, negrăit întrup#ndu-$e asemeni și voi muceniceș$lăviților, spre tăiere plecatu-v-ați creștetul, de slava păm#ntească înțeleptește deșert#ndu-vă.

)ripeala$&zi pe 3r#ncovenii slăviți, pe oievozii și 'ucenicii noștri, să îi cinstim cu r#vnă.

Trupul spre viață veșnică '#ntuitorul vouă d#ndu-Și-l, $"inților, asemeni și voi '#ntuitorului ați adus, 3r#ncovenilor, cinstitele capete și slava nezidită ați dob#ndit-o, 'ucenicilor.

)ripeala$&zi pe 'acabeii legii desăv#r șite a 'ielului cinstindu-i să-i lăudăm cu toții.

apul pentru legea Domnului ca 'acabeii v-ați tăiat, 3r#ncovenilor, capul șarpelui celui vicleantru"ia lui și momeala bărbătește călc#ndu-le și raiul și cununa neveșteită moștenindu-le.

)ripeala$

eniți, credincioșii, să lăudăm cu r#vnă dumnezeiasca p#rgă a noastră către Domnul.

'are îndrăznire, $"inților, către %ristos ați c#știgat, oievozilor la *l milocind, neîncetat izbăvine de vrămașii nevăzuți și de cei văzuți, iertare de greșale de la $tăp#nul dăruindu-ne.

)ripeala$+rimind 7iditorul mucenicia voastră, $lăviților, cunună veșnică v-a "ăcut-o.

alea săv#r șind, viteilor, mucenicește și credința țin#ndu-o, 'ucenicilor celor demu

3r#ncovenilor, ați urmat și bărbăției acelora cu care m#ntuire de la $tăp#nul milociți-ne.

)ripeala$'aicii preacurate cinstindu-i &dormirea, 3r#ncoveneasca ceată cu ea la cer se mută.elor ce cu r#vnă, $"inților, după dreptate vă cinstim pătimirile, pomenindu-ne '#ntuitorulpururea, izbăvire din toate nevoile și r#vnă către D#nsul și sănătate dăruiți-ne.

"catistul Sfinţilor Mucenici Brâncoveni Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi Constantin,Ştefan, Radu, Matei, şi cu sfetnicul Ianache



Ru!ăciunile 4ncepătoare

n numele 7atălui, şi al 3iului şi al S&!ntului Du. =min.

Slavă ?ie, Dumne;eul nostru, Slavă ?ie @Slavă ?ie, Dumne;eul nostru, Slavă ?ie @Slavă ?ie, Dumne;eul nostru, Slavă ?ie @

mărate ceresc, #!ng!ietorule, Duul =devărului, care retutindenea eşti, şi toate le imlineş8istierul 0unătă"ilor şi Dătătorule de via"ă, vino şi te sălăşluieşte întru noi, şi ne cură"eşte e nde toată intinăciunea, şi m!ntuieşte, <unule, su&letele noastre.

S&inte Dune;eule, S&inte 7are, S&inte &ără de moarte, miluieşte-ne e noi. S&inte Dumne;eule, S&inte 7are, S&inte &ără de moarte, miluieşte-ne e noi. S&inte Dumne;eule, S&inte 7are, S&inte &ără de moarte, miluieşte-ne e noi.Slavă 7atălui şi 3iului şi S&!ntului Du. %i acum şi ururea şi în vecii vecilor. =min.

reas&!ntă 7reime, miluieşte-ne e noiDoamne, cură"eşte ăcatele noastreStă!ne, iartă &ărădelegile noastreS&inte, cercetea;ă şi vindecă neutin"ele noastre, entru numele 7ău.

Doamne, miluieşte @ Doamne, miluieşte @

Doamne, miluieşte @



Slavă 7atălui şi 3iului şi S&!ntului Du. %i acum şi ururea şi în vecii vecilor. =min.

7atăl nostru, +are eşti în ceruri, s&in"ească-se numele 7ău, vie îmără"ia 7a, &acă-se voia 7recum în cer aşa şi e ăm!nt. !inea noastră cea sre &iin"ă dă-ne-o nouă astă;i. %i ne iarnouă greşalele noastre, recum şi noi iertăm greşi"ilor noştri. %i nu ne duce e noi în isită, ci ni;0ăveşte de cel rău. +ă a 7a este mără"ia şi uterea şi slava, a 7atălui şi a 3iului şi a S&!ntul

Du, acum şi ururea şi în vecii vecilor. =min.#iluieşte-ne e noi, Doamne, miluieşte-ne e noi, că nerice!ndu-ne de nici un răsunaceastă rugăciune aducem ?ie, ca unui Stă!n, noi, ăcătoşii ro0ii 7ăi, miluieşte-ne e noi.

Slavă 7atălui şi 3iului şi S&!ntului Du.

Doamne, miluieşte-ne e noi, că întru 7ine am nădăduit nu 7e m!nia e noi &oarte, nici ome&ărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un #ilostiv şi ne i;0ăveşte e noi de vrămaşii noştri, c7u eşti Dumne;eul nostru şi noi suntem oorul 7ău, to"i lucrul m!inilor 7ale şi numele 7ă

cemăm.

%i acum şi ururea şi în vecii vecilor. =min.

Aşa milostivirii descide-o nouă,0inecuv!ntată Băscătoare de Dumne;eu, ca să nu ierim cei nădăduim întru tine, ci să ne m!ntuim rin tine din nevoi, că tu eşti m!ntuirea neamulcreştinesc.

+re;ul

+red ntr-Anul Dumne;eu, 7atăl =to"iitorul, 3ăcătorul cerului şi al ăm!ntului, al tuturor celvă;ute şi nevă;ute.%i întru Anul Domn isus 9ristos, 3iul lui Dumne;eu, Anul-Băscut, +are din 7atăl S-a născumai înainte de to"i vecii. 4umină din 4umină, Dumne;eu adevărat din Dumne;eu adevăraBăscut, nu &ăcut, +el de o &iin"ă cu 7atăl, rin +are toate s-au &ăcut.+are entru noi oamenii şi entru a noastră m!ntuire.S-a ogor!t din ceruri %i S-a întruat de Duul S&!nt şi din #aria 3ecioara %i S-a &ăcut om.%i S-a răstignit entru noi în ;ilele lui ilat din ont, %i a ătimit şi S-a îngroat. %i a înviattreia ;i duă Scrituri . %i S-a suit la ceruri şi %ade de-a dreata 7atălui. %i iarăşi va să vină cu slavă, să udece viii

mor"ii, = cărui mără"ie nu va avea s&!rşit.%i întru Duul S&!nt, Domnul de via"ă 3ăcătorul, +are din 7atăl urcede,+ela ce îmreună cu 7atăl şi cu 3iul este încinat şi slăvit, +are a grăit rin rooroci.ntru-una S&!ntă So0ornicească şi aostolească <iserică,#ărturisesc un 0ote; întru iertarea ăcatelor,=ştet învierea mor"ilor şi via"a veacului ce va să &ie. =min @

Condacele şi Icoasele3



Condacul 5eniţi, binecinstitorilor cre0tini, să aducem cuvioase laude 0i c#ntare duo-vniceasdreptcredinciosului voievod onstantin, căci pentru 8mpărăţia erurilor 0i pentru neam acesmoarte mucenicească a primit, dimpreună cu "iii săi: onstantin, @te"an, 6adu, 'atei, 0i cu s"etnicanace. +entru aceasta, din ad#ncul inimilor, cu veselitoare glasuri să le strigăm: <ucura"i-vmult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă mult v-a"i nevoit@

Icosul 58ntregind lanţul de aur al noilor martiri, cu neasemănare mai curat dec#t cel de A"ir, în cetatmarelui onstantin cu îndrăzneală pe %ristos Dumnezeu 2-aţi mărturisit 0i lepădările pentbunătăţile vremelnice ale acestui veac tru"a0 0i nestatornic, desăv#r0it le-aţi zdrobit. Drept aceeminun#ndu-ne de mărimea voastră de su"let, vă aducem cu umilinţă graiuri ca acestea:3ucuraţi-vă, că avuţia cea stricăcioasă aţi de"ăimat3ucuraţi-vă, că bogăţia cea g#ndită aţi a"lat3ucuraţi-vă, că de "rumuseţea materialnică nu v-aţi biruit3ucuraţi-vă, că pentru dragostea lui %ristos toate gunoaie le-aţi socotit3ucuraţi-vă, prea înţelepţilor, voi partea cea bună aţi ales3ucuraţi-vă, că roadele blagocestiei cu bucurie aţi cules3ucuraţi-vă, că viteească răbdare împreună p#nă în s"#r0it aţi arătat3ucuraţi-vă, că biruinţă deplină asupra lumii, a trupului 0i a diavolului aţi c#-0tigat<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al '*lea



2uminaţi "iind dintru înălţime, aţi primit a pătimi 0i a muri pentru 7iditorul tuturor, ca de *l să "0i proslăviţi iar mai dorită dec#t toată lumea văzută v-a "ost cununa mucenicească, pentru care mers la ert"ă av#nd pe buze c#ntarea îngerească: =liluia@

Icosul al '*leaDin "ragedă pruncie ai înţeles, voievodule onstantin, că B &rica Domnului este înceutîn"eleciunii B 0i te-ai adăpat din izvorul cel nesecat al dumnezeie0tilor $cripturi. &poi la vrem

cuviincioasă învrednicindu-te tainei $"intei cununii, cu unsprezece odrasle domne0ti Dumnezeu teblagoslovit, pe care de asemenea în "rica 0i în certarea 2ui cresc#ndu-i, patru au auns mucenmăriţi. De aceea de la noi acum auziţi:3ucuraţi-vă, că dumnezeiasca pronie din ne"iinţă în această lume v-a adus3ucuraţi-vă, că începutul cel bun, al "ricii de Dumnezeu, cu toţii l-aţi pus3ucuraţi-vă, căci dulceaţa cea negrăită a $"intelor $cripturi aţi a"lat3ucuraţi-vă, căci cu os#rdie, ziua 0i noaptea, din izvoarele lor v-aţi adăpat3ucuraţi-vă, căci cuno0tiinţei "apta cea bună aţi adus3ucuraţi-vă, căci r#vna voastră nu v-a dat clipă de repaos3ucuraţi-vă, căci zilele cele rele ale acestei vieţi bine le-aţi civernisit

3ucuraţi-vă, căci călătoria aţi săv#r0it 0i la limanul ceresc aţi sosit<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al (*lea!u ai voit domnie 0i stăp#nire păm#nteasc#, "ericite onstantine, 0tiindu-te domn în casa 0i mo0ia ta, ci mai v#rtos ai dorit să domne0ti, prin s"inte nevoinţe 0i s"inte virtuţi, peste patimi. ubai puterea cerească a arului $"#ntului Du mai v#rtos dec#t pe cea lumească, 0i acum Domnulstrigi împreună cu pruncii tăi 0i cu s"etnicul anace: =liluia@

Icosul al (*lea$ilit ai "ost de s"atul cel mare al 5ării 6om#ne0ti să prime0ti a "i domnitor, căci în vremuri mutulburate prin înconurări de o0ti 0i de vrăma0i, bl#ndeţea 0i înţelepciunea ta au adus bunoc#rmuire. ericiţi suntem noi că ţi-ai tăiat voia ta 0i ai primit greul sceptru domnesc, căci spun#0i tu întru sineţi: Beu şi neamul meu vom slui lui Dumne;euB, ne îndemnaţi pe toţi cu dorire a striga:3ucură-te, noule 'oise al 5ării alaiei 0i a ei propă0ire3ucură-te, că împreună cu tainicul anace îi urze0ti bună sporire3ucură-te, "eciorule onstantin, al lui %ristos viteaz o0tean

3ucură-te, bine urm#ndu-l, tu, minunatule @te"an3ucură-te, 6adule, cel vrednic de laude multe3ucură-te, micule 'atei, dar desăv#r0itule la minte3ucuraţi-vă, podoabe nepreţuite ale 5ării 6om#ne0ti3ucuraţi-vă, mărgăritare 0i binecuv#ntări ale ora0ului 3ucure0ti<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al %*lea



2ăca0uri ale $"#ntului Du aţi auns prin mucenicie, căci 0i voi mult aţi autat poporul lui Dumnezsă se zidească în du, ridic#nd mănăstiri, biserici 0i tipărind cărţi cu aleasă rană duovniceascum dar nu vom c#nta $tăp#nului tuturor, elui ce a binevoit a lucra prin voi, c#ntarea: =liluia@

Icosul al %*lea8ntunericul necredinţei 0i al ne0tiinţei ai izgonit 0i lumina cuno0tiinţei dumnezeie0ti a strălucit pesţară, căci, ca 0i $olomon, ai iubit, mărite onstantine, podoaba casei lui Dumnezeu. Din tiparniţe

ie0it s"inte cărţi, comori de vindecări, bucuria cre0tinilor evlavio0i, pentru care vă bucurăm pe vzic#nd:3ucuraţi-vă, iubitorilor de s"inte lăca0uri 0i altare3ucuraţi-vă, ctitori de mănăstiri 0i dăruitori de odoare3ucuraţi-vă, căci tipăriturile voastre din popor întunericul risipesc3ucuraţi-vă, cărţile $"#ntului erar &ntim în ţară lumina sporesc3ucuraţi-vă, căci voi tipărirea primei 3iblii în rom#nă aţi continuat3ucuraţi-vă, căci apoi +saltirea, cărţi de slubă 0i zidire su"letească ne-aţi dat3ucuraţi-vă, căci cărţile voastre 0i p#nă astăzi se doresc3ucuraţi-vă, Treimea $"#ntă în ctitoriile voastre toţi o blagoslovesc

<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al .*leaăclii luminătoare pentru 5ările 6om#ne 0i pentru toată ArtodoCia s-au arătat tiparniţele în"iinţasau restaurate de voi la $nagov 0i 3ucure0ti, 6#mnicu #lcea 0i T#rgovi0te, 3uzău, Ti"lis 0i &le"ăc#nd pe cre0tinii rom#ni 0i greci, iviri 0i arabi, să c#nte cu toţii într-un glas: =liluia@

Icosul al .*lea

$lavă nepieritoare ţi-ai dob#ndit, evlaviosule domn onstantin 0i după dreptate ai "ost socotit vremea ta apărătorul întregii cre0tinătăţi ortodoCe, căci cine a năzuit către tine 0i l-ai trecut vederea sau către cine nu s-a revărsat milostivirea ta mai presus de nădede; ată pentru ce limbseminţii 0i popoare îţi c#ntă ţie, $"#ntului erar &ntim vireanul, 0i împreună pătimitorilor tăi, uneca acestea:3ucuraţi-vă, ve0nici apărători a toată ArtodoCia3ucuraţi-vă, căci ne sunteţi tăria, slava 0i bucuria3ucuraţi-vă, st#lpi de "oc ceresc, voi cerul 0i păm#ntul uniţi3ucuraţi-vă, că pentru ţara voastră 0i întreaga lume milociţi3ucuraţi-vă, că rom#ni 0i greci cu graiuri alese vă eretisesc

3ucuraţi-vă, că iviri 0i arabi din inimi recunoscătoare vă mulţumesc3ucuraţi-vă, că lucrarea voastră mană cerească pentru multe ţări a însemnat3ucuraţi-vă, că roade cere0ti aţi cules după ce cu lacrimi aţi semănat<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al 0*leaDar cum oare vom putea lăuda noi, nevrednicii, r#vna voastră pentru $"intele lui Dumnezlăca0uri; ăci unde nu aţi zidit sau reînnoit biserici, mănăstiri, paraclise, scituri, bolniţe, trapez

+entru toate acestea, din toate părţile miluite de voi, ora0e 0i sate rom#ne0ti, mănăstiri din $"#n



'unte al &tonului, ca 0i din 3ulgaria, $erbia, recia, &lbania, din ostroavele mării grece0ti 0i peste tot 6ăsăritul ArtodoC, p#nă la muntele $inai 0i erusalim răsună c#ntarea: =liluia@

Icosul al 0*lea+recum 3inecredinciosul voievod @te"an cel s"#nt în 'oldova 0i voi multe 0i alese lăca0uri încinăciune aţi ridicat, prea "ericiţilor, iar daniile voastre pretutindeni au auns. 3ine aţi înmultalanţii vo0tri, turnul "aptelor voastre cele bune desăv#r0it l-aţi înălţat, pentru care auziţi:

3ucuraţi-vă, că marelui 'ucenic eorge, lăca0 luminat în 3ucure0ti i-aţi clădit3ucuraţi-vă, că 0i 'itropoliei muntene "rumoasă clopotniţă i-aţi zidit3ucuraţi-vă, strigă vouă mănăstirile de la $#mbăta de sus, 6#mnicu $ărat 0i i"oriţa3ucuraţi-vă 0i vă veseliţi, vă spun cele de la 3r#ncoveni, 3istriţa-#lcea 0i &rnota3ucuraţi-vă, tainic 0optesc cele de la ura 'otrului, $treaia 0i $adova3ucuraţi-vă, auziţi dinspre ovora, Dintr-un lemn, 'amul 0i Tismana3ucuraţi-vă, vă spun bisericile voastre din ăgăra0, $ceilor din 3ra0ov 0i Acna $ibiului3ucuraţi-vă, vi se c#ntă în cea a $"#ntului 'ucenic Dumitru din T#rgovi0te, de la 'ogo0oaia +otlogi<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-a

nevoit@

Condacul al &*learăiasa ctitoriilor tale, $"#nta mănăstire %urezi-#lcea, menită să "ie lăca0 de îngropare pentru ti0i tot neamul tău, minunatule voievod onstantin, dă măsura dărniciei 0i r#vnei de care ai "ost 0i mistuit pentru în"rumuseţarea casei lui Dumnezeu, $"#nta 3iserică, pentru care niciodată n-ai socoa "i ceva prea scump. !easemuită ei "rumuseţe 0i armonie ne îndeamnă a c#nta cu glas de prăznuilui Dumnezeu: =liluia@

Icosul al &*lea+iatra cea mare a morm#ntului ce ţi-ai gătit în biserica cea mare de aici 0i azi suspină după moa0tevoastre $"inte, căci mănăstirea din %ali 0i biserica $"#ntului eorge din 3ucure0ti au primaceastă comoară de nepreţuit. Dar duul, rugăciunea 0i urmele pa0ilor vo0tri sunt pretutindeni %urezi 0i în sciturile ce aţi ridicat încipuindu-le în semnul crucii dimpreur, drept care cu smerenvă lăudăm, grăind:3ucuraţi-vă, ai marilor împăraţi bizantini adevăraţi următori3ucuraţi-vă, ctitoria voastră nu are perece, e ca lucea"ărul între luminători3ucuraţi-vă, că 0apte ani la d#nsa, cu osteneală 0i "ără preget s-a trudit3ucuraţi-vă, căci me0terul 'anea, iscusit urzitor, biuterie în piatră v-a izvodit

3ucuraţi-vă, v-a strigat dintru înălţime scitul ocrotit de 3otezătorul oan3ucuraţi-vă, vă 0opte0te &ridiaconul înt#i mucenic, din scitul încinat lui de coconul @te"an3ucuraţi-vă, auziţi 0i de la scitul patronat de &postolii $"inţi3ucuraţi-vă, "ericiţi sunteţi voi, "eciori domne0ti 0i ai vo0tri părinţi<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al 2*lea!u a răbdat mai mult vrăma0ul neamului omenesc, tatăl minciunii 0i uciga0ul de oameni, mu

voastră lucrare săv#r0ită spre slava lui Dumnezeu el încinat în Treime 0i spre "olosul întreg



cre0tinătăţi dreptslăvitoare, ci împotriviri a pus în calea voastră cea luminoasă. Dar voi, prrugăciuni stăruitoare, postiri, milostenii, 0i vegeri, vă găteaţi pentru ziua încununării, 0i să primînt#i paarul pătimirii, Domnului c#nt#nd: =liluia@

Icosul al 2*lea'ulţi vrăma0i văzuţi 0i nevăzuţi a st#rnit satana asupra voastră, ploaie de p#re, minciuni 0i viclenînvolbur#nd minţile ainului sultan &met 0i sălbaticului său vizir in &li pa0a. oi îns

îmbrăc#ndu-vă în plato0a dreptăţii 0i într-arm#ndu-vă cu armele luminii, prin smerită pocăinţă vîntăreaţi, pentru care auziţi de la noi a0a:3ucuraţi-vă, că iadul cu slugile lui asupra voastră se porne0te3ucuraţi-vă, că oastea cerească spre autorul vostru grăbe0te3ucuraţi-vă, iconomi buni ai Domnului, ce "apte bune pururea r#vneaţi3ucuraţi-vă, căci pentru aceasta veţi "i 0i mărturisitori neîn"ricaţi3ucuraţi-vă, că înaintea crudului sultan "iind adu0i, l-aţi în"runtat3ucuraţi-vă, că pe băutorul de s#nge vizir în nedumerire l-aţi aruncat3ucuraţi-vă, că puterea cea nebiruită a $"intei ruci este cu voi3ucuraţi-vă, vitei netemători de ai semilunii puoi

<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al /*lea6itorii cei mult grăitori nu pot să spună cum voi, de neam domnesc "iind 0i crescuţi în des"ătări, aputut merge cu neclintită otăr#re 0i pe calea cea str#mtă cu inimi pline de bărbăţie. &cestea suminunile credinţei noastre săv#r0ite în "iii luminii, ascultării 0i ert"ei lui Dumnezeu celui minunîntru $"inţii $ăi pentru aceasta împreună să- c#ntăm: =liluia@

Icosul al /*lea8n $"#nta 0i 'area ineri a +atimilor Domnului nostru isus %ristos, a îngăduit ubitorul de oamencu udecăţile $ale în"rico0ate 0i neaunse minţilor noastre întunecate, să se abată m#nia urgipăg#ne0ti asupra casei voastre celei blagoslovite. +l#ngeau cu amar 0i ale neostoită toţi locuito3ucure0tiului, ba ciar 0i pietrele din drumul vostru, văz#ndu-vă urcaţi în care 0i du0i spre 5arigrasub pază aspră, spre în"rico0ata cercetare. +entru aceasta nici noi nu vom tăcea, ci vom grăi căvoi:3ucuraţi-vă, că pe Domnul domnitorilor în pătimire 8l urmaţi3ucuraţi-vă, că de 8mpăratul împăraţilor aţi otăr#t să nu vă lepădaţi3ucuraţi-vă, cu toţii, domn, "eciori 0i gineri, că spre mărturisirea lui %ristos aţi pornit

3ucuraţi-vă, că dintre voi, 0ase cununa 0i slava mucenicească au dob#ndit3ucuraţi-vă 0i pentru mult îndurerata doamnă 'aria, care pe voi vă însoţe0te3ucuraţi-vă, că mărita doamnă, pe %ecuba din vecime în slavă cu neasemănare o cov#r0e0te3ucuraţi-vă, căci călătoria voastră, cu a $"#ntului $"inţitului 'ucenic gnatie s-a asemănat3ucuraţi-vă, că ve0nica răsplătire cerească, precum acela, de la Domnul slavei aţi luat<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al 5+*lea



&un0i în cetatea $"#ntului 8mpărat onstantin, aţi "ost aruncaţi în în"rico0ata temniţă @apte Turnu8n bezna 0i "rigul ce înduraţi înlănţuiţi, Duul cel +reas"#nt se ruga întru voi cu suspine negrăitarul 2ui vă lumina, vă încălzea 0i vă întărea, învăţ#ndu-vă să mulţumiţi "ierbinte lui Dumnezpentru toate 0i să- c#ntaţi: =liluia@

Icosul al 5+*leaine va putea spune mulţimea caznelor 0i a cinurilor la care aţi "ost supu0i vreme de aproape pat

luni, prin care aţi cov#r0it ciar 0i pe mulţi dintre mucenicii cei din vecime. 8ngerilor 0i oamenilv-aţi "ăcut priveli0te în"rico0ată 0i de mirare, lămurindu-vă ca aurul cel curăţit de 0apte ori în "oc noi, lăud#nd pe el ce v-a slăvit în viaţă 0i după moarte, vă "ericim zic#nd:3ucuraţi-vă, că în temniţă întunecată 0i umedă aţi "ost înci0i3ucuraţi-vă, că în lanţuri 0i cătu0e v-au dat ai vo0tri p#r#0i3ucuraţi-vă, că aţi s#ngerat cumplit, struiţi ca mucenicii de odinioară3ucuraţi-vă, căci cu cle0te ro0it în "oc v-au ars pe piept 0i la subţioară3ucuraţi-vă, că tari ca diamantul aţi rămas voi în ortodoCie3ucuraţi-vă, că aţi crezut cu neclintire în viaţa veacului ce va să "ie3ucuraţi-vă, că '#ntuitorul %ristos 0i +reacurata $a 'aică din înălţime vă priveau

3ucuraţi-vă, că toţi $"inţii 0i toate puterile cere0ti pentru voi se rugau<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al 55*lea7iua împărătescului praznic al &dormirii 'aicii lui Dumnezeu, c#nd împlineai EF de ani de viaţslăvite voievod, iar doamna 'aria ar "i trebuit să o cinstească pe +reas"#nta ei ocrotitoare, a "oaleasă de păg#ni spre mărirea nenumăratelor tale dureri. ăci porţile cele grele ale temniţdesciz#ndu-le, aţi "ost adu0i înaintea cruntului sultan, a curţii sale, 0i a călăului cu iataganul sco

pentru ultima 0i cea mai grea în"runtare. ătre care îndrept#ndu-vă cu toţii, c#ntaţi în inimvoastre: =liluia@

Icosul al 55*leastoviţi de cinuri 0i su"erinţe, în grele lanţuri "erecaţi, cu capete descoperite, cu picioare goalenumai în cămă0i, au stat viteii mărturisitori în "aţa păg#nului tiran, care cu îngrozire vicleană "ăgădui viaţa dacă se vor lăsa de legea lor 0i vor trece la legea turcească. Căsunsu-i-a 8o<r!ncoveanu: Boi de legea creştinească nu ne lăsăm în ea ne-am născut şi am trăit, în ea voisă murim. =oi către coiii săi ;ise: 3iilor, &i"i 0ăr0a"i@ =m ierdut tot ce aveam e lumea asăm!ntească. Bu ne-au mai rămas dec!t su&letele să nu le ierdem şi e ele, ci să le duce

curate înaintea #!ntuitorului nostru isus 9ristos. Să sălăm ăcatele noastre cu s!ngenostru. De aceea drept este ca acum să auziţi:3ucuraţi-vă, căci cuvintelor amăgitoare ale vicleanului sultan nu v-aţi plecat3ucuraţi-vă, căci îngerii cu cununi cere0ti de voi s-au apropiat3ucuraţi-vă, că la botezul cel dint#i acum pe cel al s#ngelui îl adăugaţi3ucuraţi-vă, căci ast"el toate păcatele voastre cu desăv#r0ire le spălaţi3ucuraţi-vă, o0teni vitei 0i nebiruiţi ai 8mpăratului eresc3ucuraţi-vă, că vicleanul 0arpe nu v-a putut amăgi cu nimic păm#ntesc3ucuraţi-vă, că la momiri 0i îngroziri neplec#ndu-vă, legea păg#nului 'aomed aţi de"ăimat



3ucuraţi-vă, că pentru legea cea nouă, a darului 0i a iubirii lui %ristos aţi răbdat 0i de *l v-încununat<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul al 5'*leaDe a 0i 0ovăit 'ateia0 pentru o clipă, ca un prunc, înaintea "iorosului g#de, dar mai ap

îmbărbăt#ndu-se, prin cuvintele domnescului său părinte, singur merg#nd 0i-a a0ezat capul butuc, r#vnind cu dorire prea luminatei cete a $"inţilor mucenici, în care va c#nta în veci de ve$"intei, elei de o "iinţă, 0i nedespărţitei Treimi: =liluia@

Icosul al 5'*leaădeau ca spicele sub seceră capetele copiilor domne0ti 0i al credinciosului anace sub ocvoievodului, din care curgeau p#r#ia0e de lacrimi pentru nespusa durere vremelnică 0i apropia"ericire ve0nică. Dar în inima lui vitează răsunau cu putere cuvintele prooroce0ti: B ată, eu runcii e care mi i-a dat Dumne;euB. +entru aceasta, după vrednicie, aducem vouă aceste c#ntăde laudă:

3ucuraţi-vă, căci prin tare otăr#re păcatul, moartea 0i iadul aţi biruit3ucuraţi-vă, că puitorul de nevoinţe %ristos întru cele cere0ti v-a primit3ucuraţi-vă, că se îngrozesc tiranii 0i rău credincio0ii privindu-vă sau amintindu-0i de voi3ucuraţi-vă, rugători bineprimiţi pentru ţară, neam, ArtodoCie 0i sărmanii de noi3ucuraţi-vă, ocrotitori ai 3ucure0tiului 0i milocitori pentru toată su"larea rom#-nească3ucuraţi-vă, solitori pentru ea, ca înţelepciune de sus 0i milă bogată să dob#ndească3ucuraţi-vă, 0i nu ne lăsaţi să ne lepădăm de s"#nta credinţă prin viaţa păg#nă3ucuraţi-vă, învingătorilor 0i cereţi îndurare pentru noi de la +reacurata $tăp#nă<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-a

nevoit@Condacul al 5(*lea (de trei ori)A, $"inţilor martiri 3r#ncoveni, care aţi biruit 0i v-aţi încununat, căutaţi dintru înălţimea "ericiteines"#r0itei vieţi cere0ti către noi, cei împovăraţi de multe, mari, grele 0i nepocăite păcate, 0i primipuţina noastră rugăciune ca pe o g#ngurire pruncească, milociţi de la Dumnezeul milei 0i îndurărilor să ne izbăvească de cinurile cele ve0nice ca, m#ntuiţi "iind pururea să- c#ntăîmpreună cu voi în negrăita bucurie a 8mpărăţiei $ale: =liluia@

&poi se zic iară0i:

Icosul 538ntregind lanţul de aur al noilor martiri, cu neasemănare mai curat dec#t cel de A"ir, în cetatmarelui onstantin cu îndrăzneală pe %ristos Dumnezeu 2-aţi mărturisit 0i lepădările pentbunătăţile vremelnice ale acestui veac tru"a0 0i nestatornic, desăv#r0it le-aţi zdrobit. Drept aceeminun#ndu-ne de mărimea voastră de su"let, vă aducem cu umilinţă graiuri ca acestea:3ucuraţi-vă, că avuţia cea stricăcioasă aţi de"ăimat3ucuraţi-vă, că bogăţia cea g#ndită aţi a"lat3ucuraţi-vă, că de "rumuseţea materialnică nu v-aţi biruit

3ucuraţi-vă, că pentru dragostea lui %ristos toate gunoaie le-aţi socotit



3ucuraţi-vă, prea înţelepţilor, voi partea cea bună aţi ales3ucuraţi-vă, că roadele blagocestiei cu bucurie aţi cules3ucuraţi-vă, că viteească răbdare împreună p#nă în s"#r0it aţi arătat3ucuraţi-vă, că biruinţă deplină asupra lumii, a trupului, 0i a diavolului aţi c#0tigat<ucura"i-vă, mult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă 0ine v-anevoit@

Condacul 5eniţi, binecinstitorilor cre0tini, să aducem cuvioase laude 0i c#ntare duo-vniceasdreptcredinciosului voievod onstantin, căci pentru 8mpărăţia erurilor 0i pentru neam acesmoarte mucenicească a primit, dimpreună cu "iii săi: onstantin, @te"an, 6adu, 'atei 0i cu s"etnicanace. +entru aceasta, din ad#ncul inimilor, cu veselitoare glasuri să le strigăm: <ucura"i-vmult-ătimitorilor martiri <r!ncoveni, care entru dreata credin"ă mult v-a"i nevoit@

După aceea zicem această rugăciune:

Ru!ăciune

A, $"inţilor martiri 3r#ncoveni, care, prin înţelepte osteneli, comoara s"intei 0i dreptei credinţe p#în s"#r0it o aţi păzit, 0i de la 8mpăratul slavei, %ristos Dumnezeu, neve0teită cunună muceniceasaţi primit=

e graiuri vom îndrăzni a vă aduce noi, nevrednicii, prin care să lăudăm mult-r#vnitoarea voastviaţă, de buni iconomi 0i credincioase slugi ale +reas"intei Treimi, precum 0i s"#r0itul vostviteesc, de adevăraţi eroi ai ArtodoCiei, prin care v-aţi "ăcut priveli0te de multă mirare oamenilor îngerilor;



u adevărat ar trebui mai degrabă să iubim noi tăcerea, ca unii ce suntem îngreunaţi de multe, magrele 0i nepocăite păcate, 0i nimic bun nu a"lăm întru noi, care să ne apropie de evlavioasele voastlucrări 0i de s"intele voastre virtuţi, 0i să ne dea o cuvioasă îndrăzneală, spre a îndrepta către voi, bună nădede, smerita noastră rugăciune.

Dar unde 0i către cine vom putea alerga, dacă nu către &totputernicul 0i &tot0tiitorul Dumnezeu, minunat întru $"inţii $ăi, 0i către voi, ca 0i către aceia care, călătoria vieţii prin valea ispitirii 0i

pl#ngerii acestui veac în0elător bine săv#r0ind, ca aurul trecut prin "oc de 0apte ori v-aţi lămurit,aţi auns lăca0uri s"inţite, în care Tatăl, iul 0i $"#ntul Du Dumnezeu s-au sălă0luit.

A, "ericiţilor, $"inţilor 0i bunilor biruitori mucenici 3r#ncoveni= ăutaţi dintru înălţimea slavcere0tilor voastre lăca0uri către noi, care în tot ceasul în nenumărate cipuri ne primeduim 0i capentru multa noastră lenevie 0i m#ndrie, cov#r0iţi de boli, pagube, necazuri, 0i de în"rico0ate neg#ndite nevoi, mai mult dec#t toţi, după dumnezeiasca dreptate, am auns ticălo0iţi 0i asupriţi.

Dar cum oare s-ar "i putut să nu aungem p#nă aici; oi, întru at#ta des"ătare 0i avuţie păm#nteasa"l#ndu-vă, în toată viaţa voastră dorirea nestricăcioaselor bogăţii ale arului neîncetat aţi avut, i

noi, de0i din mila proniei dumnezeie0ti săraci 0i str#mtoraţi "iind, cuvioasa neiubire de agoniseade"ăim#nd, "rumuseţile mincinoase 0i stricăcioase ale acestui veac tru"a0 0i nestatornic pururr#vnind, mai mult dec#t "emeia cea g#rbovă de ele ne-am pironit, iar cugetarea către cele cere0ti totul o am nimicit.

oi, socotind toată slava veacului de acum ca pe un "um, o umbră 0i o nălucire de vis amăgitostăp#nirea domnească, multa avere, sănătatea, 0i însă0i viaţa voastră, pe toate gunoaie le-aţi socotca pe %ristos în veci să-2 dob#ndiţi iar noi, de bună voie, 0i de nimeni siliţi, prin lăcommaterialnică în prăpastia iubirii de plăceri de care ru0ine este a 0i grăi ne-am prăvălit, 0i mai mu

dec#t necredincio0ii 0i rău credincio0ii iubind prostia 0i neru0inarea patimilor ne-am păg#niz+entru aceasta, în loc să aungem, după cuv#ntul $tăp#nului, sarea păm#ntului 0i lumina lumpentru noi se ule0te tot mai mult între neamuri numele cel preas"#nt 0i de mare cuviinţă al lDumnezeu el 4nul, $ingur &devărat, 0i în Treime încinat.

e răspuns vom da oare 8n"rico0atului, Dreptului, 0i !emitarnicului 9udecător, căci 0tim prea bine de neînlăturat este pentru "iecare dintre noi moartea, udecata, otăr#rea 0i dreapta răsplătire, pentcele care cu g#ndul, cu cuv#ntul, 0i cu "apta am lucrat, 0i pentru ce la cinurile cele ve0nice nicic#cuget#nd, în primedia de a aunge în ele mai os dec#t cei care pe Dumnezeu nu l-au cunoscut ddobitoceasca înţelegere ne a"lăm, după cum $"#ntului 'acarie cel mare i s-a descoperit.

!u ne lăsaţi să ne netrebnicim mai mult 0i stăviliţi alunecarea noastră spre robia lumii, a trupuluia diavolului, prin s"intele 0i pururea primitele voastre rugăciuni, o, prea "ericiţilor martirugătorilor "ierbinţi către Dumnezeu pentru toată lumea, pentru ArtodoCie, pentru ţara 0i neamvostru, pentru toţi cei ce aleargă către voi cu credinţă tare 0i umilinţă ne"ăţarnică. 'ilociţi pentnoi toate cele bune 0i de "olos pentru luminarea ocilor minţilor 0i inimilor noastre celor întunecade gria vieţii de acum, r#vna aprinsă 0i neostoită pentru "apta bună ce v-a însu"leţit pe vdob#ndirea întru cuno0tiinţă a mărgăritarului celui de mult preţ al binecinstitoarei 0i lucrătoarei prdragoste credinţe, preţuirea lui mai mult dec#t lumina ocilor 0i dec#t viaţa aceasta vremelnică, p#

la su"larea noastră cea mai de pe urmă. +lecaţi spre milă 0i îndurare pe milostivul 0i iubitorul



oameni Dumnezeu, să ne ceme la *l pe toţi, să ne descidă u0a luminii $ale spre a ne trezi cu uceas mai devreme, ca să voim să lucrăm în via 0i pe ogorul 2ui, răscumpăr#nd vremea trecută, pcare rău am celtuit-o "iind întunecaţi de ne0tiinţă 0i biruiţi de ur#te g#nduri 0i de patimi de necinst

ereţi pentru noi 0i statornicia neclintită 0i tăria de diamant ce aţi avut p#nă ce v-aţi dat su"letevoastre, curăţite prin botezul s#ngelui, mai strălucitoare dec#t razele soarelui în m#inile 7iditorultuturor. a ast"el, învrednicindu-ne 0i noi părţii celei de-a dreapta, dimpreună cu voi 0i cu toţi $"in

care -au bineplăcut 2ui de la începutul veacurilor, să-2 slăvim pe Dumnezeul vieţii noastre: pTatăl, pe iul, 0i pe $"#ntul Du, în nespusa "ericire a 8mpărăţiei $ale, în vecii vecilor.

&m

)r$ )rof$ Ion Ionescu * Viaţa şi nevoinţele Sfinţilor Martiri Brâncoveni



storia rom#nilor este dominată la s"#r0itul veacului al G-lea 0i primele decenii ale celui următde puternica personalitate a voievodului 5ării 6om#ne0ti, onstantin 3r#ncoveanu. 8ndelungata domnie, începută la HI octombrie 1E// 0i înceiată în mod tragic în anul 1J1K, în ziua de 1L augucorespunde unor importante pre"aceri economice, sociale, politice 0i culturale. Timp de mai bine

HL de ani, în condiţiile accentuării decăderii mperiului Atoman 0i ale s#ngeroaselor războaie caangaau marile puteri din vecinătatea otarelor ţării, el a reu0it să se menţină în scaunul domnesc să trans"orme 5ara 6om#nească într-un important centru diplomatic european, ca 0i într-unul luptă împotriva ugului otoman +$* ,tefan "onescu anait "* anait Constantin Vodă BrâncoveanVia.a domnia epoca Bucure/ti $010 p* 2*3*

Duă cum a e>istat o eocă a lui #ircea cel <ătr!n, a lui %te&an cel #are, a lui #iai 8itea;sau a lui #atei <asara0, rin amloarea &atelor lor olitice sau militare, aşa a e>istat şi unadomniei lui +onstantin <r!ncoveanu. *a se deosebe0te însă de celelalte epoci prin natumetodelor politice. u onstantin 3r#ncoveanu se înceia ciclul voievozilor războinici. *l a adoppolitica negocierilor diplomatice 0i a stabilirii de relaţii personale cu conducătorii importanţi lumii de atunci.

mplicaţiile războiului austro-turc (1EJM-1EII) 0i ruso-turc (1J11) au atras în calculele diplomaţeuropene 0i popoarele din estul 0i sudul *uropei. 8ntr-o asemenea conunctură, în care marile puterăsăritene î0i disputau egemonia lor pe c#mpurile de luptă, micile popoare din răsăritul *uropcum era 0i poporul rom#n, nu puteau supravieţui dec#t adopt#nd o diplomaţie "oarte abilă. &ceasrealitate a înţeles-o 0i a in"luenţat-o, de la începutul domniei sale, onstantin 3r#ncoveanu, pradoptarea unor metode noi în politica sa "aţă de vecinii purternici, reu0ind să păstreze sem

independenţa 5ării 6om#ne0ti un s"ert de veac 0i să menţină poporul rom#n în atenţia marilor putecare decideau atunci soarta lumii.

+rin educaţia 0i prin "ormaţia lui politică, în care a continuat pe uncii săi, @erban antacuzinostolnicul onstantin antacuzino, noul domnitor, el însu0i <împodobit cu învăţăturăN (4* N* "or(Constantin Vodă Brâncoveanu* Via.a /i domnia lui Vălenii de Munte $0$& p* 41 .), a trăit din pcon0tiinţa unităţii poporului rom#n, indivizibil în întreg spaţiul Daciei de odinioară. *l nu a deosebpe rom#nii din 5ara 6om#nească de cei din 'oldova sau din Transilvania 0i a căutat, în limiteposibilităţilor, să se ocupe de poporul rom#n în integritatea lui, căut#nd să menţină semi-autonom



@erban, înrudit cu 'iai iteazul, 0i care au avut 0ase "eciori, toţi mari dregători, unul dintre e@erban, auns domn, altul stolnicul onstantin, cel mai învăţat boier al vremii sale +%* Constantin 8iurescu Dinu C* 8iurescu "storia românilor din cele mai vec#i timpuri /i până astăzi Bucure/$0%$ p* &7%*3*

8n luna "ebruarie 1ELL, în timpul răscoalei seimenilor 0i dorobanţilor ridicaţi împotriva domnieprintre alţi boieri este omor#t 0i tatăl lui onstantin 3r#ncoveanu, în casele sale de la deal

mitropoliei. +reda, bunicul lui, scapă atunci răscumpăr#ndu-0i viaţa cu mulţi bani, iar pruncuonstantin, care avea abia un an, a rămas în viaţă ca prin minune, datorită doicii sale. 6ămas or"ael avea să "ie crescut de mama sa, de bunica după tată, +ăuna receanu, 0i de unciul său, stolniconstantin antacuzino, pe care îl cinstea ca pe bunul său tată. @i-a petrecut copilăria în casepărinte0ti din 3ucure0ti, a"late în vecinătatea imediată a urţii domne0ti. & deprins carte greceascălatinească, dovedindu-se iscusit la învăţătură, <cu dascăli ale căror nume au rămas necunoscuteN +,tefan "onescu anait "* anait i)idem p* $40*;3. 'urindu-i cei doi "raţi mai mari, toamo0tenirea părintească a rămas t#nărului onstantin, care 0i-o măre0te 0i prin căsătoria cu 'aricnepoata lui &ntonie odă din +ope0ti. *i i se adaugă ulterior mo0iile rămase de la Danciu, "raterăsbunicului său. 8n 1EJ/, c#nd a auns domn unciul său, @erban antacuzino, este înaintat velag

înaint#nd treptat p#nă la vrednicia cea mai înaltă a ierariei boiere0ti. 2a urtea domneascăcunoscut în mod direct 0i atmos"era de intrigi 0i de spaimă prin care trecuseră toţi antacuzinii deuciderea postelnicului 0i p#nă la numirea lui @erban odă ca domn. 8n acest timp 0i-a îndeplinit cmultă abilitate 0i succes toate misiunile ce i-au "ost încredinţate. 4na dintre ele privea apărarintereselor religioase ale rom#nilor din Transilvania în "aţa ambasadorului imperial de acolo, conteaprara. 2a H1 august 1E/1, 2adislau saQ 0i risto"or +saQ comunicau lui @erban antacuzincă cererea solului muntean, onstantin 3r#ncoveanu, adresată ambasadorului, ca rom#nii dTransilvania să-0i poată păstra credinţa ortodoCă, iar mitropolitul $ava 3rancovici, întemniţat, să eliberat, a "ost satis"ăcută de urtea imperială +0* '* Veress Documente vol* "< p* 5&2 cit*

,tefan "onescu anait "* anait i)idem p* $50*3*+rin poziţia pe care o avea în stat, prin averea pe care o stăp#nea, prin însu0irile sale intelectuale morale, s-a impus în "aţa tuturor, <mai ales că nu avea du0mani 0i era privit cu simpatie maoritatea reprezentanţilor clasei dominanteN +$7* ,tefan "onescu anait "* anait i)idem $&4*3* *l n-a urmărit domnia 0i n-a dorit <ugul acesta asupra domniei meleN +$$* !adu 8receani)idem p* $45*3 & acceptat-o însă la rugămintea 0i la cererea s"atului de ob0te al ţării: <!e rugăm lăsa ţara să intre alţi oameni, sau răi, sau nebuni să o strice, ci "iiN +$4* Cronica anonimă cit* suprp* 4%1*3. %i +onstantin <r!ncoveanu s-a dovedit cu adevărat domn creştin al ?ării Com!neşti, us&ert de secol, ridic!nd numele ei în veşnicia istoriei.

+ro"it#nd de lini0tea de la otare, noul ales va pune temelia mănăstirii %urezi. 2a s"#r0itprimăverii aceluia0i an reîncepură însă luptele între turci 0i imperiali, care ameninţau să ocupe dnou 5ara 6om#nească. 8n luna august 1EIF, unităţi ale tătarilor împreună cu cavaleria munteană, "runte cu voievodul onstantin 3r#ncoveanu, au trecut munţii pe la 3ran 0i în ziua de H1 august <zece ceasuri din ziN, armata imperialilor este învinsă. 2upta de la 7ărne0ti a "ost singura luparmată purtată de onstantin 3r#ncoveanu, în care s-a dovedit un bun strateg.

2a MF ianuarie 1EIL i-a "ost decernată domnitorului 0i "iului său mai mare diploma de prinţ

$"#ntului mperiu, cu dreptul de a purta titlul de <llustrissimusN, care venea să se adauge prestigi



la diploma primită în 1EJI de nobil ardelean 0i la aceea ulterioară de conte al 4ngariei ( $5* ,tef"onescu anait "* anait i)idem p* $1*). +entru acest titlu, +oarta avea să-l doenească aspru onstantin 3r#ncoveanu 0i el a constituit unul din motivele demiterii lui. De alt"el, caracteristipoliticii sale, în relaţiile cu imperialii, <a "ost desigur 0i aceea de a apăra integritatea 3iseriArtodoCe 6om#ne împotriva tendinţelor catolicizante ale aticanului, susţinute de iezuiţii cain"luenţau politica eCternă a urţii de la ienaN ($&* ")idem p* $1%*).

8ntre timp se reiau luptele dintre austrieci 0i turci, ţara trebuind să suporte numeroase dadii grecerute de $tambul. 2a 7enta păg#nii sunt învin0i de armatele imperiale. 4rmarea a "ost pacea de RarloSitz, din HE ianuarie 1EII, prin care &ustria căpăta 4ngaria, Transilvania, "ără 3anat, cea mmare parte a $loveniei 0i roaţiei p#nă la r#ul 4nna, iar turcii răm#neau la nord de Dunăre 3anatul Timi0oarei 0i renunţau la pretenţiile asupra +odoliei 0i a 4crainei. +olonia restituia nord'oldovei, păstr#nd ameniţa.

8n acest moment, 5ara 6om#nească se găsea într-o poziţie căreia greu i se putea "ace "aţă. +e departe, turcii căutau cu orice preţ să-0i menţină stăp#nirea asupra ţărilor rom#ne0ti, resursele lprincipale de venit, iar pe de altă parte, imperialii căutau să ocupe aceste teritorii p#nă la Dunăre.

abilitate diplomatică, onstantin 3r#ncoveanu a trebuit să reziste cererilor venite din partimperialilor, încă înainte de înceierea păcii de la RarloSitz, de a le încina ţara, ca 0i presiunurţii poloneze. onvins că 0i unii 0i alţii nu urmăreau dec#t revendicări teritoriale, dezamăgit îngriorat de politica religioasă impusă rom#nilor în Transilvania de austrieci, el 0i-a îndrepprivirile insistent spre 6usia, stat ortodoC în plină a"irmare europeană.

'arele comis eorge astriotul este solul br#ncovenesc trimis la 'oscova în 1EIJ, ca să contact cu !icolae 'ilescu. $e propunea ţarului eliberarea de sub ugul otoman, a popoarelor d3alcani, asigur#ndu-l că va "i alături de el. Din 1JFF, în timpul 0ederii lui eorge astriotul

'oscova, onstantin 3r#ncoveanu a trimis acolo 0i pe +anaiot din 6odos, ca rezident al 5ăr6om#ne0ti. 8n urma acestor legături, +etru i-a con"erit voievodului ordinul $"#ntul &ndrei, "iinunul din primii lui cavaleri ($2* ")idem p* $1*).

+acea de la RarloSitz îi arătase lui onstantin 3r#ncoveanu că el 0i ţara lui erau lăsaţi tot singuri calculele politice ale mperiului Atoman. De aceea, domnitorul a căutat să-0i alieze 6usia lui +etru0i totodată să menţină relaţii normale cu +oarta.

+entru a "ace "aţă plăţii urgente a araciului cerut, datorită greutăţilor economice 0i "inanciare care se a"la ţara ca urmare a războiului dintre austrieci 0i turci, onstantin 3r#ncoveanu a trimis

1EII o delegaţie de boieri să ceară marelui vizir scutirea în următorii doi ani, întruc#t acesta "useavansat vistieriei împărăte0ti de mai multă vreme. $ultanul a acceptat propunerea 0i totodată iacordat domnia pe viaţă, <p#nă va avea zile să domnească acest păm#nt al ţăriiN. %ati0eri"ul cnumirea i-a "ost adus în ţară de un agă, venit cu delegaţia de boieri (ornea 3răiloiu, spătarul 'iantacuzino 0i postelnicul Dumitra0cu aramanlău) 0i <l-au îmbrăcat cu ca"tan pre măria onstantin odă...N ($1* !adu 8receanu op* cit p* $7$-$75*). 2a miloc era un oc politic al +orţîntr-un moment c#nd se vedea slăbită 0i avea nevoie de resursele 5ării 6om#ne0ti 0i de dărnicia onstantin 3r#ncoveanu, "iindcă peste patru ani, în 1JFM, de0i bolnav, va "i cemat ia &drianopol.asemenea situaţie era întotdeauna însoţită de primedia tronului 0i a vieţii. Trebuiau să se verse

sute de pungi, plocoane aduse sultanului (HFF de pungi), vizirului 0i altor dregători, iar araciul ţă



să "ie ridicat cu încă HKF de pungi peste cele H/F care se dădeau p#nă atunci, ca voievodul primească din nou semnele învestiturii pe viaţă, în ziua de 1L iunie 1JFM. ereri 0i celtuieli de sude pungi de aur sporeau mereu, provocate de "recventele scimbări la conducerea treburilmperiului Atoman, 0i toate acestea trebuiau suportate de poporul rom#n.

Dar greutăţile amintite nu erau singurele. 8n politica internă a ţării se adaugă ad#ncirea con"lictuldintre domn 0i unele grupări boiere0ti, îndeosebi cu antacuzinii ($%* "n iunie $%7% ConstantBrâncoveanu este nevoit să-l c#eme pe unc#iul său Mi#ai Cantacuzino de la Constantinopol uncomportarea sa era suspicioasă fa.ă de domn /i să-l înlocuiască cu =oma Cantacuzino vărul săcare se va dovedi că nu-i era fidel* Cât prive/te pe stolnicul Constantin Cantacuzino unc#idomnului acesta părăsise curtea domnească /i se retrăsese la mo/ia sa de la >ilipe/tii dra#ova*). riza raporturilor cu antacuzinii, accentuată după 1JFJ, avea să aibă din ne"ericiconsecinţe 0i în politica eCternă a ţării. ictoria de la +oltava a ţarului +etru împotriva suedezilor"ost urmată de bătălia de pe +rut din 1/-H1 iulie 1J11 dintre trupele ruso-moldovene 0i cele turce0u toate speranţele popoarelor cre0tine balcanice, ea a "ost pierdută de +etru 0i Dimitrie antemi

+rudent, c#ntărind realităţile 0i raportul de "orţe angaate în luptă, onstantin 3r#ncoveanu a0teap

rezultatul bătăliei de la &lbe0ti, în apropierea 4rlaţilor, unde instalase tabăra o0tirii sale. @i de asdată, voievodul nu duce o politică a sentimentelor sau resentimentelor, ci una a realităţilor, pentru0i salva ţara, care era descisă la toate otarele 0i ameninţată de pustiirea turcilor.

8n noaptea de 1/ iunie se petrece un eveniment nea0teptat: comandantul armatei sale, Tomantacuzino, părăsea în mod tainic tabăra de la &lbe0ti 0i trece de partea ru0ilor, acuz#ndu-l pdomnul muntean de trădare "aţă de ţar. +lecarea acestui conducător, despre care cronicarul scrie <pururea avea păreri de domnieN ($* Cronica anonimă p* 5&7*), "usese otăr#tă, se crede, înţelegere cu mitropolitul &ntim, cu stolnicul onstantin 0i cu 'iai antacuzino, "ără 0tirea l

onstantin 3r#ncoveanu, care, <consternat de "apta nebănuită a spătarului, pl#ngea de durera0tept#ndu-se la răzbunarea turcilorN, scrie Del iaro.

uga lui Toma antacuzino 0i mai ales în"r#ngerea armatelor ruso-moldovene au slăbit acum pozilui onstantin 3r#ncoveanu 0i au descis perspectivele dramaticului său s"#r0it. iocnirea directăcelor două mari state, 6usia 0i Turcia, pe teritoriul ţărilor rom#ne a creat un climat nou în politi5ării 6om#ne0ti. u 6usia la otarele 'oldovei, cu prezenţa trupelor imperiale pe linia arpaţilogata să năvălească în ţară, cu mperiul Atoman răpăreţ 0i asupritor la Dunăre, domnul munteabănuit acum de turci 0i de ainie, a avut de înt#mpinat enorme greutăţi. riza raporturilor antacuzinii avea să "ie unul din "actorii otăr#tori ai vieţii 0i domniei lui, care îl va cople0i în ce

din urmă, în $ăptăm#na +atimilor din 1J1K.

+u toate greută"ile înt!minate şi cărora a tre0uit să le &acă &a"ă cu tact, cu ersicacitate, cră0dare şi cu în"eleciune, +onstantin <r!ncoveanu a ctitorit eoca cea mai strălucită a culturnoastre veci rom!neşti. Dar mai resus de toate, el şi-a încununat &runtea, a lui şi a celor atr&eciori şi a lui anace 8ăcărescu, rimul său s&etnic şi dregător, unciul so"iei sale, cu nim0s&!nt al muceniciei entru credin"a ortodo>ă, e care nu a ărăsit-o nici în &a"a călăului.

Duă cum îl caracteri;ea;ă B. orga, +onstantin <r!ncoveanu Ea ştiut, în curs de un s&ert

veac, să servească e turci, de nevoie, &ără să ărăsească nici un dret al "ării sale a ştiut s



înlăture stă!nirea necondi"ionată a creştinilor, austrieci, oloni, ruşi, asura ăm!ntulrom!nesc a ştiut să lege de muntenii săi, rin legături culturale şi, olitice, #oldova a ştiuciar duă ce legăturile olitice cu =rdealul au &ost rute, să ăstre;e încă e acelea ale culturcu acest ăm!nt. %i, în acelaşi tim, rin acea largă oeră de cultură răsăriteană, de cultură îtoate lim0ile Căsăritului, rin gă;duirea &runtaşilor 0isericeşti ai Grientului, atriarmitrooli"i, dascăli, rin oerele lui de ctitorie la toate Elocurile s&inteF, el a ştiut, &a"ă dregiunile siriene, ara0e, caucasiene suuse ori vasale turcilor, ca şi &a"ă de grecitatea euroean

să înlocuiască e îmăra"ii 0i;antini de odinioară, ca urmaş legitim al cărora era rivit. Domautonom în "ara lui, înconurat cu restigiu suerior al cesarilor constantinoolitani ai l+onstantin cel #are, în întreaga lume a Grientului, aceasta a &ost situa"ia lui +onstantin 8od<r!ncoveanuF ($0* N* "or(a Valoarea politică a lui Constantin Brâncoveanu Vălenii de Munt$0$& p* 2$-24*).

Drumul de mărire al voievodului a urcat s"#r0itul domniei lui în calvarul olgotei, unde a băut dpaarul de oţet 0i "iere al pătimirilor... Trădarea î0i "ăcuse loc în su"letele antacuzinilor, rudevoievodului, porecliţi 0i @eităne0tii (47* De la /eitano(lu - ?fiul dracului@ poreclă pe care o avestră)unul lor Mi#ai Cantacuzino ucis de sultanul Murad al """-lea +$2%&-$2023*), încă din 1JFJ.

Toma antacuzino, care r#vnea domnia, a ad#ncit con"lictul c#nd a "ugit în 6usia, unde +etru c'are l-a împroprietărit în regiunea Rievului 0i l-a "ăcut general-maior de cavalerie. Trădarea sa iagravat domnitorului situaţia în "aţa turcilor. +e de altă parte, stolnicul onstantin antacuzindorea 0i el scaunul domniei pentru "iul său, @te"an, iar 'iail antacuzino îl urmărea pentru 'i6acoviţă, domnul 'oldovei, mazilit de turci în toamna anului 1JFI la onstantinopol. 8mpreună "ratele său Dumitra0cu, căsătorit cu "iica lui 'iail antacuzino, complotau împotriva domnului3ucure0ti. irul trădării a pornit de la 'iai 6acoviţă, a"lat în temniţa elor 0apte turnuri, d$tambul. u speranţa recăpătării domniei, el promise marelui vizir că-i va procura dovezi

împotriva lui onstantin 3r#ncoveanu că este ain "aţă de 8nalta +oartă. $e organizase ast"el ucomplot în care erau amestecaţi mai mulţi agenţi (4$* ,tefan "onescu anait "* anait i)idem 4%2*). +rin intermediul lui Dumitra0cu, s-a intrat în legătură cu "raţii antacuzini. 2i s-a promis către 'iai 6acoviţă iertarea sultanului pentru acuzaţiile ce planau asupra lor, legate de "uga lToma antacuzino la ru0i, dacă vor procura dovezi pentru denunţarea lui onstantin 3r#ncovea0i-l vor împiedica să "ugă în &ustria, p#nă la sosirea poruncii de mazilire.

2a s"#r0itul anului 1J1M, cei doi "raţi, 'iai 0i onstantin antacuzino, pe care cronicacontemporani, 6adu +opescu 0i on !eculce, îi acuză grav pentru comportarea lor, au intrat acţiune. *i au trimis în secret la 3ra0ov un om al lor, pentru a le procura copii după sigiliile maril

boieri în "uncţie (44* "storiile domnilor 9ării !omâne/ti de !adu opescu în Cronicari muntenvol* " Bucure/ti $01$ p* &4*). Adată obţinute, au alcătuit "uneste petiţii către +oartă, ca din partboierilor ţării, în care onstantin 3r#ncoveanu <era denunţat că avea relaţii secrete nu numai împăratul de la iena 0i ţarul ru0ilor, ci 0i cu polonezii 0i veneţienii că-0i cumpărase mo0ii 0i caseTransilvania ca să aibă unde se adăposti la vreme de primedie pentru el 0i "amilia lui că sărăciţara cu grele dări pe care le pusese că î0i umpluse cămara domnească cu aur mult că depusese bănci olandeze 0i la 7ecca din eneţia mii 0i mii de pungi de aur că stătea mai mult la T#rgovi0dec#t la 3ucure0ti, pentru a putea "ugi mai u0or că "uga lui Toma antacuzino era convenită cu ecă î0i bătuse monedă de aur că îi anunţau masa tr#mbiţe de argint..,N ( 45* ,tefan "onescu anait

anait i)idem A Constantin ,er)an Constantin Brâncoveanu Bucure/ti $010 p* $%$*).



&cuzaţiile, multe din ele cunoscute la $tambul, au constituit numai preteCtul pentru mazilirdomnului, adevăratul substrat "iind acapararea imenselor sale bogăţii, mai mult bănuite dec#t 0tiu0i apreciate cu cele mai "anteziste ci"re. &verile celui mazilit erau în mod obi0nuit con"iscate drept de +oartă. #nd petiţia a auns la cabinetul marelui vizir, prin intermediul văta"ului de aprozonstantin Diiciti, om de credinţă al antacuzinilor, de îndată s-a otăr#t mazilirea lui onstant3r#ncoveanu.

oievodul era străin de urzelile complotului antacuzinilor 0i-0i vedea de treburile domniei, "iiconvins că poziţia sa era consolidată. <*l avea, cum scrie Del iaro, o "ire at#t de bl#ndă încît ncredea niciodată că ar "i trădatN (4&* 'nton Maria Del C#iaro Descrierea 9ării !omâne/ti Călători străini despre 9ările !omâne vol* V""" Bucure/ti $05 p* 5*). 8n primăvara anu1J1K, situaţia voievodului s-a înrăutăţit c#nd a venit ca vizir in &li +a0a, un nebun, cumcaracterizează !. orga, care credea că putea re"ace prestigiul imperiului prin vărsare de s#nge (4N* "or(a i)idem p* $$-$4*41* "storicii 9ării !omâne/ti* Cronica anonimă în ed* cit* p* 5&4*). 4doctor grec, &nton orai, care "usese unul din medicii domnitorului la 3ucure0ti, a"l#nd înt#mplătde planul vizirului de a-l prinde 0i a-l ucide pe 3r#ncoveanu 0i "amilia lui, i-a scris imediat în tain

dar acesta n-a voit să-i dea crezare, "iind convins că loialitatea sa "aţă de +oartă nu-i putea "i pusă îndoială.

3r#ncoveanu trimisese nu de mult la onstantinopol cu daruri pe "iica sa, 3ăla0a, 0i pe ginerele să'anolace 2ambrino, ca să aducă cu mare pompă pe viitoarea noră, "iica lui &ntio antemlogodită cu "iul său 6adu, pentru care primise aprobarea vizirului. !u putea bănui că aceasta nuera dec#t o cursă întinsă de vizir ca să poată să-l ţină la 3ucure0ti 0i să nu "ugă în &rdeal.

<ar turcii, spune ronica anonimă, cu s"aturile @aităne0tilor, atuncea au găsit vreme, c#nd e

domnul în 3ucure0ti, 0i "ără nici o griă 0i au trimis cu taină mare pe imbroorul cel mare împăratului 0i pe 'usta"a aga capigi-ba0a ca să-l prinză 0i să-l ducă cu toată casa lui 0i cu toţi ginela 5arigradN (HE). n ;iua de 2' martie 11', într-o mar"i din Sătăm!na atimilor, a sosit <ucureşti caugiul #usta&a =ga, înso"it de 12 cioodari înarma"i cu iatagane şi istoa+augiul, care era o cunoştin"ă vece a voievodului, anun"ase că era numai în trecere ri<ucureşti sre 9otin, sre a nu da de 0ănuit lanul său. = doua ;i, el s-a re;entat la +urtentru a &i rimit de domn, care l-a înt!minat ceremonios înconurat de marii 0oieri, în sadivanului, adres!ndu-i vor0e rietenoase, în lim0a turcă. +a răsuns, #usta&a =ga a scnă&rama de mătase şi a us-o e umărul domnului, sun!ndu-i că, &iindu-i veci rieten, regrecă tocmai el a rimit orunca îmărătească de a-l declara ma;ilit şi a-l duce, cu toată casa, cu &

şi gineri, la +onstantinool. = urmat citirea &irmanului, declar!ndu-l ain, cu orunca adresa0oierilor să ia e +onstantin <r!ncoveanu, e &iii şi e ginerii lui în a;a lor, !nă c!nd vor relua"i de im0riorul cel mare, care aşteta la Hiurgiu cu '55 de ieniceri, iar în ca; nesuunere, "ara va &i trecută rin &oc şi sa0ie de 12.555 de turci care aşteată la otarele ei. atmos"era de groază, nimeni nu s-a opus, nimeni n-a sciţat un gest de apărare. Trimi0ii turci complicii lor, antacuzinii, răsp#ndiră zvonul în ora0 că, în caz de răscoală, 3ucure0tii vor p#roliţi de către turcii care se apropiau de capitală. $-au luat măsuri pentru izolarea întregii "amidomne0ti de boieri 0i de sluitorii curţii. ămările domne0ti au "ost scotocite 0i e"uite, "iincon"iscate toate bunurile lui 3r#ncoveanu 0i ale "amiliei sale.



8n ziua următoare, oia +atimilor, a sosit 0i imbriorul cel mare, cu vreo MFF de oameni, pe caboierii trebuiră să-l primească sărbătore0te, la ăcăre0ti. &dus la curte, el a spus că porunîmpărătească este să se aleagă un nou domn, pe care îl vor voi ei, dar boierii au stăruit că îl vdomn tot pe onstantin 3r#ncoveanu. $upărat, imbriorul i-a ameninţat 0i l-a numit în "aţa tuturdomn pe vel-logo"ătul @te"an antacuzino, "iul stolnicului. <Deci l-au luat turcii 0i au cerut ca"tsă-l îmbrace 0i ne"iind acii ca"tanul, s-au dezbrăcat 'usta"a aga de conta0 0i l-au îmbrăcat pe @te"spătariu...N. &poi au cobor#t cu toţii la biserica domnească, unde el a "ost uns domn al ţării

mitropolitul &ntim vireanul, în timp ce onstantin 3r#ncoveanu era părăsit în camera lui, deveniîncisoare. 8n urmă cu HL de ani, c#nd el "usese ales domn, nimeni nu se mai îngriea de @erbodă, care zăcea întins pe cata"alc tot a0a acum nimeni nu mai îndrăznea să se intereseze domnul "ăcut ostatic în apartamentele sale golite de bogăţii. După ce a ie0it din biserică, în ovaţiituturor, @te"an antacuzino î0i călcă pe inimă 0i intră în apartamentul lui 3r#ncoveanu. 8nainte de i zice ceva, 0i "ără să-i aducă vreun repro0, i-a spus numai at#t: <* mai bine că domnia ţi-a "ost daţie dec#t altuia, unui străinN (4%* a ,tefan "onescu anait "* anait i)idem p* 45).

3r#ncovenii au "ost deposedaţi de toate bunurile lor, "iind e"uite 0i palatele de la 'ogo0oaia, de +otlogi, de la Abile0ti 0i casele din @ceii 3ra0ovului, iar averile con"iscate, încărcate în KF de care

&ctul "unest al trădării se înceiase. 8nainte de despărţire, Del iaro in"ormează că bătr#nul mazia ţinut să-i spună vărului său, noul domn, 0i celor din preama sa: < Dacă aceste nenorociri sunt la Dumne;eu entru ăcatele mele, &acă-se voia 4ui@ Dacă sunt însă &ructul răută"ii omeneşentru ieirea mea, Dumne;eu să ierte e duşmanii mei, dar ă;ească-se de m!na teri0ilă ră;0unătoare a udecă"ii divineN (4* În noaptea de 1 spre % iunie $%$1 domnul ,tefaCantacuzino /i tatăl său stolnicul Constantin erau su(ruma.i la Constantinopol iar după două zierau omorâ.i la 'drianopol /i Mi#ai Cantacuzino /i cumnatul său !adu Dudescu*

Balada Constantin Brâncoveanul în colec.ia de oezii populare ale românilor de V* 'lecsandBucure/ti3 $0%$ p* $4%-$40 are versurile :

EDare-ar Domnul Dumne;eu Să &ie e g!ndul meu.

Să vă şterge"i re ăm!nt +um se şterg norii la v!nt, Să n-ave"i loc de-ngroat

Bici coii de sărutat +!ni tur0a"i, turci, li&tă rea

De-"i m!nca şi carnea mea, Să şti"i c-au murit creştin

<r!ncoveanu +onstantin@F

n cântec cunoscut de la $%57 încoace este /i cel pu)licat de =udor amfilie: Descăpă.ânarea lConstantin Vodă Brâncoveanu de către turci în ?Miron Costin@ V"" +$0$03 nr* 2 p* 55-5* intensă circula.ie a cunoscut Cronica ritmată a uciderii lui Constantin Vodă Brâncoveanul Cronici /i povestiri române/ti versificate +sec* <V""-<V"""3 ed* critică de Dan SimonescBucure/ti $01% p*22-1* Cântecul Brâncoveanului a trecut /i în alte specii folclorice în Vicleim

în colinde +N Cartoian Căr.ile populare în literatura românească vol* "" Bucure/ti $0%& p* 450



În literatura cultă poetul "oan 'leEandru i-a dedicat lui Constantin Brâncoveanu cele mai vi)ranversuri +volumul: "mnele 9ării !omâne/ti Bucure/ti $0$ înc#inat ?lui Constantin Brâncovean/i copiilor săi martiriza.i : Constantin ,tefan !adu /i Mateia/@3*).

= înceut aoi urcuşul +alvarului. Gstaşi otomani călări înconurau convoiul. Duă careta care erau &ostul domnitor cu doamna lui, urmau caretele cu cei atru coii, cu to"i ginerii, cnora cea mai mare şi neo"elul +onstantin şi cu vistiernicul anace 8ăcărescu. Se înşirau a

carele cu averile celor ma;ili"i. rin &a"a 0ătr!nelor case 0r!ncoveneşti, e tot lungul odului l%er0an 8odă, sute, mii de 0ucureşteni riveau tăcu"i, înmărmuri"i, cu ocii în lacrimi, trecerînceată a convoiului. *i î0i pl#ngeau domnul, 0i neputinţa lor de a-l apăra s-a eCprimat în c#nteceîn balade (40* ,tefan "onescu anait "* anait i)idem p* 4& 40%-57$* În =ransilvania escunoscută o piesă care a făcut parte din repertoriul dramatic al minerilor din Cavnic /i Băi+Valea ăpu/ulul3* iesa s-a 6ucat mai ales în secolul al <"<-lea +"on Mu/lea Cântare /i vers Constantin în ?Studii de istorie literară /i folclor@* Clu6 $011 p* 4$-1$* "n Moldova a circulcântecul popular "storia măriei sale lui Constantin Vodă Brâncoveanu Vodă din Bucure/ti care sscris în $%57 vezi ?Convor)iri literare@ "< +$%23 nr* $ noiem)rie p* 540-55$3*). 8n cuvintecronicarului, tragedia durerii este săpată ca în piatră: <...iar e +onstantin 8odă cu toată casa lui

cu ginerii lui, a doua ;i, în vinerea aştilor, l-au luat #usta&a aga cu tare urgie îmărătească şiau dus la ?arigrad şi l-au 0ăgat în dicula, unde au &ost un loc mai de urgie, şi toată avu"ia cau avut acolo l!ngă d!nsul o au luat turcii.. .N (57* "storia 9ării !omâne/ti* Cronica anonimă 4%2*). =unşi la +onstantinool, duă un drum de trei sătăm!ni de calvar, <r!ncoveanu şi ai lau &ost e&ui"i de tot ce aveau asura lor şi arunca"i în întunecatele su0terane de la 3ornetta, d+ele şate turnuri (dicule), şi în EHroaa s!ngeluiF, de la 1* mai 11', <r!ncoveanu şi &iul sămai mare, ca să mărturisească toate averile (5$* N* "or(a Documente privitoare la ConstantBrâncoveanu la domnia /i la sfâr/itul lui Bucure/ti $07$ p* 2%-$55).

Din arilie şi !nă sre s&!rşitul lunii iulie, os!ndi"ii au &ost suuşi la cele mai cumlite cinuC!nd e r!nd, ;i de ;i şi noate de noate, ei au &ost tortura"i ca să mărturisească unde îşi aveaascunse averile, e care turcii le considerau &a0uloase. #nd "useseră ridicaţi din 3ucure0ti, spdezamăgirea e"uitorilor, după îndelungi căutări la vistierie nu găsiră dec#t KFLF de taleri, în cămaparticulară a domnului 1HFFF de galbeni, iar prin odăi 0i cămări, doar obiecte de preţ (5Bartolomeo >errati Copie a unei scrisori scrisă la $$ aprilie $%$& din Bucure/ti în Călători străidespre 9ările !omâne vol* V""" Bucure/ti $05 p* &74*). Desigur că nu le venea să creadă numai aceasta este averea lui &lt#n 3ei, <prinţul auruluiN.

!esăţiosul sultan &med al -lea 0i vizirul său, crudul in &li, au ţinut să le trans"orme 0i s#nge

în aur. 3r#ncoveanu a "ost supus la torturi mai cumplite: < întinderea e roată, cetluirea caului cun cerc de &ier, arderea cu &ierul înroşit în &oc e iet şi e sate, în"earea m!inilor şiicioarelor...F (55* Constantin ,er)an i)idem p* $7*).

De la ele 0apte turnuri, ostaticii au "ost apoi mutaţi la 3ostangi 3a0a, temniţa de la prima poartăseraiului, unde erau înci0i numai pa0ii, vizirii 0i alţi mari demnitari. &ici au urmat "elurite cinualte cumplite su"erinţe. 8n cele din urmă, călăii i-au smuls lui 3r#ncoveanu 0i #rtia pentru ridicaraurului depus la 7ecca de la eneţia.



Către sfâr/itul lunii iulie tiranii nemaiputând scoate alte declara.ii au ima(inat o viclenie* Într-oi-au pus pe umeri ?caftanul de iertare@ promi.ându-i c#iar /i domnia dacă va da împără.i47*777 de pun(i de aur* Suma era fantastică* " se permise să scrie în .ară voievodul trimi.ând ves/i în =ransilvania să i se păstreze averile de acolo* ' putut să se (ândească iar la domnie dacă npentru el cel pu.in pentru fiul său mai mare Constantin* Dar totul a fost numai o amarniîn/elare o amă(ire ca să le poată smul(e noi declara.ii*

eea ce este 0i mai dureros, la cumplitele cinuri se adăugau 0i ve0tile aduse din ţară, despurma0ul său în scaun, @te"an antacuzino. <4ra lui a mers p#nă acolo, încît a dat turcilor atdiploma de principe al mperiului absburgic, primită de onstantin 3r#ncoveanu în 1EIL, c#t corespondenţa diplomatică purtată cu ţarul 6usiei, +etru , 0i cu guvernul său. Toate acesdocumente erau ascunse într-o cilie de la mănăstirea olţeaN, după cum scrie &tanasie omnpsilante (5&* C* F*+r)iceanu3 Documente inedite privitoare la istoria na.ională politică )isericească în ?Biserica rtodoEă !omână@ <V" +$043 p* 40-574*). 'ai mult, @te"antacuzino a numit capuceaie la onstantinopol pe onstantin @tirbei, pe care 3r#ncoveanuiertase în at#tea r#nduri de <toate oţiile pe care le "ăcuseN, 0i pe 6adu Dudescu cumnatul său. +ace0tia, scrie cronicarul, i-a trimis vodă <la onstantinopol cu bani, ca să deie plocoanele domniei

să p#rască pe onstantin odă într-at#t c#t să nu scape cu viaţăN (52* "storia 9ării !omâne/Cronica anonimă cit* p* 5&2* a rândul său /i "on Neculce acuză pe Cantacuzini de trădar+etopise.ul 9ării Moldovei ed* Critică întocmită de 8a)riel ,trempel Bucure/ti $04 p* 1&1&%3*).

4a caătul su&erin"elor, nu le mai rămăseseră <r!ncovenilor dec!t su&letele din ei. =u căutcălăii să le smulgă şi su&letele, dar de data aceasta au rămas neutincioşi. storicul "rancez ''ignot a"irmă că mu"tiul le obţinuse graţierea cu condiţia ca bătr#nul voievod să treacă maomedanism. 8oievodul ca şi &iii lui Eau rămas însă constan"i în credin"a lor şi aărură

locul suliciului cu o no0ilă tărieF (51* M* Mi(not Gistoire de lHFmpire ttoman vol* "V ar$%%5 p* 474 la ,tefan "onescu anait "* anait op* cit* p* 407*).

+ondamna"i la moarte, la 1* august 11', ;i aleasă anume ca să le mărească şi mai mudurerea, ra;nic îmărătesc entru creştini, c!nd el îmlinea 65 de ani şi era onomasticdoamnei sale #arica, <r!ncoveanu a &ost scos din temni"ă cu to"i &iii, ginerii, neo"el+onstantin şi cu s&etnicul de încredere, 0ătr!nul vel vistier anace 8ăcărescu. stovi"i dcumlitele su&erin"e, descul"i, numai în cămăşi, cu caetele descoerite, au &ost urta"i în lan"urca &ăcătorii de rele, e uli"ele +onstantinoolului sre locul de e>ecu"ie alI-Jioşc, daroierea marelui serai. +onvoiul îl descidea cel mai mic dintre coii, #atei, în v!rstă de 11-1

ani şi îl înceia 0ătr!nul voievod. Scena s-a des&ăşurat e malul <os&orului Ecu un ceas înainde amia;ăF. De &a"ă erau, e l!ngă şirurile de ieniceri şi mul"imea de oor îngro;ită, şi sultan=med al -lea, crudul său vi;ir, Hin =li, şi am0asadorii marilor uteri euroene, 3ran"=nglia, Cusia, meriul 9a0s0urgic, invita"i secial la maca0rul sectacol. mresiona"i cru;imea asasinilor, ei dovedeau în realitate o uroă neunită şi nesolidară în &a"a 0ar0ariei şitiraniei ăg!nilor. +umlita dramă, sun unii martori oculari (5%* * * anaitescu Călătopoloni în 9ările !omâne Bucure/ti $057 p* $&&-$&2*), n-a durat dec!t un s&ert de ceas. +ălăul ius în genunci e to"i şase, la o oarecare distan"ă unul de altul. 4i s-au scos 0onetele şi li sîngăduit să-şi &acă o mică rugăciune, înainte de e>ecu"ie. Del iaro, secretarul "lorent

păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui 3r#ncoveanu: <3iii mei, &i"i curaoşi, a



ierdut tot ce am avut în această lume, cel u"in să salvăm su&letele noastre şi să ne sălăăcatele cu s!ngele nostruN (5* Del C#iaro i)idem p* $42*).

8n ronica 3ălăcenilor, care nu erau prieteni 3r#ncovenilor, îmbărbătarea este mai amplă: E3iii m&iii mei@ ată, toate avu"iile şi orice alta am ierdut. Să nu ne ierdem încai su&letele@ Sta"i ta0ăr0ăteşte, dragii mei, şi nu 0ăga"i seamă la moarte. rivi"i la 9ristos, #!ntuitorul nostru, c!au ră0dat entru noi şi cu ce moarte de ocară au murit@ +rede"i tare în aceasta şi nu vă mişca

din credin"a ravoslavnică entru via"a şi lumea aceasta@ =duce"i-vă aminte de S&!ntul avel, c;ice: că nici sa0ie, nici îm0ul;eală, nici moarte, nici alta orice nu-l va desăr"i de 9ristos că nsunt vrednice muncile şi nevoile acestea de aici sre mărirea ceea ce o va da 9ristos. =cumdară, o dulcii mei &ii, cu s!ngele nostru să sălăm ăcatele noastreF (50* Vezi "* upa/ MucenicBrâncovenilor în Studii conferin.e /i comunicări istorice vol* """ Si)iu $0&$ p* $4*).

Su0 lovitura de aloş a g!delui că;u mai înt!i caul vistiernicului anace 8ăcărescu, aoi &iului mai mare, urmară al lui %te&an şi al lui Cadu. +!nd călăul a ridicat aloşul să taie cacoilului #ateiaş, acesta Eîn gro;ăvia saimei se rugă sultanului să-l ierte, &ăgăduind că se v&ace musulmanF. Din ce resorturi su&leteşti, din ce ad!ncuri de conştiin"ă, din ce taini

re;isten"ă morală a mai utut să în&runte îmără"ia şi e călăii ei, duă at!tea luni de torturi, nse oate şti. Dar g!ndul că su&letul omenesc dăinuieşte în veşnicie oate e>lica tăria 0ătr!nulutată, care îşi îm0ăr0ăta ast&el e ultimul coil: EDin s!ngele nostru n-a mai &ost nimeni care să-iardă credin"a. Dacă este cu utin"ă, mai 0ine să mori de o mie de ori, dec!t să-"i renegi credinstrămoşească entru a trăi c!"iva ani mai mul"i e ăm!ntF (&7* Comp* ,tefan "onescu anaitanait i)idem p* 40$A "* upa/ i)idem p* $*). +oilul, ca renăscut, îşi use liniştit g!tul tăietor şi-i ;ise călăului: E8reau să mor creştin: loveşte@F şi acesta îi E;0ură caulF (&$* 'u)rJ la MotraJe VoJa(e en Futope 'sie et 'friKue vol* "" a GaJe $%4% p* 4$4-4$5 A 8* "onesc8ion udovic al <"V-lea /i Constantin Brâncoveanu Bucure/ti $& p* 50$-504A r* prof* Nicula

,er)ănescu Mormântul Voievodului martir Constantin Brâncoveanu în ?Biserica rtodoE!omână@ <CV""" +$073 nr* $-4 p* $$&*).



2a capătul <unei ;guduitoare tragedii ce n-are erece nici în analele s!ngeroaconstantinoolitane ale sultanilor de odinioară, numai atunci s-a us caăt celor mai straşniclie e care le oate su&eri vreodată un su&let omenesc. +aul lui +onstantin <r!ncoveanu nu a utut deslii de tru la lovirea nedi0ace, oate miloasă a călăului, şi, grămadă, truu0ătr!nului ărinte a că;ut în "ăr!na udată de s!ngele tuturor coiilor săi N (&4* N* "or(a Valoarpolitică a lui Constantin Brâncoveanu p* 1*).

Duă cumlitul s&!rşit, cele şase truuri martiri;ate, în care încetaseră acum su&erin"ele, au &ot!r!te e uli"i şi aoi aruncate în aele <os&orului, iar caetele urtate în răini e uli"econstantinoolitane, au &ost în&ite la rima oartă a seraiului, unde au stat trei ;ile, iar srseara au &ost şi ele aruncate în mare (&5* N* "or(a Constantin Vodă Brâncoveanu* Via.a /i domnlui p* 4$4*). e ascuns, oate la îndemnul atriariei cumenice, creştinii milostivi au cules dvaluri, c!t vor mai &i utut găsi, Esărmanele rămăşi"e ale mucenicilorF şi le-au dus în taină şi lau îngroat, nu dearte de +onstantinool, în insula 9alci, în 0iserica mănăstirii #aicDomnului, ;idită de îmăratul on aleologul al -lea, autată înainte cu multe daruri domnitorul martir.

Duă uciderea lui <r!ncoveanu şi a coiilor săi, doamna #arica, sune Del +iaro, se găsîncisă cu neo"elul, scăat ca rin minune de la moarte, cu nora şi cu ginerii ei la 3ornett+!"iva 0inevoitori ai &amiliei s-au străduit să le o0"ină eli0erarea. +lata pentru răscumpărare a "o"iCată la LF.FFF de galbeni 0i banii au "ost împrumutaţi <cu dob#ndă uria0ă de MF 0i i s-au plămarelui vizirN. Dar <neîmpăcaţii lor du0mani din 5ara 6om#nească, născocind mii de minciuni 0i p#ri încipuite, au dat aceluia0i vizir KF.FFF de galbeni pentru ca să zădărnicească actul de ărăzia libertăţii cumpărată cu bani, ast&el că au &ost trimişi e neaştetate în surgiun într-un loc numJutaia, unde au stat vreo trei ani, de unde au &ost aoi eli0era"i şi trimişi din nou în ?aCom!nească, după ce &li +a0a, mare vizir, a murit ucis de nemţi în bătălia de la +etro-varadinN

august 1J1E) (&&* 'nton Maria Del C#iaro i)idem p* 507*). Doamna #arica a stat încisă +onstantinool !nă în martie 11*, c!nd a &ost e>ilată la Jutai, e malul estic al #ării Begrde unde a &ost eli0erată şi a venit în "ară în 116, îmreună cu on #avrocordat, numit domn îlocul &ratelui său care &usese luat cativ de imeriali. a 45 fe)ruarie $%$0 când "on Mavrocorda murit de lin(oare doamna Marica a încuviin.at drept recuno/tin.ă ca el să fie înmormântat ctitoria ei în naosul )isericii Sfântul 8#eor(#e Nou din Bucure/ti*

Gsemintele lui +onstantin <r!ncoveanu au &ost aduse în "ară în taină de doamna #arica a0ia î125, în timul domniei lui Bicolae #avrocordat şi înmorm!ntate în 0iserica S&!ntul HeorgBou. Deasura morm!ntului, rin gria doamnei #arica, această 9ecu0ă a rom!nilor, cum

&ost numită, s-a aşe;at o lesede de marmură al0ă, cu cenar &loral, seci&ic 0r!ncovenesc, &ănici o inscri"ie. $pre capul c#mpului lespedei, mărginită de cenar, este săpată stema 5ă6om#ne0ti, în centrul căreia u0or se poate distinge vulturul cu cruce în cioc, un indiciu că acesta esmorm#ntul domnesc 0i aici î0i doarme somnul de veci onstantin 3r#ncoveanu. 'orm#ntul es"lancat în st#nga de morm#ntul lui on 'avrocordat, iar în dreapta de morm#ntul lui rigo3r#ncoveanu (U MF aprilie 1/MH). Asemintele nu au putut "i duse la %orezi, "iindcă în urma păcii la +assaroSitz, Altenia se a"la în stăp#nirea austriacă. !u s-a scris nici numele voievodului pe piatmortuară, de teama turcilor, care n-ar "i îngăduit acest drept unui condamnat la moarte pent<ainieN. 8n mod discret, evlavioasa doamnă, pentru cinstirea memoriei soţului ei, a suspendat de u

suport, deasupra criptei, o candelă de argint cu o "rumoasă lucrătură cizelată tot în stil br#ncovene



cu inscripţia în litere mărunte cirilice: < =ceastă candelă, ce s-au dat la s(ve)ti Heorgie cel Boluminea;ă unde odinescu oasele &ericitului Domnu o +onstandin <r!ncuveanu <asara8oievod şi iaste &ăcută de Doamna #ării Sale #ariia, carea şi măria sa nădăduieşte în Domnuiarăşi aici să i se odinească oasele. ulie, în 12 ;ile, leat 22 (K125)N (&2* r* prof* Nicul,er)ănescu i)idem p* $$-$$0*).

TeCtul inscripţiei candelei nu menţionează 0i prezenţa rămă0iţelor păm#nte0ti ale copiilor uci0i oda

cu tatăl lor. *ste o indicaţie că osemintele lor, ca 0i ale lui anace ăcărescu, nu vor "i pututaduse în ţară (&1* =eEtul inscrip.iei ca /i săpăturile făcute în zilele de 0-$1 decem)rie $054 mormântul voievodului /i eEpertiza osteolo(ică a rof* dr* Nic* Minovici /i rof* dr* >r* !ainer adus la concluzia identificării numai a osemintelor lui Constantin Brâncoveanu*).

4umina candelei morm!ntului a acoerit taina inscri"iei tim de două veacuri, &iind descoeria0ia în iulie 1/1' (&%* Vezi la r* prof* N* ,er)ănescu i)idem p* $$*). +u rileul comemorăriidouă sute de ani de la moartea martirică a voievodului +onstantin <r!ncoveanu, la 1* augu1/1', mitroolitul rimat al Com!niei de atunci, Dr. Jonon =rămescu Donici, a săv!rşarastasul la morm!ntul voievodului, entru rima dată, în mod o&icial (&* Diaconul Niculae M

opescu Via.a /i laptele Domnului 9ării !omâne/ti Constantin Vodă Brâncoveanu Bucure/$04% passim*).

+entru con"irmarea inscripţiei candelei au "ost întreprinse săpături areologice în morm#ntul lespedea de marmură "ără inscripţie, în zilele de I-1E decembrie 1IMH. Asemintele au "ost a0ezaîntr-un sicriu ornat cu podoabe în stil br#ncovenesc, al cărui lemn a "ost luat dintr-un stear dgrădina palatului de la 'ogo0oaia. $icriul acesta a "ost păstrat timp de un an 0i umătate în altarbisericii $"#ntul eorge !ou, "apt care constituie un "el de cons"inţire a lor ca s"inte moa0te martir cre0tin.

2a iniţiativa "ostului +atriar 'iron ristea, în 1IMK, cu prileul praznicului $"inţilor 8mpăraonstantin 0i *lena, ramul catedralei patriarale din 3ucure0ti, <3iserica a crezut a "i cre0tinească datorie să rea0eze la locul de odină scumpele oseminte în cadrul unei slube procesiuni "estive, ca toţi credincio0ii să aibă putinţa a li da cuvenita cinsteN (&0* r* prof* Nicul,er)ănescu i)idem p* $55*). =st&el în seara ;ilei de 25 mai, sicriul cu osemintele lui +onstant<r!ncoveanu a &ost luat din 0iserica S&!ntul Heorge Bou, adus şi aşe;at în araclisatriaral, unde s-a săv!rşit slu0a vecerniei cu rivegere de toată noatea. & doua zi, du$"#nta 2iturgie, în catedrala patriariei, unde a "ost de "aţă conducătorul statului rom#n de atunccu membrii "amiliei sale, cu tot s"atul ţării, cu înalţi ierari, clerici, monai 0i mulţime d

credincio0i, s-a o"iciat solemn parastasul pentru slăvitul voievod 0i neamul său cel adormit. 2s"#r0itul slubei, +atriarul 'iron ristea a vorbit despre însemnătatea momentului comemorDupă aceea s-a "ormat o impresionantă procesiune, cu onoruri militare, ca odinioară în vremea lonstantin 3r#ncoveanu la s"inţirea ctitoriei sale, $"#ntul eorge !ou, 0i ca în vremea 3izanţude altădată. +rocesiunea, în milocul căreia se a"la sicriul cu osemintele domnitorului, purtat pumeri de clerici, a străbătut în sunetele clopotelor bisericilor mai multe străzi din centrul capitalei a "ăcut două opriri cu ecteniile pentru morţi la biserica Domniţa 3ăla0a 0i la 4niversitate, în "astatuii lui 'iai iteazul, locul "ostei mănăstiri $"#ntul $ava, care a adăpostit &cadembr#ncovenească (27* 'r#iereu-vicar =it Simedrea !eîn#umarea osemintelor Voievodului Constant

Brâncoveanu în ?Biserica rtodoEă !omână@ "" +$05&3 p* &5-&&* Diaconul Niculae M



opescu i)idem p* %1A "* upa/ i)idem p* 5* ? ntre domnii ?ării Com!neşti, mai resus ceilal"i lui +onstantin <r!ncoveanu i se cuvine o omenire cu laudă mereu sorită, nu numentru îm0elşugata lui dărnicie, revărsată asura celor ce osteneau să lumine;e oorul rcartea 0isericească îndrum!ndu-l e căile virtu"ilor creştine, dar mai ales entru ilduitoarestatornicie de care a dat dovadă în cele mai cumlite clie ale vie"ii sale, ecetluind cu suremert&ă, cu însuşi scum s!ngele său, cu al ginerelui şi cu al &iilor săi, credin"a neclintită vangelia #!ntuitorului nostru isus 9ristos@* "n $05 sculptorul * Gan i-a turnat în )rostatuia ridicată maiestos pe un soclu de piatră în fa.a )isericii Sfântul 8#eor(#e Nou aflată astăîn restaurare prin purtarea de (ri6ă a atriar#ului Dr* "ustin Moisescu*).

8n pacea s"#ntă, onstantin 3r#ncoveanu 0i-a regăsit odina trupului său mult pătimitor, în cinstirde mărire a întregii su"lări rom#ne0ti, ca unul care <ca mucenicii cei veci s-au s"#r0itN (2Diaconul Niculae M* opescu i)idem p* %1*).

Sursa: atriaria <isericii Grtodo>e Com!ne, S&in"i rom!ni şi aărători ai 4egii strămoşeş..<.#.<.G.C., <ucureşti, 1/, . 625-6$/, ătimirea drecredinciosului voievod +onstant<r!ncoveanu.



Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu - Snţii martiri Brâncoveni şi sfetnicul

Ianace

8oievodul martir +onstantin <r!ncoveanu cu &iii săi şi s&etnicul anace

2a H/ octombrie 1E// se s"#r0ea din viaţă @erban odă antacuzino, domnul 5ării 6om#ne0ti, timpul căruia s-au ridicat s"inte lăca0uri de încinare 0i s-a început tipărirea primei ediţii integrale3ibliei în rom#ne0te. n aceeaşi ;i 0oierii munteni au ridicat în scaunul de domnie e neotul d

soră al celui răosat, logo&ătul +onstantin <r!ncoveanu (n. 16**), cu rosturi însemnate în viaolitică a "ării. nvă"ase carte, recum şi lim0ile greacă, latină şi slavonă, cu dascăli ale cărnume au rămas necunoscute, aoi s-a căsătorit cu #aria, neoata de &iu a domnitorului =ntondin oeşti, av!nd 11 coii: atru &eciori şi şate &ete. De t!năr a &ost cemat în slu0e domneşsu0 Heorge Ducă şi %er0an +antacu;ino, aung!nd în cele din urmă, mare logo&ăt.

@i-a început domnia în împreurări grele pentru 5ara 6om#nească, în timpul unui îndelungat răzbîntre turci 0i austrieci. !oul domn, printr-o diplomaţie deosebită, a 0tiut să păstreze legături prietenie cu toţi, ast"el că ţara să "ie scutită de a"uri 0i pustiiri din partea unor o0ti străine. n ast&

de îmreurări &avora0ile, cei 26 de ani de domnie rere;intă o eocă de ma>imă străluci



culturală şi artistică. S-au ridicat acum 0iserici şi mănăstiri, s-au descis şcoli de toate gradele,au tiărit căr"i în di&erite lim0i, au &ost sriini"i şi încuraa"i oamenii de carte, s-au acordautoare materiale multor aşe;ăminte 0isericeşti ortodo>e că;ute su0 domina"ie otomană.

8n timpul lui onstantin 3r#ncoveanu au trăit la 3ucure0ti numero0i învăţaţi străini-greci 0i de aneamuri-"ie reprezentanţi ai culturii italiene, "ie ai celei grece0ti. Dar pe lân(ă învă.a.ii străini timpul domniei lui /i-au desfă/urat activitatea numero/i oameni de carte români* Între ei se număunc#iul său stolnicul Constantin Cantacuzino renumit istoric cu studii la adova care a început"storie a 9ării !omâne/ti dar n-a a6uns să scrie decât o parte din ea fra.ii !adu /i ,er)a8receanu primul din ei fiind ;cronicarul oficial; al domniei lui Brâncoveanu cu o însemnalucrare istorică !adu opescu cu o cronică privind întrea(a istorie a 9ării !omâne/ti fra.ii Dav/i =eodor Cor)ea fii unui preot din Bra/ov renumitul psalt ;>ilotei sin a(ăi Lipai; de la carerămas prima saltic#ie românească cunoscută episcopii Mitrofan /i Damasc#in de la Buzămitropolitul =eodosie /i urma/ul său marele cărturar 'ntim ori(inar din "vria +8ruzia3 romaniz/i identificat întru totul cu năzuin.ele credincio/ilor pe care-i păstorea la care se adău(ă mai mucopi/ti de manuscrise române/ti clerici sau mireni*

onstantin 3r#ncoveanu a "ost un mare spriinitor al &cademiei domne0ti de la mănăstirea $"#nt$ava din 3ucure0ti, pe care a reorganizat-o, numind în "runtea ei pe învăţatul grec $evastRuminitis, urmat de 'arcu +or"iropol. 8n 1JFJ domnitorul a procedat la o nouă reorganizare a ei, autorul c#torva cărturari ai vremii. &cademia era organizată ca o acultate de 2itere 0i iloso"ie dcadrul 4niversităţilor apusene.

+aralel cu &cademia de la $"#ntul $ava, "uncţionau 0i alte 0coli, în incinta unor mănăstiri, în care preda în slavone0te 0i rom#ne0te.&0a au "ost 0colile de la mănăstirile $"#ntul eorge eci oltea, am#ndouă în 3ucure0ti, care pregăteau dieci pentru cancelariile domne0ti, preoţi 0i dască

A serie de 0coli rom#ne0ti eCistau în ora0ele ţării, în mănăstiri 0i ciar în mediu rural. În câtemănăstiri au luat fiin.ă )i)lioteci renumite cu lucrări procurate în mari centre culturale din 'putipărite în lim)i clasice sau de circula.ie în diferite epoci* Între ele s-au remarcat )i)lioteca de mănăstirea Măr(ineni a lui Constantin Cantacuzino fondată de tatăl acestuia precum /i )i)liotemănăstirii Gurezi fondată c#iar de Constantin Brâncoveanu*

Dar acest domn a "ost un mare ocrotitor al Tiparului. Domnia lui încee rintr-un act de cultură anume rin aari"ia <i0liei de la <ucureşti, rima edi"ie integrală a ei în lim0a rom!nă, oeră dmari roor"ii entru acel tim (/'' agini &ormat mare, e două coloane, cu litera măruntăTipărirea începuse încă din timpul lui @erban antacuzino, la L noiembrie 1E/J un prim tria e

terminat în septembrie 1E//, deci în timpul vieţii acestuia. &l doilea tria s-a terminat abia noiembrie 1E//, sub noul domnitor. +otrivit unei note dintr-o altă tipăritură, Brâncoveanu ca malo(ofăt a fost ;ispravnicul; lucrării de tipărire a acestei prime Bi)lii romane/ti* Fra o operă dcola)orare a cărturarilor români de pretutindeni*

+e l#ngă tipogra"ia mai vece în"iinţată în 1EJ/ la 3ucure0ti de către mitropolitul arlaam, s-în"iinţat acum c#teva tipogra"ii noi: la 3uzău în 1EI1, prin strădaniile episcopului 'itro"an (umoldovean, "ost episcop de %u0i), la $nagov, după 1EIK, la 6#mnicul #lcea în 1JFL, la T#rgovi0în 1JF/, toate prin osteneala lui &ntim vireanul care, din smerit ieromona, a "ost ales în 1JF

episcop la 6#mnic, iar în 1JF/ mitropolit. $-au tipărit "elurite cărţi: de slubă, de teologie,



învăţătură, de combatere a catolicismului 0i calvinismului, toate în limbile rom#nă, greacă, slavo0i ciar arabă. De pildă, în tipogra"ia în"iinţată de episcopul 'itro"an de 3uzău, s-au imprim'ărturisirea ArtodoCă a lui +etru 'ovilă, în rom#ne0te (1EI1), cele 1H 'ineie cu tipicul, paremii0i sinaCarul în rom#ne0te (1EI/) 0i altele.

8n tipogra"ia de la 3ucure0ti, pusă din 1EI1 sub conducrea ieromonaului &ntim vireanul, au apărmai multe cărţi de slubă sau învăţătură, între care 0i un "rumos *vangeliar greco-rom#n (1EIM).

cea de la mănăstirea $nagov, îndrumată tot de &ntim, s-a tipărit, între altele, un 2iturgier grecarab în 1JF1, prima carte imprimată cu litere arabe, la rugămintea patriarului &tanasie Dabas &ntioiei. 6eîntors la 3ucure0ti, &ntim vireanul imprimă acolo noi cărţi în rom#ne0te 0i grece0tprecum 0i un easlov greco-arab, cerut de acela0i patriar.

Duă ce a auns eisco la C!mnic, =ntim vireanul a înceut - desigur cu consim"ăm!ntdomnitorului - şirul unor tiărituri rom!neşti, menite să ducă la trium&ul delin al lim0ii rom!nîn slu0a 0isericească. =st&el, în 156 s-au tiărit 4iturgierul şi #olitvelnicul, rimele edi"rom!neşti ale acestor căr"i în #untenia.

+a mitroolit, din 15, =ntim vireanul a continuat editarea de căr"i de slu0ă în rom!neşte 7!rgovişte (4iturgierul, #olitvelnicul, Gctoiul, +atavasierul, +easlovul, saltirea). 7re0unotat că toate erau traduse de însuşi mitroolitul =ntim într-o &rumoasă lim0ă rom!neascdeose0it de e>resivă, înc!t traducerile sale se &olosesc !nă a;i. n &elul acesta, =ntim vireanusriinit de domn, a rămas în istoria <isericii noastre dret creatorul lim0ii liturgirom!neşti.

ele peste EF de cărţi tipărite de &ntim, la care se adaugă cele aproCimativ 1L de la 3uzăreprezintă o perioadă de maCimă în"lorire a tiparului la noi, aceasta "iind 0i o urmare a spriinul

generos al domnitorului.n acelaşi tim, +onstantin <r!ncoveanu se număra rintre marii ctitori de lăcaşuri s&inte dtrecutul nostru. ncă înainte de a aunge domn a ridicat două 0iserici, una la otlogi şi alta #ogoşoaia, l!ngă <ucureşti. n vara anului 16/5 a us iatra de temelie a celei mai de seamdin ctitoriile sale, mănăstirea 9ure;i sau 9ore;u, cu ramul S&in"ii măra"i +onstantin lena, cu ;iduri şi turnuri de aărare, cu numeroase clădiri în incintă. 3iserica mare a "oîmpodobită cu "resce de către renumitul zugrav onstantinos, un grec care a trăit însă la noi remarcă în cip deosebit scenele legate de viaţa împăratului onstantin, dar mai ales impresionant 0ir de personae ale vieţii politice din trecut: neamul 3asarabilor, al antacuzinilor

membrii "amiliei domnitoare: onstantin oda 3r#ncoveanu cu cei patru "ii 0i doamna 'aria patru "ete, toate în pronaos. Tot în pronaos era pregătit 0i morm#ntul în care să "ie a0ezat spve0nică odină trupul domnitorului 0i al soţiei sale. 8n a"ară de biserica principală, mai eCistă alc#teva scituri 0i paraclise: bolniţa, ctitoria doamnei 'aria, paraclisul, "ăcut de domn, scitul $"in&postoli, ctitorit de primul egumen oan, scitul $"#ntul @te"an, ctitorit de @te"an, "iul domnitorul0i scitul $"#ntul oan 3otezătorul.

=ot în ltenia a refăcut din temelie mănăstirea Mamul pe locul unei )iserici de lemn ctitorită dfra.ii Buze/ti /i Brâncoveni vec#e ctitorie a )oierilor Craiove/ti /i a lui Matei Basara) în ca

erau în(ropa.i /i mem)ri ai familiei Brâncoveanu*



În Bucure/ti a ctitorit trei )iserici tot pe locul unora mai vec#i: )iserica Sfântul "oan cel Mare sa8recesc demolată în secolul trecut )iserica mănăstirii Sfântul Sava demolată în secolul trecut )iserica mănăstirii Sfântul 8#eor(#e Nou eEistentă /i azi în centrul capitalei restaurată în zilenoastre* În această )iserică au fost depuse /i osemintele ctitorului în anul $%47 aduse în ascuns so.ia sa doamna Maria*' mai zidit o )iserică în satul Doice/ti +6ud* Dâm)ovi.a3* Împreună cu unc#iul său spătarul Mi#Cantacuzino a ridicat mănăstirea din !âmnicu Sărat cu #ramul 'dormirea Maicii Domnuluînc#inată mănăstirii Sfânta Fcaterina din Muntele Sinai*

8n a"ară de aceste mănăstiri 0i biserici, ridicate în întregime de binecredinciosul domn, a mai făcuseamă de îm)unătă.iri /i refaceri la multe altele ca mănăstirile Cozia 'rnota Bistri.a Stre#aiSadova 8ura Motrului Dintr-un lemn Curtea de 'r(e/ Dealu Sna(ov )isericile Domnească Sfântul Dumitru din =âr(ovi/te etc*

În =ransilvania a zidit o )iserică în >ă(ăra/ alta în cna Si)iului precum /i mănăstirea Sâm)ăde Sus cea din urmă distrusă cu tunurile în veacul al <V"""-lea din dispozi.ia autorită.ilo

#a)s)ur(ice /i refăcută a)ia în prima 6umătate a secolului nostru* În Constantinopol a zidit )iseriSfântul Nicolae din cartierul 8alata la mănăstirea Sfântul avel din Muntele 't#os a făcut uparaclis /i o trapeză iar la "smail pe malul stân( al Dunării a ridicat o )iserică cu #ramul Sfânt8#eor(#e*

So.ia sa doamna Maria a ctitorit )iserica Dintr-o zi din Bucure/ti pe locul uneia mai vec#i dlemn )olni.a de la Gurezi o )iserică nouă /i c#ilii la mănăstirea Surpatele +6ud* Vâlcea3 /i refăcut )iserica mănăstirii Viforâta +6ud* Dâm)ovi.a3* Multe )iserici au fost zidite de rudeniile saapropiate*

Toate bisericile ctitorite acum au "ost împodobite cu "rumoase picturi în "rescă de către cei drenumiţi zugravi ai epocii +#rvu 'utu, rom#n, "iu de preot din #mpulung, care a zugrăvit mai seamă ctitoriile antacuzinilor (dar 0i biserica $"#ntul eorge !ou) 0i grecul onstantinopictorul pre"erat al lui onstantin 3r#ncoveanu, care a "ormat o adevărată B0coalăB de zugravi, males la %urezi 0i care îi vor continua munca.

4n alt aspect din domnia lui onstantin 3r#ncoveanu îl constituie autorul său permanent acorda0ezămintelor biserice0ti din 3alcani 0i Arientul &propiat, căzute sub dominaţie turcească. &rătamai sus că &ntim vireanul a tipărit zeci de cărţi în limba greacă, răsp#ndite în cuprinsul patriariil

din onstantinopol, &leCandria 0i erusalim. 4nele din ele erau cărţi de apărare a ArtodoCiîmpotriva catolicilor 0i calvinilor, altele erau cărţi de slubă. $-au mai tipărit 0i două cărţi grecarabe pentru bisericile din cuprinsul +atriariei ortodoCe arabe a &ntioiei. 8n tiparniţa arabă o"eripatriarului &tanasie Dabas 0i instalată în &lepul $iriei s-au imprimat apoi alte cărţi liturgice sau învăţătură pentru credincio0ii ortodoc0i de limba arabă. +entru 3iserica ortodoCă din vria (ruzsau eorgia) s-au tipărit cărţi la Tbilisi, me0ter tipogra" "iind 'iail @te"an, trimis acolo onstantin 3r#ncoveanu 0i mitropolitul &ntim, la rugămintea regelui atang al eorgiei.

= acordat numeroase autoare materiale celor atru atriarii, unor mănăstiri de la #unte

=tos, #untele Sinai, din Hrecia şi insulele greceşti. 4n număr însemnat de patriari 0i alţi ierar



din 6ăsărit considerau ora0ul 3ucure0ti ca a doua lor re0edinţa, st#nd mai mult aici, bucur#ndu-se veniturile pe care le aveau din partea unor mănăstiri rom#ne0ti BîncinateB 2ocurilor $"in+atriarul ecumenic Dionisie $eroglanul l-a BunsB domn pe 3r#ncoveanu 0i a murit la T#rgovi0Dositei al erusalimului stătea mai mult la 3ucure0ti, ca 0i urma0ul său %risant !otăra0, ales spriinul lui 3r#ncoveanu 0i care va s"inţi biserica mănăstirii $"#ntul eorge !ou din 3ucure0ti.& spriinit pe cărturarii greci stabilit la noi, ca să-0i poată des"ă0ura activitatea ca pro"esori &cademia de la $"#ntul $ava, ori să le "ie editate lucrările în tiparniţele conduse de &ntim vireanu

#ţiva tineri greci au "ăcut studii în &pusul *uropei cu autoare din partea domnului muntean.A griă deosebită a arătat rom#nilor din Transilvania 0i 3isericii lor. &rătam mai sus că a ctitorit atrei lăca0uri de încinare, la ăgăra0, Acna $ibiului 0i $#mbăta de $us. & dăruit numeroase autoabisericii $"#ntul !icolae din $ceii 3ra0ovului, pe care au autat-o, de alt"el, 0i mulţi dintre înaintasăi. 'itropoliei din &lba ulia i-a acordat în 1EI/, o subvenţie anuală de EFFF de aspri, ca să-i Bde întărire 0i autor, întruc#t o 0tim ca pe o corabie ce se leagănă în milocul valurilor măriiB, iar 1L iunie 1JFF i-a dăruit o mo0ie de la 'eri0ani, în părţile &rge0ului. 4cenicul lui &ntim vireanu'iail @te"an, a "ost trimis în 1EII la &lba ulia, unde a tipărit un iriacodromion (o ediţrevăzută a azaniei lui arlaam de la a0i, din 1EKM) 0i o 3ucoavnă, adică un &beceda. După 1JF

anul în care mitropolitul &tanasie &ngel din &lba ulia a acceptat BunireaB cu 3iserica 6omonstantin 3r#ncoveanu a trimis scrisori de încuraare către rom#nii din $ceii 3ra0ovus"ătuindu-i să răm#nă statornici în dreapta credinţă. Căr.ile române/ti tipărite în timpul domniei lau cunoscut o lar(ă circula.ie în =ransilvania a6un(ând până în Maramure/* nele erau dăruite el însu/i după cum arată însemnările făcute pe ele de anumi.i preo.i*

$tarea de maCimă în"lorire bisericească 0i cultural-artistică din 5ara 6om#nească s-a s"#r0it odată înlăturarea din scaun a lui onstantin 3r#ncoveanu. !umeroase p#ri 0i intrigi ale du0manilor săi onstantinopol, precum 0i "aptul că în cursul războiului ruso-turc din 1J11 unul din boierii săi

trecut de partea ru0ilor, au "ăcut pe turci să-l bănuiască de BnecredinţăB "aţă de ei 0i să-l înlăture dscaun. Dus la +onstantinool îmreună cu &amilia sa şi o arte din averi L încă din martie 11în sătăm!na atimilor L au &ost arunca"i în cunoscuta încisoare a celor şate turnu(dicule). n tim ce se a&lau în încisoare, li s-a romis că vor scăa cu via"ă dacă vor îm0ră"ireligia maomedană, rounere e care evlaviosul domn a resins-o cu otăr!re.

n ;iua de 1* august 11' , la ra;nicul =dormirii #aicii Domnului, tocmai c!nd domnitorîmlinea 65 de ani, au &ost duşi cu to"ii sre locul de os!ndă. ostul său secretar pentru limbapusene, &nton 'aria del iaro din lorenţa, relatează că, înainte de a "i uci0i, domnitorul a d"iilor săi acest ultim îndemn: +oiii mei, &i"i cu cura@ =m ierdut tot ce aveam e lumea aceast

să ne m!ntuim cel u"in su&letul, săl!ndu-ne ăcatele în s!ngele nostru@. =tunci în re;ensultanului, a trimişilor unor "ări străine, a so"iei, &iicelor şi ginerilor lui <r!ncoveanu, aduşi acest &ioros sectacol, a urmat decaitarea domnului şi a celor atru &ii. #ai înt!i i s-a tăicaul lui anace 8ăcărescu, cel mai de seamă s&etnic al domnitorului, duă care au &ost rete;acaetele celor atru &ii ai săi: +onstantin, %te&an, Cadu şi #atei. Duă ce a asistat la toatragedia &iilor săi, a &ost tăiat şi caul domnitorului martir. +aetele lor au &ost urtate de turrin +onstantinool, în v!r&ul suli"elor, iar truurile le-au &ost aruncate a doua ;i în 8os&or. Bişescari creştini le-au găsit e mare şi le-au îngroat în mănăstirea grecească din insula 9alMi.



Doamna #aria, &iicele, ginerii şi neo"ii, care au scăat cu via"ă, au &ost încişi într-o cetate d=sia #ică, de unde s-au utut reîntoarce în "ara a0ia duă doi ani. n 125, doamna #ariai;0utit să aducă în ascuns rămăşi"ele ăm!nteşti ale domnitorului martir, e care le-a îngroat 0iserica S&!ntul Heorge Bou din <ucureşti, ctitoria sa. Deasura morm!ntului a aşe;atcandelă av!nd o inscri"ie care consemna aceste lucruri.

&0adar, +onstantin <r!ncoveanu a &ost un mare ctitor de cultură şi de lăcaşuri s&inte, u

sriinitor rin cuv!nt şi &ata al Grtodo>iei de retutindeni, o &igură de seamă din istorneamului rom!nesc. ar rin moartea lui cu adevărat mucenicească, el a o&erit tuturor minunată ildă de dăruire şi de ert&ă entru "ara sa şi entru credin"a creştină.

'oartea lor a impresionat pro"und pe contemporani, ciar 0i pe necre0tini. *a a "ost consemnată cindignare în puţinele ziare europene care apăreau atunci, dar 0i de unele rapoarte diplomatice trimidin onstantinopol. După cum era de a0teptat, moartea mucenicească a 3r#ncovenilor a avut un laecou în su"letul poporului rom#n, care i-a pl#ns în c#ntece 0i balade populare. 8ncă din 1JMF s-a "iCîn scris un c#ntec popular, care circula mai demult în 'oldova, sub titlul Bstoria 'ăririi $ale lonstantin odă 3r#ncoveanu din 3ucure0tiB. A cunoscută baladă a "ost culeasă în secolul trecut

8asile =lecsandri , în care era prezentată pe larg mucenicia lui<r!ncoveanu +onstantin

<oier veci şi domn creştin.

8ntre altele, era menţionată 0i propunerea ce i s-a "ăcut de a îmbrăţi0a religia islamică:4asă legea creştinească

%i te dă-n cea turcească,la care evlaviosul domnul a răspuns

3acă Domnul ce o vrea

+iar e to"i de mi-i tăia Bu mă las de legea mea.

2a scurt timp după uciderea celor cinci noi mucenici ai dreptei credinţe, la care se adăugă vistiernicul anace ăcărescu, mitroolitul grec +alinic al 9eracleei (N 126) a alcătuit ciar u+anon al domnului 8alaiei +onstantin <r!ncoveanu, din care s-au ăstrat atînduioşătoare troare. 4nul din tropare are acest cuprins:

S-a arins astă;i entru iu0itorii de ra;niceun s&eşnic cu cinci lum!nări ce-i luminea;ă e credincioşi

şi săr0ătoare cu cinci ra;e de lumină,al lui <r!ncoveanu cel vestit îmreună cu coiii lui.

A BslubăB a noilor pătimitori pentru %ristos a "ost alcătuită 0i în mănăstirile muntene, circul#nd manuscris. 6edăm din ea un tropar 0i un icos de la sluba ecerniei:

Aroparul, glas L:

e &lorile Com!niei, cel de taină,

e cei întocmai cu mucenicii cei veci,



e S&!nt domnitorul +onstantin <r!ncoveanul,îmreună cu &ii săi +onstantin cel vitea;,

%te&an cel minunat,cu Cadu cel vrednic de laudă,

cu #atei cel mic, dar cu mintea ca un 0ăr0at desăv!rşit. re anace 8ăcărescu, cel cu su&let r!vnitor...

7o"i noi tre0uie să-i lăudăm şi

cu c!ntări nevinovă"ia lor să o &ericim,că se roagă Domnului să se m!ntuiască su&letele noastre.

Icosul3

+a nişte slugi 0ine credincioase ai iu0itorului de oameni Dumne;eu, auca"i înainte degra0i;0!vindu-ne e noi de tot răul, da"i-ne şi cuv!nt de în"eleciune ca să utem a lăuda ătimirivoastre.

<ucură-te, domnitorule şi mucenice al lui 9ristos, cel ce ai domnit reste atimi, +onstantin

<r!ncovene.<ucură-te vitea;ule între mucenici, anace, vrednicule de laudă.<ucură-te, cel ce cu inima 0ăr0ătească ai ruşinat e mu&tiul cel ur!t, +onstantine 8r!ncoven&ericite.<ucură-te cel ce ai îndră;nit a ocărî cu cuvinte măre"e e sultanul cel ăg!n, %te&ane, alesuîntre mucenici.<ucură-te, r!vnitorule cel adevărat al lui 9risots, Cadule, rea în"elete.<ucură-te, mai micule între &ra"i, dar mai mare între mucenici, #atei cel minunat.

...<ucura"i-vă to"i îmreună şi entru noi &ace"i rugăciuni, ca să ne ierte ăcatele noastre, să ns&!rşim în ocăin"ă, ca m!ntuindu-ne să utem c!nta şi noi îmreună cu voi lui Dumne;eu=liluia.

=ceste slu0e, ca şi c!ntecele oulare care omeneau cu evlavie s&!rşitul <r!ncovenilor, toaaărute la scurtă vreme duă ătimirea lor, ne arată că ei erau socoti"i încă de atunci cadevăra"i mucenici sau mărturisitori ai Grtodo>iei.

Drept aceea, $"#ntul $inod al 3isericii noastre, în 0edinţa din HF iunie 1IIH a otăr#t ca Bde acuînainte şi !nă la s&!rşitul veacurilor, 0inecredinciosul voievod +onstantin <r!ncoveanu

îmreună cu &iii săi +onstantin, %te&an, Cadu şi #atei şi cu s&etnicul anace să &ie cinsti"i cs&in"ii în ceata martirilor Grtodo>iei, omenindu-i cu slu0e şi c!ntări de laudă în ;iua de 1august, &iind înscrişi în sina>ar, căr"ile de cult, recum şi în calendarul <isericii noastreB. $-a motăr#t să se tipărească viaţa 0i sluba lor, iar cipul lor să "ie zugrăvit în icoane 0i în biserici, alătude ale altor s"inţi de neam rom#n.



Sfinţii Martiri Brâncoveni * Sfinte -oaşte

. #orm!ntul S&!ntului +onstantin <r!ncoveanu din <iserica S&!ntului Heorge Bou din

<ucureşti

2a data de HF.FE.1IIH, $"#ntul $inod al 3A6 otără0te canonizarea ca s"inţi a voievodulonstantin 3r#ncoveanu 0i a copiilor lui, onstantin, @te"an, 6adu 0i 'atei, precum 0i a s"etniculanace, pomeniţi în ziua de 1E august.

ărticele din #oaştele S&in"ilor #artiri se a&lă la:– Biserica Sfântul 8#eor(#e Nou Bucure/ti ia.a Sfântul 8#eor(#e Bd* Brătianu Nr* 4% +

curtea )isericii Sfântului 8#eor(#e Nou se (ăse/te )orna ilometrului zero al !omâniei3A– Mănăstirea Sfântul Nicolae - Mi#ai Vodă Bucure/ti Str* Sapien.ei Nr* & +la câteva sute d

metri de sta.ia de metrou "zvor3*

S&in"ii #artiri <r!ncoveni, +onstantin 8oievod cu &iii săi, +onstantin, %te&an, Cadu şi #atei ş S&etnicul anace

=ceşti şase S&in"i #artiri <r!ncoveni au &ost lua"i ostateci de turci în anul 11', în Sătăm!n#are a S&intelor aşti. Duă c!teva luni de temni"ă grea şi cinuri, nevoind să se leede dreata credin"ă în 9ristos şi să se turci;e;e, li s-au tăiat caetele la to"i şase, înce!nd cu catru coii şi termin!nd cu S&!ntul 8oievod şi #artir +onstantin <r!ncoveanu.

După martiriul Sfântului Constantin Voievod /i al fiilor săi turcii le-au aruncat moa/tele în maDar so"ia sa, #aria şi cu c!"iva s&etnici au adunat moaştele S&in"ilor martiri 0r!ncoveni şi le-aîngroat în insula 9alci din #area #armara, în #ănăstirea #aicii Domnului. Mai târziu i sîn(ăduit să aducă în .ară o parte din moa/tele so.ului /i a copiilor ei răscumpărate cu muldaruri pe care le-a depus la )iserica Sfântul 8#eor(#e Nou din Bucure/ti ctitorită de el* De atun



neîncetat ard câteva candele pe lespedea de mormânt a Sfin.ilor Martiri Brâncoveni care prăznuiesc la $1 au(ust*

#oaştele S&!ntului #artir +onstantin <r!ncoveanu După mărturia lui 'nton Maria del C#iaro secretarul personal al oievodului 3r#ncoveancunoa0tem că moa0tele mucenicilor 0i-au găsit locul în păm#ntul s"#nt al 'ănăstirii 'ai

Domnului din nsula %ali. Doamna #aria, credincioasa so"ie a domnitorului martir, a strămutmoaştele voievodului, în 0iserica OS&!ntul Heorge BouF, în anul 125. & "ost necesar această strămutare a s"intelor moa0te să se "acă în cea mai mare taină, deoarece &med al--lera încă pe tronul mperiului Atoman, iar el pusese sentinţa de >ainieN (trădare), pe seama l3r#ncoveanu.

=ot prin purtarea de (ri6ă a doamnei Maria deasupra mormântului s-a a/ezat o lespede dmarmură al)ă +$202 cm3 împodo)ită cu elemente decorative în stil )râncovenesc* De 6împre6ur are un c#enar format din (#irlande de flori* În partea de 6os la picioare (ăsimreprezentare ale(orică înfă.i/ând moartea având coasa în mâna dreaptă /i un fir de crin cu tr

flori în mână stân(ă* În partea dinspre cap a lespezii este săpată stema 9ării !omane/ti în mi6loccăreia este înfă.i/at vulturul cu crucea în plisc* e lespede nu eEistă nici un înscris din motiveeEpuse mai sus* 'ceastă piatră funerară prezintă o ruptură în col.ul drept /i alte două spărturi unaproape de mi6loc /i alta în partea dinspre picioare*

De o importanţă deosebită este "aptul că Doamna 'aria a înzestrat această s"#ntă biserică cucandelă din argint, deosebit de "rumoasă, pe care a a0ezat-o deasupra morm#ntului, iar pe marginde sus a bulbului din miloc a lăsat o inscripţie cu litere cirilice, însemn#nd de "apt pisania pe canu a putut să o scrie pe piatra de marmură a morm#ntului: Naceastă candelă, ce s-a dat la Sve

Heorgie cel Bou, luminea;ă unde odinesc oasele &ericitului domn o +onstant<r!ncoveanu <asara0 8oievodP iulie, în 12 ;ile, leat 22 (125)N. eea ce este de asemenimportant de consemnat este "aptul că locul de îngropăciune al voievodului a "ost cunoscut început în "amilie, iar cu timpul acest adevăr a "ost cunoscut întruc#tva 0i în ob0tea 3ucure0tiului.

a 44 de ani de la a/ezarea osemintelor Sfântului Constantin în cripta Bisericii OSfântul 8#eor(Nou@ în data de 47 iulie $%&4 nepotul său OCostandin Basara) Brâncoveanul Biv Vel Stolniccare înc#ină Mănăstirii Sfântul 8#eor(#e Nou o mo/ie care îi rămăsese Ode la fericitul întrpomenire mo/ul mieu Costandin Vodă Brâncoveanu@ arătând de asemenea că )unicul său la aceOsfânt lăca/ nu numai ctitor desăvâr/it iaste@ ci aici O/i oasele ferici.ilor întru pomenire mo/ilor

a tot neamul nostru sânt astrucate@* 'ceastă mărturie întăre/te ceea ce doamna Maria consemnape candelă*

Domniţa 3ăla0a (U1JLK), după înmorm#ntarea soţului ei, marele ban 'anolace 2ambrino (iun.1JKL), pe 1L septembrie acela0i an a0ează la morm#ntul soţului ei din 3iserica >$"#nteorge !ouN, la "el ca mama sa, Doamna 'aria 3r#ncoveanu, o candelă de argint pe caîncrustează cuvintele : Oaceastă candelă ce s-au dat la Sfeti 8#ior(#ie cel Nou luminează undodi#nesc oasele ro)ului +lui3 dumnezeu Manolac#e am)rino ce au fost mare )anu /i iaste făcude so.ia dumisale Maria Sa Domni.a Băla/a Brâncoveanca care /i Măria Sa nădă6duie/te

Domnul iară/i aicea să i se odi#nească oasele* Septem)rie $2 dni leat %42& +$%&23@



8n anul 1/MH, *piscopul larion al &rge0ului, în cuv#ntul ţinut la înmorm#ntarea banului rigo3r#ncoveanu, în 3iserica voievodală >$"#ntul eorge !ouN, glăsuia:N line sunt istoriile letoise"ele ?ării Com!neşti de isrăvile cele mari ale domnilor 0asara0i. 8itei în ră;0oaiărin"i iu0itori de norod, straşnici în guvern şi în a;a dretă"ii, în"ăle"i în urtările lor, tari credin"ă, r!vnitori în religie, ne-au lăsat cel dint!iu iscoia =rgeşului şi cel de-al doilea mmulte mănăstiri în iscoia <u;ăului. ar +onstandin 8oievod <r!ncoveanul şi alte s&in

lăcaşuri şi re acesta, în care şi oasele sale şi ale &amiliii sale odinindu-să de at!"ia ani, astăau ieşit din morm!nt ca să rimească în 0ra"e e cel de e urmă moştean al lor şi să-l iîmreună cu d!nşii lăcuitoriu în lăcaşul lor. Bici ceasul, nici alea mă iartă, nici tre0uin"a cacere ca în eita&ion al răosatului nostru să &ac anegiricon al străluci"ilor strămoşi ai săi. Dautem să-i trecem cu vederea, c!nd moaştele lor stau în &a"ă şi cer de la noi, de nu altceva, măco m!ng!iere ăr"ii cei mai sla0e al răosatului rămas în via"ăQ erta"i-mă, dar, că lăs!nd celelal&ate vrednice de laudă ale lor, una măcar să ovestesc a ctitoritei s&!ntului lăcaşului acestuidoamnei #arica, so"iei &ericitului ctitor +onstandin 8oievod <r!ncoveanu, sre ildă m!ng!ierea alnicilor rudenii ale mortului. #ai sus omenita doamnă, duă ce cu 0ăr0ăteasmărime de su&let şi cu ră0dare mucenicească au su&erit să-şi va;ă re iu0i"ii săi &ii şi re so"ul

domnul său secera"i în ?arigrad de sa0ia muncitorului celui de atuncea, aoi adăug!nd 0ăr0ă"este 0ăr0ă"ie, au aştetat acolo, !nă c!nd, duă ce s-au îngroat şi au utre;it truuriiu0i"ilor săi, aoi duă aceea de;gro!ndu-le, au venit cu aceste oase ale lor, aici şi le-aîngroat în morm!ntul ctitoricesc, este care, murind şi ea, mai la urmă s-au adaos. Ana d&atele strămoşilor răosatului <asara0 <r!ncoveanu (şi aceasta &ameiască@) aste destul arate din ce vi"ă slăvită entru nume, mai slăvită entru &ate, să trage. ar celelalte isrăvi alor, roduri de su&lete line de cura atrioticesc şi de ravoslavie ne mărturisesc istoricii şi le vomărturisi şi alte s&inte lăcaşuri ;idite, în;estrate şi îmodo0ite de d!nşii şi mai v!rtos aceass&!ntă casă, una din cele multe >.

8n anul 1//1, într-un raport al lui +antazi ica ce "ăcea re"erire la monumentele naţionale istoricspune următoarele despre 3iserica >$"#ntul eorge !ouN: >asemenea în Biserica în untru sumormântile lui Costandin Brâncoveanul /i al lui 8ri(orie Brâncoveanul cu familiile lor N. +reo'arin Dumitrescu de la 3iserica >$"#ntul oanN (mo0i) din capitală, în anul 1/II, spunea despaceastă ctitorie br#ncovenească: >în interiorul acestei sfinte )iserici să află mormântele lConstantin )râncoveanul cu familiile lor .N Desigur că într-o anumită măsură s-a păstrat o oarecatradiţie care vorbea despre morm#ntul voievodului.

4umină se &ace în anul 1/1', c!nd se îmlineau 255 de ani de la martiriu, atunci c!nd mare

nostru istoric, Bicolae orga a cerut arlamentului Com!niei, în data de 1/ arilie, ca ;iua de 1august 1/1' să &ie comemorată duă cuviin"ă în memoria voievodului #artir +onstant<r!ncoveanu.

$"#nta 'ănăstire %urezi, cealaltă importantă ctitorie a voievodului a "ost aleasă ca loc unde trebusă se des"ă0oare ceremoniile legate de această comemorare. +entru această sărbătoare au "ost adumai multe obiecte de artă br#ncovenească, pentru în"iinţarea unei eCpoziţii.

2a începutul lunii iulie a aceluia0i an, istoricul irgil Drăgiceanu publică un articol privitor

candela de deasupra morm#ntului br#ncovenesc 0i inscripţia ei, care arată răspicat că oseminte



voievodului sunt în 3iserica >$"#ntul eorge !ouN. Dascălul bisericii de atunci, on 4ngureana"irmă că el este cel care a descoperit candela cu inscripţia ei.

Datorită acestei redescoperiri a candelei, ceremonia la împlinirea a două veacuri de la martiriu sdes"ă0urat în preama morm#ntului voievodal din 3iserica >$"#ntul eorge !ouN, sluba "iinsăv#r0ită de către 'itropolitul +rimat al 6om#niei, Ronon &rămescu Donici (1I1H-1I1I).

+entru elucidarea acestor mărturii, comisiunea monumentelor istorice a luat otăr#rea de a cercemorm#ntul voievodal din partea dreaptă a s#nului 3isericii >$"#ntul eorge !ouN.

n erioada / L 16 decem0rie 1/$2 au avut loc cercetări areologice care au atestat &atul că sulesedea de marmură &ără isanie se a&lă osemintele voievodului mucenic entru 9risto+onstantin <r!ncoveanu. !u a "ost găsită nici un "el de îmbrăcăminte, doar înspre căpăt#i s-a găun paceţel cu "runze uscate de meri0or. $-a "ormat o comisie de medici speciali0ti, condusă de cătpro". Dr. !. 'inovici 0i de pro". Dr. . 6ainer, care au "ăcut eCpertiză osteologică. *i au descoperităietură pe a cincea vertebră cervicală, datorată lovirii cu un corp tăios, arăt#nd deasemenea că atcraniul c#t 0i sceletul au aparţinut unui bărbat viguros. +e temeiul cercetărilor areologice d

3iserica >$"#ntul eorge !ouN raportul întocmit, arată că >săpăturile con"irmă eCistenmorm#ntului ctitoricesc al lui onstantin odă 3r#ncoveanu sub piatra de morm#nt "ără inscripţdar decorată cu stema ţării, care morm#nt este "lancat pe st#nga de morm#ntul lui oan 'avrocordodă, iar pe dreapta de morm#ntul lui rigore 3r#ncoveanuN.

De "aţă la scoaterea osemintelor din morm#nt a "ost însu0i primul patriar al 6om#niei, 'irristea. 8n 1J "ebruarie 1IMM, $"#ntul $inod al 3isericii ArtodoCe 6om#ne a otăr#t că s"inteoseminte ale voievodului să "ie reînumate tot în 3iserica >$"#ntul eorge !ouN, iar într-o a0edinţă, la începutul lunii aceluia0i an, s-a otăr#t ca înumarea să aibă loc în anul 1IMK, c#nd

împlineau HHF de ani de la martiriul domnitorului.

=secte din timul rocesiunii cu osemintele Domnitorului +onstantin <r!ncoveanu (21 mai1/$'): Sa<ia o-nitorului

& "ost emisă o circulară către protoierii, în care se spunea: >întruc!t este vor0a de slăvirmemoriei voievodului, care a su&erit martiriul, at!t ersonal îmreună cu &iii săi, c!t şi cdomnitor al ?ării Com!neşti, credem că este o datorie s&!ntă entru <iserica +restină Grtodo>Com!nă şi entru sluitorii ei, să ia arte c!t mai vie la această solemnitate, sre a une eviden"ă tăria credin"ei şi căldura atriotismului acestui mare domnitor, a cărui via"ă şi domneste îmletită cu cele mai &rumoase acte de virtute creştină, de ietate şi dărnicie, nu num



entru neamul rom!nesc şi 0iserica stră0ună, ci şi entru întreaga creştinătate, de e vremlui N.

#oaştele S&!ntului +onstantin 8oievod au &ost use într-o raclă de lemn, în&rumuse"ată celemente decorative 0r!ncoveneşti. 4emnul entru con&ec"ionarea acestei racle a &ost luat dintun 0ătr!n stear din curtea alatului 0r!ncovenesc de la #ogoşoaia.

=secte din timul rocesiunii: scoaterea sicriului cu osemintele Domnitorului +onstantin <r!ncoveanu (21 mai 1/$')

=roae un an şi umătate a stat sicriul cu s&intele oseminte în s&!ntul altar al <isericii OS&!ntHeorge BouF. +e data de 1J mai 1IMK, la praznicul 8nălţării Domnului, +atriarul 'iron rista "ăcut un apel către toată su"larea rom#nească: >comisiunea monumentelor istorice, în urmărirscourilor ei, &ăc!nd e>umări în <iserica OS&!ntul Heorge BouF din caitală, a veri&icadevărul a&irmat în inscri"ia unei candele de Doamna #aria-ioasa so"ie a lui +onstantin 8od<r!ncoveanu, care a adus din insula 9alMi osemintele scumului ei so" şi mucenic al credin"

creştine ortodo>e şi le-a aşe;at în morm!ntul &amilial şi ctitoricesc de acolo. ar 0iserica a cre;a &i o creştinească datorie să reaşe;e la locul de odină scumele oseminte, în cadrele unei slu0şi rocesiuni &estive, ca to"i credincioşii să ai0ă utin"a de a le da cuvenita cinstire. +etă"enii voîndelini o atriotică şi creştinească datorie, artici!nd la această slu0ă şi rocesiune, în ;iude 21 mai 1/$' (ra;nicul S&in"ilor măra"i +onstantin şi lena, ora 15 diminea"a.) De sine în"elege că to"i cei ce se ştiu rude cu nemuritorul voievod işi vor &ace rin articiare şi&amilială datorie către memoria celui ce a ridicat slava numelui Brâncoveanu !nă mucenicie.N



e drumul S&in"ilor: rocesiunea cu osemintele Domnitorului +onstantin <r!ncoveanu (21 ma1/$')

+ărintele pro"esor !iculae @erbănescu, martor ocular la aceste evenimente, poveste0te: >în sea;ilei de duminică, 25 mai 1/$', sicriul cu osemintele <r!ncoveanului a &ost luat din <iseriOS&!ntul Heorge BouF, adus şi aşe;at în araclisul atriaral din <ucureşti. =ici, în aceeaseară de aun a ra;nicului S&in"ilor măra"i +onstantin şi lena, duă ce s-a sluit vecernia,

a &ăcut rivegere de toată noatea, lu!ndu-se aminte la evangeliceştile citiri. = doua ;i, lun21 mai 1/$', duă S&!nta 4iturgie, care s-a sluit mai devreme, la atriarie, &iind de &a"ă cade atunci al "ării, +arol al--lea cu mem0ri ai &amiliei sale, s&atul "ării, înal"i ierari, clericmonai şi &oarte mul"i credincioşi, s-a o&iciat arastas entru +onstantin 8odă <r!ncoveanu neamul lui cel adormit. 4a s&!rşit a vor0it atriarul #iron. Duă cuv!ntul său s-a &ormatimresionantă rocesiune, cu nimic mai reos ca cele din <i;an"ul imerial de altădată, la carca elev în ultima clasă de seminar, am &ost de &a"ă.

#omente din timul rocesiunii (21 mai 1/$')

rocesiunea, în milocul căreia era sicriul cu osemintele voievodale, urtat e umeri de clerici,stră0ătut, în 0ună r!nduială şi sunet de cloote de 0iserici, mai multe stră;i din centrul caitalşi a &ăcut două oriri entru ectenii de omenire la aşe;ămintele 0r!ncoveneşti şi la universitatunde e vremuri a &ost #ănăstirea OS&!ntul SavaF, ce adăostise Oo înaltă şcoală de literatură de stiin"e sus"inută şi din daniile lui +onstantin <r!ncoveanu. Sre mie;ul ;ilei, alaiul a auns <iserica OS&!ntul Heorge BouF şi aici, duă ultimele rugăciuni de omenire, sicriul, e caerau săate aceste cuvinte Oaici odinesc osemintele martirului <r!ncoveanu +onstant<asara0 8oievod 11'-1/$'F, a &ost co0or!t în morm!ntul de unde mai înainte &usese

de;groate osemintele. S-a aşe;at este el vecea lesede de marmură sartă, în trei 0ucă"i madar încă stă!nitoare, rin vecea stemă a "ării, rin girlandele de &lori şi &run;e săate în uîn stil 0r!ncovenescN.

În anul $052 rincipesa Marta Bi)escu a tradus inscrip.ia de pe candela de ar(int pe o placă marmură ce a fost a/ezată lân(ă mormântul Voievodului Martir*

În $05 renumitul sculptor scar Gan realizează în )ronz pe un soclu de piatră statuia lConstantin Brâncoveanu a/ezată în fa.a ctitoriei sale de la ilometrul zero al capitalei*



@edinţa $"#ntului $inod din data de MF noiembrie 1IMK, prezidată de +atriarul 'iron risteconsemna evlavia rom#nilor pentru oievodul 'artir onstantin 3r#ncoveanu lans#nd idecanonizării acestuia. Dumne;eu a r!nduit ca acest act de canoni;are să se înt!mle în anul 1//în ;ilele de ăstorire ale atriarului 7eoctist (1/6-255), cu aro0area S&!ntului Sinod <isericii Grtodo>e Com!ne.

#orm!ntul S&!ntului 8oievod #artir +onstantin <r!ncoveanu

Teoctist, din mila lui Dumnezeu &riepiscop al 3ucure0tilor, 'itropolit al 'unteniei 0i Dobrogei+atriar al 3isericii ArtodoCe 6om#ne

+rea iubitului cler 0i dreptcredincio0ilor cre0tini din cuprinsul +atriariei 6om#ne, ar, milă 0i pade la Dumnezeu, +ărintele luminilor, iar de la noi patriarice0ti binecuv#ntări.

3ineplăcut lui Dumnezeu 0i de mare "olos duovnicesc pentru credincio0i este a cinsti cu laude cei care, pentru nevoinţele 0i vredniciile lor în viaţa păm#ntească, după trecerea la cele ve0nice s-numărat în r#ndul $"inţilor. +omenind aceste vase alese ale Duului $"#nt, dreptcredincio0ii $"intnoastre 3iserici prea măresc pe Dumnezeu de la care vine tot autorul 0i "ără de care nimeni nu poate împărtă0i de darurile cele multe 0i "elurite ale virtuţilor.

Drept aceea, lu#nd aminte la "aptele virtuoase ale binecredinciosului voievod onstan3r#ncoveanu, cel care a c#rmuit cu cre0tinească înţelepciune vreme de HL de ani 5ara 6om#neascîntemeietor de artă 0i cultură rom#nească, ridic#nd, înnoind sau înzestr#nd multe biserici, mănăst0i alte a0ezăminte, miluind pe cei săraci, aut#nd cu prisosinţă $"intele 3iserici ArtodoCe surori aproape sau de mai departe 0i mai presus de toate acestea învrednicindu-se a primi moarmucenicească pentru dreapta credinţă, împreună cu cei patru "ii ai săi: onstantin, @te"an, 6adu 'atei 0i cu s"etnicul său, anace.

$merenia noastră împreună cu toţi membrii $"#ntului $inod al 3isericii ArtodoCe 6om#ne, purt#ngria de "olosul duovnicesc al credincio0ilor încredinţaţi nouă spre aripăstorire 0i pe de altă part



ţin#nd seama de cele arătate de către $"#nta &riepiscopie a 3ucure0tilor drept aceea, urm#r#nduiala canonică 0i sinodală 0i cem#nd în autorul nostru puterea celui prea înalt, otăr#m:

a de acum înainte 0i p#nă la s"#r0itul veacurilor, binecredinciosul voievod onstan3r#ncoveanu, împreună cu "iii: onstantin, @te"an, 6adu 0i 'atei 0i cu s"etnicul anace să "cinstiţi cu $"inţii în ceata martirilor ArtodoCiei, pomenindu-i cu slube 0i c#ntări de laudă în ziua 1E august, "iind înscri0i în sinaCar, în cărţile de cult, precum 0i în calendarul 3isericii noastre.

'ai r#nduim să se tipărească viaţa, sluba 0i icoana acestor $"inţi martiri, care să "ie primite evlavie de către dreptmăritorii cre0tini, iar cipurile acestora să "ie zugrăvite 0i a0ezate la lcunoscut alături de cele ale altor $"inţi de neam rom#n, în bisericile ce se vor construi sau reînnoi acum înainte.

$pre deplina statornicire a celor pe care le-am r#nduit în cip canonic, întărim cu semnăturinoastre actul de "aţă, ca tomos patriaral 0i sinodal de canonizare, adică de a0ezare în r#nd$"inţilor 'artiri, a celor acum pomeniţi, spre a-l aduce la cunostinţa evlaviosului cler 0idreptcredincio0ilor cre0tini din cuprinsul 3isericii ArtodoCe 6om#ne.

Dat în 3ucure0ti, în anul m#ntuirii 1IIH, luna iunie, ziua a douăzecea. Datele istorice au &ost culese şi re;entate de: aro r. Dr. ro&. mil Bedelea +ărămi;aaroul 0isericii OS&!ntul Heorge BouF

Cu- au fost descoperite trupurile Brâncovenilor



S&in"ii #artiri <r!ncoveni: +onstantin 8oievod cu &iii săi, +onstantin, %te&an, Cadu, #atei s&etnicul anace, sunt ră;nui"i e 16 august. Domnia lui onstantin 3r#ncoveanu a început ssemnul apariţiei 3ibliei în limba rom#nă, numită Bde la 3ucure0tiB, în anul 1E//. @i-a asumat rolde protector al tiparului 0i 0colilor din 'untenia, dar 0i din Transilvania. & dat 3ucure0tiului o no

&cademie Domnească, trans"orm#nd 0coala de la $". $ava în Bcolegiu public pentru păm#ntenistrăiniB, cu o programă asemănătoare instituţiilor de grad superior.

4-a adus de la stan0ul e =ndrei, viitorul mitroolit =ntim vireanul, su0 îndrumarea căruia vor tiări numeroase căr"i în lim0ile rom!nă, greacă, slavonă, georgiană şi ciar ara0ă. = ctitomai multe 0iserici şi mănăstiri, între care: 0isericile de la otlogi şi #ogoşoaia, #ănăstiri9ure;i şi <r!ncoveni, <iserica S&!ntului Heorge Bou din <ucureşti, unde odinesc s&intesale moaşte.

entru că a re&u;at să se leede de la credin"a creştină, e 1* august 11', ciar în ;iua c!n

îmlinea 65 de ani, domnitorul rom!n a &ost decaitat. =ceeaşi edeasă au su&erit-o şi cei atr&ii ai săi, îmreună cu s&etnicul anace.

De legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi am trăit,şi în ea vreau să mor@

!umai în cămă0i, istoviţi de su"erinţe 0i dureri, legaţi cu lanţuri, cu capetele descoperite 0i desculmărturisitorii întru %ristos au "ost adu0i în "aţa sultanului &med. 2a cererea sultanului de a renunla cre0tinism, 3r#ncoveanu a răspuns "ără reţineri: De legea creştină nu mă las, căci în ea m-a

născut şi am trăit şi în ea vreau să mor@, iar către &iii lui a rostit: 3iilor, &i"i 0ăr0a"i@ =



ierdut tot ce aveam e astă lume. Bu ne-au mai rămas dec!t su&letele. Să nu le ierdem şi e eci să le ducem curate înaintea &e"ei #!ntuitorului nostru isus 9ristos. Să sălăm ăcatenoastre cu s!ngele nostru@.

În urma acestor cuvinte sultanul a poruncit să fie tăiate capetele copiilor domnitorului* rimul caretezat a fost al lui Constantin fiul cel mare* 'u urmat capetele lui ,tefan /i !adu* Când a sosrândul lui Matei )ăiatul cel mai mic acesta a început să plân(ă* =atăl lui i-a poruncit să asemene fra.ilor săi* Copilul s-a îndreptat spre 6ertfă fără re.ineri* 'u urmat "anac#e Văcăresc)unul sfetnic al Brâncoveanului /i apoi domnitorul care a )ătut o cruce mare /i a spus: Goa-nfie voia Aa:G$

7ruurile escuite din <os&or, redescoerite duă două secole@

7ruurile lor au &ost aruncate în <os&or. =u &ost scoase de c!"iva creştini şi îngroate în martaină într-o mănăstire din 9alMi, ciar l!ngă ?arigrad.

n vara anului 125, Doamna #aria (#arica) a adus e ascuns rămăşi"ele domnitorului şi le

îngroat în <iserica S&!ntul Heorge Bou din <ucureşti. & a0ezat peste morm#nt o piatîmpodobită doar cu paura ţării, "ără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candelă de argint. +orniîntre altele, 0i de la inscripţia de pe această candelă (din 1H iunie 1JHF), irgil Drăgiceanu a "ăcîn 1I1K senzaţională descoperire a morm#ntului voievodal (Bcea mai mare răsplată pentru modesmea activitate de o viaţăB, îi scria el savantului Dimitrie Anciul). 8n urul autenticităţii 0i paternitădescoperirii s-au iscat pe atunci multe polemici 0i ciar procese, în care de partea lui irgDrăgiceanu a "ost încă de la început, printre mulţi alţii, 0i marele !icolae orga.

e 1* august 1//2, +onstantin <r!ncoveanu cu &iii săi şi cu s&etnicul anace au &ost declara

S&in"i de către <iserica Grtodo>ă Com!nă. Sunt săr0ători"i e 16 august entru a nu coincide csăr0ătoarea =dormirii #aicii Domnului.



e-ersuri pentru -utarea -oaştelor Sfântului Constantin Brâncoveanu laMânăstirea 1ure#i

Direcţia pentru ultură 0i +atrimoniu !aţional #lcea "ace demersuri pentru aducerea $"intel'oa0te ale oievodului 'artir onstantin 3r#ncoveanu, de la biserica $"#ntului eorge !ou d3ucure0ti, la ctitoria sa de la %urezi, a declarat marţi, pentru &*6+6*$, directorul instituţilorin *pure.



Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu3 eshu-area Voievodului -artir pentru 4nchinarea la -oaştele sale$ )rocesiune cu sfintele -oaşte3 -iercuri, '5 -ai, de #iua Sfântulu

6-părat Constantin şi a -aicii sale



Cealitatea.net: +onstantin <r!ncoveanu, desumat. +e au găsit areologii în sicriul domnitorului martirQ

ercetarea areologică a zonei morm#ntului lui onstantin 3r#ncoveanu din biserica $"#n

eorge !ou con"irmă descoperirile anterioare, din anii 1IMH 0i 1I/L, osemintele "iind acelea adomnitorului s"#nt martir, a a"irmat vineri dr. eorge 'ănucu-&damesteanu, responsabil 0antareologic, areolog eCpert, într-o con"erinţă de presă des"ă0urată la 'uzeul 'unicipiului 3ucureV +alatul $uţu.

>8n sicriul lui onstantin odă 3r#ncoveanu s-au găsit un craniu 0i oseminte depuse în "ormă dcruce. raniul aparţine unei persoane de seC masculin, cu v#rsta de cca EF de ani, care prezinurmele unei per"oraţii de "ormă circulară pe osul parietal st#ng, produsă de un obiect ascuţit. Dasemenea, am putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziu

produse de obiecte tăioaseN, a spus &damesteanu.

*l a subliniat că >aceste observaţii sunt în concordanţă cu datele istorice cunoscute despre uciderdomnitorului onstantin 3r#ncoveanu 0i cu observaţiile realizate cu ocazia analizei antropologie"ectuate în anul 1IMHW.

&"irmaţia dr. 'ănucu-&damesteanu a "ost con"irmată 0i de antropologul 'iai onstantinescu, la nstitutul de &ntropologie Xrancisc . 6ainerY al &cademiei 6om#ne.



onstantin 3r#ncoveanu (1E// V 1J1K), depuse în cripta de nord a morm#ntului încă din anul 1Jde către soţia sa, 'arica 3r#ncoveanu.

8n cripta alăturată au "ost descoperite osemintele domnitorului oan odă 'avrocordat (1J1E1J1I), identi"icate pe baza unor iniţiale metalice (.'.) însoţite de o coroană, montate pe sicriueCplicat, eorge 'ănucu-&damesteanu. +rintre oseminte, se a"lă depus un recipient din sticsigilat, care conţinea un document ologra", semnat de către principele onstantin *dg

'avrocordat, în data de HH mai 1IMK, prin care acesta declară că în acel sicriu se a"lă osemintestrămo0ului său, domnitorul oan 'avrocordat.

8n al treilea sicriu, potrivit paroului 3isericii $"#ntul eorge !ou din 3ucure0ti, *mil !edelărămizaru, ar "i osemintele ale altor membri ai "amiliei V soţia domnitorului, 'arica, două "iic@te"an, al doilea născut al "amiliei 0i un alt "iu, 'ateia0.

Z...[

>!oi toţi care am "ost prezenţi la desciderea sicriului am trăit un moment "oarte emoţionan+regătirea pentru a0ezarea în raclă este una speci"ică s"intelor moa0te 0i a "ost "ăcută de preas"inţit

părinte arsanu"ie +raoveanul, episcop vicar al ariepicopiei 3ucure0tilor. &st"el, osemintedomnitorului au "ost spălate cu ageasmă mare, cu vin curat, ulei 0i unse cu s"#ntul 0i marele mpregătit odată în an în 9oia 'are. *ste o pregătire demnă de toată cinstea. &poi osemintele se pîntr-o p#nză de in, "iind un acoperăm#nt rezistent, a0ezate după structura anatomică. apul se pundistinct într-o p#nză specială. După ce au "ost a0ezate în racla de argint, o porţiune mică răm#acoperită cu geam, în dreptul m#inii. De acum, nu mai vorbim de osemite, ci de s"inte moa0te 0i vrăm#ne în biserică>, a mai spus orduneanu.

+entru celelalte oseminte, a "ost o"iciată slubă oi seară 0i acestea au "ost reînumate.

Asemintele domnitorului onstantin 3r#ncoveanu au "ost identi"icate în anul 1IMH cu ocazcercetărilor areologice realizate în biserica $"#ntul eorge !ou din 3ucure0ti, sub coordonaristoricului irgiliu Drăgiceanu, secretar al omisiunii 'onumentelor storice. &lte cercetări au "o"ăcute în timpul lucrărilor de consolidare a morm#ntului voievodal, din anul 1I/L, sub coordonarareologului pro"esor universitar +anait . +anait.

$"intele moa0te ale $"#ntului 'artir onstantin 3r#ncoveanu au "ost a0ezate după o r#nduiaspecială într-o raclă con"ecţionată din argint aurit la atelierele +atriariei 6om#ne.

8n dimineaţa zilei de H1 mai HF1K, în ziua de prăznuire a $"inţilor 8mpăraţi onstantin 0i *le(ramul atedralei +atriarale), după săv#r0irea $"intei 2iturgii în &ltarul de vară al atedralpatriarale, încep#nd cu ora 1L.FF, va avea loc o procesiune solemnă cu moa0tele $"#ntului 'aronstantin 3r#ncoveanu pe următorul traseu: atedrala +atriarală, biserica Domniţa 3ăla0a, +ia4niversităţii 0i biserica $"#ntul eorge !ou, unde vor "i depuse s"intele moa0te.

2a ora J.FF, moa0tele $"inţilor 8mpăraţi onstantin 0i *lena, ale $"#ntului Domnitor 'aronstantin 3r#ncoveanu 0i ale $"#ntului uvios Dimitrie cel !ou, ocrotitorul 3ucure0tilor, vora0ezate în baldacinul de pe Dealul +atriariei, pentru a "i venerate de către cler 0i credincio0i. De



I.FF, +rea"ericitul +ărinte Daniel, patriarul 3isericii ArtodoCe 6om#ne, va o"icia $"#nta 2iturgînconurat de un sobor de ierari, preoţi 0i diaconi, în &ltarul de vară al atedralei patriarale.

+rocesiunea, care va începe de la ora 1L.FF, se va des"ă0ura pe traseul atedrala patriarală, aleDealul 'itropoliei, cu oprire la rucea br#ncovenească, strada 3ibescu odă, bulevardul 4nirstrada $"inţii &postoli, cu oprire la 3iserica >&0ezămintele 3r#ncovene0ti Domniţa 3ăla0aN, stra+alatul 9ustiţiei, strada Danielopol eorge, strada +oenaru 3ordea, strada Aperetei, bulevard

!aţiunile 4nite, alea ictoriei, bulevardul 6egina *lisabeta, cu oprire la 4niversitatea 3ucure(în vecinătatea căreia au eCistat 'ănăstirea >$"#ntul $avaN 0i &cademia Domnească, rezidite în an1JFI de $"#ntul onstantin 3r#ncoveanu 0i susţinute material de către "amilia domnitorului martbulevardul on . 3rătianu 0i se va înceia la 3iserica >$"#ntul eorge !ouN, în urul orei 1J.F&colo, racla cu moa0tele $"#ntului Domnitor 'artir onstantin 3r#ncoveanu va "i a0ezată spvenerare în baldacinul special amenaat în această ctitorie br#ncovenească.

Traseul procesiunii este similar celui pe care, în urmă cu /F de ani, în ziua de H1 mai 1IMK, a avloc procesiunea solemnă de reînumare a osemintelor lui onstantin 3r#ncoveanu, de la atedrapatriarală, la 3iserica >$"#ntul eorge !ouN.

<asilica:rocesiune cu moaştele S&!ntului Domnitor #artir +onstantin <r!ncoveanu la ramuistoric al +atedralei atriarale L 21 mai 251' L

'iercuri, H1 mai HF1K, la sărbătoarea $"inţilor 8mpăraţi onstantin 0i *lena, ramul istoric atedralei patriarale, vor avea loc mai multe mani"estări înscrise în calendarul evenimentelor d



HF1K, declarat de $"#ntul $inod al 3isericii ArtodoCe 6om#ne &nul omagial euaristic (al $"int$povedanii 0i al $"intei 8mpărtă0anii) 0i &nul comemorativ al $"inţilor 'artiri 3r#ncoveni +atriaria 6om#nă, la împlinirea a MFF de ani de la moartea lor martirică (1J1K-HF1K).

'ani"estările organizate de +atriaria 6om#nă 0i &riepiscopia 3ucure0tilor se vor des"ă0ura duurmătorul program:

2a orele J.FF, moa0tele $"inţilor 8mpăraţi onstantin 0i *lena, ale $"#ntului Domnitor 'aronstantin 3r#ncoveanu 0i ale $"#ntului uvios Dimitrie cel !ou, ocrotitorul 3ucure0tilor, vora0ezate în baldacinul de pe Dealul +atriariei, pentru a "i venerate de către cler 0i credincio0i.

De la orele I.FF, +rea"ericitul +ărinte Daniel, +atriarul 3isericii ArtodoCe 6om#ne, va o"ic$"#nta 2iturgie înconurat de un sobor de ierari, preoţi 0i diaconi, în &ltarul de vară al atedralpatriarale.

2a orele 1H.MF, după $"#nta 2iturgie, va avea loc premierea c#0tigătorilor celor două concursunaţionale <$"#nta *uaristie-lumina vieţii cre0tineN 0i <coana ortodoCă V 2umina credinţe

organizate de +atriaria 6om#nă în anul HF1K pentru copiii 0i tinerii ortodoc0i din întreaga ţară.

De la orele 1L.FF, va avea loc procesiunea cu moa0tele $"#ntului Domnitor 'artir onstant3r#ncoveanu de la atedrala patriarală p#nă la 3iserica <$"#ntul eorge !ouN din 3ucure0una dintre cele mai reprezentative ctitorii br#ncovene0ti (s"inţită în anul 1JFJ), unde a "oînmorm#ntat acest s"#nt martir al poporului rom#n, în anul 1JHF.

+rocesiunea, la care vor participa ierari, preoţi, monai, monaii 0i credincio0i, se va des"ă0ura traseul atedrala patriarală, aleea Dealul 'itropoliei, cu oprire la rucea br#ncovenească, stra

3ibescu odă, bulevardul 4nirii, strada $"inţii &postoli, cu oprire la 3iserica <&0ezăminte3r#ncovene0ti Domniţa 3ăla0aN, strada +alatul 9ustiţiei, strada Danielopol eorge, strada+oena3ordea, strada Aperetei, bulevardul !aţiunile 4nite, alea ictoriei, bulevardul 6egina *lisabecu oprire la 4niversitatea 3ucure0ti (în vecinătatea căreia au eCistat 'ănăstirea<$"#ntul $avaN<&cademia DomneascăN, rezidite în anul 1JFI de $"#ntul onstantin 3r#ncoveanu 0i susţinumaterial de către "amilia domnitorului martir), bulevardul on . 3rătianu, iar apoi procesiunea va înceia la 3iserica <$"#ntul eorge V !ouN (în urul orelor 1J.FF). &colo, racla cu moa0te$"#ntului Domnitor 'artir onstantin 3r#ncoveanu va "i a0ezată spre venerare în baldacinspecial amenaat în această ctitorie br#ncovenească.

Traseul este similar celui pe care, în urmă cu /F de ani, în ziua de H1 mai 1IMK, a avut loprocesiunea solemnă de reînumare a osemintelor Domnitorului 'artir onstantin 3r#ncoveanu la atedrala patriarală p#nă la 3iserica >$"#ntul eorge !ouN din 3ucure0ti.



Scoaterea din -or-ânt şi aşe#area 4n raclă a -oa telor Sfântului Voievod Martir Constantiș

Brancoveanu



A prezentare preliminară a cercetărilor areologice a "ost "ăcută ieri, (n.r. 1E mai) , de către membecipei de cercetare 0i ai comisiei +atriariei 6om#ne, în cadrul unei con"erinţe de presă la +ala@uţu, sediul 'uzeului 'unicipiului 3ucure0ti.

8n urma cercetării areologice a zonei morm#ntului $"#ntului 'artir onstantin 3r#ncoveanu d3iserica <$"#ntul eorge>- nou din 3ucure0ti, ecipa desemnată de către 'uzeul 'unicipiul3ucure0ti, "ormată din dr. eorge 'ănucu-&dame0teanu, areolog eCpert 0i responsabi

0antierului areologic, dr. 6aluca-uliana +opescu, areolog specialist, 0i ngrid +oll, eCpareometrie, a descoperit marţi, 1M mai, trei sicrie, depuse în cripte amenaate pe latura de sudnaosului lăca0ului de cult.

<8ntr-unul dintre aceste sicrie au "ost identi"icate osemintele Domnitorului onstantin o3r#ncoveanu (1E//-1J1K), depuse în cripta de nord a morm#ntului, încă din anul 1JHF, de căt'arica 3r#ncoveanu.

8n cripta alăturată au "ost descoperite osemintele Domnitorului oan odă 'avrocordat (1J11J1I), care au "ost identi"icate pe baza unor iniţiale metalice (.'.), însoţite de o coroană, monta

pe sicriu. 2a desciderea sicriului domnitorului oan 'avrocordat, printre oseminte se a"la depus recipient din sticlă sigilat, care conţinea un document ologra", semnat de către principele onstant*dgar 'avrocordat, în data de HH mai 1IMK, prin care declara că în acel sicriu se a"lă osemintestrămo0ului său, domnitorul oan 'avrocordat.



+ro"esorul dr. +anait . +anait, care a cercetat istoria ora0ului 3ucure0ti timp de 0ase deceniieCplicat că sub 3iserica <$"#ntul eorge>- nou din 3ucure0ti se a"lă vestigii ale celei mai vecbiserici din apitală, ridicată pe la umătatea secolului al G-lea de Dobru0 3anul, 0i că păm#ndin interiorul bisericii 0i din vecinătatea ei încă mai păstrează taine pe care areologii trebuie să scoată la lumină.

<!e bucurăm că suntem printre cei care am investigat, eu cel puţin, în anul 1I/L, ultima p#nă zilele noastre, morm#ntul lui onstantin 3r#ncoveanu 0i că avem acest bucet de s"inţi cre0tirom#ni care 0i-au păstrat credinţa în isus %ristos 0i au iubit poporul acesta>, a spus areologul prodr. +anait . +anait.



Despre succesiunea construirii bisericilor de la <$"#ntul eorge>- nou, dar 0i despre cepetrecute în această săptăm#nă, a vorbit aritectul dr. Dan. D. onescu, 0e" de proiecte pentlucrările de reabilitare ce se des"ă0oară la acest lăca0 de cult: <eea ce s-a înt#mplat în ultimele zicon"irmă poziţia mormintelor, respectiv a domnitorului oan 'avrocordat, înumat în 1J1I, caresuccedat lui !icolae 'avrocordat, lui @te"an antacuzino 0i lui onstantin 3r#ncoveanu. &lături el este morm#ntul $"#ntului onstantin 3r#ncoveanu. &mbele morminte sunt cu lespezi "oar

"rumoase, din marmură eCcepţională, lucrate în stil br#ncovenesc. De asemenea, a "ost observatătemelia bisericii, "oarte probabil databilă în vremea lui Dobru0 3anul, însă urmează ra"inarcercetării>.

<8ntr-adevăr, avem de-a "ace cu osemintele Domnitorului onstantin 3r#nco-veanu>

8n ziua descoperirii sicrielor, ecipei de cercetare a 'uzeului 'unicipiului 3ucure0ti i s-au alăturdr. 'iai onstantinescu 0i dr. &ndrei $o"icaru, cercetători de la nstitutul de &ntropolog<rancisc 9. 6ainer> al &cademiei 6om#ne, pentru a cerceta osemintele de v#rstă 0i seCe di"eri

găsite în acele sicrie. ercetările 0i analizele celor doi antropologi asupra s"intelor oseminte a



Domnitorului onstantin 3r#ncoveanu au con"irmat cercetările din 1IMH e"ectuate de pro"esorrancisc 9. 6ainer.

<raniul aparţine unei persoane de seC masculin, cu v#rsta de circa EF de ani. &m observat urme tăieturi, asemănătoare cu cele produse în cursul unei decapitări, în special pe partea posterioarăramilor mandibulari, at#t pe st#nga, c#t 0i pe dreapta urmele unei per"oraţii de "ormă circulară osul parietal st#ng, produs cu un obiect ascuţit, probabil o suliţă. &ceste observaţii con"irmă date

istorice legate de uciderea Domnitorului onstantin 3r#ncoveanu 0i a "iilor săi, dar 0i analizerealizate în 1IMH de către pro"esorul 6ainer 0i de pro"esorul 'inovici.

De asemenea, am avut 0i ocazia studierii 0i a restului de oseminte din cripta "amiliei 3r#ncovean&m putut identi"ica osemintele domnului oan 'avrocordat. &st"el, con"orm analizelor noastredatelor istorice cunoscute, se pare că, într-adevăr, avem de-a "ace cu oseminte ale Domnitorul3r#ncoveanu, ale "amiliei 0i ale domnului oan 'avrocordat>, a eCplicat antropologul dr. 'ionstantinescu.

omisia desemnată de +rea"ericitul +ărinte Daniel, +atriarul 3isericii ArtodoCe 6om#ne, a "ocondusă de +reas"inţitul arsanu"ie +raoveanul, *piscop-vicar al &riepiscopiei 3ucure0tilor, 0"ost "ormată din pr. onuţ-abriel orduneanu, vicar administrativ patriaral, pr. &leCandru 'oţoinspector general bisericesc, ambii din cadrul ancelariei $"#ntului $inod, acad. *milian +opescupr. *mil !edelea ărămizaru, paroul 3isericii <$"#ntul eorge>- nou din 3ucure0ti.

<*ste a treia oară în ultimul secol c#nd a "ost descis acest morm#nt. !u erau "oarte multe emoţii, spunem, academice, dar spiritual vorbind a "ost un moment cu totul deosebit, unic în viaţă. momentul în care antropologii ne-au dat eCplicaţiile, am văzut în "aţa ocilor, e"ectiv, momentemenţionate în cronici, în care $"#ntul onstantin 3r#ncoveanu, cel din urmă din "ami



3r#ncoveanu, cu capul pe butuc a "ost eCecutat, i-a "ost tăiat capul, iar osemintele rămase arată cupartea de os a "eţei a "ost tăiată. aura din craniu era de "apt capătul prin care a ie0it suliţa din cadupă ce a "ost decapitat, pentru a se putea purta capul $"#ntului onstantin prin cetatonstantinopolului 0i pentru a se prezenta această oribilă crimă pe care au "ăcut-o. +aginile istorie 0i de s"inţenie s-au des"ă0urat în "aţa ocilor no0tri într-un mod "oarte viu. După descidermorm#ntului 0i reidenti"icarea $"#ntului onstantin 3r#ncoveanu, a avut loc r#nduiala bisericeascăpunerii în racla special pregătită în &telierele +atriariei, a cinstitelor moa0te identi"icate

respectiva criptă, potrivit poziţiei anatomice. &ceastă r#nduială a avut loc în 3iserica \$"#nteorge] - nou>, a precizat pr. onuţ-abriel orduneanu, vicar administrativ patriaral, membal comisiei +atriariei 6om#ne pentru dezvelirea morm#ntului $"#ntului oievod 'artir onstant3r#ncoveanu 0i al lui oan odă 'avrocordat.

<Trăim momente cu o încărcătură istorică 0i spirituală deosebită, pentru că 0tim cu toţii că $"#nt'artir onstantin 3r#ncoveanu este o măsură a demnităţii noastre naţionale 0i cre0tine. Trebuie arătăm lumii cine este 0i ce este acest s"#nt rom#n, pentru că aceasta ne caracterizează ca cre0tiortodoc0i 0i ca rom#ni. Dăm slavă lui Dumnezeu pentru toate 0i mulţumim $"#ntului onstant3r#ncoveanu pentru buna ocrotire=>, a spus pr. *mil !edelea ărămizaru, paroul 3isericii <$"#n

eorge> - nou din apitală.

$lubă de pomenire pentru membrii "amiliei 3r#ncoveanu

9oi, 1L mai, +$ arsanu"ie +raoveanul, *piscop-vicar al &riepiscopiei 3ucure0tilor, înconurat preoţii sluitori de la 3iserica <$"#ntul eorge>- nou din 3ucure0ti, a săv#r0it sluba +arastasulpentru persoanele ale căror oseminte au "ost desumate.

<După ce s-a des"ăcut morm#ntul, s-a constatat că înăuntru erau mai multe sicrie ce adăposteau m

multe oseminte. $-au identi"icat cu u0urinţă sicriul 0i s"intele moa0te ale Domnitorului $"#onstantin 3r#ncoveanu, care poartă mărturiile martiriului său. &cestea au "ost constatate 0i de cătcei doi antropologi, care vor consemna în scris aceste adevăruri istorice în raportul care se vîntocmi la s"#r0itul lucrărilor. De asemenea, atunci c#nd s-a des"ăcut piatra de morm#nt, s-a găsit sicriul care adăpostea osemintele domnitorului oan 'avrocordat, dar 0i ale doamnei voievodulale 'ariei 3r#ncoveanu, dimpreună cu două dintre "iicele ei. &m săv#r0it parastasul pentru doam'aria 3r#ncoveanu, pentru cele două "iice ale ei 0i pentru domnitorul oan 'avrocordat>, a spus +*piscop arsanu"ie +raoveanul.



arte despre istoricul morm#ntului

8n cadrul con"erinţei de prezentare a cercetărilor areologice de la 3iserica <$"#ntul eorge>nou din apitală, a "ost lansat volumul <'orm#ntul $"#ntului onstantin 3r#ncoveanu>, semnat pr. dr. *mil !edelea ărămizaru. olumul, apărut la *ditura <3asilica> a +atriariei 6om#ne, a "oprezentat de istoricul &drian 'auru, directorul 'uzeului 'unicipiului 3ucure0ti. &cesta cuprin

documente re"eritoare la autenti"icarea morm#ntului 0i osemintelor s"inte ale $"#ntului onstant3r#ncoveanu, rezultatele cercetărilor "ăcute de pro"esorii 6ainer 0i 'inovici, teCtul con"erinţistoricului !icolae orga, precum 0i "otogra"ii inedite realizate în cadrul procesiunii din 1IMK străzile 3ucure0tiului. Asemintele domnitorului onstantin 3r#ncoveanu au "ost identi"icate în an1IMH, în urma cercetărilor areologice realizate în anul 1IMH, în 3iserica <$"#ntul eorge> - nodin 3ucure0ti, sub coordonarea istoricului irgiliu Drăgiceanu (secretar al omisiu'onumentelor storice).



6acla cu moa0te va "i a0ezată în 3iserica <$"#ntul eorge> V nou

'arţi, 1M mai, după identi"icarea osemintelor $"#ntului oievod onstantin 3r#ncovean+reas"inţitul +ărinte *piscop arsanu"ie +raoveanul a spălat osemintele mucenice0ti dupăr#nduială specială 0i le-a a0ezat, potrivit poziţiei anatomice, într-o raclă con"ecţionată din argiaurit la &telierele +atriariei 6om#ne. 8n acest timp, în biserică a "ost săv#r0ită sluba &catistul

$"inţilor 'artiri 3r#ncoveni.

După a0ezarea s"intelor moa0te în racla de argint aurit, aceasta a "ost dusă 0i a0ezată temporar +araclisul istoric <$"#ntul 'are 'ucenic eorge> din 6e0edinţa patriarală. $"intele moa0te aDomnitorului 'artir onstantin 3r#ncoveanu vor "i purtate în procesiune în ziua de H1 mai, în ziude prăznuire a $"inţilor 8mpăraţi onstantin 0i *lena, ramul istoric al atedralei patriarale, dupsăv#r0irea $"intei 2iturgii în &ltarul de vară al atedralei patriarale, încep#nd cu ora 1L:F+rocesiunea solemnă va "i asemenea celei din 1IMK 0i se va des"ă0ura pe următorul traseu: atedrapatriarală, 3iserica <Domniţa 3ăla0a>, +iaţa 4niversităţii 0i 3iserica <$"#ntul eorge> - nounde s"intele moa0te ale $"#ntului oievod 'artir onstantin 3r#ncoveanu, vor răm#ne pe viitor.



+e tot parcursul procesiunii se vor c#nta: Troparul 8nvierii, Troparul $"in ilor 'ucenici i Troparulț ș

ondacul $"in ilor 'artiri 3r#ncoveni. 2a "iecare oprire se va rosti ectenia întreită i condace dț ș

&catistul $"in ilor 'artiri 3r#ncoveni.ț



te>t şi &otogra&ii: tt:TTUUU.;iarullumina.

)redici şi editoriale



)ărintele "rsenie Boca * Brâncovenii * -odele de 7ertfă şi -ărturisire



E3iii mei@ ată, toate avu"iile şi tot ce am avut am ierdut să nu ne ierdem însă şi su&letelSta"i tare şi 0ăr0ăteşte, dragii mei şi nu 0ăga"i seamă de moarte. rivi"i la 9ristos #!ntuitornostru c!te a ră0dat entru noi şi cu ce moarte de ocară a murit crede"i tare întru aceasta şi nvă mişca"i nici vă clăti"i din credin"a cea ravoslavnică entru via"a şi lumea aceasta.F

+lenipotenţiarul veneţian la 5arigrad, &ndrea 'emno, a "ost de "aţă în 1L august 1J1K, la sceneCecuţiei lui onstantin 3r#ncoveanu odă 0i a membrilor "amiliei sale uci0i din porunca sultanul&med. 8n scrisoarea sa către dogele eneţiei, plenipotenţiarul său raportează ast"el:

Duminică 1L august de dimineaţă, s-a tăiat capul bătr#nului principe al laiei, tuturor "iilor lui

unui boier care-i era vistier. ată cum s-a "ăcut: 8ncă de dimineaţă, $ultanul &med se puse într-caic împărătesc 0i veni la seraiul, zis "oi0orul 9aliiacs, pe canalul 'ării !egre, în "aţa căreia eramică piaţă, unde au adus pe 3r#ncoveanu oievod, pe cei patru băieţi ai lui 0i pe vistierăcărescu, i-au pus în genunci unul l#ngă altul la oarecare depărtare, un g#de le-a scos căciulidin cap 0i $ultanul i-a mustrat "ăc#ndu-i aini. &poi le deteră voie a "ace o scurtă rugăciune.

8nainte de a se ridica securea asupra capului lor, "ură întrebaţi dacă voiesc să se "acă turci 0i atunvor "i iertaţi. lasul cel înăbu0it de credinţă al bătr#nului 3r#ncoveanu răsună 0i zise înspăim#ntde această insultă: <iii mei= ată, toate avuţiile 0i tot ce am avut am pierdut să nu ne pierdem în

0i su"letele= $taţi tare 0i bărbăte0te, dragii mei 0i nu băgaţi seamă de moarte. +riviţi la %risto'#ntuitorul nostru c#te a răbdat pentru noi 0i cu ce moarte de ocară a murit credeţi tare întaceasta 0i nu vă mi0caţi nici vă clătiţi din credinţa cea pravoslavnică pentru viaţa 0i lumea aceasta.

2a aceste cuvinte, &med se "ăcu ca un leu turbat 0i porunci să li se taie capetele. #dele în"iorătoridică securea 0i capul marelui vistier *nace ăcărescu se rostogoli pe păm#nt. &poi se începu uciderea copiilor. #nd g#dele ridică securea la capul "eciorului celui mai t#năr al domnulu3eizadea 'ateia0, numai de 1E ani, acesta se îngrozi de spaimă sărmanul copila0, văz#nd at#s#nge de la "raţii lui 0i de la ăcărescu, se rugă de $ultan să-l ierte, "ăgăduindu-i că se va "ace tur8nsă părintele său, Domnul, al cărui cap căzu în urmă, în"runtă pe "iul său 0i zise: E#ai 0ine să mo



în legea creştinească, dec!t să te &aci ăg!n, leăd!ndu-te de isus 9ristos entru a trăi c!"ivani mai mult e ăm!nt@F +oilaşul ascultă şi ridic!nd caul, cu glas îngeresc ;ise g!deluE8reau să mor creştin. 4oveşte@F 8n urmă ucise 0i pe 3r#ncoveanu.

A, Doamne= A, Doamne= +ana-mi tremură c#nd vă scriu *Ccelenţă. eea ce am văzut...

(ărintele =rsenie <oca, +ărarea mără"iei, ditura +arisma, 255, . $

an )uric despre Sfinţii Martiri Brâncoveni3 8Vreau să -or creştin$ 9oveşte:;

Doamne, ce mare dar avem noi, ca rom!ni, în ilda S&in"ilor <r!ncoveni@ +u adevărat, ctitoriise ot nărui, căr"ile se ot înveci şi îngăl0eni, dar duul mărturisitor, duul muceniciei în venu iere, căci este Duul S&!nt nsuşi lucrător în S&in"i@ Duul acesta care s-a înveşnicit cuv!ntul de mărtusirire, de l avem nevoie în aceste vremuri.

6edăm mai os o scurtă dar "oarte inspirată descriere a martiriului $"inţilor 3r#ncoveni "ăcută dartistul Dan +uric la emisiunea 1FF moderată de 6obert Turcescu.



săi: >3iii mei, iată, toate avu"iile le-am ierdut. Să nu ne ierdem şi su&letele@ Sta"i tar0ăr0ăteşte, dragii mei şi nu 0ăga"i seama la moarte. rivi"i la 9ristos, #!ntuitorul nostru, c!teră0dat entru noi şi cu ce moarte de ocară a murit@ +rede"i tare în aceasta şi nu vă mişca"i dcredin"a ortodo>ă entru via"a şi lumea aceasta@ =duce"i-vă aminte de S&!ntul avel, ce ;ice: cnici sa0ie, nici îm0ul;eală, nici moarte, nici alta orice nu-l va desăr"i de 9ristos că nu sunvrednice muncile şi nevoile acestea de aici sre mărirea ceea ce o va da 9ristos. =cuma dară,dulcii mei &ii, cu s!ngele nostru să sălăm ăcatele noastreN.

EF

Deci au căzut capetele vistiernicului anace ăcărescu, apoi al "iului celui mare, onstantin, duaceea al lui @te"an 0i al lui 6adu. ar c#nd a venit r#ndul copilului 'ateia0, care avea numai 1H anicălăul a ridicat sabia să-i taie capul, acesta s-a înspăim#ntat 0i a strigat sultanului să-l ierte că se v"ace musulman. &tunci tatăl său, plin de bărbăţie, i-a zis: ODin s!ngele nostru n-a mai &ost nimecare să-şi iardă credin"a. Dacă este cu utin"ă, să mori de o mie de ori, dec!t să-"i leecredin"a strămoşească entru a trăi c!"iva ani mai mul"i e ăm!ntF. =tunci coilul s-a întăritîntin;!ndu-şi liniştit g!tul e tăietor, a ;is călăului: 8Vreau să -or creştin$ 9oveşte:;

Sfinţii Brâncoveni3 8Staţi tare, <ăr<ăteşte, dra!ii -ei, şi nu <ă!aţi sea-a de -oarte= priviţi 1ristos, Mântuitorul nostru:;



r. Bicolae 7ănase L 3r!nturi de sina>ar

O%i rin su&letul tău va trece sa0ie, ca să se descoere g!ndurile din multe inimiF (4uca 2, $*)

On cununa slăvită a neomartirilor de neam rom!nesc, străluceşte între ietrele de căăt&amilia <r!ncovenilor. =ceştia au trecut la via"a cea adevărată, la Ocasa ne&ăcută de m!n

veşnică, în +eruriF, mărturisind e 9ristos şi nevr!nd să se leede de credin"a creştină scim0ul vie"ii ăm!nteşti, la 1* august 11'. 4ciderea lor a "ost de o cruzime care i-a îngrozitpe turci, onstantin 3r#ncoveanu "iind silit să privească cum pruncii săi de parte bărbăteascăonstantin, @te"an, 6adu 0i 'atei V 0i bunul său prieten 0i s"etnic anace, au s"#r0it uci0i prtăierea capetelor.

Domnia îndelun(ată a lui Constantin Brâncoveanu a fost înainte de toate o pildă de via.ă cre/tinsfâr/indu-se prin înalta c#emare a fiecăruia dintre noi aceea de a fi martori ai slăvitei ÎnvieNenumărate sunt virtu.ile sale pe care le-a lucrat în însă/i familia sa model de altfel pentsupu/ii săi* n 16', rin căsătoria cu Doamna #aria, întemeia;ă o &amilie care îl va urm

&iecare în &elul său, !nă la mărturia ultimă. =u &ost 0inecuv!nta"i de <unul Dumne;eu cunsre;ece coii, atru 0ăie"i şi şate &ete. Băie.ii to.i c#iar /i mezinul la vârsta sa crudă s-aalăturat mărturiei tatălui lor primind împreună cu acesta cununa martiriului* 3etele îmreună doamna #aria, i-au înso"it rin rigonirile îndurate at!t în temni"ă, c!t şi în nevoisurgiunului, av!nd ca întărire ceata S&in"ilor mărturisitori cărora li se alăturau şi ele.

'artiriul lor a avut loc într-un mod plin de însemnătate teologică merg#nd spre patimă împreună c'#ntuitorul %ristos are-i întărea prin luminarea înţelesului ert"ei lor. n miercurea sătăm!nmari a ostului aştilor, c!nd nsuşi Dumne;eul nostru a &ost v!ndut, S&!ntul +onstantin a&lă d

trădarea căreia i-a că;ut victimă, atimă care revine arcă rea des în istoria neamului nostr8inerea mare este şi entru întreaga &amilie a <r!ncovenilor drumul dureros sre Holgota, căeste ;iua arestării, ;i în care ro&etic, S&!ntul +onstantin îşi lasă trădătorii în m!na lDumne;eu. Duşi la stan0ul, sunt întemni"a"i şi suuşi cinurilor !nă în ;iua de 1* august c!noate, nu înt!mlător, &ericita #aria <r!ncoveanu îşi ser0a ;iua numelui, iar iu0itul ei sîmlinea 65 de ani.

a praznicul 'dormirii Maicii Domnului Mântuitorul Gristos se co)oară precum oarecând pentridicarea sufletului Maicii >ecioare să ridice ca pe o 6ertfă )ineprimită sufletele cură.ite aSfin.ilor Constantin cu fiii săi Constantin ,tefan !adu /i Matei împreună cu unc#iul lor "anac#

,i dacă (reu i-a fost marelui voievod să-/i vadă odraslele de parte )ăr)ătească ucise cu )ar)arde (âdele lui '#met al """-lea poate mai mult a îndurat fericita Maria cu ale ei fiice când s-avăzut lipsite de so. /i tată de copii /i fra.i* =ele #ării Begre au rimit truurile S&in"ilor vr!narcă să le aducă acasă. n "ară va reveni doar voievodul +onstantin, s&intele-i moaşodinindu-se la 0iserica S&!ntul Heorge-Bou din <ucureşti.

Doamna #aria, văduvită de so" şi de runci, a &ost condamnată la încisoare e via"ă, dar cautorul +elui de Sus, la s&!rşitul anului 116 revine în mult-iu0ita "ară. Toţi ace0ti ani a "ocinuită prin temniţe îndur#nd curaos cinurile mărturisirii. 8n timpul prigonirii, ivindu-

posibilitatea să "ie slobozită spre a reveni acasă 0i a avea griă de trupurile iubitei sale "amilii, a "o



>a-ilia de Mucenici a Brâncovenilor ? @ilo-etrul + al de-nităţii ortodoxe ro-âneşti



U HIL de ani de la martiriul $"#ntului voievod onstantin, a "iilor săi, onstantin, @te"an, 6adu'atei 0i a s"etnicului anace, împreună pătimind cu ei în duul 0i "ericita Doamna 'aria

>3iii mei, &iii mei@ ată, toate avu"iile şi orice altă am ierdut. Să nu ne ierdem încă şi su&letelSta"i tare, 0ăr0ăteşte, dragii mei, şi nu 0ăga"i seama de moarte rivi"i la 9ristos #!ntuitor

nostru, c!te a ră0dat entru noi şi cu ce moarte de ocară a murit@ +rede"i tare în aceasta şi nu vmişca"i, nici vă clăti"i din credin"a ravoslavnică entru via"a şi entru lumea aceasta@ =ducevă aminte de S&!ntul avel, ce ;ice: că nici sa0ie, nici îm0ul;eala, nici moarte, nici alta orice nuva desăr"i de 9ristos, că nu sunt vrednice muncile şi nevoile aceste de aici sre mărirea ceea o va da 9ristos. =cum, dară, o dulcii mei &ii, cu s!ngele nostru să sălăm ăcatele noastre@N

Sfântul Radu Brâncoveanu scria, insu&lat de Sus şi în ci rorocesc, în +uv!nt la atima c#!ntuitoare a +uv!ntului Dumne;eu-Gm: O+!nd Dumne;eu ne l!nge cu lacrimi de s!ngoare ce suntem noi datori să &acemQ +!nd Ziditorul a toate lăcrimea;ă entru moartea noastcu s!ngele Său, aunge oare ca moartea Ziditorului să o l!ngem numai cu o lacrimăQ

G s!nge dumne;iesc@G, dumne;eieşti lacrimi@

Ande eşti acum, #aria #agdalena,care erai o0işnuită a cădea la icioarele Domnului,



>ericita oa-nă Maria Brâncoveanu ? -ărturisitoarea şi co*păti-itoarea -uceniciei, dupchipul Maicii lui u-ne#eu



G, de trei ori &ericită #aria <r!ncoveanu, aleasă Doamnă a neamului rom!nesc, care ne-m!ntuit neamul din nevoi, cură"indu-l rin s!ngele muceniciei &iilor tăi, rin 0ote;ul lacrimiltale cele s&in"ite, miloceşte şi acum entru noi la măratul nostru şi al tuturor şi, căorum0i"ă neriănită, înal"ă su&letul acestui neam, ca să- c!nte lui Dumne;eu: =liluia@F

Dorim să vă semnalăm 0i să vă recomandăm o realizare editorială de eCcepţie, >Doamna 'ar3r#ncoveanu, tainica biruinţă a lacrimilorN, una dintre acele puţine cărţi-eveniment, care reprezinîn acela0i timp o restituire documentară, o mărturisire de credinţă 0i de cinstire a s"inţeniei dar 0ipiatră de temelie pentru zidirea duovnicească a oricărui credincios rom#n, prin o"erirea unui modeCtraordinar de s"inţenie al unei soţii 0i mame ortodoCe. artea editată de undaţia $"inţii 'art3r#ncoveni din onstanţa are în centru cipul Doamnei 'aria 3r#ncoveanu, soţia Domnului-'aronstantin 0i mama celor patru băieţi mucenici ai dreptei-credinţe, ea însă0i vrednică de a "i ridicaîn r#ndul s"inţilor pentru impreună-pătimirea sa er"elnică 0i pentru mărturisirea sa stăruitoare. !înt#mplător, volumul conţine 0i un acatist încinat ericitei 'aria, precum 0i o minunată icoană

întreaga "amilie martiră a 3r#ncovenilor (zugrăvită de ălin ădan V o reproducem mai os), V care "iii $"#ntului onstantin sunt în"ăţi0aţi potrivit v#rstelor reale, cel mai mic, 'atei, av#nd 1E aiar nu "iind un prunc. *le sunt destinate, a0a cum se precizează, numai cultului particular credincio0ilor, p#nă la momentul doritei canonizări. 2a volum se adaugă 0i un D realizat &sociaţia +ro-ita.

&m eCtras din lucrare c#teva pagini memorabile care prezintă, at#t c#t o pot "ace cuvintele, credin0i su"erinţa mistutoare ale ericitei 'aria 3r#ncoveanu, prin care ea s-a asemănat^ neasemănasale ocrotitoare, +rea urata ecioara 'aria, !ăscătoare de Dumnezeu sunt pagini V incluz#nd

fra(mente din scrisorile du#ovnice/ti a doi dintre fiii săi martiri ,tefan /i !adu P deose)it d



profunde /i de folositoare care ne înva.ă pe to.i care este calea unde este fericirea /i în ce cons)iruin.a adevăratului cre/tin în această lume: în pătimire /i în plânsul cel du#ovnicesc*

> entru a ne utea aroia de cel care l!nge, ne tre0uie lacrimi ca să-l în"elegem e cel casusină tre0uie să ne &r!ngem inima iar dacă vrem să ne &acem ărtaşi la durerea cuiva, cuvine să &im imreună-ătimitori. %i toate acestea ne cer deootrivă duioşie, mărinimie dragoste ne&ă"arnică.

u ce îndrăzneală ne vom apropia cu cugetul 0i simţirea de t#nguirea Doamnei 'aria 3r#ncoveanc#nd vedem că pătimirile, lacrimile 0i suspinurile ei au înălţat un munte ale cărui piscuri au aup#nă în er; !imic nu ne îndreptăţe0te în îndrăznirea de a grăi vreun cuv#nt despre taina acestnoian de su"erinţă, purtat în su"let de soţie 0i mamă. &0adar, ne răm#ne "ie o tăcere indemnătoare rugăciune, "ie să încercăm lăuntric spre a găsi o cale cuviincioasă care să ne pregătească su"letul măcar să privească înspre ad#ncul cel înalt al su"erinţei Doamnei 'aria.

Toţi cei care au izb#ndit cu adevărat, întru %ristos Domnul au biruit, iar calea le-a "ost urzită dnenumărate lacrimi, pl#ngeri, dureri 0i suspine. nsă ătimirile tuturor oamenilor au &oîm0ră"işate de #!ntuitorul isus în Hetsimani şi ast&el au &ost înveşm!ntate în sudori de s!ng(4uca 22, ''), ca şi într-o lamidă îmărătească. +a nişte ece"i ale 0iruin"ei Domnului isu9ristos asura mor"ii, S&intele 7aine ale <isericii ne descid şi ne luminea;ă cărările cele îngusale m!ntuirii &irii omeneşti. De accea, am socotit că o apropiere cuviincioasă de taina su"letulDoamnei 'aria 3r#ncoveanu ar "i tocmai o aplecare spre înţelegerea lucrării arului dumnezeieîntru care ea a izb#ndit.

EF



O7rimi"!nd %te&an 8odă V+antacu;ino, autorul moral al uciderii <r!ncovenilor - n.n.W doamna sa Vso"ia sa, ăuna, n.n.W şi e coconii lui la mănăstirea De-un-lemn, unde este o icoana #aicăi recestii, &ăcătoare de minuni, entru încinăciunea şi entru ci de evlavînt!ml!ndu-se în ;iua de Santa #aria #are, adecă =dormirea recestii, de era acolo doamnă mănăstire, în care ;i şi la ?arigrad au tăiat e +onstantin 8odă şi coconii lui (o, minune@), intaceeaşi ;i au lovit e această doamnă a lui %te&an 8odă nevoie, lovitură, îndrăcire c!t s-au sări

to"i c!"i era acolo cu d!nsa şi să mira ce să-i &acă. %i multă vreme cu acea îndrăcire au &ost. %această înt!mlare &iind, iar n-au venit %te&an 8odă şi cu ai lor la cunoştin"ă ca să-şi va;ăcatul ce l-au &ăcut, entru care Dumne;eu şi minune mare au &ăcut de s-au îndrăcit doamnsa şi să &ie că;ut la ocăianie, ci au ;is că o au &ermacat călugări"ele de acolo îmreună cu călugări"ă anume Glimiada, ce era mătuşe doamnii ăunii, sora cu mumă-sa şi le-au us mare edeasă e toate şi e unele din muieri de acelea le-au şi s!n;urat, iar e mătuşă-sGlimiada o au trimis la <a"cov, la mănăstire şi o au ;idit într-o cilie, lăs!ndu-i numai&erestruie de-i da e acolo ită şi aă.

=ceastă ocăin"ă &ăcea ei entru ăcatele lor. %i nu s-au îndestulat %te&an 8odă numai

moartea lui +onstantin 8odă şi a &eciorilor lui, ci, încă &iind doamna lui şi ginerii lui +onstant8odă şi al"i oameni ai lui scăa"i din rimedia mor"ii re carele vrea turcii să-i slo0oa;ă să vie "ară, iar el s-au s&ătuit cu tată-său şi cu s&etnicii lor că nu se cade să vie în "ară ci să-i &acsurgun. %i au &ăcut meşteşug cu im0riorul şi i-au insalat de au dat 0ani 5 de ungi, ;ic!ndu-că ;ic turcii că de vor da aceşti 0ani, îi vor slo0o;i şi ei în nădedea aceea au trimis e la casilor aici, în "ară, de au &ăcut cum au utut, de au dat acei 0ani şi desre altă arte scria im0rior ca să să nevoiască să-i &acă surgun la Jiutaiu, la =nadol şi au &ost cu 0anii da"i surguni"iF.

Duă întoarcerea din e>il, Doamna #aria a urces sre #ănăstirea Dintr-un lemn sre a încina şi a aduce mul"umire reas&intei Băscătoare de Dumne;eu. @i pentru acest s"#nt loca0, pentru at#tea altele, "amilia 3r#ncoveanu î0i dăruise osteneala ctitoricească. 8nsă în anul 1Jloca0ul "usese înnoit, iar acum, deasupra u0ii bisericii se putea citi această pisanie:

O=cestă s&!ntă şi dumne;eiască mănăstire care se numeaşte Dentr-un lemn, unde să cinsteşşi să ră;nuieşte Başterea reas&intei şi reacuratei de Dumne;eu Băscătoare 3ecioarei #ăridin temelia ei iaste ;idită şi &ăcută de oan #atei <asara0 8oievod. Deci, trec!nd multă vremînceut-au a sa înveci şi a sa strica toate lucrurile şi ;ugrăveala. Du-aceia, din voia şi orunclui Dumne;au st!nd Domn 0lagocestivul şi creştinul oan %te&an +antacu;ino 8oievod dec

av!nd mare evlavie cătră s&!ntul locaş acesta, numaidec!t cu os!rdie s-au aucat ca de i;noavăo în&rumuse"a, lumin!nd şi mai lărgind înt!i 0iserica şi ;ugrăvindu-o a doaoa şi îmodo0ind-o cu t!mle şi cu altele ce i-au tre0uit, &ăc!nd şi case şi cilii de reurul ei, cum să veade, în slavreacuratei Stă!ne şi întru omenirea #arii Sale şi a ărin"ilor, săv!rşind la leat 22$ V 11*mes. =vgust $5 dni. sravnic &iind cir oan =rimandrit de la 9ure;iF.



8n ob0tea rom#nească era adeverit că această grabnică înnoire a loca0ului de la Dintr-un lemn eradiversiune prin care antacuzinii voiau să acopere ru0inea pe care o pătimise în biserică Doam+ăuna, >îndrăcindu-seN- după cum cronicarul grăie0te.ăz#nd înnoirile "ăcute la 'ănăstirea Dintr-un lemn, Doamna 'aria nu putea să nu î0i aducă amincă dimpreună cu soţul său au "ost na0ii de cununie ai lui @te"an 0i +ăuna, cei care mai apoi le-au "ocălăi tăinuiţi, iar acum erau zugrăviţi în r#nduiala ctitorilor. Cu multă durere în suflet intrând )iserica mănăstirii Doamna Maria s-a plecat în ru(ăciune înaintea icoanei Maicii Domnului* minte îi răsunau cuvintele pe care so.ul său i le-a (răit lui ,tefan Cantacuzino în Vinerea Mar

ziua plecării familiei lor spre Constantinopol:

O3inule %te&an, dacă aceste nenorociri sunt de la Dumne;eu entru ăcatele mele, &acă-se vo4ui. Dacă însă sunt roada răută"ii omeneşti, entru ieirea mea, Dumne;eu să ierte e duşmanmei, dar ă;ească-se de m!nia teri0ilă şi ră;0unătoare a udecă"ii divineF.

8aluri de durere neostoită curindeau su&letul văduvei #aria, însă nu şi-a lăsat cugetul ssăv!rşească udecata asura celor ce le-au uneltit ieirea, căci nu voia să se desartă de arul cm!ng!ietor al reas&!ntului Du. +uv!ntul iertării rostit de 0ăr0atul său în 8inerea #arrecum şi graiurile de îm0ăr0ătare e care so"ul ei +onstantin le-a grăit &iilor, erau asemen

unor ;iduri de cetate întru care nu utea năvăli ura şi ră;0unarea. +e dulce s-a &ăcut în inima dragostea entru vrămaşi şi c!t de minunate sunt cuvintele de îndemn şi mărturisire ale tatălcoiilor ei:

O3iii mei, &iii mei@ ată, toate avu"iile şi orice altă am ierdut. Să nu ne ierdem încă şi su&letelSta"i tare, 0ăr0ăteşte, dragii mei, şi nu 0ăga"i seama de moarte rivi"i la 9ristos #!ntuitornostru, c!te a ră0dat entru noi şi cu ce moarte de ocară a murit@ +rede"i tare în aceasta şi nu vmişca"i, nici vă clăti"i din credin"a ravoslavnică entru via"ă şi entru lumea aceasta@ =ducevă aminte de S&!ntul avel, ce ;ice: că nici sa0ie, nici îm0ul;eala, nici moarte, nici alta orice nu

va desăr"i de 9ristos, că nu sunt vrednice muncile şi nevoile aceste de aici sre mărirea ceea o va da 9ristos. =cum, dară, o dulcii mei &ii, cu s!ngele nostru să sălăm ăcatele noastre@F

8n "ierbinţeala rugăciunii, Doamna 'aria a mulţumit 'aicii +reacurate, s-a rugat pentru toţi ciubiţi ai săi, însă deopotrivă 0i pentru +ăuna, @te"an 0i stolnicul onstantin antacuzino.

$imţea cu încredinţare că, aici, în "aţa icoanei înaintea căreia se ruga, pronia lui Dumnezeusăv#r0it udecata asupra antacuzinilor, iar toate cele petrecute după uciderea soţului 0i a "iilor sîntăreau acest lucru. Din cele pe care i le spusese amănunţit +atriarul %risant, Doamna 'arcuno0tea pribegia văduvei +ăuna dimpreună cu copiii săi, 6adu 0i onstantin.



n anul 255', c!nd a &ost înlăturată &erecătura metalică a icoanei #aicii Domnului de #ănăstirea Dintr-un lemn, s-a utut vedea că este o icoană ;ugrăvită e am0ele ăr"i. rocesul de restaurare s-a descoerit că e satele icoanei este în&ă"işată n&ricoşătoarXudecată. u adevărat, o în"rico0ată udecată li s-a "ăcut antacuzinilor prin această icoană. 8nsămărturia istorică adevere0te "oarte limpede:

$ub privirea bl#ndă 0i ocrotitoare a 'aicii Domnului, oievodul onstantin 3r#ncoveanu prime0moarte martirică dimpreună cu cei patru "ii ai săi 0i cu s"etnicul anace. &cest lucru se săv#r0e0tocmai c#nd odă împline0te EF de ani, la +raznicul &dormirii +reacuratei ecioare, în 1L augu1J1K. @te"an antacuzino 0i tatăl său, stolnicul onstantin, mor mi0ele0te în J iunie 1J1E, "iin

sp#nzuraţi pe nea0teptate în temniţă 0i, apoi, decapitaţi. 'oartea lor s-a petrecut la praznicul $"intTreimi, vădindu-se a cui dragoste nu au înţeles-o intru adevăr 0i lucrare, ci doar au "ăţărnicit-o.

Doamna #aria a lecat din "ară intru de&ăimarea ma;ilirii lui <r!ncoveanu şi s-a întors cmultă cinste, în luna octom0rie a anului 116, dimreună cu voievodul oan #avrocordaDoamna +ăuna cunoa0te 0i ea necinstea mazilirii soţului ei în ianuarie 1J1E, iar c#nd a"lă cbărbatul i-a "ost ucis de turci, izbute0te să "ugă din onstantinopol, însă răm#ne pentru tot resvieţii în pribegie pe meleagurile &pusului.

3iii lui <r!ncoveanu s-au &ăcut rin ascultare şi mărturisire #ucenici ai măratului 9ristos,

"iii lui @te"an antacuzino sunt îndemnaţi stăruitor de +apa lement al G-lea să treacă catolicism, pentru a li se înlesni traiul în pribegie sub tutela împăratului de la iena.

@i ciar dacă p#nă astăzi antacuzinii poartă asupra numelui lor priana uneltirii ucide3r#ncovenilor, să arătăm în.ele(ere /i să ne aplecăm cu dra(oste /i impreună-pătimi+compătimire3 către toate cele care nu s-au săvâr/it după voia lui Dumnezeu atât în neamul nostrcât /i în întrea(a fire omeneascăA /i alipindu-ne cu(etul /i sim.irea de ru(ăciunea Sfin.ilMucenici Brâncoveni să ridicăm (las către Mântuitorul Gristos /i să- ru(ăm să ne arate mila Stuturor celor care suntem părta/i ai firii omene/ti* ntru această osteneală să o avem drept pildă

milocitoare pe $"#nta 'aria 3r#ncoveanu, căci prin lacrimile ei s-a "ăcut următoare a 'ai



+ururea ecioare, a elei căreia Dreptul $imeon i-a proorocit: > rin su&letul tău va trece sa0ie, csă se descoere g!ndurile din multe inimi N (2uca H, ML).

(^) n ceasurile liniştite ale no"ii, duă ce îşi săv!rşea rugăciunile, adeseori Doamna #aria lăsa curinsă cu totul de dorul so"ului şi al &iilor ei. i înso"ea în amintirile sale scume şi

m!ng!ia ciurile rin lacrimile care îi şiroiau e o0rai. Hlasurile lor îi răsunau limede inimă, alcătuind un luminos şirag al aducerilor aminte. Duă ce s-a întors din surgiun, a cide nenumărate ori anegiricele alcătuite de &iii săi. 4e sim"ea ca e o rugăciune, şi entru clacrimile i se amestecau cu slovele tiăriturii, adeseori inima i se umlea de o minunam!ng!iere. arcă îl au;ea şi acum e %te&an rostind în 0iserică anegiricul său alcătuit cinstea =dormirii #aicii Domnului. i dedicase anume ei acest cuv!nt, iar citindu-l eîncredin"ată că &iul său îi grăia de dincolo de otarul de taină al acestei lumi:

rea )lândă Stăpână /i dulcea mea mamăR

Nu este cu putin.ă la vârsta în care mă aflu să întocmească omul cu(etări înalte să le alcătuiascîn c#ip armonios /i să le compună după elocven.a cerută P încât dacă e cu putin.ă ca /i în acecuvin.el să se afle vreo cu(etare aleasă o rânduială )ine alcătuită sau vreo formă artistică aceas



va fi o dăruire a Împărătesei În(erilor care a6ută cu mâna sa cea preamilostivă /i-i împuternice/pe aceia care cercetează cu evlavie mărirea /i lauda ei* 'cela/i lucru se petrece /i intru faptele taStăpână preaevlavioasă pentru că în mai toate făptuirile tale străluce/te o putere neo)i/nuitadică o lucrare /i un o)icei către Mireasa cea fără de pri#ană care prive/te cu oc#i veseli prime/te ru(a ta umilă pe care o săvâr/e/ti la pre(ătirea /i începutul a toată fapta cea )un'ceastă deprindere plăcută lui Dumnezeu ca o o(lindă tre)uie să o ai)ă înaintea lor fiii Bisericpentru ca să se îndrepteze orice lucrare spre cinstea /i mărirea 'totputernicului Dumnezeu prsolirea /i acoperământul Maicii ururea >ecioare Maria* "ată dar Stăpână iu)itoare Dumnezeu pentru ce-.i dedic această sfin.ită imnolo(ie pe care am compus-o nu numai pentru să prime/ti un ospă. sufletesc prin ascultarea laudelor preamăritei >ecioare ci ca să se înve.e poporul lui Dumnezeu să pună ca temelie statornică la toată lucrarea călduroasa solire Născătoarei de Dumnezeu celei pline de dar* rime/te dar cu inimă de mamă acest mic dar fiului celui iu)itor de mamă primind dimpreună /i îndatorata umilin.ă din inima fiiască mama mcea )lândăR ,i a/a să te am prin solirile celei reacurate împreună cu prea)lândul meu Domn părinte intru zile îndelun(ate /i mul.i ani păzită de tot răul*

'l )lânde.ii tale supus /i prea umilit fiu ,tefan Brâncoveanu

Doamna 'aria simţea că parcă anume pentru clipele ei grele au "ost alcătuite, spre a-i alina doruldurerea de mamă. Ariunde descidea cărţile ce cuprindeau panegiricele, vedea împlinirea în viaţăcuvintelor V erau asemenea unor tainice rostiri prooroce0ti 0i doriri ale muceniciei pentru %ristDomnul.

ată ce scrie S&!ntul %te&an <r!ncoveanu în cuv!ntul încinat S&!ntului =ridiacon %te&an:

O iu)itorilor de martiri #aide.i scula.i-vă ce mai /ede.iR Gaide.i să-i urmăm /i noi în lupatletului #aide.i să-i adunăm la încununare pe osta/ii luptători #aide.i să-l înso.im în arenă ptânărul atlet #aide.i să-l urmăm Oafară din cetate@ pe ,tefan +>apte % 2%3* Vede.i-l acolo cumtânăr de ani fra(ed cu vârsta cu câtă tărie de suflet pătime/te cu câtă tărie suferă cu câ

stăruin.ă indură /i suferind dispre.uie/te marea pornire /i mânie a răzvrăti.ilor iudei* Vede.i-l custă voinice/te cu sufletul #otărât cu soscotin.a mărinimos cu cu(etul tare cu inima* Cum fără dfrică îi )iruie/te pe cei ce sunt netăia.i împre6ur cu inima /i-i stau împotrivă* 'ceia îl târăsc ca pun călcător de e(e ca pe un vinovat de moarte iar ,tefan râdeA al.ii îl pone(resc ca pe un #ulitoîl în6ură ca pe un călcător de le(e /i ,tefan râdeA al.ii îl târăsc al.ii îl lovesc peste cap to.i stri(într-un (las: OSă fie ucis cu pietre ,tefanR@ /i ,tefan râde* 'ceia într-un mare (las stri(astupându-/i urec#ile lor /i ca ni/te lupi săl)atici to.i deodată cu furie se aruncă asupra luiA ,tefan având oc#ii /i mâinile sale întinse spre Cer stri(ă din adâncul inimii: > Doamne, nu socoti lor ăcatul acesta@N ( apte J, EF).



mletind cuv!nt de laudă şi rugăciune, în anegiricul încinat =dormirii 3ecioarei #ariS&!ntul %te&an <r!ncoveanu grăieşte ast&el:

ODar astăzi Maică >ecioară în c#ip adeverit se arăta ca 'urora cea plină de #ar după cumvăzut-o /i mult a pre.uit-o Solomon ca 'urora ar(intie care împodo)e/te mun.ii învesele/văzdu#ul /i norii /i luminează minunat întrea(a lume +Cântărea Cantărilor 1 $73* 'rată-ne /i noufa.a =a cea plină de #ar preafrumoasă 'urora podoa)a cre/tinătă.ii năde6dea celor deznădă6dui)ucuria /i a6utătoarea sufletelorA /i prime/te ru(a prea)lândului nostru Domn care de un cu(et cpoporul lui Dumnezeu cel cu nume cre/tinesc cinste/te măririle =ale laudă săr)ătoarea =a prăznuie/te după cuviin.ă preaslăvita =a mutare la Ceruri*

Vino prea dorită 'urora /i cu lumina ta cea străvăzătoare împră/tie norii întunericului lumineazne mintea /i cu(etareaR (ră)e/te-te inaintevestitoare a zilei /i alun(ând somnul cel in(reuital păcatului de cumva ro)ii =ăi se află în turma cea tainică treze/te-i la faptele vie.ii celei ve/nicGărăze/te-ne /i nouă acest dar reacurată ca aceia câ.i urmând pilda preaevlaviosului iu)itorului de Gristos Domnul nostru au auzit aici laudele =ale /i au preamărit pomenirea slăvit/i dumnezeie/tii =ale mutări niciodată să nu vadă înserarea acoperământului =ău celpreaputernic* 'min@*



S&!ntul Cadu <r!ncoveanu în +uv!nt la atima cea #!ntuitoare a +uv!ntului Dumne;eu-Gglăsuia aşa:

OCu cazne fiind ur(isit ru/inat /i sc#in(iuit mer(e "isus purtând Crucea* 'ceasta este (reutatepăcatelor noastreA /i cât este ea de apăsătoare să o pricepem dintru aceea că purtândDumnezeul nostru din pricina (reută.ii mai mult decât o dată a căzut pe cale* Se suie la 8ol(ota ostenit fiind Cel Care atât de mult a suferit pe cale a6un(ând la fruntariul pătimirii este întins ppatul dureros al Crucii spre a Se odi#ni* Desc#ide mâinile Sale pentru a ne primi în )ra.ele SalÎnclină capul arătând prin acest semn că pe to.i ne c#eamă către Fl* Stri(ă cu (las mare pentru l auzi to.i că este însetat de mântuirea tuturorA /i ca un ăstor )un sufletul său /i-l pune pentru oSe înal.ă în văzdu# pentru ca să fie Mi6locitorul între Dumnezeu /i oameni* 8ra)nic se întunecziua poate pentru ca să dea somn dulce >ăcătorului a toate Celui ostenitA sau poate voinDomnul ca pământul cel uscat să-l ude cu sân(ele Său a făcut ca soarele să-/i tra(ă înapoi razepentru ca să nu usuce sân(ele acela cu ale sale calde raze* S-a cutremurat pământul pentpreamarea facere de )ineA /i dintru a sa )ucurie s-au desc#is mormintele /i vii i-a scos afară pe cmor.i dintru el*

ietrele s-au despicat pentru că inimile iudeilor erau atât de înăsprite după cum sunt /i anoastre astăzi încât de o ucidere a/a de sân(eroasă /i de o moarte mult-dureroasă a >ăcătoruluia lăsmuitorului nostru nu s-au întristat n-au suspinat n-au plâns n-au suferitA spre tul)urarea ru/inarea noastră se desfac /i se despică pietrele pentru a ne adeveri că firea necuvântătoare esmai sim.itoare /i mai miloasă decât inimile noastre* "ată dar este desc#isă acum milostivireindurării dumnezeie/ti pentru cei răni.iA cu to.ii dar să aler(ăm cât mai cu (ră)ireR De am avepiept de aramă /i inimă de diamant aramă P în topirea dra(ostei dumnezeie/ti unde este un alfde foc P se tope/te iar diamantul cu Sân(ele cel viu al Mielului se desface* "ară/i de suntem rănide moarte sau c#iar mor.i coasta cea împunsă a Mântuitorului fie-ne mormântR ,i c#iar vii suntem să murim la =ronul vie.ii la Crucea cea purtătoare de via.ă*



Să aler(ăm cu to.ii /i lăsând toată (ri6a cea lumească să cădem cu suspinuri /i lacrimi picioarele cele pironite ale Dumnezeului celui !ăsti(nit*

Să ne aruncăm în )ra.ele Crucii pentru ca lumea să se răsti(nească întru noi /i noi lumii* Să nafundăm intru acea WMare !o/ieX pentru a fi număra.i cu aceia Ocare şi-au înăl0it ainele lor

s!ngele #ielului @ +'pocalipsa % $&3* Să aler(ăm cât mai iute cu (ră)ire să ne sâr(uim ca aflăm în .arina cea arată P comoara în pământul cel )inecuvântat P sămân.a cea aleasă în izvorvie.ii P apa cea plină de #ar în ocărî P cinstirile în pălmuiri P )iruin.ele în învinuiri P iertarea trestie P sceptrul în urâciune P frumuse.ea în nenorociri P fericirea în împre6urări (relenorocirea în pri(oane P pe Dumnezeu în moarte P via.a* 'min@*

entru #aria <r!ncoveanu, graiurile &iilor săi erau slovă de rugăciune şi &oc ar;ător cadeootrivă o mistuiau şi o răcoreau lăuntric. n lacrimi de dor s&!nt a rimit Doamna #arm!ng!ierea reas&!ntului Du şi a do0!ndit încredin"area că rugăciunile &iilor şi so"ului său a

"esut acoerăm!nt m!ntuitor asura celor rămaşi în via"a din neamul lor. %i nici nu utea alt&el, căci şi intru #ucenicii <r!ncoveni s-a linit inaintevestirea 3iului lui Dumne;eu, &ăcuS&in"ilor =ostoli:

O8ă vor da e voi sre asurire şi vă vor ucide şi ve"i &i ur!"i de toate neamurile entru nume#euF ('atei HK, I).

8n acest cip s-a "ăcut lucrătoare biruinţa asupra neputinţei omene0ti 0i a "ost dob#ndită m#ng#ierporuncii 0i "ăgăduinţei date de Domnul:

O#erg!nd, învă"a"i toate neamurile, 0ote;!ndu-le în numele 7atălui şi al 3iului şi al S&!ntulDu, învă"!ndu-le să ă;ească toate c!te v-am oruncit vouă, şi iată u cu voi sunt în toa;ilele, !nă la s&!rşitul veaculuiF.

ntru acest temei apostolesc recitind cuvintele alcătuite de "iii săi, în su"letul Doamnei 'aria slimpezit încununarea urcu0ului pătimitor al "amiliei sale. @i p#nă astăzi, dăinuirea ctitoriilbr#ncovene0ti înălţate spre er străluce0te în cip tainic prin s#ngele pe care 'ucenicii 3r#ncovel-au vărsat la temelia neamului rom#nesc 0i, deopotrivă, al întregii "iri omene0tiN.



(ODoamna #aria <r!ncoveanu. 7ainica <iruin"ă a lacrimilorO, 3unda"ia S&in"ii #art<r!ncoveni, +onstan"a, 255, . 1'5-1'1, 1*$-165).

o-niţa Bălaşa Brâncoveanu

Domniţa 3ăla0a este a 0asea "iică a domnitorului onstantin 3r#ncoveanu 0i a doamnei 'arica. "ost căsătorită cu 'anolace 2ambrino 6angabe, un grec din onstantinopol. 8n martie 1J1K,

timp ce "amilia era arestată la 3ucure0ti, Domniţa se a"la împreună cu soţul ei la onstantinopopentru a o peţi pe "iica lui &ntio antemir pentru "ratele său, 6adu. De sărbătoarea +a0tilor, dusluba pe care o ascultase la +atriaria *cumenică, a "ost arestată 0i încisă în încisoarea "emeileau0 *mini de la *dicul, unde a "ost bătută pentru a mărturisi unde se găsesc averile "amiliei. Tacolo vor "i încise mama 0i cumnata ei, &nica, împreună cu "iul acesteia, de doar c#teva luni, isoţul, în încisoarea debitorilor sultanului.

După ce, la 1L august, tatăl 0i "raţii ei au "ost decapitaţi, Domniţa 3ăla- 0a, împreună cu doamn'arica 0i cumnata ei, au "ost declarate roabe 0i internate în seraiul $ultanului. +entru că nu s-a reu

să se a"le unde sunt ascunse averile, cele trei "emei au "ost încise la 3ostangi 3a0a, unde au st



timp de 0apte luni. &u reu0it să scape, după ce au "ost răscumpărate cu o mare sumă de bani, luaţi o dob#ndă de MF de la negustorii greci, dar marele vizir, la cererea noului domn al 5ăr6om#ne0ti, @te"an antacuzino, a otăr#t surgiunirea lor pe ţărmul 'ării !egre, în aucaz.

8n urma zdrobitoarei în"r#ngeri su"erite de otomani în "aţa trupelor imperiale ruse, la +etrovaradiîn L august 1J1E, "emeile din "amilia 3r#ncoveanu au "ost eliberate, permiţ#ndu-li-se întoarcerea ţară, unde Doamna 'arica a construit biserica >$"#ntul !icolae dintr-o ziN, iar Domniţa 3ăla0a

ridicat un lăca0 în memoria rudelor ucise la onstantinopol. 8n 1JLF, zide0te alături de primctitorie, "olosită apoi ca paraclis, un al doilea lăca0, în stilul tradiţional al bisericilor muntensu"icient de mare 0i de încăpător pentru mulţi credincio0i, cu ramul 8nălţarea Domnului. 8n urbisericii va în"iinţa o 0coală 0i un azil de bătr#ni căruia, neav#nd copii, îi va lăsa toată averea sa, toate actele de danie 0i un cumplit blestem de întărire.

iaţa ei a "ost mereu o rană descisă 0i destinul, un lung blestem. & trăit mari dureri 0i a trecut prumilinţe greu de încipuit, pentru ca într-un t#rziu, descoperind iertarea 0i mila cre0tină, dăruiască oamenilor un spital, o 0coală 0i cea mai "rumoasă biserică din 3ucure0ti: Domniţa 3ăla0a

*liberată într-un t#rziu din robie, va reveni la 3ucure0ti, dar "ără ca lini0tea să mai coboare vreodaasupra ei. 6ăul "usese dea "ăcut. Domniţa 3ăla0a pierduse tot ce putea "i mai de preţ pentru eiubirea, inocenţa, duio0ia 0i mai ales, încrederea în oameni. De acum, nimic nu o mai putea "a"ericită - nici renumele "amiliei, nici "aptul că mama ei va reu0i cu mult zbucium să îngroape pridvorul bisericii $"#ntului eorge cel nou, din 3ucure0ti, osemintele martirului domnitor.

Domniţa î0i va căuta alinarea în singurătatea 0i în lini0tea paradisiacă a livezii din prundD#mboviţiei - un loc de grădină, cu "lori 0i stupi "or"otind de albine un loc pe care va ridica pentsine un paraclis, iar pentru oameni, un spital 0i un azil de bătr#ni - toate pecetluite sub un bleste

greu, ce va aunge p#nă spre zilele noastre. 3lestem cumplit, ca nimeni să nu se atingă în vreun "de zidurile $pitalului 3r#ncovenesc ori de biserica Domniţei, iar de nu va asculta aceasta 0i va mi0din locul ei măcar o cărămidă, >să "ie ucis cu tot neamul lui, grabnic 0i nemilos, într-o zi de masărbătoareN, ceea ce s-a 0i înt#mplat în HL decembrie 1I/I, cu cei din "amilia eau0escu.

u greu găse0ti în 3ucure0ti o biserică mai elegantă 0i mai atent împodobită - în ceea ce prive0detaliile - ca 3iserica Domniţa 3ăla0a. * mare, dar "ără să deraneze. * "oarte bizantină, dar anenumărate elemente occidentale - în special vitraliile comandate în ermania, cu steme3r#ncovenilor 0i ale 5ării 6om#ne0ti. 'ai sunt 0i micile ancadramente gotice sau statuile acel"unerare din interior, care nu se potrivesc cu ortodoCia tradiţională. 3iserica 3ăla0a a "ost 0i

răm#ne pe vecie o biserică de sărbătoare.

a veni cu siguranţă o vreme c#nd "emeile br#ncovene vor "i puse la loc de cinste. 2oc de aduceaminte 0i de încinare, cum se cuvine cu toate "emeile mironosiţe - singurele care nu l-au părăsit p%ristos ridicat pe ruce. $ingurele care i-au udat s"intele în icoana "amiliei $"inţilor 3r#ncovenpicioarele cu lacrimile lor. Domniţa 3ăla0a, toate onorurile 0i canonizarea datorate celor dimpreucu mama ei, î0i va găsi c#ndva loc, martirizaţi prin îndelunga lor su"erinţă.



care l-au trădat, din neamul 0i din casa lui, pe 3r#ncoveanu care a luat drumul martiriului în cetatmarelui onstantin. (^)

um să înţelegem această zi; Tot prin teCtele $cripturii care au "ost citite astăzi la $"#nta 2iturgi+el care doreşte să vină duă #ine, să-şi ia crucea sa şi să-mi urme;e #ie.

&cest cuv#nt nu se poate să nu "i răsunat în inima măritului voievod onstantin în ziua morţii sale

+el ce se va ruşina de #ine şi de cuvintele #ele, şi u mă voi ruşina de l în &a"a 7atălui #e+elui din ceruri.

@i a avut curaul să-2 mărturisească pe Domnul %ristos. $"#ntul &p. +avel se întreabă:

+ine ne va desăr"i e noi de dragostea lui 9ristosQ Gare via"a sau moarteaQ (P) Bimic nu ne desăr"i e noi de dragostea lui 9ristos.

ntr-un &el e care numai Dumne;eu l ştie şi duul voievodului +onstantin, el a în"eles cuv!nt

S&. =. avel. i-a dat via"a entru 9ristos şi entru neam.Ș (^)

!oi, cei de astăzi, de aici, sau cei de la 'an. ăratic care îl serbează pe uviosul osi" venit d&rdeal, luptător împotriva uniaţiei ca 0i voievodul onstatin, noi primim oare un mesa de la viamăritului voievod onstantin;

+red că trei lucruri ar tre0ui să constituie 0ogă"ia cu care ne întoarcem la casele noastre:

oievodul onstantin a avut o "amilie cu mulţi copii. =vem noi curaul (P) să naştem run

entru ca "ara, 0iserica şi neamul să dăinuieQ8n al doilea r#nd: suntem noi, recum voievodul +onstantin, ctitori de 0iserici, mănăstiri şi dcultură creştinăQ

8n al treilea r#nd, avem noi Vcuraul mărturisiriiW în &a"a at!tor turci"i de astă;i, rintre noi şi aiurea, at!tea valuri şi v!nturi care se a0at asura &idelită"ii noastre &a"ă de credin"ă e care ammoştenit-o şi e care voievodul +onstantin a mărturisit-oQ (^)

Calinic "r!atu, piscop al "r!eşului şi Muscelului * Constantin Brâncoveanu, o-nitor şiSfânt * cuvânt arhieresc



+reştinii ioşi au escuit truurile şi le-au înmorm!ntat, e ascuns, în 0iserica =dormirii #aicDomnului din insula 9alci. Gsemintele 8oievodului-#artir au &ost aduse în "ara de so"ia sDoamna #aria, în 125 şi îngroate e ascuns în 0iserica S&. Heoge-Bou din +aita#orm!ntul a &ost acoerit de o lacă de marmoră al0ă, &ără nume, iar identi&icarea s-a &ăcduă descoerirea, în 1/1', a unei candele de argint cu inscri"ia: =ici odinesc oase&ericitului Domn, o, +onstantin <r!ncoveanu <asara0 8oievod.

ronica vremii ni-l descrie pe 3r#ncoveanu ca un B Domn ravoslavnic, cu dragoste şi r!vncreştină. +redin"a, acest sentiment su0lim, i-a călău;it întreaga via"ă şi i-a &ost sriinul cel muternic în ceasul cr!ncen al mor"ii. l a lăsat în su&letul oorului amintirea unui domn creşt0un şi dret, iar în arta, oerele create în eoca sa arată că deasura su&erin"elor ;ilnice şiericolelor neîntrerute, g!ndul lui ştia să se eli0ere;e şi să urce la Dumne;eu, urtat de ariicurate ale credin"ei B.

a două secole de la moartea-i martirică la $2 'u(ust $0$& Mitopolitul rimat dr* Cono'rămescu a săvâr/it primul parastas oficial la mormântul Voievodului* ' doua pomenire oficială

a făcut la 4$ Mai $05& când sicriul cu moa/tele sale a fost depus în catedrala patriar#ală iar dMiron Cristea atriar#ul de atunci a săvâr/it un parastas în prezen.a Sf* Sinod al BisericrtodoEe !omâne /i a >amiliei !e(ale* ' treia comemorare oficială a avut loc la 40 ctom)r$0 - la împlinirea a trei secole de la urcarea sa pe tron - printr-o slu6)ă de pomenire oficiată dierar#i /i preo.i în frunte cu * >* atriar# =eoctist*

4a 25 iunie 1//2 <iserica Grtodo>ă Com!na a canoni;at e #artirii <r!ncoveni, sta0ilindu-le de omenire la 16 august (entru a nu coincide cu ra;nicul =dormirii #aicii Domnului).

8n zilele de 1L-1E august 1IIH au avut loc la 3ucure0ti 0i %urezi-#lcea ceremoniile proclamăcanonizărilor $"inţii 'artiri 3r#ncoveni, în prezenţa membrilor $"#ntului $inod, în "runte cu +. +atriarul Teoctist, 0i a mii de credincio0i, care-0i eCprimau respectul 0i recuno0tinţa pentru singurDomnitor 6om#n care a pre"erat moartea martirică "aţă de alternativa trecerii la maomedanism.

&cum ne putem pleca genuncii 0i aprinde o lum#nare de ceară curată la morm#ntul oievodulu'artir onstantin 3r#ncoveanu de la biserica $"#ntului eorge-!ou din 3ucure0ti, eCemplu credinţă dusă p#nă la ert"ă.

u-ne#eu să*i odihneasc



8"duceţi*vă a-inte de -ai*-arii voştri, la a căror săvârşire a vieţii privind, să le ur-aţicredinţa:;$ e ce noi, ro-ânii, ne uită- Sfinţii



'ulţi s"inţi au dat meleagurile noastre, dară nu s-au căutat, zicea în limba vece $"#ntul 'itropoDoso"tei cu c#teva secole în urmă. Din păcate pentru neamul nostru, această ne(re)cunoa0tere puţina-căutare a milocirii duovnice0ti a bine-plăcuţilor Domnului cu care împărtă0im aceealimbă 0i acela0i s#nge continuă în vremurile noastre. răznuirea de zilele trecute a unei famidomne/ti care a mărturisit credin.a cu pre.ul vie.ii lor precum maca)eii odinioară nu a strâns slu6)ele din cele câteva )iserici care le-au cinstit pomenirea decât o mână de credincio/i* !întrebăm, spre mustrarea noastră, cum oare ar "i prăznuit grecii, de eCemplu, o sărbătoare a un

oievod al lor, care, împreună cu toţi "iii săi, s-a "ăcut priveli0te lumii, 0i îngerilor 0i reprezentanţilmultor neamuri, prin mărturisirea mucenicească a dreptei-credinţe strămo0e0ti. Mul.i +î/i3 ppro)lema muceniciei în aceste zile dar pu.ini î/i caută năde6dea cu adevărat prin ru(ăciune cinstire du#ovnicească P nu doar din vor)e )om)astice P în Sfin.ii Brâncoveni a căror pildă să dDomnul să ne putem face următori atunci când ni se va cere lepădarea de credin.ă*

8n înceierea cărţii încinate <ătr!nului rodion Jasaliotul V pe care v-o recomandăm din inimnu doar pentru că este vorba de un ne0un entru 9ristos de e tăr!murile 0asara0enetraducătorul rom#n realizează o "oarte bună sinteză a acestei ne-grii a neamului nostru "aţă de s"insăi. ă aducem înainte r#ndurile -onahului a!hiorit ro-ân Kherontie, a cărui întristare nu ave

cum să nu o împărtă0im:

>(^) Bu utem să nu ne e>rimăm m!nirea că via"a <ătr!nului rodion nu a &ost scrisă de urom!n, cum ar &i &ost &iresc, ci de un grec, ărintele larion, stare"ul +iliei ES&!nt

9aralam0ieF de la Bea SMiti. S-ar utea sune că 0iogra&ul <ătr!nului rodion l-a cunoscersonal e acesta şi de aici im0oldul de a alcătui lucrarea de &a"ă. Dar ne între0ăm: oare nici urom!n L mona sau laic L nu l-a cunoscut e <ătr!nul rodion şi nu s-a învrednicit d0inecuv!ntarea arului dumne;eiesc ce lucra într-însulQ de amintit că şi mucenicia S&!ntuloan 8alaul, ca şi cea a S&in"ilor <r!ncoveni a &ost scrisă entru rima dată de greci, în lim0greacă, şi anume de către oan +ario&il, resectiv #itroolitul +alinic, care au &ost martooculari ai muceniciei lor. Dar, oare, în mul"imea a&lată de &a"ă la martiraul lor, mai ales în ca;S&in"ilor <r!ncoveni, nu se a&la nici un rom!nQ <ineîn"eles că se a&lau, dar nici unul nu sg!ndit să aştearnă în scris mucenicia lor, nici atunci şi nici mai e urmă.



că Grtodo>ia s-a activat într-o siritualitate remarca0ilă la oorul grec, la ooarele slave, dnu cunoaştem ceva asemănător în istoria oorului rom!n. Bu se cunoaşte o via"ă sirituadeose0ită a oorului rom!n, cu at!t mai u"in seci&ică lui.F

8n alt loc, tot el spune:

O4isa cunoaşterii istoriei noastre îi &ace adesea e occidentali să ună rom!nilor care merg î

=us între0ări de mare naivitate. Duă ce aceştia sun că sunt ortodocşi, aceea concid: Dasunte"i ortodocşi, sunte"i slavi, căci greci nu sunte"i, iar Grtodo>ie ştim că e numai greacă şi rusar c!nd rom!nul ortodo> reci;ea;ă: Bu suntem slavi, ci latini ortodocşi, occidentalul întrea0Dar ce a dat Grtodo>ia rom!nească Grtodo>iei în generalQ Bu se cunoaşte nici o contri0u"ie a la siritualitatea ortodo>ăF.

Dar oare n-a &ăcut Dumne;eu să rodească s&in"i şi e ăm!ntul rom!nescQ

urnalistul Ioan @alinderu, în cuv#ntarea sa din 1/IK, susţinută la &cademia 6om#nă, spunlegat de aceasta, para"raz#ndu-l pe Doso"tei, marele mitropolit al 'oldovei:

O=m avut şi noi rom!nii oameni cuvioşi (P), am avut la di&erite eoci oameni iluştri rin ştiinşi ietateP, am avut şi siaştri duc!nd o via"ă tot aşa de ascetică recum cea a s&in"ilor d7e0aidaF.

Dar ce spunea -itropolitul osoftei3

ODumne;eu, S&in"ia Sa, nici un neam din rodul omenesc e ăm!nt nu lasă neartnic de darS&in"iei Sale. +ă este tot au tins mila Sa şi a descis tuturora uşa de săşenie.F (+roloage

iunie)Mitropolitul Bartolo-eu "nania, în iaţa $"#ntului 'ucenic oan alaul, redactată de el pe c#nera arimandrit, spunea în acela0i du cu cele a"irmate mai sus:



O#ulte "inuturi ale lumii s-au învrednicit să-i &acă raiului 0elşug de su&lete alese, care ururi îmărtăşesc de neînserata lumină a lui Dumne;eu. ntru acestea nici otarele neamulrom!nesc n-au &ost mai sărace dec!t altele. Din duul oorului rom!n au i;vor!t su&lete ce s-asuit în ceata dre"ilor din s!ngele lui s-au lămădit truuri care n-au su&erit stricăciunea mor"su0 altarele lui s-au mucenicit mădulare care rin su&erin"ă au mărturisit uternicia duulîntru 9ristos rin mun"ii lui s-au m!ntuit siaştri în luminata cuvioşie, mistruindu-se

rugăciune, ost şi rivegere şi în nu u"ine din scaune vlădiceşti s-au nevoit ierari care, escununa de aur şi nestemate a re"uirii celei de o0şte, şi-au adăugat cununa cea neieritoares&in"eniei. Slavă lui Dumne;eu entru darurile Sale, că nu ne-a ruşinat în &a"a altor semin"lisindu-ne de rugători aroia"i@ Slavă lui Dumne;eu că şi ăm!ntul "ării noastre a revărsîm0elşugată loaie de ar, din care s-a 0ro0onit roua cea m!ntuitoare a s&in"ilor noştri@F

%i dacă am avut at!"ia s&in"i, de ce totuşi nu-i cunoaştemQ !e răspunde tot -itropolitul osoftîntr-o însemnare autobiogra"ică, cu ocazia unei vizite "ăcute la Riev, în 1E/K, pentru a se încimoa0telor s"inţilor de la 2avra +ecersa:

OSă ştii că u"ine ;ile sunt este an să nu &ie s&in"i într-însele de la "ara ruseascăP #ul"i s&in"i &ac la ruşi şi !nă astă;iPF iar, u"in mai dearte, sune: ODar tocmai şi din rum!ni mul"i sun

care am vă;ut via"a şi traiul lor, dară nu s-au căutat (s.n.), &ără numai Daniil de la 8orone" Ca&ail de la =gaia am sărutat şi s&intele moştii. =ucat-am în ;ilele noastre ărin"i Rnal"i 0unătă"i şi odvig (nevoin"ă) şi leca"i la smerenie ad!ncu: +iriac de la 7a;lău, i&anie de 8orone", artenie de la =gaia, oan de la Caşca, arieiscoul cel s&!nt şi minunat, nocen"de la ro0otaPF

+este aproape două veacuri, Mitropolitul Venia-in Costachi re"ormula spusele predecesorului sîn scaunul 'itropoliei 'oldovei:

ODintru toate neamurile îşi alege Dumne;eu e ro0ii Săi, cei ce urmea;ă voii şi oruncilor 4ui.



*Ctrase din volumul - $"inţii 'artiri 3r#ncoveni. coana vecii lumi rom#ne0ti, uv#ntul ArtodoHF1K:

$"#r0itul vecii lumi rom#ne0ti

<&cest neam rom#nesc, p#nă au "ost dragostea în milocul lor, Dumnezeu a "ost cu d#n0ii, că nu i-

călcat alte limbi străine 0i au "ăcut multe viteii 0i au trăit în pace bunăN.

(ronicar muntean)

<+oporul mărturisea că singura cauză a revoluţiilor 0i nenorocirilor alaiei a "ost detronarea uciderea lui 3r#ncoveanuN.

(&nton 'aria del iaro)



>De ce este această lume la apogeul ei; 2um#narea, c#nd se apropie de s"#r0itul arderii saizbucne0te cu o ultimă "lacără mai intensă înainte de a se stinge. 8ntr-un mod similar, vecea lumrom#nească din timpul lui 3r#ncoveanu s-a mani"estat cu o intensitate aparte "aţă de perioadeantecedente, lucru identi"icabil prin: mulţimea ctitoriilor, amploarea implicării voievodului în toalumea ortodoCă post-bizantină, mulţimea cărţilor traduse, tipărite 0i răsp#ndite gratuit în ţară aiurea.

Din punct de vedere al domniei, apogeul este ilustrat de "rescele de la %urezi, unde 3r#ncoveaneste reprezentat ca împlinind <dunga neamului săuN, în descendenţa unor mari voievozi ca !eag3asarab sau 'atei 3asarab (în alte ctitorii 0i 'iai iteazul).

De asemenea, este memorabilă remarca vlădicăi 'itro"an, care socote0te că <roadeleN (împlinirdomniei) lui 'atei 3asarab erau de început, ale lui @erban antacuzino de miloc, pe c#nd ale l3r#ncoveanu sunt <coapte, bune la gust, dulciN, deci desăv#r0ite. Dar, tocmai din eCistenţa unast"el de mărturii răzbate o anume con0tiinţă de sine, a propriei condiţii istorice, tipică pentperioadele de "inal de epocă. &pogeul acesta nu se înscrie, însă într-un crescendo armonios trium"al. Dimpotrivă: este un ultim suspin al unei lumi care se a"lă pe punctul de a se destrăma su

impactul "orţelor distructive eCterioare 0i interne.

De ce este 0i la s"#r0itul ei;

storic vorbind, la scurt timp după domnia lui 3r#ncoveanu se s"#r0e0te cu domniile păm#nte02inia voievodală este întreruptă în "avoarea domniilor "anariote 0i acest lucru are un impact maoinclusiv asupra lumii boiere0ti veci. A altă epocă istorică începe, vecea lume rom#neassupravieţuind doar din ctitoriile br#ncovene0ti p#nă t#rziu, în secolul al GG-lea, adică regăsindu-tot mai "ragmentar 0i tot mai marginal într-o nouă lume.

esarie al 6#mnicului arată, ani mai t#rziu: <5ara 6om#nească, de la o vreme, în multe re"orme au scimbat 0i de la onstantin odă 3asaraba cu totul s-au pre"ăcut precum iaste de toţi 0tiu(însemnare din 1JJI).

!ecazurile se abat la scurt timp de la martiriul 3r#ncovenilor, după cum relatează Del iaro: <Dla detronarea lui 3r#ncoveanu, decăzuse cu totul din situaţia ei în"loritoareN

0i:

<3iata ţară a "ost într-una călcată de continue năvăliri, "ie din partea nemţilor sau ale turcilor tătarilor. &ce0tia din urmă trecură de trei ori, în noembrie trecut, prin părţile Altului, unde arsesatele, robiseră locuitorii 0i îi uciseră pe bătr#niN.

'itropolitul &ntim s"#r0e0te 0i el tragic, mucenice0te, uciderea lui sălbatică arunc#nd alaia <mare spaimăN, după cum arată acela0i. 4rmează dezmembrarea temporară a 5ării, una din cele mveci provincii, din care se trăgea, de alt"el 0i 3r#ncoveanu, Altenia, aung#nd, între 1J1/-1JMI, simperiul %absburgic. 2a începutul secolului următor, prin des"ă0urarea războaielor ruso-turce teritoriul voievodatelor rom#ne0ti, ceea ce a dus la mari pustiiri, se aunge la unul din cele mai re

co0maruri de care ne păzise politica înţeleaptă a lui 3r#ncoveanu. Domnie străină 0i nemiloasă "a



de rom#ni, destrămare, război 0i obiect de negociere între imperii: iată dezastrul ob0tesc ce a urmmartiriului 3r#ncovenilor. *Cistă, din cauza acestor multe grozăvii, printre cărturarii vremii, ducum arată ioleta 3arbu, <un cotropitor presentiment al s"#r0ituluiN.

Dar cea mai mare dramă a 5ării 6om#ne0ti nu au "ost necazurile din a"ară, ci s"#0ierea sa lăuntrică

Z...[

'artiriul <!u iaste at#ta cu ciudă c#nd de la streini se pricinuiaste cuiva 0i vreo pagubă au altă primedie, iaste obidă 0i ciudă c#nd de la neam i se pogoră 0i îi vine necazul 0i tulburarea^N

(receanu)Z...[

#t timp 3r#ncovenii 0i antacuzinii, "amilii mari boiere0ti care au dat domnitori ţării, au lucrîmpreună, domnia a mers netulburată 0i în ciuda deselor certuri, dezbinări, intrigi interne, lucrur

nu s-au degradat iremediabil. De la o vreme, din cauza ambiţiilor de domnie, antacuziîncepuseră <să-l "icleneascăN pe onstantin 3r#ncoveanu, arăt#ndu-se cu <răutateN "aţă de cel decare <mult bine au avut, ţiind pe uncii lui, ostandin $tolnicul, 'iai spătariul în loc de părinţipe verii lui @te"an spătarul, 6adu comisul, ca pe ni0te "raţi 0i credincio0iN (ronicarul &nonimDupă "uga unui alt membru al "amiliei lor, marele dregător Toma, la ru0i, în 1J11, care a dus compromiterea relaţiilor lui odă at#t cu ţarul +etru cel mare c#t 0i mai grav pentru el, cu sultanuantacuzinii au declan0at o intensă campanie de calomniere a lui odă la stanbul, pe l#ngă 8nal+oartă. & "ost o rivalitate nesăbuită căci, de "apt, sultanul decisese, după cum arată &nton 'aria diaro, să eCtermine ambele "amilii, dorind o domnie total controlabilă în 5ara 6om#nească, av#n

în vedere con"lictul acutizat cu imperiul %absburgic 0i noile planuri o"ensive "aţă de puternemţească. &0adar, cei care au săpat groapa domnitorului 0i a "iilor săi au căzut ei în0i0i în ea, întun mod în"rico0ător, după cum vom vedea.

odă, de0i "olosea corespondenţă secretă, ci"rată 0i e cunoscut ocul diplomatic de mare "ineţe pcare îl "ăcea între iena, 'oscova 0i stanbul, are o anume naivitate de care du0manii săi nu vezita să se "olosească. &ceastă naivitate, observată de 'aria del iaro, un observator străin neutru, îl "ace să nu priceapă, parcă, nivelul de ticălo0ie 0i trădare la care poate aunge omu<3r#ncoveanu era o "ire at#t de naivă că nu credea în posibilitatea unei trădăriN.

6ăzbate, poate, din acestea, o lini0te a celui care se 0tie cu con0tiinţa împăcată 0i care este guvernmai ales de "rica lui Dumnezeu, iar nu de "rica oamenilor sau de bănuielile paranoice pe cardeseori, le dezvoltă conducătorii de popoare, care duc la at#tea crime, asasinate, ciar războaie.

+rintre colaboratorii săi cei mai apropiaţi s-au numărat, după cum am spus, antacuzinii, cei care uneltit pentru înlăturarea sa, iar dregătorul otoman care i-a adus vestea rea, în milocul $ăptăm#n+atimilor, în 9oia 'are, era dintre cei socotiţi de încredere, ciar prieten, "iind cople0it cu daruri bani de domnitor. +oate că în ce-i prive0te pe antacuzini, nu a "ost doar o naivitate, ci 0i o udecaaparte a domnitorului, care 0tiind orgoliul lor, a căutat să-i implice c#t mai mult 0i la v#r" în trebur

domniei, doar le-ar "i ostoită setea de mărire, urm#nd eCemplul '#ntuitorului, care l-a "olosit



(citi"i mai dearte şi integral în cartea: S&in"ii #artiri <r!ncoveni. coana vecii lumi rom!neş+uv!ntul Grtodo>, 251')



Roxana ra!oş * Sfinţii Martiri Brâncoveni * cea -ai 4naltă 7ertfă do-nească * 0 creştini-artiri#aţi 4n faţa 4ntre!ii urope

8ntre pereţii 3isericii $"#ntul eorge nou din 3ucure0ti s-au str#ns ca într-un tezaur cele mai preţ nestemate duovnice0ti ale apitalei: morm#ntul 3r#ncovenilor, m#na $l#ntului !icolaicoana "ăcătoare de minuni a $"intei uvioase +arasceva 0i alte c#teva odoare mai puţcunoscute...

De la martirizarea voievodului onstantin 3r#ncoveanu 0i a "iilor săi, onstantin, @te"an, 6adu'atei, 0i a s"etnicului său, anace ăcărescu, au trecut HIM de ani, dar venerarea lor ca s"inţi na0teptat veacurile să se scurgă p#nă la canonizarea din 1IIH, ci a început imediat după martiraul l$"#r0itul lor mucenicesc s-a înt#mplat în 1J1K la ostantinopol, în cetatea ridicată de $lăvitîmpărat onstantin cel mare, iar osemintele domne0ti au "ost aduse în ţară de Doamna 'ari(c)a anul 1JHF 0i îngropate pe ascuns în 3iserica $"#ntul eorge-nou din apitală. 'orm#ntul a "omarcat atunci printr-o placă de marmură albă, pe care nu s-a scris absolut nimic pentru ca nu cumvturcii să-l pro"aneze. Tăinuirea aceasta avea să se trans"orme cu timpul în uitare. &bia în 1I1K sdescoperit candela de argint de la morm#nt cu inscripţia: <&ici odinesc oasele "ericitului Domn, onstantin 3r#ncoveanu 3asarab oievod.



)rof$ Diculaie Meleacă * Calea cea strâ-tă a Sfântului Constantin Brâncoveanu de la prinţaurului la -artir al nea-ului ro-ânesc

ntroducere

De-a lungul istoriei, de puţine ori păm#ntul rom#nesc a "ost loc de lini0te 0i pace. 8n primul milencre0tin, peste teritoriul 6om#niei au trecut valuri de popoare migratoare, precum goţii, unii, gepizavarii, slavii, ungurii, pecenegii, cumanii, uzii, alanii 0i tătarii. storia consemnează "aptul procesul de etnogeneză al poporului rom#n are ca început secolul al -lea. Dar prima dovadespre eCistenţa unor "ormaţiuni statale în ţinuturile dintre arpaţi 0i Dunăre apare abia în secolul



6elaţiile lui onstantin 3r#ncoveanu cu imperiul asburgic, cu imperiul otoman, cu 6usia 0i cu'oldova

5ara 6om#nească se a"la la con"luenţa a trei mari puteri: mperiul Atoman, mperiul %abs burgic6usia, care devenea o putere demnă de a "i luată în seamă după bătălia de la +oltava. u o maabilitate 0i cu preţul multor pungi cu galbeni, p#nă în anul 1JFI, onstantin 3r#ncoveanu a reu0it

menţină o politică ecilibrată între mperiul Atoman 0i mperiul %absburgic, a cărui eCpansiuaunsese p#nă la otarele 5ării 6om#ne0ti, după cucerirea Transilvaniei, recunoscută de +oarAtomană prin tratatul de pace de la RarloSitz, din 1EII. aţă de turci a plătit cu regularitaaraciul stabilit 0i de asemenea, a dat dovadă de o mare generozitate "aţă de marii demnitari 8naltei +orţi. 3r#ncoveanu aunsese să "ie cunoscut la onstantinopol pentru bogăţia 0i dărnicia sast"el înc#t persoanele importante de pe l#ngă sultan se întreceau care mai de care să aibă de-a "acu stăp#nitorul alaiei, pe care turcii îl numeau cu invidie &lt#n 3eg, adică +rinţul &urului I.

mperiul %absburgic nu dorea să strice relaţia cu domnitorul 5ării 6om#ne0ti, deoarece acesta "urniza in"ormaţii despre turci 0i le o"erea provizii de care aveau mare nevoie. Dar atunci c#

imperialii i-au cerut lui 3r#ncoveanu să întreţină o armată deosebit de costisitoare, acesta i-a cemîn autor pe turci 0i pe tătari, împreună izbutind să-i învingă pe imperiali la 7ărne0ti în anul 1EIF, singura sa bătălie pe care a purtat-o în cei HL de ani de domnie. Dar victoria a "ost de scurtă duratădureroasă pentru 'untenia, deoarece o altă o0tire imperială a determinat retragerea învingătorilor la 7ărne0ti. După acest con"lict militar, 3r#ncoveanu nu a mai avut nici o altă luptă 1F, iar relaţiisale cu imperialii absburgici se îmbunătăţesc.

Datorită abilităţilor sale de politician, 3r#ncoveanu reu0e0te să răm#nă în graţiile absburgilor, d0i ale turcilor. &st"el, în MF ianuarie 1EIL, obţine din partea mperiului %absburgic titlul

,,+rincipe al mperiuluiN 11, iar din partea 8naltei +orţi, prime0te dreptul ,,p#nă va avea zile domnească acest păm#nt al ţăriiN 1H, adică dreptul de a domni pe viaţă în 5ara 6om#nească.

u 6usia, încă din 1EIJ, 3r#ncoveanu încearcă 0i reu0e0te să stabilească relaţii bune de pace colaborare. *l in"ormează 6usia prin agenţii săi despre toate mi0cările pe care le punea la cale 8na+oartă. & sperat că va reu0i cu autorul 6usiei să declan0eze o campanie anti otomană menită elibereze toate popoarele subugate de către otomani. +entru serviciile aduse 6usiei, ţarul +etru decorează pe onstantin 3r#ncoveanu cu ordinul <$"#ntul &ndreiN 1M.

4nii istorici, baz#ndu-se pe anumite aluzii "ăcute de cronicarul !eculce, au tras concluzia "alsă că

eCistat un tratat secret între 3r#ncoveanu 0i 6usia. 8n realitate, nu s-a putut demonstra niciodaacest lucru, pentru că domnitorul rom#n era eCcesiv de calculat 0i de prudent 0i de aceea ,,nu înceia niciodată un tratat diplomatic angaant în lunga sa domnieN 1K.

u 'oldova, ciar din primii ani de domnie, $"#ntul 3r#ncoveanu a dorit să aibă relaţii "răţe0ti, bună înţelegere, dar s-a lovit de lipsa de tact 0i de înţelegere a lui onstantin odă antemir, ubătr#n soldat, ne0tiutor de carte, care se lăsa condus de boierii 6usete0ti 1L. u toată strădandomnitorului muntean, din cauza intrigilor boierilor de la curtea 'oldovei, se na0te o ură pe viaţăpe moarte între cei doi domnitori rom#ni, urmată de intrigi 0i uneltiri du0mănoase către 8na



iaţa cre0tină eCemplară a $"#ntului 3r#ncoveanu, a0ezată în sluba neamului rom#nesc nu puteaîncununată dec#t de un s"#r0it de eCcepţie, de o moarte cre0tină eCemplară, a0a cum spunea marele istoric !icolae orga. De0i nu poate "i comparat 3r#ncoveanu cu isus %ristos, dec#t păstr#proporţiile, se poate spune că a0a cum isus a "ost v#ndut de un apropiat de-al $ău, tot la "el sînt#mplat 0i în cazul domnitorului muntean, care a "ost v#ndut turcilor de către rudele 0i s"etnicii sapropiaţi.

'oartea tragică a "amiliei 3r#ncovenilor a "ost interpretată în di"erite moduri de-a lungul istoriată ce spune un contemporan de-al nostru cu nume ilustru: ,,*l a "ost decapitat nu numai din motireligioase, ci 0i politice. 2a s"#r0itul secolului al G-lea, politicieni precum @erban antacuzinoonstantin 3ălăceanu au "ăcut prima încercare energică 0i transparentă de introducere a 5ă6om#ne0ti într-o structură vest europeană ( mperiul %absburgic). După ei, 3r#ncoveanu a "ăcaceea0i încercare, dar mai discret. Toţi trei au plătit cu viaţa pentru această iniţiativă. Dacă oamenpolitici ai vremii nu s-ar "i s"#0iat între ei din motive predominant personale, am "i scăpat dominaţia turcă cu HFF de ani mai devremeN HK.

Totu0i, eCistă cercetări mai recente care spun că puterile occidentale nu erau străine de ceea ce

înt#mpla la onstantinopol cu "amilia lui 3r#ncoveanu după arestarea lor înainte de sărbătoar+a0tilor din 1J1K, dar totu0i nimeni dintre vecii lui aliaţi nu i-a sărit în autor.

8nalta +oartă, de0i o"erise "irman de domnie pe viaţă domnitorului 3r#ncoveanu, a dat ordin l'usta"a &ga ca toată "amilia domnitorului să "ie adusă 0i întemniţată la onstantinopol. Din april0i p#nă în iulie 1J1K, 3r#ncovenii au "ost torturaţi pentru a declara toate averile, mo0iile 0i conturidin străinătate. 2a complotul boierilor din ţară care doreau să-l înlăture de"initiv pe 3r#ncoveanu la domnia ţării se adaugă 0i avariţia 0i lipsa de scrupule a vizirului in &li, care căsătorit cu "iicsultanului, încerca pe orice căi să "acă rost de bani pentru a-0i mulţumi stă-p#nul. 8ntr-o ultim

tentativă m#r0avă, turcii au eliberat "amilia 3r#ncovenilor cu promisiunea că-i vor lăsa să reîntoarcă te"eri în ţară, dacă renunţă la cre0tinism 0i se convertesc la islam, după plata a încă HF dmii de pungi cu galbeni.$"#ntul 3r#ncoveanu re"uză 0i în ziua de 1L august 1J1K, c#nd împlinea EF de ani, va s"#rsocotelile cu viaţa păm#ntească împreună cu cei patru "ii ai săi, onstantin, @te"an, 6adu, 'ateis"etnicul anace ăcărescu. Toţi cei cinci au "ost decapitaţi pe r#nd, sub privirile îndurerateneputincioase ale "ostului domnitor, încep#nd cu anace, urm#nd apoi "iii onstantin, @te"an6adu. storia spune HL că 'atei, "iul cel mic de numai 1H ani, s-a rugat de tatăl său să-i permită se turcească pentru a răm#ne în viaţă. orbele lui 3r#ncoveanu inspirate de puterea Duului $"#nau dat putere t#nărului prinţ, iar acesta 0i-a a0ezat lini0tit capul sub securea călăului. ată ce i-a sp

tatăl: ,,Din neamul nostru n-a mai "ost nimeni care să-0i piardă credinţa. 'ai bine să mori de-o mde ori dec#t să-ţi renegi credinţa strămo0ească pentru a trăi c#ţiva ani în plus pe păm#ntN HE. 8n "ina căzut sub securea călăului 0i capul vrednicului domnitor rom#n.



&nul acesta, HF1K, se împlinesc MFF de ani de la martiriul $"inţilor 3r#ncoveni 0i HH de ani de c#n

într-o 0edinţă solemnă a $"#ntului $inod al 3isericii ArtodoCe 6om#ne, mai precis în 1I-HF iun1IIH, la care au participat ca invitaţi pro"esori universitari, consilieri patriarali, ieromonaispeciali0ti care au colaborat cu omisia sinodală pentru canonizarea $"inţilor rom#ni, s-au discu0i apoi au "ost recunoscuţi ca s"inţi 1I binecredincio0i rom#ni. +rintre ace0tia se numără 0i cei 0amartiri 3r#ncoveni: onstantin 3r#ncoveanu cu "iii săi, onstantin, @te"an, 6adu, 'atei 0i s"etnicanace. 3iserica ArtodoCă 6om#nă a decis ca $"inţii 'artiri 3r#ncoveni să "ie prăznuiţi în "iecaan la 1E august. +roclamarea solemnă a otăr#rilor $"#ntului $inod al 3isericii ArtodoCe 6om#nea "ăcut în biserica $"#ntul $piridon cel nou, pe data de H1 iunie, anul 1IIH, în Duminica Tutur$"inţilor.

3ibliogra"ie:``` 3iblia sau $"#nta $criptură, tipărită sub îndrumarea 0i cu purtarea de griă a +rea"ericitul+ărinte Teoctist, +atriarul 3isericii ArtodoCe 6om#ne, cu aprobarea $"#ntului $inod, *ditunstitutului 3iblic 0i de 'isiune al 3isericii ArtodoCe 6om#ne, 3ucure0ti.``` 'artiriul $"inţilor 3r#ncoveni, ediţie redactată 0i îngriită de 2.$. Desartovici, *ditura $o"3ucure0ti, HFFJ.&nania, aleriu, onstantin 3r#ncoveanu - martir al neamului rom#nesc, în volumul ,,Din spumemăriiN, *ditura Dacia, lu !apoca, 1IIL.3ădulescu, 2aviniu &urelian, +*!T64 D4'!*7*4 @ !*&', HIF de ani de la 'artiri

$"inţilor 3r#ncoveni, *ditura &gora, raiova, HFFK.



1L bidem.1E ttp:cantemir.asm.mddimitriebiogra"i.1J Dimitrie antemir, op.cit., p. M.1/ 2. &. 3ădulescu, op.cit., p. EJ.1I onstantin . iurescu, op.cit., p. 1M/.HF bidem, p. 1K1.H1 bidem, p. 1ME.

HH . onescu, +ătimirea 'itropolitului &ntim vireanul, în ,,$"inţi rom#ni 0i apărători ai legstrămo0e0tiN, 3'3A6, 3ucure0ti, 1I/J, p. EKF apud 2. &. 3ădulescu, op.cit., p. JF.HM +r. +ro". Dr. 'ircea +ăcurariu, op.cit., pp. HFK -HFL.HK onstantin 3ălăceanu $tolnici, 9urnalul naţional, /..HFFK apud 2. &. 3ădulescu, op.cit., p. 1FHL on !eculce, 2etopiseţul 5ării 'oldovei apud 'artiriul $"inţilor 3r#ncoveni, ediţie redactată îngriită de 2.$. Desartovici, pp. H/F-H/1.HE +r. &cad. !iculae '. +opescu, op.cit., p. JM.



)r$ Dicolae Rădulescu E)arohia Co-lăuşF * Constantin Brâncoveanu E5022*5&5%F * o-nulcelor ,,'0 de ani fără ră#<oaie;

ine a "ost onstantin 3r#ncoveanu; onstantin 3r#ncoveanu s-a născut în anul 1ELK, 3r#ncoveni (actualmente comună în udeţul Alt), într-o vece "amilie boierească. *ra "iul lui 'a(<+apaN) 3r#ncoveanu si al $tancăi (antacuzino), sora domnitorului @erban antacuzino, "iindstrănepot al lui 'atei 3asarab. 6ăm#n#nd or"an de tată la v#rsta de doar un an, a "ost crescut dbunica dinspre tată, +ăuna receanu 0i de un unci al său, stolnicul onstantin antacuzino (reprezentat de seamă al culturii umaniste în spaţiul rom#nesc), care i-a o"erit o educaţie aleapentru acele vremuri, învăţ#nd printre altele: greaca, latina si slavona.

ăsătorit cu 'aria, nepoata lui &ntonie odă din +ope0ti, onstantin 3r#ncoveanu a avut cu aceaspatru "ii: onstantin, @te"an, 6adu 0i 'atei 0i 0apte "iice: $tanca, 'aria, linca, $a"ta, &nca, 3ăla0i $maranda. $oţia sa, Doamna 'aria, a "ost adevăratul administrator al întregii averi 3r#ncovenilor, despre care se a"irma pe atunci că era "abuloasă.

De-a lungul vieţii sale, deţine di"erite "uncţii de seamă ale ţării: aga, postelnic, spătar 0i logo"ă2ogo"ăt între anii 1E/H-1E//, 3r#ncoveanu nu a vrut să "ie domnitor al 5ării 6om#ne0ti, ci a "ourcat pe tron din vrerea boierilor. 3oierii păm#nteni, ne mai dorind să îi conducă un cantacuziaproape că l-au "orţat să preia domnia. & "ost uns domnitor la mitropolia 3ucure0tilor, în prezenpatriarului bizantin Dionisie 0i a mitropolitului vala &ntim.

+#nă în anul 1JFI, onstantin 3r#ncoveanu a reu0it să menţină o politică ecilibrată între mperiAtoman, căruia îi era vasal 0i mperiul %absburgic, a cărui eCpansiune aunsese p#nă la otare5ării 6om#ne0ti. u mperiul %absburgic, 3r#ncoveanu a înceiat mai multe tratate secrete. scimbul anumitor servicii, 3r#ncoveanu a primit pentru el 0i pentru "amilia sa mai multe mo0ii titluri nobiliare.



Trupurile 3r#ncovene0tilor au "ost aduse în ţară 0i îngropate în biserica $"#ntul eorge cel ndin 3ucure0ti, însă venerarea lor ca s"inţi martiri a început la scurtă vreme după uciderea lmi0elească.

&tunci c#nd cineva moare pentru %ristos 0i pentru 3iserica $a, devine prin ert"a sa s"#nt muceni3iserica ArtodoCă 6om#nă l-a trecut în r#ndul s"inţilor pe domnitor, alături de cei patru "ii ginerele său, în anul 1IIH.

onstantin 3r#ncoveanu a "ost un om bl#nd 0i iertător. ubitor de cultură 0i de credinţă ortodoC3r#ncoveanu a spriinit aceste domenii, necondiţionat: 3iserica <$"#ntul !icolaeN, mănăstir$tavropoleos din 3ucure0ti, mănăstirea %urezu, mănăstirea $#mbăta de sus construită în &rdebiserica ,,$"inţii 8mpăraţi onstantin 0i *lenaN, din onstantinopol, $pitalul 3r#ncoveneansamblul aritectural de la 'ogo0oaia, în"iinţarea unui număr mare de tipogra"ii la 3ucure0$nagov, 6#mnic, 3uzău, în"iinţarea @colii Domne0ti de la $"#ntul $ava, numai c#teva dcontribuţiile lui 3r#ncoveanu la cultură 0i civilizaţie. $ă nu uităm de lăca0ele de cult pe care lectitorit la $"#ntul 'unte &tos, în aripelagul grecesc 0i în 3ulgaria.

8n perioada domniei lui onstantin 3r#ncoveanu, cultura rom#nească a cunoscut o perioadă în"lorire, domnitorul "iind un "ervent spriinitor al culturii. 8n cei HE de ani de domnie, 3r#ncoveans-a dovedit un gospodar desăv#r0it 0i bun administrator al avuţiilor ţării, instaur#nd o epocă dprosperitate 0i de pace.

Domnitorul a iniţiat o amplă activitate de construcţii religioase 0i laice, îmbin#nd armonios aritectură, pictura murală 0i sculptură tradiţia autotonă, stilul neo-bizantin 0i ideile novatoare arenascentismului italian într-un nou stil cara-cteristic, numit stilul br#ncovenesc. Denumirea de sbr#ncovenesc sau de artă br#ncovenească, este "olosită în istoriogra"ia rom#nă de artă pentaritectura 0i artele plastice din 5ara 6om#nească. Deoarece această epocă a in"luenţat în mootăr#tor evoluţiile de mai t#rziu, termenul se "olose0te prin eCtensie 0i pentru a descrie operele artă din vremea primilor 'avrocordaţi, p#nă către 1JMF. storicii de artă caracterizează uneori stilprin analogie cu rena0terea apuseană, datorită structurilor sale clare, raţionaliste, dar eCuberanţa decorativă permite 0i "olosirea termenului de baroc br#ncovenesc.



2a acestea se adaugă renovarea at#tor biserici 0i mănăstiri din vremea înainta0ilor. $tibr#ncovenesc s-a impus cu succes în aritectura ultimelor secole. *ste caracterizat de elemente aaritecturii ţărăne0ti din 'untenia, eCprimate la o scară mai mare, îmbinate discret cu elemenbizantine, vizibile în coloanele teraselor 0i balcoanelor, coloane care de multe ori nu au celebreornamente la terminaţii, care să determine un caracter doric, ionic sau corintic. $tilul br#ncovenemai e caracterizat de pecetea unor basorelie"uri originale, ca celebrul ,,vultur cruciatN, precum 0i

culoarea albă a pereţilor eCteriori. 'ai sunt 0i eCcepţii, ca în cazul compleCului de la 'ogo0oaunde domină culoarea cărămizie a materialului de construcţie. 3r#ncoveanu a construit multe lăcade cultură, e drept, într-o perioadă de pace.

ontribuţia sa la ortodoCie a "ost "undamentală, 3r#ncoveanu "iind un adevărat cre0tin.

8n timpul domniei sale s-au tipărit cele mai multe cărţi, at#t originale, c#t 0i de traducere. 2a curtdomnească, cultura era coordonată de erudiţi precum mitropolitul &ntim vireanul, un alt mucenicortodoCiei, cel mai mare autor de oratorie sacră, sau italianul &ntonio del iaro, autorul unei căde impresii despre alaia. Toate acestea au contribuit 0i la o bună imagine a 5ării 6om#ne0ti p

plan eCtern.

Domnitorul muntean era un politician abil, un "oarte bun diplomat, reu0ind prin "aptele 0i calităţisale, dar nu în ultimul r#nd prin caracterul său, să păstreze relaţii de prietenie cu marile cancelaeuropene, cu papalitatea, dar 0i cu +oarta, evit#nd con"lictele diplomatice sau armate. 4n mac#0tig era pacea pentru 5ara 6om#nească, av#nd în "runte un domnitor iubitor de Dumnezeu, la casimplii cetăţeni erau bineveniţi în audienţă. 6espectul pe care îl impunea în "aţa marilor cancelaeuropene a in"luenţat atitudinea acestora "aţă de 5ara 6om#nească. 8n spiritul său g#ndeau 0i cei mmulţi dintre membrii divanului, care la udecată sancţionau "oarte aspru pe boierii prin0i că "ură

oamenii simpli 0i pe cei săraci.$"#r0itul domniei 0i al vieţii marelui voievod au marcat trecerea sa în r#ndul mucenicil'#ntuitorului isus %ristos.

3ibliogra"ie:1. 3erindei, Dan, ,, 4rmasii lui onstantin 3r#ncoveanu si locul lor în societatea rom#neascenealogie si istorieN, 3ucure0ti, 1I/IH. onstantiniu, +aul 0i lorin, <onstantin 3r#ncoveanuN, *ditura &cademiei 6epublicii $ocialis6om#nia, 3ucure0ti,1I/I

M. Genopol, &leCandru D. , <storia rom#nilor din Dacia Tra- ianăN, *d. artea 6om#neasc3ucure0ti, 1IHLK. orga, !icolae, <storia 6om#nilorN, vol., ediţia a -a, 3ucure0ti, 1IMEL. orga, !icolae, <storia 3isercii 6om#nesti si a vieţii religioase a 6om#nilorN, Tipogra"<!eamul 6om#nescN, ălenii de 'unte, 1IF/E. @incai, eorge, <ronica rom#nilor si a mai multor neamuriN, -, ediţie îngriită de ugariu, 3ucure0ti, 1IJ/J. Teodorescu, 6ăzvan, ,, ivilizaţia rom#nilor între medieval si modern. Arizontul imagin(1LLF-1/FF)N, *ditura 'eridiane, 3ucure0ti, 1I/J.



Constantin Brâncoveanu, do-nul celor G'. de ani fără ră#<oaieG



onstandin-vodă ...zăcea pa o masă st#rvul, părăsit de toţi p#nă a doaa zi dimineaţă. Deaci l-rădicat cu cinste domnul 0i l-au dus la otraceni, la mănăstirea lui, de l-au îngropat 0i s-au dusB. odă @erban, un bun diplomat 0i om de spirit, la r#ndul lui, sperase p#nă în ultima clipă că îi urma la tron "iul său, ordace, dar boierii păm#nteni erau sătui de prigoana antacuzinilor.

&st"el, putem spune că 3r#ncoveanu a "ost primul 0e" de stat rom#n ales liber 0i în unanimitate dvoturi. BDin eleCiea ţării s-au pus onstandin-vodă domnB. &legerea a primit girul cancelariilmarilor puteri, care nu aveau să regrete acest "apt, deoarece aveau să cunoască în noul voievod udiplomat eCemplar, pentru care pacea era prioritară.

antacuzinii uneltesc HL de ani împotriva Domnitorului

Din momentul acestei alegeri, antacuzinii au uneltit timp de HL de ani împotriva lui 3r#ncovean0i nu s-au oprit p#nă c#nd nu 0i-au atins m#r0avul scop, croindu-0i în acela0i timp propriul drum spe0a"od. *i i-au avut complici pe boierii 3ălăceni, care Btotdeauna î0i întindea mintea după ni0păreri nebune0ti... 8n zilele lui &ntonie-vodă, au ucis ni0te neguţători moscovlii, împreună cu caerau 0i călugări mersi pentru mila la 'oscB. &lţi complici au "ost boierii $tirbe0ti. De0i c#ţiva dintre respectivii boieri "useseră condamnaţi

divan la moarte sau la încisoare pentru di"erite in"racţiuni, 3r#ncoveanu i-a iertat 0i i-a graţimereu, ne0tiind pe cine. !u iubea răzbunarea. *ra un om bl#nd 0i iertător, a0a cum trebuie să "cre0tinul.

ubitor de cultură 0i de credinţă ortodoCă, 3r#ncoveanu a spriinit aceste domenii, necondiţion3iserica B$"#ntu !icolaeB, mănăstirea $tavropoleos din 3ucure0ti, mănăstirea %urezu, mănăstir$#mbătă de sus construită în &rdeal, biserica B$"inţii 8mpăraţi onstantin 0i *lenaB, donstantinopol, $pitalul 3r#ncovenesc, ansamblul aritectural de la 'ogo0oaia, în"iinţarea unnumăr mare de tipogra"ii la 3ucure0ti, $nagov, 6#mnic, 3uzău, în"iinţarea @colii Domne0ti de $"#ntul $ava - iată numai c#teva din contribuţiile lui 3r#ncoveanu la cultură 0i civilizaţie. $ă n



viclene ale antacuzinilor valai, descoperite de +oartă în 1J1E, au aruncat cele două ţări rom#nebraţele regimului "anariot, pentru un secol de corupţie, a" 0i umilinţă. ată ce pericol putea "i evitat dacă idealul unionist al lui 3r#ncoveanu, deloc vitregit de avizmarilor puteri, ar "i reu0it. u at#t mai mult ne putem da seama de primedia în care au v#r#t ţaunii domnitori lacomi, iresponsabili sau neaveniţi Z...[..

4n mare c#0tig era pacea pentru 5ara 6om#nească, av#nd în "runte un domnitor iubitor Dumnezeu, la care simplii cetăţeni erau bineveniţi în audienţă. 6espectul pe care îl impunea în "amarilor cancelarii europene a in"luenţat atitudinea acestora "aţă de 5ara 6om#neasca. 8n spiritul sg#ndeau 0i cei mai mulţi dintre membrii divanului, care la udecată sancţionau "oarte aspru pboierii prin0i că "ură pe oamenii simpli 0i pe cei săraci. $"#r0itul domniei 0i al vieţii marelui voievau marcat trecerea sa în r#ndul mucenicilor lui isus ristos.

Trădarea se împline0te în $ăptăm#na +atimilor antacuzinii 0i complicii lor mituiseră c#ţiva mari dregători turci, pentru a-l minţi pe sultan

3r#ncoveanu unelte0te împotriva sa. Dezin"ormarea a prins roade, iar voievodul a "ost detronat pr"irman de la +oartă, în 9oia 'are. &poi, alături de "amilia sa, a "ost dus la $tanbul 0i încis încisoarea celor 0apte turnuri. &ici au "ost torturaţi.

8n ziua prăznuirii &dormirii $"intei 'aria, pe HE august (1L august, pe stil nou), 0ase membri "amiliei 3r#ncoveanu au "ost eCecutaţi în public la $tanbul. *ste vorba de voievod, de patru "ii săi, onstantin, @te"an, 6adu, 'atei 0i de anace ăcărescu, ginerele domnitorului. &nterieCecuţiei li s-a propus ca în scimbul vieţii, să treacă la religia musulmană, dar rom#nii 2-au ales %ristos.

Bu acest "el de mulţămită s-au arătat $aitane0tii (cum erau porecliţi de popor antacuzinii - n.ncătre onstandin-vodă pentru binele 0i cinstea care le "ăcuse. ostu-i-au stins casa, 0i pe d#nsul,

pe "eciorii lui... &ici în ţară, @te"an-vodă (antacuzino, noul domnitor - n.n.) cerea averea



onstandin-vodă să o găsească cu mare potă 0i o au găsit ci una au dat-o imbrioru(reprezentantul +orţii la 3ucure0ti - n.n.) în seama împărăţiei, alta au m#ncat-o el cu imbriorul 0iau stins casa din "aţa păm#ntului, nu ca unii rude 0i "ăcător de bine, ci ca unui vrăma0 "oarte mace ar "i "ost...B. $aitane0tiiBtuturor domnilor celor mai denainte s-au arătat cu "iclesug 0i cu raotate,domnului onstantin-vodă încă au început să-l "iclenească, de la carele mult bine au avut...B.

!oul domnitor @te"an antacuzino Bera om nestatornic în cuvinte 0i în "apte, 0i în a"uri "ără cale

"ără dreptate, at#t c#t n-au rămas episcop egumen, călugăr, neguţătoriu, boieriu mari 0i mici, care nu "ie a"uiţi 0i prădaţi...B.

Trădătorii nu se bucură prea mult

antacuzinii nu au savurat prea mult timp roadele trădărB8nt#ia minune au "ost că, trimiţ#nd @te"an-vodă pe doamna-sa 0i pe coconii lui la 'ănăstirea De u2emn, unde este o icoană a 'aicăi +reacestii, "ăcătoare de minuni, pentru încinăciune 0i pentcip de evlavie, înt#mpl#ndu-sa în ziua de $#nta 'ariia mare, adecă adormirea +reacistii... în care0i la 5arigrad au tăiat pe onstandin-vodă 0i coconii lui (o minune=), într-aceeasi au lovit pe aceasdoamnă a lui @te"an-vodă nevoie, lovitura, îndrăcire c#t s-au spariiat toţi c#ţi era acolo cu d#nsa 0i mira ce să-i "acă. @i multă vreme cu acea îndrăcire au "ostB.

Demonizarea primei doamne a ţării, a cărei eCorcizare nu 0tim dacă s-a realizat, l-a aţ#ţat 0i mai rpe tiranul @te"an antacuzino, care sub preteCtul că soţia sa ar "i "ost "ermecată de călugăriţeordonat persecutarea acestora 0i ciar sp#nzurarea unora dintre ele. (n.r. în imagine, @te"antacuzino 0i +ăuna Doamnă, zugrăviţi la mănăstirea 3iserica dintr-un lemn, ud. #lcea).

B&ceasta pocăinţă "ăcea ei pentru păcatele lor. @i nu s-au îndastulat @te"an-vodă numai pe moartlui onstandin-vodă 0i a "eciorilor luiB. După nici doi ani de domnie, cei care i-au grăbit moarts"#ntului mucenic onstantin, aveau să "ie eCecutaţi în acela0i loc. 2a E-J iunie 1J1E, @te"antacuzino 0i tatăl său, stolnicul onstantin, au "ost decapitaţi la onstantinopol.



2a moartea voievodului @erban antacuzino, boierii 0i toţi dregătorii ţării l-au rugat pe onstan3r#ncoveanu să primească domnia. & trebuit să stăruie mult, pentru că 3r#ncoveanu spunea căeste de auns ce i-a dat Dumnezeu, adică să "ie domn în casa sa. !umai c#nd i-au spus că este vrerţării ca el să o apere de du0mani, să-i apere credinţa 0i să-i asigure lini0tea 0i pacea, atunci a primit

& "ost uns domn de 'itropolitul ţării, Teodosie. el dint#i lucru pe care l-a "ăcut a "ost să contintipărirea 3ibliei de la 3ucure0ti (1E//), prima 3iblie completă, în cea mai "rumoasă limrom#nească, pe înţelesul tuturor rom#nilor din 5ara 6om#nească, din Dobrogea, din Altenia, d'oldova, din 3anat 0i din &rdeal, din ri0ana 0i 'aramure0.

3inecredinciosul oievod onstantin 3r#ncoveanu 0i-a r#nduit domnia cu multă înţelepciune, aînc#t pe toată durata celor HE de ani, ţara nu a trecut prin nici un război, de0i era înconurată de trimperii rivale: mperiul Atoman, mperiul 5arist 0i mperiul %absburgic. u multă cibzuinţă a 0tsă apere ţara de toţi 0i în "elul acesta a în"lorit credinţa cre0tinească, prin ridicarea de lăca0uri încinare 0i cultură, prin tipărirea de multe cărţi, mai ales cărţi cre0tine. ronicarul nu mărturise0dec#t adevărul atunci c#nd scrie despre noul domn că era <cu daruri vrednice împodobitN, că a purde griă ţării cu <ad#ncă pricepere 0i cu înaltă privegereN, <cu bl#ndeţe 0i răbdareN, care izvorau d<înţelepciunea 0i multa bunătateN cu care "usese dăruit de Dumnezeu.

$-a trudit 0i a celtuit mult să ctitorească loca0uri de încinare, dar dintre toate cel mai mult a iubbiserica $"#ntului eorge nou din 3ucure0ti 0i mănăstirea %urezi din udeţul #lcea. +ro"it#nd lini0tea de la otarele ţării, în al doilea an (1EIF) al domniei sale, noul ales punea dea temelm#năstirii %urezi, care pe bună dreptate este socotită cununa ctitoriilor sale 0i una dintre cele mminunate loca0uri zidite c#ndva pe plaiurile rom#ne0ti. ără preget, au lucrat vreme de 0apte ani această vestită m#năstire me0teri zidari, pietrari, dulgeri 0i zugravi, sub privirea neadormităiscusitului aritect care a "ost me0terul 'anea, iar s"#r0itul a "ost isvodirea unui lăca0 neasemuit "rumos. 'inunatul pridvor al bisericii cu st#lpi lucraţi cu o mare bogăţie 0i podoabă, cenarele "lori săpate în piatră de la u0a mare 0i de la "erestre, ciliile 0i arondaricele rezemate pe st#lpi multă măiestrie, zidurile tari străuite de turnuri 0i porţi "erecate, zugrăveala bisericii împodobită



s"inţi 0i icoane după or#nduiala cea vece a erminiei iconogra"ice atonite "ac din %urezi o cetate "ăseamăn a evlaviei ortodoCe.

odă 3r#ncoveanu a zidit aici 0i un "rumos paraclis, iar m#năstirea primi r#nduială de stavropiga0a înc#t nimeni nu se putea amesteca în oc#rmuirea ei apoi "u înconurată ca o adevărată lavatonită de alte scituri: al $"#ntului oan 3otezătorul, al $"inţilor &postoli, al $"#ntului 8nt#iul'ucenic 0i &ridiacon @te"an, al $"inţilor &rangeli 'iail 0i avriil. & "ost în g#ndul "ericitu

ei ctitor, ca această aleasă între ctitoriile sale să-i "ie loc de îngropare pentru el 0i pentru tot neamlui, dar altele au "ost udecăţile dumnezeie0ti 0i numai "iica lui, domniţa &ncuţa, 0i-a "ăcut lăca0cel de veci la %urezi.

+rintre alte biserici 0i mănăstiri ctitorite de binecredinciosul voievod, trebuie amintite: 'ănăstir$urpatele, 'ănăstirea +olovragi 0i 'ănăstirea Turnu din T#rg0oru eci, +raova. 8n 1JFE, $"#ntonstantin 3r#ncoveanu a mai zidit o biserică în satul Doice0ti, D#mboviţa. 8ntre bisericconstruite de $"#ntul onstantin în Transilvania se numără o biserică în ăgăra0, alta în Acn$ibiului, precum 0i 'ănăstirea $#mbăta de $us. Dintre ctitoriile sale din a"ara 5ărilor 6om#namintim: 3iserica >$"#ntul !icolae> din cartierul alata, onstantinopol, un paraclis 0i o trapeză

cadrul 'ănăstirii >$"#ntul +avel> din 'untele &tos, iar la smail, pe malul st#ng al Dunării,ridicat un s"#nt loca0 cu ramul >$"#ntul eorge>.

De asemenea, $"#ntul onstantin 3r#ncoveanu a re"ăcut multe alte biserici, precum: 'ănăstirozia, &rnota, 3istriţa, $treaia, $adova, ura 'otrului, Dintr-un lemn, urtea de &rge0, Deal$nagov, bisericile Domnească 0i >$"#ntul Dumitru> din T#rgovi0te.

3isericile au "ost împodobite cu "rumoase picturi în "rescă de către cei doi renumiţi zugravi epocii, +#rvu 'utu, rom#n, "iu de preot din #mpulung, 0i de grecul onstantinos, pictorul pre"er

al lui onstantin 3r#ncoveanu, care a 0i "ormat o adevărată >0coală> de zugravi, mai ales la %urezDarnicul domnitor a "ăcut milostenii 0i a trimis autoare bogate 0i unor m#năstiri din 3ulgar$erbia, recia, &lbania, din toate insulele grece0ti 0i de peste tot 6ăsăritul ortodoC, p#nă la munte$inai 0i erusalim, unde numele său a "ost pomenit la slubele biserice0ti mai mult dec#t al oricăralt domn rom#n.

&lături de onstantin odă, mare r#vnă pentru zidirea 0i în"rumuseţarea s"intelor loca0uri au avutrudele sale, în "runte cu evlavioasa lui soţie, 'aria Doamna, care se întreceau 0i ele la ridicareaîmpodobirea multelor biserici 0i m#năstiri.

+e l#ngă biserici 0i m#năstiri, neobositul voievod a ridicat case 0i clădiri măreţe, precum vestitpalat de la 'ogo0oaia. naugurează un nou stil în aritectură, care îi poartă numele, <stibr#ncovenescN, 0i care îmbină armonios în aritectură, pictura murală 0i sculptură, tradiautotonă, stilul neo-bizantin 0i ideile novatoare ale renascentismului italian.

Dar onstantin odă nu era doar plin de r#vnă ctitoricească 0i iscusit civernisitor al ţării sale, ciun mare ocrotitor al culturii rom#ne0ti cre0tine prin scris 0i tipar, mult iubitor de cărţi biserice0tide învăţături evlavioase. +entru buna sporire în această lucrare de "oarte mare trebuinţă ţării

dreptslăvitorului ei popor, el a avut autorul 0i împreună-lucrarea unui om minunat, care bine 0



#a;ilirea Domnulu+onstantin <r!ncoveanu, &rescă de Sorin &ros, Scitul coana, Hor

8n ziua de HK martie, în 'iercurea mare din $ăptăm#na +atimilor a trimis sultanul pe 'usta"a &gcare i-a vestit domnitorului mazilirea, pun#ndu-i pe umăr nă"rama neagră, 0i i-a poruncit să pleîmpreună cu toată casa lui la onstantinopol. 2u#ndu-0i rămas bun, onstantin a zis nouldomnitor, @erban antacuzino, 0i celor din apropierea lui: ODacă aceste nenorociri sunt de Dumne;eu entru ăcatele mele, &acă-se voia 4ui@ Dacă sunt însă &ructul răută"ii omeneşentru ieirea mea, Dumne;eu să ierte e duşmanii meiO.

8n $"#nta 0i 'area ineri a +atimilor ei au "ost cu toţii ridicaţi de turci 0i du0i la onstantinopo

unde au "ost înci0i în în"rico0ata temniţă de l#ngă zidurile cetăţii, numită *dicule, a celor <@apTurnuriN. &ici au "ost ţinuţi înci0i vreme de K luni, "iind supu0i la cele mai cumplite cinuri, "iintorturaţi pentru a mărturisi unde 0i-au ascuns averile. După cele patru luni de tortură, ostaticii au "omutaţi în încisoarea 3ostangi 3a0a, unde erau înci0i numai înalţii demnitari.

2a udecată, odă 3r#ncoveanu s-a apărat cu multă înţelepciune de nedreptele învinuiri, dar turciiau supus la cinuri groaznice, at#t pe el, c#t 0i pe "eciorii lui, ca să destăinuiască unde î0i are ascun0i celelalte averi în a"ara celor cuprinse în MF de care mari e"uite de ei o dată cu ridicarea lor 0i dula onstantinopol, ca să "ie v#ndute la mezat. &prin0i de ură 0i lăcomie diavolească, l-au cinuit cele mai cumplite cinuri pe domnitor, str#ng#ndu-l în cătu0e de "ier, "ăc#ndu-i tăieturi 0i la ca



arz#ndu-l pe piept cu cle0tele înro0it în "oc 0i în cele din urmă otăr#ndu-i moartea dimpreună cu cpatru "eciori ai săi 0i cu sluga sa credincioasă, $"etnicul anace.

*ra în ziua de &dormirea 'aicii Domnului V 1L august 1J1K V c#nd dreptcredinciosul Domn tocmîmplinea EF de ani, iar Doamna 'aria î0i serba ziua numelui. +orţile cele grele ale temniţdesciz#ndu-se, mărturisitorii lui %ristos ie0iră istoviţi de cinuri 0i su"erinţe, "erecaţi în lanţugrele, cu capetele descoperite, cu picioarele goale 0i numai în cămă0i, dar cu nădedea apropiat

biruinţi duovnice0ti 0i a "ericitei vieţi ve0nice.&u "ost du0i în "aţa sultanului &met, a crudului său vizir, &gin &li +a0a, a trimi0ilor regilor împăraţilor străini pe l#ngă +oarta, unii dintre ei reprezentanţi ai unor ţări cre0tine, 0i a "iorosulcălău ce îi a0tepta cu iataganul ridicat. *rau de "aţă 0i soţia sa, Doamna 'aria, precum 0i "iicelginerii 0i nepoţii săi.

$ultanul zise: <iaur 3r#ncovene, e0ti os#ndit la moarte cu toţi "eciorii tăi dar te iert, dacă spunde îţi este cealaltă avere 0i dacă te la0i de legea ta 0i treci la legea turceascăN.2a care odă a răspuns cu otăr#re. E=verea toată c!tă am avut tu mi-ai luat-o şi alta nu am i

de legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi am trăit şi în ea vreau să morF.

&poi grăi către copiii săi: E3iilor, &i"i 0ăr0a"i@ =m ierdut tot ce aveam e astă lume. Bu ne-amai rămas dec!t su&letele să nu le ierdem şi e ele, ci să le ducem curate înaintea &e#!ntuitorului nostru isus 9ristos. Să sălăm ăcatele noastre cu s!ngele nostruF.



7ăierea caetelor S&in ilor <r!ncoveni, &rescă de Sorin &ros, Scitul coana, Hor ț

&uzindu-i cuvintele, sultanul turbă de m#nie 0i porunci să taie mai înt#i pe copii, încep#nd cu cmai mare, ca să "ie cinul tatălui lor mai cumplit. ălăul reteză capul lui onstantin, "eciorul cel mmare, apoi tăie capetele lui @te"an 0i 6adu. #nd călăul a ridicat palo0ul să taie capul copilul'ateia0, în v#rstă de 11 ani, acesta, înspăim#ntat, s-a rugat sultanului să-l ierte, "ăgăduind că se "ace musulman. Dar bătr#nul lui tată 0i-a îmbărbătat ast"el copilul: EDin s!ngele nostru n-a m&ost nimeni care să-şi iardă credin"a. Dacă este cu utin"ă, mai 0ine să mori de o mie de o

dec!t să-"i lee;i credin"a strămoşească entru a trăi c!"iva ani mai mult e ăm!ntF. opilul, renăscut, î0i puse lini0tit g#tul pe tăietor 0i-i zise călăului : <reau să mor cre0tin: love0te=N, iacesta îi tăie capul. ei patru "eciori ca patru brazi zăceau acum tăiaţi sub ocii vanicului lpărinte, bătrănul 0i "alnicul stear răsădit la izvoarele apelor străbunei evlavii ortodoCe.

ălăul tăie apoi capul lui anace ăcărescu, iar la urmă veni 0i r#ndul lui 3r#ncoveanu, care încină lini0tit 0i otăr#t, zic#nd: EDoamne, &ie voia 7a@F. ataganul mai sclipi o dată 0i cele 0ap#r#ia0e de s#nge mucenicesc se uniră, iar su"letele lor "ericite, curăţite de orice păcat prin <botezs#ngeluiN zburară ca "ulgerul să primească de la %ristos cununile slavei mucenice0ti.



escuirea moa telor din #area #armara, &rescă de Sorin &ros, Scitul coana, Hor ș

+ăg#nii turci le în"ipseră captele mucenicilor în v#r"ul suliţelor 0i le purtară prin onstantinopol, itrupurile le t#r#ră la poarta cea mare a seraiului 0i le lăsară acolo p#nă seara, ca să le vadă c#t mmulţi, iar a doua zi le aruncară în 3os"or. !i0te pescari credincio0i le culeseră din mare 0i îngropară în mare taină în biserica din 'ănăstirea 'aicii Domnului >RamariotisaN de pe nsu%ali, zidită de 8mpăratul bizantin oan al -lea +aleologul 0i re"ăcută de $"#ntul oievoonstantin 3r#ncoveanu. u doisprezece ani mai înainte de s"#r0itul său mucenicesc, voievodrom#n dăruise acestui loca0 monaal o danie de 0ase mii de bani de aur, iar celor care au venit să dania, încă o mie de bani de aur.

$oţia marelui domnitor, Doamna 'aria, dimpreună cu tot restul "amiliei, a stat încisă onstantinopol p#nă în martie 1J1L, c#nd a "ost eCilată la Rutai, pe malul estic al 'ării negre, unde a "ost eliberată 0i a venit în ţară în anul 1J1E.

'oa0tele $"#ntului onstantin 3r#ncoveanu au rămas în biserica de pe insula %ali p#nă în vaanului 1JHF, c#nd credincioasa Doamnă 'aria 3r#ncoveanu le-a strămutat în alaia. Demorm#ntul din 'ănăstirea %urezi a0tepta trupul voievodului, acesta a rămas gol, Doamna 'ar"iind convinsă că turcii vor căuta trupul voievodului în acel loc 0i de îl vor găsi, îl vor p#ngă&st"el, ea l-a înmorm#ntat în 3iserica $"#ntul eorge !ou, din 3ucure0ti, unde se a"lă 0i astăzi.



= e;area moa telor în morm!nt la #ănăstirea 9alMi i mutarea lor la <ucure ti, &rescă de Sori ș ș ș ș &ros, Scitul coana, Hor

+e lespedea de piatră a morm#ntului, Doamna 'aria nu a scris nimic. Doar o candelă mare, dargint, a "ost a0ezată deasupra morm#ntului, pe marginea căreia stă scris: >&ceastă candelă, ce sdat la $veti eorge cel nou, luminează unde odinesc oasele "ericitului domn o onstant3r#ncoveanu 3asarab oievod. ulie, în 1H zile, leat JHH/ (1JHF).N &ceasta inscripţie, a0ezată tainpe candelă, a "ost descoperită în anul 1I1K.

$"inţii 'ucenici 3r#ncoveni au "ost canonizaţi de $"#ntul $inod al 3isericii ArtodoCe 6om#ne 0edinţa din HF iunie 1IIH, atunci c#nd s-a otăr#t ca, >de acum înainte 0i p#nă la s"#r0itul veacurilobinecredinciosul voievod onstantin 3r#ncoveanul, împreună cu "iii săi onstantin, @te"an, 6adu'atei 0i cu s"etnicul anace, să "ie cinstiţi cu s"inţii, în ceata martirilor ArtodoCiei, pomenindu-i



+onstantin <r!ncoveanu, domnul ?ării Com!neşti,şi cei atru &ii ai săi, +onstantin, %te&an, Cadu şi #atei.

Hravură în aramă, e>ecutată la 8ene"ia

+ersonalitatea voievodului 5ării 6om#ne0ti onstantin 3r#ncoveanu a avut o mare in"luenţă trans"ormările economice, sociale, politice 0i culturale care au avut loc la s"#r0itul sec. al G-le"ăc#nd din 5ara 6om#nească un important centru diplomatic european, dar 0i unul de lupantiotomană.

8n condiţiile decăderii mperiului Atoman, dar 0i ale s#ngeroaselor războaie care angaau imperiidin vecinătatea ţării, reu0e0te să se menţină pe scaun între anii 1E//-1J1K, conduc#nd ţara <ad#ncă pricepere 0i înaltă privegereN, <cu bl#ndeţe 0i răbdareN, izvor#te din înţelepciunea 0i multabunătateN.



9risov 0r!ncovenesc

&cesta a "ost ales domn după moartea unciului său @erban antacuzino (1E//), de către s"atul ob0te al ţării, care l-a văzut, după cum spune cronicarul 6adu receanu, <cu daruri vredniîmpodobitN.

+e l#ngă gria pentru păstrarea lini0tii 0i a otarelor ţării s-a remarcat ca un mare om de culturav#nd la curtea domnească cărturari din &pus, dar 0i prin trimiterea la studii ca bursieri a celor mbuni elevi ai &cademiei domne0ti de la $"#ntul $ava, ca 6ăducanu antacuzino, &ndronacpostelnic, "iul lui +ascale vornicul etc.De la curtea domnească nu lipsesc nici "eţele biserice0ti: Dionisie al -lea $irigul, care-l unsese domn în 1E//, patriarul Dositei al erusalimului, care era un "el de <ipermitropolitN al 5ă6om#ne0ti unde domnea <strictul, severul 0i "anaticul apărător al ArtodoCieiN, după cum îl num!icolae orga, pe vodă onstantin.



9risov 0r!ncovenesc

onstantin odă 3r#ncoveanu a avut o relaţie deosebită 0i cu %risant !otara, viitorul patriar erusalimului, care era un prieten al "amiliei, încă din vremea c#nd era arimandrit. *l a trăit un timla curtea lui 3r#ncoveanu "iind pro"esor "iilor săi. Tot în 3ucure0ti, la instalarea lui &ntim vireaca mitropolit, era 0i patriarul &leCandriei, erasim +alados, împreună cu patriarul %risa!otara. Din 1JFF p#nă la 1JFK la curtea lui onstantin odă este prezent 0i patriarul &leCandri&tanasie al -lea, pe care la plecare l-a înzestrat cu tiparniţa arăbească de la $nagov.

+e l#ngă patriarii ortodoc0i, care veneau adu0i de multe lipsuri 0i nevoi mai înt#lnim 0i o serie

mitropoliţi 0i episcopi care îl încuraau pe domnul muntean.3iserica greacă î0i găsea re"ugiul în 5ara 6om#nească la curtea darnicului voievod care aupopoarele balcanice ca 0i poporul său în lupta de emancipare naţională. &st"el se eCplică mulţimdonaţiilor "ăcute în bani, mo0ii, odoare, cărţi, tipogra"ii 0i obiecte biserice0ti rom#nilor dTransilvania, +atriariei *cumenice, 'ănăstirilor din &tos, locurilor s"inte de la erusalim, de 'untele $inai, +atriariilor din &ntioia 0i &leCandria, mănăstirilor 0i bisericilor de peste Dunărdin $erbia, 3ulgaria etc.



+rin în"iinţarea &cademiei Domne0ti de la $"#ntul $ava în 1EIK cu predare în limba greaconstantin 3r#ncoveanu pune bazele învăţăm#ntului superior în 5ara 6om#nească, înzestr#ninstituţia cu cele necesare bunei des"ă0urări a activităţii. 8n 1JFJ, prin actul <6#nduia dascălilorreorganiza &cademia "iC#nd numărul pro"esorilor, disciplinele de predare, orarul, localul 0colii toate condiţiile necesare pentru des"ă0urarea unui proces modern de învăţăm#nt.

&ceastă &cademie, numită 0i &cademia grecească după limba de predare, corespundea un

acultăţi de "ilozo"ie 0i litere din cadrul 4niversităţilor europene. Datorită organizării modern&cademia se bucura de un mare prestigiu, devenind un "ar de lumină pentru 5ara 6om#nească, d0i în întreg sud-estul *uropei, "iind prezenţi aici 0i tineri greci, bulgari, s#rbi 0i arom#ni. +etru cmare trimite, de asemenea, pe &ndrei 'iailov 0i Danilă asiliev ca să înveţe latina 0i celela0tiinţe.

+e l#ngă &cademie mai "uncţionau în 3ucure0ti 0coala domnească de slavonie de la $"#nteorge veci, @coala de la olţea etc.

ată de ce vasta 0i variata sa activitate culturală îi va aduce meritul de <voievod al cultu

rom#ne0tiN.

+e l#ngă meritele deosebite pe plan cultural, politic, economic se remarcă 0i ca mare ctitor, dar males prin credinţa statornică în %ristos pe care 2-a mărturisit, cu preţul vieţii ciar p#nă la moartcăz#nd victimă boierilor dornici de onoruri, per"izi 0i gata de trădare pentru obţinerea lor.

onstantin 3r#ncoveanu împreună cu "iii 0i cu vistiernicul anace au s"#r0it prin a-0i încisu"letele curate lui Dumnezeu. 8n ziua de 1L august 1J1K, <cu un ceas înainte de amiazăN, după K ade grele su"erinţe, au s"#r0it prin decapitare.

8ncura#ndu-0i "iii, vodă 3r#ncoveanu le spunea: <"iii mei, "iţi curao0i am pierdut tot ce am avutaceastă lume cel puţin să salvăm su"letele noastre 0i să ne spălăm păcatele cu s#ngele nostruN, iatunci c#nd cel mai mic "iu, îngrozit de moartea "raţilor, vrea să renunţe, îl îmbărbăta ast"el: <ds#ngele nostru n-a "ost nimeni care să-0i piardă credinţa. Dacă este cu putinţă, mai bine să mori demie de ori, dec#t să-ţi renegi credinţa strămo0ească pentru a trăi c#ţiva ani mai mult pe păm#nt&tunci <copilul î0i puse lini0tit g#tul pe tăietor 0i-i zise călăului: vreau să mor cre0tin: love0te= @izbură capulN.

După acest s"#r0it trupurile lor au "ost t#r#te pe străzile onstantinopolului, apoi aruncate în ape

3os"orului, iar capetele purtate în prăini au "ost în"ipte la prima poartă a seraiului unde au stat trzile, iar spre seară au "ost aruncate 0i ele în mare.

+e ascuns, din ce au putut găsi, cre0tinii au luat <sărmanele rămă0iţe ale mucenicilorN 0i le-înmorm#ntat pe insula %alci, nu departe de onstantinopol, în 3iserica 'ănăstirii 'aiDomnului ctitorită de +aleologi în sec. al G-lea, autată cu multe daruri 0i de domnul martir.

&u mai rămas în viaţă doamna 'aria cu nepoţelul, nora 0i ginerele care au "ost eCilaţi. 2întoarcerea în ţară în 1JHF, doamna 'aria a adus 0i osemintele lui onstantin 3r#ncoveanu, pe ca

le-a înmorm#ntat în 3iserica $"#ntul eorge nou alături de on 'avrocordat.



e drumul S&in"ilor: rocesiunea cu osemintele domnitorului +onstantin <r!ncoveanu - 21 ma1/$'

#omente din timul rocesiunii - 21 mai 1/$'

@i azi 3iserica $"#ntul eorge nou este loca0 de cinstire 0i încinare a rugăciunilor noastre căts"inţii 0i bineplăcuţii sluitori ai lui Dumnezeu onstantin 3r#ncoveanu, dar 0i către $"#ntul era!icolae ale cărui moa0te se a"lă aici.



Zsursa: Dr. eaceslav oreanu ttp:SSS.geocities.comcortodoCarivaHFFEF/brancov.tm[

Relatări despre Sfânţii Martiri Brâncoveni



...mbroorul, după ce comunică lui 3r#ncoveanu gravele acuzaţii din partea $ultanului, ascultate demnitate de el, ordonă supunerea lui ca 0i a "iului cel mare la grele torturi, pentru a smul

mărturisirea averii lor. După ce mărturisiră toate, după L zile, duminică în 1L august, &dormir$"intei ecioare, în prezenţa $ultanului care sta la o anumită distanţă, imbroorul supuse pe oievla un nou interogatoriu, la care 3r#ncoveanu răspunse "ără "rică, după care, la un semn, se apropgealatul. #nd 3r#ncoveanu îl văzu că se apropie cu sabia în m#nă, "ăcu o scurtă rugăciune 0i adresă "iilor săi cu următoarele cuvinte: ,,iii mei, "iţi curao0i, am pierdut tot ce am avut în aceaslume cel puţin să salvăm su"letele noastre 0i să ne spălăm păcatele cu s#ngele nostru>.

+rimul decapitat "u ăcărescu, apoi prinţisorul cel mic 'ateia0 0i al treilea "iu, 6ăducanu (caurma să "acă nunta după învoirea izirului), după care "ură decapitaţi $te"aniţă 0i onstantin, cmai mare, iar la urmă, nenorocitul oievod, părintele lor, care a "ost spectator la această cruzimebarbarie.

După tragedie, $ultanul se îndepărtă, iar capetele celor uci0i "ură purtate prin ora0, pe prăini. str#nse lume multă în urul acestor cadavre, iar 'arele izir, tem#ndu-se de vreo răscoală, căînsă0i turcii se îngroziseră de at#ta nedreptate, ordonă aruncarea cadavrelor în mare, de unde, ascuns, "ură pescuite de c#ţiva cre0tini 0i îngropate într-o mănăstire numită %alci, nu departe onstantinopol....> Z&nton 'aria Del iaro ("ost secretar domnesc), storia delle moderrivolutione della alaia, "ragment[



$-a "ăcut pomenire mare de $#ntă-'ărie acestui mucenic ale legii 0i neamului. 8n toate bisericile au "ăcut rugăciuni pentru odina su"letului său 0i a "eciorilor nevinovaţi. 2a locul lui de odinăsluit însu0i părintele 'itropolit +rimat Ronon. $-au scris cărţi cuprinz#nd viaţa lui. 'orm#ntul i va împodobi cu lauda ert"ei ce a "ăcut. @i în &rdeal s-au tras clopotele pentru d#nsul, 0i p#nă onstantinopol, unde a pierit, s-a săvîr0it pomenirea lui.

De aici reiese 0i o mare învăţătură, pentru toţi. ă binele 0i, orice ţi se va înt#mpla, el nu pier

Aric#t ai "i de prigonit, ori în ce cip ţi s-ar isprăvi viaţa ciar, îţi vine ceasul, V dacă nu al "ericirmăcar al rugăciunilor recunoscătoare pe morm#ntul tău. $oarta lui 3r#ncoveanu, slăvit, p#nă acolo unde s#ngerase, 0i vădit cu cele mai mari laude ciar 0i acolo unde stătuse două veacuascuns, o spune îndestul=Z!icolae orga, +omenire, !eamul 6omănesc pentru popor, anul al -lea, nr. M1 (v. ttp:romania-mare-trecut-si-viitor.blogspot.comHFF/1Hneamul-romnescu-pentru-popor-anul-v-nr.tml)[

'oartea lor a impresionat pro"und pe contemporani, ciar 0i pe necre0tini. *a a "ost consemnată cindignare în puţinele ziare europene care apăreau atunci, dar 0i de unele rapoarte diplomatice trimi

din onstantinopol. După cum era de a0teptat, moartea mucenicească a 3r#ncovenilor a avut un laecou în su"letul poporului rom#n, care i-a pl#ns în c#ntece 0i balade populare.

8nca din 1JMF s-a "iCat în scris un c#ntec popular, care circula mai demult în 'oldova, sub titl<storia 'ăririi $ale lui onstantin odă 3r#ncoveanu din 3ucure0tiN.

A cunoscută baladă a "ost culeasă în secolul trecut de asile &lecsandri, în care era prezentată larg mucenicia lui <3r#ncoveanu onstantin 3oier veci 0i domn cre0tinN.8ntre altele, era menţionată 0i propunerea ce i s-a "ăcut de a îmbrăti0a religia islamică: <2asă leg

cre0tinească @i te dă-n cea turceascăN, la care evlaviosul domnul a răspuns<acă Domnul ce o vreaiar pe toţi de mi-i tăia!u mă las de legea meaN.

2a scurt timp după uciderea celor cinci noi mucenici ai dreptei credinţe, la care se adaugă vistiernicul anace ăcărescu, mitropolitul grec alinic al %eracleei alcătuit ciar un <anon domnului alaiei onstantin 3r#ncoveanuN, din care s-au păstrat patru înduio0ătoare tropare. 4ndin tropare are acest cuprins:

<$-a aprins astăzi pentru iubitorii de praznice un s"e0nic cu cinci lum#nări ce-i luminează credincio0i 0i sărbătoare cu cinci raze de lumină, al lui 3r#ncoveanu cel vestit împreună cu copluiN.

A <slubăN a noilor pătimitori pentru %ristos a "ost alcătuită 0i în mănăstirile muntene, circul#nd manuscris. 6edăm din ea un tropar 0i un icos de la sluba ecerniei: Troparul, glas L: <+e "lorile 6om#niei, cel de taină, pe cei întocmai cu mucenicii cei veci, pe $"#nt domnitoronstantin 3r#ncoveanul, împreună cu "iii săi onstantin cel viteaz, @te"an cel minunat, cu 6adu c

vrednic de laudă, cu 'atei cel mic, dar cu mintea ca un bărbăt desăv#r0it. +re anace ăcăresc



cel cu su"let r#vnitor^ Toţi noi trebuie să-i lăudăm 0i cu c#ntări nevinovăţia lor să o "ericim, că roagă Domnului să se m#ntuiască su"letele noastreN.

cosul:<a ni0te slugi bine credincioase ai iubitorului de oameni Dumnezeu, apucaţi înainte degraizbăvindu-ne pe noi de tot răul, daţi-ne 0i cuv#nt de înţelepciune ca să putem a lăuda pătimirivoastre:

3ucură-te, domnitorule 0i mucenice al lui %ristos, cel ce ai domnit peste patimi, onstantin3r#ncovene.3ucură-te, viteazule între mucenici, anace, vrednicule de laudă.3ucură-te, cel ce cu inimă bărbătească ai ru0inat pe mu"tiul cel ur#t, onstantine br#ncoven"ericite.3ucură-te, cel ce ai îndrăznit a ocări cu cuvinte măreţe pe sultanul cel păg#n, @te"ane, alesule întmucenici.3ucură-te, r#vnitorule cel adevărat al lui %risots, 6adule, prea înţelepte.3ucură-te, mai micule între "raţi, dar mai mare între mucenici, 'atei cel minunat ^ 3ucuraţi-vă toîmpreună 0i pentru noi "aceţi rugăciuni, ca să ne ierte păcatele noastre, să ne s"#r0im în pocăinţă,

m#ntuindu-ne să putem c#nta 0i noi împreună cu voi lui Dumnezeu: &liluiaN.

&ceste >slubeN, ca 0i c#ntecele populare care pomeneau cu evlavie s"#r0itul 3r#ncovenilor, toaapărute la scurtă vreme după pătimirea lor, ne arată că ei erau socotiţi încă de atunci ca adevăra>muceniciN sau >mărturisitoriN ai ArtodoCiei.

Drept aceea, $"#ntul $inod al 3isericii noastre, în 0edinţa din HF iunie 1IIH a otăr#t că >de acuînainte 0i p#nă la s"#r0itul veacurilor, binecredinciosul voievod onstantin 3r#ncoveanul, împreucu "iii săi onstantin, @te"an, 6adu 0i 'atei 0i cu s"etnicul anace să "ie cinstiţi cu s"inţii în cea

martirilor ArtodoCiei, pomenindu-i cu slube 0i c#ntări de laudă în ziua de 1E august, "iind înscri0isinaCar, cărţile de cult, precum 0i în calendarul 3isericii noastreN. $-a mai otăr#t să se tipăreasviaţa 0i sluba lor, iar cipul lor să "ie zugrăvit în icoane 0i în biserici, alături de ale altor s"inţi neam rom#n.

Z+r. +ro". Dr. 'ircea +ăcurariu, $"inţi daco-romani 0i rom#ni, *ditura 'itropoliei 'oldovei 3ucovinei, a0i, 1IIK [

2egendă ilustraţii:1. onstantin 3r#ncoveanu, domnul 5ării 6om#ne0ti, 0i cei patru "ii ai săi, onstantin, @te"an, 6a

0i 'atei. ravură în aramă, eCecutată la eneţia.H, M. risoave br#ncovene0ti.K. 3iserica $#ntul eorge !ou.ttp:romania-mare-trecut-si-viitor.blogspot.comHFF/1Hs"ntul-martir-constantin-brncoveanu-dr.tml

(0i alte izvoare)



e ce nu cinsti- Martiriul Sfinţilor Brâncoveni ca săr<ătoare naţională Ce 4nsea-nă a !ânşi si-ţi 8ro-âneşte;

6oCana ordace: A zi crucială pentru rom#ni, ignorată. 6og $"#ntul sinod al 3.A.6. să decicruce ro0ie pentru sărbătoarea $"inţilor 3r#ncoveni

$"inţii 3r#ncoveni au "ost martirizaţi în zi de &dormirea 'aicii Domnului, acum HII de ani. Daceea, $"#ntul $inod al 3isericii ArtodoCe 6om#ne, c#nd a decis canonizarea (HF iunie 1IIH), itrecut în calendar cu data de 1E august. 6og $"#ntul $inod să acorde cruce ro0ie acestei date.

&r trebui să "ie sărbătoare naţională. 'ăcar "iindcă ar "i două zile libere una după alta, poate s-întreba 0i rom#nii cărui "apt datorează bucuria. #t(e) mai 0tim despre această istorie, despre istornoastră, în general 0i în particular; 2a noi, memoria se de"ine0te prin uitare a identităţii naţionale.



După lunga noapte comunistă, în care propaganda ne-a virusat sistemul imunitar, noi "ie >ndemitizămN, "ie ne ignorăm reperele cardinale.De ce; De pro0ti, era să zic. & "ost primul impuls. De "apt, e o campanie de spălare a creierelor caare ca "inalitate trans"ormarea poporului rom#n într-o populaţie a"lată la discreţia tuturmanipulărilor distrugătoare de con0tiinţă 0i de "iinţă naţională.

!u trebuie să avem demnitate de ţară 0i con0tiinţă a apartenenţei cre0tine etnogenetice noi trebu

să avem compleCe, în a0a "el înc#t să ne dispreţuim ţara 0i tradiţia 0i să cultivăm, p#nă la cidolatru, repere 0i valori străine de interesele naţionale. a să cerem să "im aserviţi.

Tot "elul de inculţi cu aere docte vin 0i ne dau lecţii, de eCemplu, despre >veceaN *uropă 0i >nouăar tinereii de noi, care am apărat-o pe bătr#nică de mai multe atentate, tăcem 0i încasăm. 8n loc săspunem că >noua *uropăN sunt ei, cei spălaţi pe creier, iudele lepădării de %ristos.

4n popor sănătos ar marca evenimentul din calendarul de azi, l-ar cinsti "iresc, a0a cum respirDacă s-ar "ace un sonda real, poate nici L n-ar 0ti despre ce e vorba 0i mai puţini cei care ar avin"ormaţiile istorice.

onstantin 3r#ncoveanu era un t#năr boier luminat, destoinic 0i mai ales, credincios. &dică, Dumnezeu. &dică, "idel ţării, neamului, "amiliei 0i totodată - sau tocmai de aceea - eCcelediplomat. Depă0ise cu doar un an v#rsta lui %ristos de pe cruce c#nd, după moartea lui @erbantacuzino, l-au cemat pe tron. niţial, a re"uzat. &u urmat HE de ani de în"lorire a 5ă6om#ne0ti, culturală, bisericească, educaţională - toate trei, în str#nsă relaţie - o epocă, un stil capersistă, după at#tea vicisitudini, în patrimoniul cultural 0i identitar al 6om#niei.

După care blestemul "ratricid, "irul ro0u al istoriei naţionale, a lovit din nou, cu m#na rudel

antacuzine, care de0i era garantat pe viaţă, l-au detronat pro"it#nd de conunctura cantemireasdin 'oldova a războiului ruso-turc, turn#ndu-l turcilor că ar "i uneltitor contra 8naltei +orţi. Trădars-a comis ciar în 'iercurea mare, cea cu arginţii lui uda, după care, în inerea mare a anul1J1K, domnitorul mazilit 0i "amilia lui au "ost du0i 0i întemniţaţi la stanbul, în >Temniţa celor 0apTurnuriN.

&vea unsprezece copii, patru băieţi 0i 0apte "ete. $ultanul &med al -lea, cunosc#ndu-i pregătirculturală, diplomatică 0i militară, a vrut să-l "olosească de partea lui, cer#ndu-i să treacă maomedanism, împreună cu "amilia. Domnul a re"uzat să se lepede de %ristos 0i au urmat tortudin primăvară p#nă-n vară, cinuri cumplite 0i "ără rezultat, căci nici un "iu nu s-a clintit d

credinţă. ununa muceniciei începea să se ivească deasupra cre0tetelor lor.

*Cecuţia a "ost programată cu multă ostentaţie imperială, cruzime belicoasă 0i s"idare cinică, ciar ziua de 1L august, de &dormirea 'aicii Domnului, de onomastica Doamnei 'ar3r#ncoveanu 0i totodată, aniversarea Domnului onstantin 3r#ncoveanu, care împlinea EF de ani.

2a marele spectacol în aer liber, cu 'area !eagră martoră, sultanul i-a lăsat să-0i "acă o rugăciundupă care le-a mai cerut o dată os#ndiţilor să abure 0i să se turcească. 6om#nii 2-au mărturisit îno dată pe %ristos. $ultanul s-a în"uriat 0i a ordonat g#delui să-i decapiteze succesiv, în a0a "el înc

tatăl să-0i vadă "iii murind. +rimul cap căzut - dar numai prin secure - a "ost cel al ginerel



domnitorului-martir, s"etnicul anace ăcărescu. &u urmat, în ordinea descrescătoare a v#rstei, "ionstantin, @te"an, 6adu 0i 'atei. 4ltimul mucenic "iind onstantin cel mare 3r#ncoveanu - cărutoată viaţa numele imperial cu semnul crucii i-a "ost stea polară.

'agni"ică e gloria cre0tină a morţii celor 0ase $"inţi rom#ni. $unt relatări ale unor martori străini, doar legende testimoniale. +rintre ei, ambasadorul eneţiei, &ndrea 'emno, care i-a raportDogelui într-o scrisoare scena eCecuţiei (integral redată aici: ttp:SSS.crestinortodoC.rocar

ortodoCecararea-imparatieicum-murit-constantin-brancoveanu-copiii-JIJHH.tml).onstantin 3r#ncoveanu a zis a0a: >iii mei= ată, toate avuţiile 0i tot ce am avut, am pierdut să nne pierdem însă 0i su"letele= $taţi tare 0i bărbăte0te, dragii mei 0i nu băgaţi seamă de moarte= +rivla %ristos '#ntuitorul nostru c#te a răbdat pentru noi 0i cu ce moarte de ocară a murit: credeţi taîntru aceasta 0i nu vă mi0caţi nici vă clătinaţi din credinţa cea pravoslavnică, pentru viaţa 0i lumaceasta=N

ar c#nd i-a venit r#ndul lui 'ateia0, "iul cel mai mic, de 1E ani, s-a îngrozit 0i a zis că se turce0t&tunci, tatălui lui l-a autat să-0i capete cunună: >'ai bine să mori în legea cre0tinească, dec#t să

"aci păg#n, lepăd#ndu-te de isus %ristos pentru a trăi c#ţiva ani mai mult pe păm#nt=>.

ar băiatul i-a ordonat g#delui: >reau să mor cre0tin. 2ove0te=N.

&r trebui să "ie o deviză pe blazonul guvernanţilor. 'ai ales că ei nici nu sunt în situaţia să martirizeze, ci doar să "ie demni. @i să apere demnitatea naţională.!umai că ai no0tri se turcesc de voie, pentru măriri de0arte 0i arginţi. &u încinat mai multor >8na+orţiN, ţara s"inţită dumnezeie0te de s#ngele $"inţilor martiri. 'artiriul 3r#ncovenilor 0i ăcărescului e un blazon naţional în "aţa căruia mărimile 4* ar trebui să se plece. ar gitensteinii

"emei0tii, să plece.&propo, staţi să vedeţi, că n-am terminat de rememorat. $ultanul a invitat la eCecuţie tambasadorii puterilor europene. @i presa vremii (dintre care o gazetă "ranţuzească a scris inepţia 3r#ncoveanu a "ost eCecutat "iindcă era datornic la +oartă). >eceaN *uropă a tremurat în "ustpantalon. @i nici n-a su"lat în "aţa spectacolului în"iorător cu ţestele martirilor cre0tini în"ipte în pa0i lăsate mai multe zile în "aţa $eraiului. Trupurile au "ost aruncate în mare 0i recuperate, ulterior, pescari, ca să "ie îngropate cre0tine0te.

'ai vreau să amintesc c#teva aspecte. iii 3r#ncoveni erau de-o elevaţie impresionantă. a

ginerele anace. !u beizadele răs"ăţate, ci atleţi ai lui %ristos, o0teni cu educaţie puternicspirituală 0i militară. iul cel mare, onstantin, era viteaz de mic. iii milocii, @te"an 0i 6adaveau o vocaţie literară 0i mistică luminoasă. &u scris imne de laudă cre0tine 0i îndemnuri urmarea s"inţilor, ciar a s"inţilor martiri. @te"ăniţă 0i-a celebrat patronul, primul martir cre0tinismului, care l-a imitat pe %ristos ciar 0i prin rugăciunea de a-i "i iertaţi torţionarii. 6aduc#ntat-o pe 'aica Domnului. ar onstantin-odă, înainte de a "i legat 0i dus la stanbul, i-a spuzurpatorului să "ie iertat, dar 0i "erit de m#nia divină. $"#r0itul trădătorilor avea să "ie alnic,moarte "ără onoare, de m#na turcilor întor0i împotriva lor.



8n "inal, mă re"er la 'aria 3r#ncoveanu. @i-a pierdut bărbatul, după KF de ani de convieţui"rumoasă 0i rodnică. @i-a pierdut 0i "iii, trăind durerea 'aicii Domnului. 2a "el cum onstant3r#ncoveanu a trăit durerea Tatălui eresc, "aţă de care martiriul iului i-a "ost izbăvire.

'aria 3r#ncoveanu, "etele ei 0i ceilalţi gineri au reu0it, p#nă la urmă, să revină în ţară, ciîmpreună cu noul domnitor, onstantin 'avrocordat. *a s-a rugat pentru iertarea 0i luminartrădătorilor. Doar că aceia recidivaseră (c#t încă mai erau la putere, au trimis vorbă mincinoasă c

pentru o sumă de bani, turcii sunt dispu0i să-i lase pe 'aria 0i ai ei să revină acasă, după care tot au luat banii, lăs#ndu-i surgiuniţi). $"#r0itul lor a "ost, cum aminteam mai sus, cumplit. umplit umilitor.

'oartea înălţătoare a 3r#ncovenilor a "ost c#ntată în "olclorul rom#nesc. +e atunci, rom#nii încă cinsteau eroii 0i martirii. 8ncă era vie credinţa în Dumnezeu. &dică, lucrătoare.

+rintre primele lucruri pe care mi le amintesc din copilărie este 0i balada culeasă de &lecsandrdespre onstantin 3r#ncoveanu. 'i-o spunea mamaia. @i de multe ori, o rugam să mi-o repete. @tpe de rost multe, "oarte multe poezii. @i proverbe. +e unele ciar le inventa ea, în matricea educaţ

ancestrale.

+oezia despre 3r#ncoveanu onstantin, domn cre0tin, care a pre"erat să moară cu "iii lui dec#t să lepede de %ristos "ace parte din "ormarea con0tiinţei de sine la rom#ni. 8ncă am avut 0ansa ca temelia con0tiinţei de sine să am credinţa bunicii mele materne. 'o0tenită din bătr#ni.

!u mă întreb dacă în cărţile de citire sau măcar în clasele superioare din învăţăm#ntul obligatormai "igurează asemenea baladă. 6ăspunsul e previzibl. @i mai trist e că nici nu mai eCistă dec#t cmult o generaţie care ar putea-o duce mai departe.

ă din partea guvernanţilor, slabe speranţe. Turcirea e prea lucrativă 0i indolenţa, prea ispititoare. presa moare lent, în propria-i ignoranţă. Televiziunile nu pomenesc nimic despre această dacrucială 0i constitutivă a istoriei naţionale. +re"eră scimonoselile lui 3ăsescu, maimuţărelile 4drepalavrele lui +onta 0i alte prostii.

2a nivelul ăsta am auns. 'ult sub 'area !eagră, care a oglindit "aptele $"inţilor 3r#ncoveni.

+.$. Trupul $"#ntului onstantin 3r#ncoveanu a "ost adus de Doamna 'aria c#nd s-a întors dsurgiun 0i îngropat în cripta din 3iserica $"#ntul eorge !ou din apitală, una din numeroase

ctitorii br#ncovene0ti. 2a Rilomentrul 7ero. De acolo începe toată minunea persistenţei poporulrom#n în istorie 0i a 6om#niei ca stat naţional. @i repet: oric#t de grele vremuri ar veni, 6om#nia npiere, iar poporul rom#n va dăinui. ie 0i în criptele martirilor.



>a-ilia Hrtodoxă3 ra!ostea de ţară$ Realitatea dincolo de -it

8ntr-o epocă a niilismului mani"est 0i a ideologiilor transnaţionale, dragostea de ţară pacondamnată la pieire. *ste ecivalată unei emoţii tipice mulţimilor manipulate prin ideologi

propagandă, mitologie naţională (sau naţionaliste), reductibil la pulsiunile tribale 0i "oarte u0or trans"ormat în psioză colectivă. 8n acest sens, se presupune că, cu c#t am "i mai raţionali, mautonomi, cu at#t am "i mai puţin asimilabili acestor NpsiozeN colective. u c#t am avea mai puţidragoste de ţară cu at#t mai mult am "i noi în0ine, indivizi liberi 0i independenţi, mai aproape dceea ce, cipurile, s-ar presupune că ar trebui să "im.

@i, totu0i, dragostea de ţară nu ţine de pulsiuni atavice, nici nu este un imbold iraţional manipulabil. *ste un simţăm#nt "iresc 0i universal al omului, la "el de "iresc ca a"inităţile de rudenlucru recunoscut încă din vecime. ar, dacă în istoria recentă acest simţăm#nt a "ost deturnat, înadevăr, prin tenici de manipulare, în ură sau ideologie, aceasta nu înseamnă că trebuie negli

considerat indezirabil sau ciar eCtirpat, prin reeducare, din "iinţa umană. 8n cele din urmă, vinpentru aceste derive nu aparţine naturii umane, ci răutăţii acestui veac ucigător de su"let.

= sim"i că aar"ii cuiva este esen"ial entru om: a sim"i aartenen"a la o &amilie, o comunitate, uneam, dearte de a &i motiv de îngustime şi >eno&o0ie, rere;intă o condi"ie necesară entrlărgirea inimii omului. Bu o"i să-"i iu0eşti aroaele, dacă nu ai auns să ştii să-"i iu0eş&amilia, cei alături de care trăieşti şi munceşti, cei alături de care &orme;i un neam şi ast&el, de;vol"i, organic, o dragoste şi în"elegere &a"ă de omul întreg. &st"el regăsim 0i Npedagogidumnezeiască din $"intele $cripturi: îndemn#nd, iniţial, pe evrei, la dragoste către părinţi (ve

decalogul) 0i "aţă de cei asemenea, pentru a-i deprinde "irescul "amiliei 0i al neamului, întrezărind



le Nca prin giciturăN 0i apoi, Npe "aţăN, că acestea erau trepte obligatorii pentru a se ridica desăv#r0ita dragoste "aţă de aproapele. @i vedem c#t de mult se cinuiesc cei care sunt lipsiţi ddragostea 0i de realitatea "amiliei 0i a comunităţii, c#t de marcaţi su"lete0te (0i nu doar at#t) rămpentru toată viaţa. Ar"anul 0i eCilatul sunt am#ndoi, Ncălători 0i străiniN pe acest păm#nt, su"eritotdeauna un gol ce nu va putea "i umplut de nimic din planul realizărilor din viaţa personală.

#nditorii moderni nu reu0esc să iasă din dilema universalimului sau a comunitarismului, adică d

a considera ce este mai important, de"initoriu, pentru natura umană: universalitatea sa virtuală sconcreteţea traiului său comunitar; 'ai rău este că teoriile unor ast"el de g#nditori se trans"ormă curente de opinie sau ciar în agende politice, aung#ndu-se, ast"el, să se usti"ice crearea uninstituţii supranaţionale, globale, în numele universalimului sau la capătul celălalt, usti"ic#ndu-eCtremismele rasiste sau Ceno"obe. entru un creştin o asemenea dilemă nu e>istă: el ştie aartenen"a şi dragostea de neam este o realitate a veacului de aici dar şi a celui de dincolo şi cvoca"ia universală se îmlineşte doar în <iserică, 7ruul lui 9ristos, acolo unde are lom!ntuirea =damului întreg.

irescul apartenenţei la neam 0i ast"el, "irescul dragostei de ţară au "ost revizuite în vremea recen

0i prin curentul NdemitizantN at#t de în vogă la un moment dat. 6ealitatea este că această contrreacţie a NprinsN 0i din cauza supralicitărilor epocii naţionalist-ceau0iste, care "ăcea din patriotism"an"aronadă încipuită 0i p#nă la urmă, la "el de rece 0i goală de sentiment uman pe c#t erau "ilmeistorice din acea vreme. A asemenea atitudine, dacă poate "i, la limită, înţeleasă, nu poate "i, înscuzată, căci se bizuie pe premise istorice atacabile în cel mai înalt grad: anume, considerarnaţiunii drept construcţie ideologică arti"icială speci"ică sec. GG 0i negarea oricărui sentiment patriotism sau con0tiinţa vreunei apartenenţe comune la înainta0ii no0tri.Dacă mergem însă pe "iristoriei descoperim tocmai realitatea unei lumi vii în care patriotismul, dragostea de ţară, nu enicidecum cestiune de Nmit naţionalN sau de propagandă, ci mani"estare "irească a unei con0tiinţe

responsabilităţi "aţă de N ţarăN 0i NdomnieN, adică "aţă de ordinea politică încadrată de anumiotare 0i NneamN, adică cei de-o limbă 0i o NlegeN (credinţă) care alcătuiesc acea ţară.

=ceastă conştiin"ă o găsim, de ildă, la 8oievodul +onstantin <r!ncoveanu, care oare îmins dce sentimente a imulsionat tiărirea de căr"i 0isericeşti Ftălmăcite e rom!neşteF şi răs!ndiîn =rdealul suus agresiunii uniateQ +e interes olitic avea domnitorul să &acă misionarisortodo> rom!nesc, care aungea oricum la rom!nii mai degra0ă din Fclasele de osF, întrrovincie controlată dea de imeriul 9a0s0urgic, c!nd a0ia de utea asigura c!rmuirea &ără dtul0urări a Fmult încercateiF ?ări Com!neşti, aşa cum îşi descrie "ara el însuşiQ

*ste drept că modernitatea, cu natura sa ideologică, "ie 0i naţionalistă, a NdescărnatN 0i abstractizmult dragostea de ţară, trans"orm#nd-o în discurs patriotard 0i politicianist, spre deosebire patriotismul cald, viu, lucrător 0i netrium"alist al vecii lumi rom#ne0ti. *litele politice rom#moderne au creat statul actual rom#n 0i au reu0it să uni"ice "ostele provincii istorice locuite acela0i neam într-o singură ţară. Dar, cu toate acestea, din cauza ideologizării cu care propagnaţionalismul, riscau, pe de o parte, să st#rnească nemulţumiri 0i "rustrări din partea tinerilor, care con"runtau cu o realitate socială dură în contrast cu idealismul discursiv 0i pe de altă parte, naungeau la inimile oamenilor Nde r#ndN. &cest lucru a dus la di"icultăţi în crearea unui sentimereal de unitate su"letească după 'area 4nire din 1I1/. De pildă, cum observa 0i 'irc

ulcănescu, pentru ţăranii basarabeni, nu retorica naţionalistă putea dezvolta con0tiinţa apartenen



comune 0i a patriotismului, ci contactul viu, direct, cu rom#nii din eciul 6egat, posibilitatea de"i conectaţi real la viaţa socială 0i economică a 6om#niei 'ari.

De alt"el, 'ircea ulcănescu a "ost ad#nc preocupat de cestiunea neamului 0i ast"el, a dragostei ţară. iloso"ul martir considera că dacă neamul rom#nesc este o realitate, statul modern ideologiile sale sunt "icţiuni, mituri care pot p#nă la un moment dat, asigură viaţa socială. *l simţînsă nevoia de depă0ire a "icţiunii, a retoricii 0i a ideologiei 0i de mani"estare a unui discernăm#

rom#nesc bazat pe realităţi. onsidera că, primordial, pentru mani"estarea con0tiinţei de neam se vrealiza prin mani"estarea acestei capacităţi de a udeca lucrurile dintr-un punct de vedere rom#nesDesigur că, pentru acest lucru, trebuie să 0tim ce înseamnă Nrom#nescN. &ceasta a "ost una dmotivaţiile "undamentale pentru care ulcănescu a scris Dimensiunea rom#nească a eCistenţeiareologie lingvistică prin care a căutat să aducă la supra"aţă 0i să obiectiveze structurile culturade ad#ncime prin care realităţii i se acordă anumite înţelesuri.Dimensiunea rom#nească nu emenită doar oamenilor de cultură, ci ar "i trebuit să aibă 0i scopuri, am putea spune, de-a dreptNpoliticeN, o"erindu-ne o ceie de înţelegere autotonă a "enomenelor istorice contemporane,tipului de regimuri politice care ni se propun, a di"eritelor curente 0i mode culturale. *ste de reţin"aptul că ulcănescu privea drept esenţial "aptul de trăi con0tiinţa apartenenţei la neam într-un mo

"iresc, neideologic.

N&devărul e acesta: rom#ni nu putem să nu "im V de "apt V din moment ce scriem rom#ne0tesuntem din părinţi rom#niN, notează el.

8n acest sens, adres#ndu-se, într-o con"erinţă, ziari0tilor, ulcănescu arăta: Na vedea lucrurrom#ne0te nu înseamnă a te sili să vezi lucrurile alt"el dec#t sunt. Dacă e0ti rom#n cu adevărat, cdacă contactul cu culturile străine te-a alterat în oarecare măsură, încide ocii. &unge=^ a regăse0ti în tine glasul acela pe care îţi vorbesc părinţii 0i ca să regăse0ti într-însul tot. Dacă, însă, n

răsună-n tine nici un glas, dacă nu trăie0te nici o realitate, dacă nu te tulbură nici o lacrimă 0i nu simţi solidar cu nici un soare: Taci= um ai putea străluci (re"lecta) altora, curat, ceea ce nu ţi arată;N

De aceea e necesar să ne cunoa0tem părinţii, credinţa, istoria. +entru a ne redescoperi ca neam, nu calitate de ideologie, nu pentru vreun puseu trium"alist, ci în calitate de comunitate care are deDumnezeu rostul său pe acest păm#nt, un rost plămădit cu sudoare 0i s#nge de înainta0ii no0tDumnezeul israeliţilor era NDumnezeul +_6!52A6 !A@T6N, &vraam, saac 0i acov, iar leg0i "ăgăduinţa pro"eţilor era Nmo0tenireN pentru evrei. 8n două "eluri putem păcătui "aţă de părinţimo0tenire: "ie prin trans"ormarea lor în "ariseism eCclusivist (cum s-a înt#mplat cu evreii de

vremea '#ntuitorului), "ie prin delăsarea 0i batocorirea mo0tenirii, devenind "ii risipitori.

um ne putem mani"esta, astăzi, dragostea de ţară; enindu-ne, ca "iul rispitor, în "ire. ăut#nd "im adevăraţi, nu doar să 0tim adevărul. &st"el, vom putea să privim Nrom#ne0teN lucrurile, adivom putea avea discernăm#nt 0i să distingem între ceea ce este bun de ce este rău pentru ţanoastră, ce este străin de ceea ce ne este propriu 0i valoros. &cesta ar "i primul 0i "undamentalul pde "ăcut, prin care căpătăm un mod propriu de g#ndire 0i o viziune aparte asupra lumii, lucesenţial mai ales în cazul nostru, b#ntuiţi cum suntem de tot "elul de stereotipii culturale apusene.&poi, ce altceva să "acem dec#t să mani"estăm dragostea noastră înţelegătoare asupra "amiliei

comunităţii; $ă nu ne întrebăm cum anume sau c#nd să "acem acestea, căci ocaziile nu lipsesc, d



păcate. 8n zilele noastre, c#nd valorile "amiliale sunt a0a de atacate, se vor găsi prileuri prin care mărturisim adevărul 0i prin care să căutăm să contribuim la apărarea sa de noile ideologii anti-viaţde pornogra"ie, de sărăcirea etosului căsătoriei. +entru aceasta va trebui, însă, să "im noi în0i"amilie unii altora, "ie prin înţelesul concret al "amiliei, "ie prin acela mai larg de comunitatbiserică. @i, desigur, ne putem mani"esta dragostea de ţară particip#nd la viaţa paroială, la via3isericii, pe care să căutăm să o trans"ormăm, dintr-una restr#nsă la participarea duminicală 2iturgie, la una eCtinsă inclusiv social, devenind prieteni, dezvolt#nd lucrări misionare, "ilantropi

sau culturale.!u trebuie să ne propunem lucruri mari, nici Nsă scimbăm la "aţăN 6om#nia. &unge să scimbăm noi în0ine, să ne pese, să ne doară, să avem o lacrimă pentru ce se înt#mplă cu aproapenostru 0i să nu ne oprim aici, ci să ne adunăm doi sau trei în numele Domnului 0i cu siguranţă, dup"ăgăduinţa 2ui, va veni 0i va "i în milocul nostru.

um ne putem mani"esta dragostea de ţară; enindu-ne în "ire 0i "iind vii, căci Dumnezepărinţilor no0tri iu este=

oan <uc



două perioade, găsim în realitate multe "ire care le leagă. Toată viaţa lui 3r#ncoveanu a "ost, de "apsub semnul rucii= *l urca de mult olgota=

'omentul de la I martie, $"inţii patruzeci de 'ucenici din $evastia, îl consider ca "iind primtreaptă a ţ#0nirii spre mucenicie a lui 3r#ncoveanu. De ce; orbim, a0adar, despre $"inţii patruzede 'ucenici, o sărbătoare cu o conotaţie deosebită. 8n viaţa $"inţilor patruzeci de 'ucenici eCisacel episod în care mama $"#ntului 'eliton îl ia pe "iul său, ultimul rămas, care n-ar "i intr

împreună cu ceilalţi în 8mpărăţie 0i-l duce ea ca o"randă. Dacă ne g#ndim la ce s-a înt#mplat 3r#ncoveanu 0i cu "iul său 'atei, atunci înţelegem că lucrurile sunt în legătură.

2a c#teva zile, 3r#ncoveanu a trimis o scrisoare către %risant !ottarf, duovnicul lui. @i poveste0despre ce s-a înt#mplat în acea zi 0i zice că după ziua sărbătorii s-au înt#lnit cu toţii la masă 0i "iilui cea mare, $t#nca, <a m#ncat, a băut împreună cu noiN 0i apoi s-a îmbolnăvit, ca în 1L martie moară. @i continuă 3r#ncoveanu, <Domnul a dat, Domnul a luat 0i cum Domnului -a părut, a0a a"ăcutN.

&cest moment l-am numit <4ltima ină a $"inţilor 3r#ncoveniN. 6eprezentarea este de "elul acest

3r#ncovenii, băieţii 0i tatăl, plasaţi ca în ina cea de Taină, cu $"etnicul în spatele oievoduluDoamna 'aria 0i apoi "etele, înconur#nd o masă rotundă, pe care sunt a0ezaţi colăcei-mucenici. au m#ncat ei de $"inţii patruzeci de 'ucenici; *vident că au avut mucenici pe masă. Deasupscenei este icoana cu cei patruzeci de 'ucenici din $evastia, iar în colţurile icoanei, două personacare su"lă în tr#mbiţe.

&ceste tr#mbiţe apar mai t#rziu în iconogra"ia pridvoarelor bisericilor. +este 0ase ani, după 3r#ncoveanu a "ost martirizat 0i Doamna 'aria îi aduce moa0tele în ţară, pe pridvoarele din 5a6om#nească, 9udecata de &poi este scimbată cu &pocalipsa. 7ugravii încep să picteze &pocalip

iar în m#inile 8ngerilor sunt tr#mbiţe de argint.După mazilirea lui 3r#ncoveanu, a venit o perioadă "oarte, "oarte grea în ţară V au "ost molimteribile, au "ost ani nerodnici, înt#mplări care au sărăcit ţara, dea erau domniile "anariote^ *rdeci, o dezlănţuire a răului, 0i acest lucru a "ost înregistrat în pictură de cei care înţelesesegravitatea momentului. 7ugravii se lăsaseră atin0i de durerea vremilor. A mărturiseau. &st"el reprezentări, care amintesc de acel moment, putem vedea la $citul @te"an sau la 3iseriRreţulescu.

<!u poţi să nu te cutremuri 0i să nu te înaripezi^N

8n "elul acesta se leagă lucrurile în reprezentările agiogra"ice. 8n scene aparent domestice se asculucruri duovnice0ti. iaţa lui 3r#ncoveanu de p#nă în martie 1J1K are nenumărate semne caanunţă ert"a. !u acela0i lucru se înt#mplă în reprezentările istorice sau în poezia populară. poezie, contrastul dintre bogăţia lui 3r#ncoveanu 0i sărăcia pe care a trăit-o apoi, cu pustiircaselor sale - <în casele lui 3r#ncoveanu unde "ată vacile, ouă g#0teleN V sunt voit accentuate. +oepopulari au separat aceste planuri "oarte mult. +e tăr#mul icoanei însă se înmoaie contrasteaccentu#ndu-se legăturile care ţin de lucrarea tainică a lui Dumnezeu V nu se "ace o separare cutăietură de bisturiu ascuţit între cele două graniţe. iar dacă 3r#ncoveanu a trăit în "ast 0i bogăţ

aceste lucruri nu l-au legat, nu l-au subugat înc#t să uite de comorile cere0ti.



ără această ancoră în cer, cum am putea să ne eCplicăm scrierile însetate de av#nt mucenicesc a"eciorilor săi; $au acea scrisoare trimisă la începutul domniei: <$luba mea este să îndur nevoilesă rabd năpă0tile 0i ciar să-mi vărs s#ngele în !umele lui %ristos, al Domnului nostru Dumnezepentru 4na, $"#ntă, $obornicească 0i &postolească 3isericăN;

$crisoarea aceasta, oric#t ar urma, să spunem, retorica epocii, totu0i e trimisă de &nul !ou, în an

preluării domniei. &ceste cuvinte au "ost puse la temelia lucrării sale=#nd ţi se dezvăluie ast"el de legături, nu poţi să nu te cutremuri 0i să nu te înaripezi în acela0i timsă nu ai acel "ior care să te anime 0i să-ţi dore0ti să înţelegi 0i să reprezinţi din ce în ce mai adevăr0i să apro"undezi tema, să o cauţi 0i iară0i să o cauţi 0i să o g#nde0ti 0i să o trăie0ti^ !u poţi să rupi de ea, nu poţi să o abandonezi 0i să zici: <&m "ăcut icoana V aceasta este, de acum îmi văd dviaţa mea=N. După ce o pictezi, îţi răm#ne o îndoială în su"let: <+arcă aici n-am prins nuanţa binaici s-ar mai "i putut adăuga ceva sau scoate ceva, aici era un înţeles pe care nu l-am prins^ D$"inţii 3r#ncoveni sunt bucuro0i de icoana aceasta;N. @i revii. !u-ţi place, poate, culoarea, nuplace compoziţia, poate este pe undeva un dezacord V 0i revii, revii^ Te străduie0ti să "răm#n

g#ndul, încerci să per"ecţionezi ideea, să o 0le"uie0ti, să o subţiezi, să o trans"igurezi^

- -aţi luat o sarcină di"icilă^

- !u mi-am propus să o iau, am avut revelaţia, mi s-a dat să am bucuria să descopăr lucrurile acestzăbovind asupra temei, a0a s-a înt#mplat. Deci nu mi-am propus, m-am trezit cumva luată de valtot împinsă, 0i tot împinsă^ +arcă un alt val mă ducea 0i alt val 0i alt val^

@i de la $"inţii cei patruzeci de 'ucenici am auns la $"inţii 'acabei V o să vedeţi în eCpoziţia de

'ogo0oaia. &m pictat ni0te ore ale 3r#ncovenilor pe cer sau în apă, a0a, împreurul pe0telu%T$, în urul lui %ristos. &ceastă imagine am legat-o de una din scrierile $"#ntului oan ură &ur la care m-a "ăcut atentă !icoletta sar. $"inţii 'acabei sunt văzuţi ca într-un dans, ca întroră: <8n acest cerc nu eCistă nici cel dint#i, nici al doilea, pentru că eCistă o asemănare în "aptelorN - toţi sunt împreună 0i toţi sunt egali. &0a sunt 0i $"inţii 3r#ncoveni.

deile de cre0tere ale proiectului, paralelele pe care le "ac vin din surse diverse: lecturi, alte icoang#nduri minunate ale unor alţi iubitori ai $"inţilor, poezii^ $tau la 2iturgie 0i-mi vin "las-uri"iind pro"und conectată la temă, o raportez pe aceasta la ce se roste0te atunci.

@i a0a am auns la $"inţii patruzeci de 'ucenici, la $"inţii 'acabei, la &vraam^ &m "ăcut c#telucrări cu sacri"iciul lui &vraam 0i $"inţii 3r#ncoveni. A să le vedeţi 0i pe acestea la 'ogo0oaia.

(^.)

'rticolul poate fi citit inte(ral în numărul 1% +'u(ust 47$&3 al revistei >amilia ortodoEă



Aeolo! "lexandru 9a#ăr ? Sfântul Constantin Brâncoveanu ? -odel de vieţuire creştină



$"in ii mucenici se bucură de o cinstire deosebită in 3iserică deoarece '#ntuitorul ne-a "ăgăduit ț<oricine va mărturisi pentru 'ine înaintea oamenilor, mărturisi-voi i *u pentru el înaintea Tatăș

'eu care este în ceruriN ('atei 1F MH), iar martirii au pecetluit cu s#ngele lor mărturia pent%ristos aduc#ndu-se ca ert"ă pe sine însu i i tot ceea ce poseda pe păm#ntș ș "amilie, copii i bogăș

4n ast"el de martir a "ost i $"#ntul onstantin 3r#ncoveanu, domn al ării 6om#ne ti între ș Ț ș

octombrie 1E// i HK martie 1J1K.ș

onstantin odă 3r#ncoveanu s-a născut în anul 1ELK în localitatea 3r#ncoveni din părț

6omanului i a avut printre strămo ii după tată pe 'atei 3asarab, domnitor între 1EMH-1ELK, maș ș

ctitor de biserici i mănăstiri, iar după mama lui, $tanca, "iica postelnicului onstantin antacuzinșDin pruncie răm#n#nd "ără tată, mama lui s-a îngriit să-i o"ere o cre tere aleasă în "rica lș

Dumnezeu, d#ndu-l să inve e $"#nta $criptură, cartea grecească i slavonească. iind înzestrat ț ș

însu iri deosebit de bune, bl#nd din "ire, vioi la minte i plăcut la in"ă i are, c#nd a auns la v#rș ș ț ș

căsătoriei i-a ales so ie pe 'aria, nepoata domnitorului &ntonie +ope ţi, cu care a avut 11 copiiș ț ș

băie i i J "ete.ț ș

i-a început domnia în împreurări grele pentru ara 6om#nească, în timpul unui război între turciȘ Ț

austrieci i a rămas în istorie ca un bun strategș <!oul domn, printr-o diplomă ie deosebită, a tiut ț ș

între ină legături de prietenie cu to i, pentru ca ara să "ie "erită de a"uri i pustiiri din partea unț ț ț ș



o ti străine. 8n ast"el de împreurări "avorabile, cei HE de ani de domnie reprezintă o perioadă ș

maCimă strălucire culturală 0i artisticăN .

Dintre to i domnitorii ării 6om#ne ţi nici unul dintre ei nu a pre uit i spriinit cultura ca ț Ț ș ț ș

3r#ncoveanu <+rin întreaga activitate culturală des"ă urată de domnitor, activitate care a îmbrăcș

aspecte dintre cele mai diverse în"iin area de coli 0i topogra"ii, ridicări de palate i lăca uț ș ș ș

biserice ţi contribu îi la răsp#ndirea cuv#ntului tipărit în a"ara grani elor, 3r#ncoveanu a dăruș ț ț

mărturii ale priceperii i gustului artistic ale poporului nostru bisericilor i mănăstirilor răsp#ndite ș ș

păm#nturile *uropei i &sieiN .ș

8n 1EIF, doi ani după urcarea sa pe tron, onstantin 3r#ncoveanu îl ceamă în ară pe &ntț

vireanu, viitorul 'itropolit al ării 6om#ne ţi, care a des"ă ur#t o intensă activitate tipogra"ică.Ț ș ș

tipărit M/ de căr i i a supravegeat tipărirea altor HE de căr i. $ub c#rmuirea lui onstanț ș ț

3r#ncoveanu s-a tradus i 3iblia de la 1E// din limba greacă de ermanos din !Qssa i de "raș ș

erban i 6adu receanu.Ș ș

Domnitorul onstantin 3r#ncoveanu a ridicat numeroase biserici i mănăstiri în ara 6om#neascș Ț

în Transilvania, dar i în a"ara ărilor rom#ne. a eCemplu avemș ț bisericile de la +otlo3r#ncoveni, 'ogo oaia, $"#ntul eorge-nou din 3ucure ţi, loca urile de la ăgăra 0i Acș ș ș ș

$ibiului, 'ănăstirea %urezi i 3r#ncoveni, iar peste otarele ărilor rom#ne la smail i alata.ș ț ș

acordat numeroase autoare materiale unor mănăstiri de la 'untele &tos, 'untele $inai, din reci insulele grece ţi. Datorită acestor "apte bune un număr însemnat de patriari i ierari din 6ăsăș ș ș

considerau ora ul 3ucure ţi ca a doua lor re edin ă.ș ș ș ț

&nonimul br#ncovenesc (o cronică neo"icială a domniei lui 3r#ncoveanu, scrisă de unul dintboierii de la urte) vorbe te despre ac iunile umilitoare întreprinse de catacuzini împotriva lș ț

onstantin 3r#ncoveanu <8ntr-aceasta vreme au socotit antacuzinii că vor să-l surpe pe onstant3r#ncoveanu văz#nd că turcii s-au m#niat pe d#nsul numindu-l ain i alte ca acestea i găsiș ș

organ pe 'iai odă, care era domn mazil la arigrad, ca prentr-însul să lucreze acele icle uguȚ ș

ale lorN .

'iercurea în $ăptăm#na 'are au venit la 3ucure ţi apugi-3a a, 'usta"a-&ga i %ambar *miș ș ș

veci prieteni ai lui 3r#ncoveanu. Adată ce au intrat în curtea domnitorului au aruncat asupra lcătu ele i au zisș ș <+orunca sultanului este că tu e ţi mazil i trebuie să pleci cu toată casa ta, cu "ș ș

i cu ginerii, la onstantinopolN i ast"el în miercurea săptăm#nii mări a +ostului +a tilor, c#ș ș ș

8nsu i Domnul %ristos a "ost v#ndut, onstantin 3r#ncoveanu a"lă de trădarea căreia i-a "oș

victimă. 8n 9oia 'are au venit i imbriorul cu MFF de turci i au "ăcut domnitor pe te"ș ș Șantacuzino, iar lui onstantin 3r#ncoveanu i-au "ost con"iscate toată avu iile. inerea 'are esț

pentru întreaga "amilie a 3r#ncovenilor drumul dureros spre olgota, căci este ziua c#nd au plecspre temni a din onstantinopol.ț

onstantin 3r#ncoveanu este un cip al '#ntuitorului %ristos. &semenea lui %ristos care a dultimele s"aturi apostolilor i a cerut iertare de la Tatăl pentru cei ce-2 prigoneau a a a "ăcut ș ș

domnul arii 6om#ne ţiȚ ș <i i sănăto i to i boierii ării, sluitori i to i oamenii, "ii sănătoasă ară, ț ș ț ț ș ț ț

mai mult eu pe voi nu vă voi vedea, că iată am căzut în m#na urătorilor de Dumnezeu agaren



erta i to i, ierta i, ca Dumnezeu să vă ierte= i de mine încă "i i ierta i= &duce i-vă aminte ț ț ț Ș ț ț ț

rugăciunile voastre că s#ngele i neamul vostru i stăp#nul vostru eu am "ostN .ș ș

2a onstantinopol "amilia 3r#ncovenilor au de su"erit numeroase cinuri i au "ost ademeni i ș ț

părăsească credin a ortodoCăț <"u supus la tortura întinderii pe roată, la cetluirea capului cu un cede "ier, la arderea cu "ierul înro it în "oc pe piept i pe spate, la în eparea m#inilor i picioarelor. Dș ș ț ș

d#rzenia celui mazilit se dovedi mai mare dec#t cinurile îndurate i nici o mărturie în plus nu-i mș

"u smulsăN .8n data de 1L august 1J1K, în ziua praznicul &dormirii 'aicii Domnului i ciar în ziua în ziua ș

care onstantin 3r#ncoveanu împlinea EF de ani <în miocul pie îi, într-un loc rezervat celț

os#ndi i, înconurat din toate păr ile de mai multe iruri de ieniceri la un semn al sultanului V călăț ț ș

reteză r#nd pe r#nd capetele marelui vistier enace ăcărescu, a celor patru "ii ai lui onstant3rîncoveanu i în s"#r it al domnului muntean mazilitN .ș ș

&st"el sabia călăului a pre"ăcut în mucenici "amilia lui onstantin 3r#ncoveanu, primi i "iecare, ț

"ormula de poliţe e a îngerilor, care i-au săltat de pe podiumul călăului în 8mpără ia erurilor ț ț <nîntru bucuria $tăp#nului tăuN ('atei HL HH).

<$luba de canonizare s-a terminat după ce călăul i-a 0ters sabia, precum "ace preotul la 2iturgș

c#nd potrive te $"intele i cură ă +otirulN . După decapitarea 3r#ncovenilor, trupurile lor au "oș ș ț

t#r#te pe uli ele onstantinopolului i mai apoi au "ost aruncate în mare. # iva pescari credincioț ș ț

s-au îngriit să-i pescuiască pe to i din apele mării i i-a îngropat în insula %ali.ț ș

8n vara anului 1JHF, doamna 'aria a adus pe ascuns moa te $"#ntului onstantin oș

3r#ncoveanul, le-a îngropat în biserica $"#ntul eorge nou din 3ucure ţi i a a ezat pesș ș ș

morm#nt o piatră împodobită doar cu paura ării i "ără nici o pisanie, iar deasupra a pus o candeț ș

de argint cu o inscrip ie discretă ca să lumineze moa tele mucenicului.ț ș

2a împlinirea celor HFF de ani de la martiriu, în ziua de 1L august 1I1K s-a g#ndit să se comemoreacest eveniment, iar locul plani"icat pentru des"ă urarea acestor ceremonii a "ost la mănăstirș

%urezi, în care mul i credeau că ar "i morm#ntul domnitorului. 8n timpul pregătirii acestei sărbătoț

au "ost adunate "elurite obiecte cu valoare istorică, artistică, dar i bisericească din epoș

br#ncovenească, pentru alcătuirea unei eCpozi îi. 2a începutul lunii iulie a "ost descoperită de cătț

istoricul irgil Drăgiceanu candela de pe morm#ntul lui onstantin 3r#ncoveanu. &ceadescoperire a candelei a "ăcut ca i teCtul ei să "ie pus în valoare i oamenii s-au îndreptat cu evlavș ș

către loca ul de la $"#ntul eorge nou din 3ucure ţi. $-a săv#r it o slubă de comemorare ș ș ș

ocazia împlinirii a două veacuri de la martiriul lui onstantin 3r#ncoveanu, în preama morm#ntuvoievodal, sluind mitro-politul primat al 6om#niei, Ronon &rămescu Donici.

2a HF iunie 1IIH, $"#ntul $inod al 3isericii ArtodoCe 6om#ne a otăr#t <ca de acum înainte i p#ș

la s"#r itul veacurilor, 3inecredinciosul oievod onstantin 3r#ncoveanu, împreună cu "ș

onstantin, te"an, 6adu i 'atei i cu s"etnicul anace să "ie cinsti i cu $"in ii în ceata martirilȘ ș ș ț ț

ArtodoCiei, pomenindu-i cu slube i c#ntări de laudă în ziua de 1E august, "iind înscri i în sinaCș ș

în cur ile de cult, precum i în calendarul 3isericii noastreN .ț ș



$tilul br#ncovenesc reprezintă un sincretism între tradiţii artistice locale, valae, bizantine 0i ain"luenţe orientale 0i "orme occidentale, ale 6ena0terii, cum ar "i 0coala italiană. De0i istoricii de arcaracterizează uneori stilul prin analogie cu rena0terea apuseană, datorită structurilor sale clarraţionaliste, eCuberanţa lui decorativă permite 0i "olosirea termenului de baroc br#ncovenesc.

n secolul al Y8-lea, stilul 0r!ncovenesc a devenit stil na"ional şi s-a răs!ndit în toată ?aCom!nească aung!nd !nă în 7ransilvania.

B+rimul stil rom#nesc>, a0a cum este considerat stilul aritectural br#ncovenesc, are drept una dinttrăsăturile sale "undamentale, importanţa deosebită deosebită pe care o acordă ornamentul

Arnamentul pare a "i orientat: spre deosebire de celelalte elemente ale operei aritectură, estetrebuie să "ie distribuit mai ales în zonele de vizibilitate maCimă, acolo unde poate "i perceputdecodat, tinz#nd a0adar spre eCterior. Apera de aritectură bracovenească este decorată 0i în zonecu vizibilitate redusă, ba ciar 0i în zonele practic inaccesibile privirii curente.

Stilul )râncovenesc păstrează totu/i un ec#ili)ru între simplitate /i ornamentare eEcesivă*



A altă caracteristică a aritecturii br#ncovene0ti este predispoziţia pentru logii, "oi0oare, galeriipridvoare - idee preluată de la aritectura 6ena0terii sau de la re0edinţele priciare de onstantinopol. &cestea contribuie la monumentalitatea "ormelor, sub o în"ăţi0are so"isticată 0i binordonată, care să se impună de la distanţă. &t#t construirea spaţiului sacru, c#t 0i cea a spaţiulprivat se "undamentează pe acelea0i idei estetice. ntresant este că, apare un "oarte mare interpentru spaţiul privat. &ritectura răspundea cerinţelor de viaţă ale boierimii 0i domniei, care trebupermanent să-0i etaleze statutul social bogăţia.

+titorii 0r!ncoveneşti

S&!ntul +onstantin <r!ncoveanu, a &ost unul dintre cei mai mari ctitori de 0iserici şi mănăstdin ?ările Com!ne. ncă înainte de a aunge domnitor, el a ridicat două 0iserici, una la otlogD!m0ovi"a şi alta la #ogoşoaia, l!ngă <ucureşti.

Duă ce s-a urcat e tronul ?ării Com!neşti, <r!ncoveanu a mai ctitorit tot în <ucureşti încă tr0iserici, e locul unora mai veci: 0iserica S&!ntul oan cel #are sau HrecescF, demolată secolul trecut, 0iserica mănăstirii S&!ntul Sava, demolată în secolul trecut şi <iserica S&!nt

Heorge Bou din <ucureşti, e>istentă şi a;i în centrul caitalei, recent restaurată. n aceasdin urmă 0iserică au &ost deuse şi osemintele ctitorului, în anul 125, aduse în ascuns de +onstantinool, de către so"ia sa, doamna #arica.



mreună cu unciul său, sătarul #iai +antacu;ino, a ridicat mănăstirea din C!mnicu Săra

cu ramul =dormirea #aicii Domnului, încinată mănăstirii S&!nta caterina din #unteSinai.

Başterea stilului 0r!ncovenesc a &ost la 9ure;i, unde se a&lă rinciala ctitorie a lui +onstant<r!ncoveanu, aceasta însum!nd cel mai vast ansam0lu de aritectură monastică din ?aCom!nească. =v!nd ramul S&in"ii măra"i +onstantin şi lenaO a &ost în;estrată cu ;iduriturnuri de aărare şi cu numeroase clădiri în incintă. = re&ăcut din temelie #ănăstirea #amue locul unei 0iserici de lemn ctitorită de &ra"ii <u;eşti şi <r!ncoveni, vece ctitorie a 0oieril+raioveşti şi a lui #atei <asara0, în care erau îngroa"i şi mem0ri ai &amiliei <r!ncoveanu.

rintre alte 0iserici şi mănăstiri ctitorite sau re&ăcute de 0inecredinciosul voievod, tre0uamintite: #ănăstirea Suratele, #ănăstirea olovragi şi #ănăstirea 7urnu din 7!rgşoru 8ecraova.



#onumente 0r!ncoveneşti laice

+alatul de la 'ogo0oaia, palatul domnesc de la 3ucure0ti (astăzi dispărut) 0i palatul de la +otlosunt cele mai importante monumente de aritectură laică construite din voinţa $"#ntului onstant3r#ncoveanu.

Cel mai reprezentativ monument civil construit în stil Brâncovenesc datând din anul $%74 esalatul de la Mo(o/oaia*

+alatul are elevaţia pe trei niveluri, incluz#nd un beci monumental, boltcu st#lp central de susţinere. 8n vremea lui onstantin 3r#ncoveanu încăperile aveau picturi mura2oggia 0i "oi0orul, cu pietrăria lor artistic lucrată, dau notă de incon"undabil stil br#ncovenes$cările eCterioare conduc din curtea palatului într-un balcon amplasat în milocul "aţadei principal

Cel de al doilea palat )râncovenesc se află la otlo(i 6ud* Dâm)ovi.a /i a fost construit de SfântConstantin Brâncoveanu în $10 pe locul unei cur.i )oiere/ti* aţada orientată spre un ele0teu aredublă loggie. +e "aţada opusă, spre curte, compoziţia este dominată de "oi0orul cu scara eCterioarasemeni celui de la 'ogo0oaia. Decoraţia palatului cuprindea motive "lorale de inspiraţie persan8n varianta de la +otlogi, ele sunt realizate în stuc.



Di"erenţele stilistice între cele două monumente sunt aproape insesizabile. @i +alatul de 'ogo0oaia 0i cel de la +otlogi au "ost construite într-o ordonată ritmică speci"ică 6ena0terii cudecoraţie brarocă, eCuberanţă. A carateristică speci"ică contructiilor br#ncovene0ti laice ecomunicarea per"ectă a aritecturii cu peisaul. alatul de la Mo(o/oaia este construit pe malul unape iar fa.ada palatului se du)lează prin reflectarea în apă* Din nou, un element inspirat aritectură renascentistă. 8mpremuirea cu zid masiv 0i intrarea printr-o poartă "astuoasă "lancată un turn, colonada ce susţine arcadele trilobate din piatră, cu capitel compozit duc cu g#ndul

aritectura din stambul. +ractic avem de-a "ace cu o îmbinare o suprapunere stilistică elegantă bine realizată. Toate elementele preluate din diverse culturi dau aritecturii laice o nomonumentală.

aniela 9ivadaru * Brâncovenii, apărători ai credinţei şi ai patriei



independenţa 5ării 6omane0ti 0i să se impună, ca egal, "actorilor politici de decizie ai *uropemperiile %absburgic, 6us 0i Atoman. 8n "aţa tentativei austro-ungare de a ocupa 0i e"ui cele mimportante localităţi din punct de vedere strategic 0i economic, 3r#ncoveanu a cemat în autor turci. $-a debarasat însă de acest autor periculos prin promisiuni 0i numeroase daruri, duîn"r#ngerea trupelor de ocupaţie ale generalului austriac %eissler la Toani-7#rne0ti (11 augu1EIF). 6adu receanu, cronicarul său, va consemna: B Să muncia şi să năvoia ca şi re nem"i &ărimedie să-i scoată şi re turci şi re tătari să-i orească să nu intre în "arăB.

oca de ma>imă strălucire culturală şi artistică

n cei 26 de ani de domnie, <r!ncoveanu s-a dovedit un gosodar desăv!rşit şi 0uadministrator al avu"iilor "ării, instaur!nd o eocă de roseritate şi de ace. & iniţiat o ampactivitate de construcţii religioase 0i laice, îmbin#nd armonios în aritectură, pictură murală sculptură tradiţia autotonă, stilul neo-bizantin 0i ideile novatoare ale renascentismului italian înun stil autentic, ce a preluat numele său: stilul br#ncovenesc. @i-a asumat rolul de protector tiparului 0i 0colilor din 'untenia, dar 0i din Transilvania, numele său "iind înt#lnit între cele adonatorilor de la 0coală rom#nească din $ceii 3ra0ovului. $-a înconurat de personalităţi de cultu

din ţară 0i străinătate, susţin#nd "inanciar 0i diplomatic pregătirea tinerei generaţii de cadre în 0coleuropene. & dat 3ucure0tiului o nouă &cademie Domnească, trans"orm#nd 0coala de la $". $ava Bcolegiu public pentru păm#nteni 0i străiniB, cu o programă asemănătoare instituţiilor de grsuperior.

4-a adus de la stan0ul e talentatul =ndrei, viitorul mitroolit =ntim vireanu, su0 îndrumarcăruia se vor tiări numeroase căr"i în lim0ile rom!nă, greacă, slavonă, georgiană şi ciara0ă.

<eiul de =ur

+entru a ecilibra scena politică dominată de turci 0i austrieci, domnul muntean a înceiat o aliansecretă cu ambiţiosul ţar +etru . Dar "iindcă pretenţiile acestuia cre0teau mereu, a recurs la un dublu periculos, cum o va demonstra 0i s"#r0itul său tragic. er#nd autor otomanilor, întrucrăzboiul era iminent, a pus în ascuns la dispoziţia ţarului călărimea ţării. 4rmărind recuperar3răilei, a a0teptat să vadă de partea cui se înclină balanţa. & "ost însă trădat de unii boieri, iin"idelitatea sa "aţă de +oartă nu a "ost iertată. $"#r0itul său a survenit mai t#rziu, în 1J1K, căci tur

urmăreau să intre în posesia averilor celui pe care îl numeau B3eiul de &urB. n Sătăm!natimilor, anul 11', +onstantin <rancoveanu a &ost arestat, îmreună cu cei atru &ii ai săi anace 8ăcărescu, ginerele şi s&etnicul său de încredere, şi încis în alatul celor 7urnu(ediMule) din stan0ul.

An s&!rşit lin de demnitate

Brâncoveanu a fost acuzat de rela.ii ascunse cu !usia olonia 'ustria Vene.ia de corespondencu Viena /i Moscova +cărora le-ar fi furnizat informa.ii despre turci3 de cumpărarea de mo/ii construirea unor palate peste mun.i de depunerea de )ani în )ăncile din Viena /i Vene.ia d



)aterea de monede purtând c#ipul său*** entru a i se cru.a via.a i s-au cerut 47*777 de pun(aproEimativ $$ milioane de (al)eni* După torturi cumplite i s-a smuls semnătura pentru aurdepus la Vene.ia*

+e 1L august 1J1K, de &dormirea 'aicii Domnului, c#nd domnitorul a împlinit EF de ani, a "oadus, împreună cu ceilalţi prizonieri, în +avilionul 'ării, hali Rsj, 0i i s-a cerut să renunţe credinţa strămo0ească. *rau prezenţi sultanul &met al -lea, marele vizir in &li, reprezentanţi

ranţei, &ngliei, 6usiei 0i &ustro-4ngariei. o-nitorul şi*a 4ncura7at fiii să fie statornici credinţă, fiind sin!urul <un ce le*a -ai ră-as$ 8n"uriat, sultanul a poruncit să "ie tăiate mai încapetele copiilor, apoi cel al s"etnicului, crez#nd că îl va înduio0a. ar Brâncoveanu, 4ndurerat, a făcut o cruce -are, spunând3 Goa-ne, fie voia Aa:G, şi a 4ntins sin!ur capul său călăului$

+ele şase truuri decaitate au &ost aruncate în aele <os&orului, iar caurile urtate e uli"ecetă"ii. 4a rugăciunile doamnei #arica, a&lată în încisoare, nişte escari credincioşi au escutruurile lor, înmorm!nt!ndu-le în <iserica =dormirii #aicii Domnului din insula 9alMi.

n 1//2, Sinodul <isericii Grtodo>e Com!ne a roclamat canoni;area o&icială a S&. #art

<r!ncoveni, cu data de omenire 16 august.

i"rul lui 3r#ncoveanu: +entru a păstra discreţia asupra corespondenţei sale cu statele europenConstantin Brâncoveanu a folosit foarte mult lim)a6ul cifrat ce devenise o tradi.ie la cur.idomne/ti* De alt"el, el a dovedit o adevărată pasiune pentru acest limba secret, ce nu putea "i înţeldec#t de cei care deţineau BceiaB, modul de citire al cuvintelor. De/i mo/tenise de la predecesosăi un cifru )ine pus la punct lui Brâncoveanu i s-a părut că acesta este destul de (reoi pentru amesteca caracterele (rece/ti /i latine cu literele +de eE* 1 însemna e & însemna i***3* Sau poate stemea de o trădare* 'stfel el a simplificat acest sistem folosind doar cifre în special

coresponden.a sa cu !usia desfă/urată în lim)a (reacă* Fra un sistem nou /i mult mai u/or dutilizat în perfec.ionarea căruia domnitorul nu s-a folosit decât de propria ima(ina.ie /i minteascu.ită*



Aeodor analache * dicule, 4nchisoarea Sfinţilor Brâncoveni

*dicule, cunoscută 0i sub denumirea de B8ncisoarea celor @apte TurnuriB, este o vece "ortărea

din stambul (onstantinopol), Turcia, "olosită de otomani drept încisoare.

n turnul cel mare al acestei încisori otomane, numit Hroaa S!ngelui sau 7urn=m0asadorilor, au &ost întemni"a"i, munci"i şi 0atocori"i S&in"ii #artiri <r!ncoveni, evlaviosdomnitor +onstantin, îmreună cu &iii săi, +onstantin, %te&an, Cadu şi #atei, alături de anacs&etnicul său.

$"#ntul onstantin 3r#ncoveanu a "ost domn al 5ării 6om#ne0ti vreme de HE de ani. +entru dreaplui credinţă, c#t 0i pentru dragostea lui statornică "aţă de neam 0i limbă, el a "ost mult ur#t dotomanii cei păg#ni. =st&el, în data de 1* august 11', e c!nd domnitorul îmlinea 65 de anturcii l-au încununat, entru veşnicie, cu cununa cea neveşteită a muceniciei.

8n c#ntarea numită B3alada $"inţilor 3r#ncoveniB, auzim că ace0tia au "ost aruncaţi în Bturnul marecare Bse înălţa l#ngă mareB. &cest turn mare este, negre0it, "ortăreaţa *dicule, care se înălţa pe mal'ării 'armara, în capătul ora0ului stambul, numită adesea B8ncisoarea celor @apte TurnuriB.

7urcii-n casa năvălea, e to"i şase mi-i rindea %i-i ducea de-i încidea

4a Stam0ul, în turnul mare+e se-năl"a l!ngă mare,



Ande ;ac &e"e (ciuri) domneşti %i soli mari, îmărăteşti.

8n"rico0ătoarea încisoare *dicule, numită 0i Ba celor @apte TurnuriB, era, cu precădere, locul în case aruncau, se cinuiau 0i se omorau conducătorii politici străini ai vremii, care îi nemulţumeau potomani. &ici, în înspăim#ntătoarea încisoare *dicule - hedicule, mulţi boieri străini 0i-au găs"#r0itul.

*dicule este o structură parţial bizantină, parţial romană. 7idurile sunt construite din blocuri piatră 0i cărămidă ro0ie. &ceastă parte a zidului eCterior al ora0ului a "ost zidită încă din vrembizantină, de către împăraţii cre0tini Teodosie 0i Teodosie al -lea (KF/-KLF). &ici nu a "oniciodată un palat, în adevăratul sens al cuv#ntului.

ele două turnuri ale +orţii constituie turnurile nouă 0i zece ale zidului interior, zidit de împăratTeodosie cel 'are. 'ai t#rziu, împăratul Teodosie al -lea a adăugat aici patru turnutrans"orm#nd locul într-o citadelă.8ncisoarea este înălţată pe zidul de apărare al ora0ului, constituind, iniţial, 0i o poartă de intrare cetate. 7idurile încid o incintă cu cinci laturi, sub "orma de curte largă. 2a intrarea în aceastaeCistat un Barc de trium"B, ridicat în anul MIF, de împăratul Teodosie . &rcul era numit B+oarta

&urB 0i avea trei intrări, dintre care cea din miloc era mai largă dec#t celelalte două.



B+oarta de &urB era intrarea cea mai de seamă în măreţul onstantinopol, pe aici intr#nd drumroman principal ce venea dinspre *uropa. niţial, uria0ele porţi erau acoperite cu aur. !umele acesporţi - Bde &urB - a "ost preluat de multe dintre marile ora0e ale lumii, acestea numindu-0i ast"principala poartă de acces.

+rin această poartă intra împăratul 0i armata, după victoriile militare, în semn de mare cinste. oarrar, în semn de mare preţuire, pe aici intrau 0i alte mari personalităţi ale lumii bizantine, precumdelegaţi ai papei, în anii L1I 0i /E/ papa onstantin, în anul J1F.

+oarta de &ur a "ost "olosită pentru intrări trium"ale p#nă în perioada omnenilor. După aceastsingura intrare trium"ală care a mai avut loc a "ost cea a împăratului 'iail al -lea +aleologul,ziua de 1L august 1HE1, după recucerirea ora0ului, din m#na latinilor.



Datorită declinului progresiv al armatei bizantine, în perioada de s"#r0it a domniei omnenilo+oarta de &ur a "ost zidită, intrarea răm#n#nd cu mult mai îngustă. 8ncep#nd de acum, locul a "o"olosit pe post de citadelă 0i re"ugiu.

otrivit unei legende greceşti, c!nd otomanii au intrat în +onstantinool, un înger l-a luat îmăratul +onstantin al Y-lea aleologul, l-a îmietrit, într-o statuie de marmură, şi l-a aşe;într-o eşteră, su0 oarta de =ur, aştet!nd vremea să recucerească oraşul, entru creştini.

8n anul 1KLM, după cucerirea onstantinopolului, sultanul 'oamed al -lea a adăugat acestui lalte trei turnuri, zidind aici o "ortăreaţă, "olosită mai înt#i ca trezorerie, iar mai apoi ca încisoa

politică.



8n dreapta intrării principale se a"lă BTurnul &mbasadorilorB, în care erau înci0i reprezentanţărilor a"laţi în război cu mperiul Atoman, luaţi prizonieri. +e zidurile interioare ale acestuia se a"

mai multe inscripţii, nominale, "ăcute de cei capturaţi. Turnul din st#nga reprezenta însă o încisoa0i mai temută. În ziua de 44 mai $144 aici a fost eEecutat sultanul sman în vârstă de numai $ani*

n încisoarea dicule - ediMule au &ost arunca"i şi cinui"i, din arilie şi !nă în iulie 11S&in"ii #artiri <r!ncoveni, adică domnitorul ?ării Com!neşti, +onstantin, cei atru &ii ai să+onstantin, %te&an, Cadu şi #atei, şi s&etnicul domnesc anace 8ăcărescu. De aici, ei au &omuta"i, entru u"in tim, într-o altă încisoare, e>ecutarea lor av!nd loc în ;iua de 1* august, ia"a ali JiosM.

&stăzi, locul serve0te pe post de scenă publică, aici ţin#ndu-se multe concerte. 8n curtea mare se vruinele unei moscei, care a "uncţionat p#nă în anul 1IFL.



$"#ntul onstantin 3r#ncoveanu (1ELK - 1L august 1J1K), nepotul domnitorului @erbantacuzino, a "ost domn al 5ării 6om#ne0ti între anii 1E// 0i 1J1K. $ub domnia lui, ţara a cunosco deosebită în"lorire culturală 0i duovniceacă.

Datorită marilor bogăţii din 5ara 6om#nească, c#t 0i pentru uneltirile antacuzinilor, care r#vnela tronul domnesc, sultanul a otăr#t îndepărtarea lui 3r#ncoveanu de la domnie. =st&el, în dată dearilie 11', în #iercurea #are a Sătăm!nii atimilor, e c!nd uda îl vindea e #!ntuitorusolul sultanului a anun"at <r!ncovenilor &irmanul de ma;ilire (act de detronare), uneltiriarunc!ndu-l ast&el şi e <r!ncoveanu în m!inile ulitorilor dretei credin"e.

mreună cu &amilia domnească, +onstantin este adus în stam0ul, unde este aruncat încisoarea olitică dicule, în turnul cel mare, numit Hroaa S!ngelui, îmreună cs&etnicul şi &iii săi. +inci <r!ncoveni, cu surorile şi cumna"ii, cu runcii, treisre;eri;onieri. =ici, vreme de trei luni, S&in"ii <r!ncoveni au urmat #!ntuitorului, cu cuv!ntul cu &ata, &iind 0ătu"i, str!nşi în cătuşe de &ier, tăia"i e tru şi e ca, arşi cu cleştele înroşit 0atocori"i &ără măsură.



n ;iua de 1* iunie 11', otomanul Gsman =ga i-a scos e <r!ncoveni din Hroaa S!ngelui i-a strămutat într-o cameră, mai sus, la lumină, alături de so"ii. Doamnele au l!ns amarniîngriind rănile de e truurile 0ăr0a"ilor, arsuri cu &ierul roşu, e iet şi e tăli. +inci ;ile ns-a mai interesat nimeni de <r!ncoveni aoi, în dicule, ei au mai ;ăcut şate ;ile.

n diminea"a ;ilei de 1* august 11', în ;iua de ră;nuire a =dormirii #aicii Domnului, e c!ndomnitorul îmlinea 65 de ani, iar Doamna #arica îşi ser0a onomastica, 0ăr0adretcredincioşi au &ost duşi la locul de os!ndă. =cestora li s-a o&erit via"a, în scim0ul leădărde credin"a creştină şi trecerii la maomedanism.



$"#ntul onstantin 3r#ncoveanu, neclintit în dragostea de %ristos 0i de ţară, a spus: B măra

averea mea, c!t a &ost, tu ai luat-o, dar de legea mea creştină nu mă las. n ea m-am născut şi atrăit, în ea vreau să mor. ăm!ntul "ării mele l-am umlut cu 0iserici creştineşti şi, acum, 0ătr!ne"e, să mă încin în geamiile voastre turceştiQ Bu, îmărate@ #oşia mi-am aărat, credinmi-am ă;it. n credin"a mea vreau să încid ocii, eu şi &eciorii mei. =oi şi-a încuraat &ast&el: 3iilor, ave"i cura@ =m ierdut tot ce aveam e lumea aceasta ăm!ntească. Bu ne-amai rămas dec!t su&letele, să nu le ierdem şi e ele, ci să le aducem curate în &a"a #!ntuitorulnostru isus 9ristos. Să sălăm ăcatele noastre cu s!ngele nostru. (Del iaro)

&cestea zic#nd evlaviosul onstantin, porunci împăratul de le tăiară capetele, înt#i pe ale "ecioriloîncep#nd de la cel mai t#năr, 0i mai pe urmă pe al domnitorului, arunc#ndu-le apoi în mare cre0tindupă aceea, a"l#ndu-le, le-au adus la +atriaria de acolo. $tatornicia în dreapta credinţă a "ost urmade decapitarea celor cinci 3r#ncoveni, alături de s"etnicul anace ăcărescu.



Din anul 125, turul S&!ntului +onstantin <r!ncoveanu se odineşte în morm!ntul d<iserica S&!ntul Heorge, din <ucureşti, &iind adus aici rin gria Doamnei #aria şi Domni"ei <ălaşa, care au suravie"uit muncilor otomane.

Balada Sfinţilor Brâncoveni

ttp:SSS.doCologia.roaudiocantaribalada-s"intilor-martiri-brancoveni

http://www.doxologia.ro/audio/cantari/balada-sfintilor-martiri-brancoveni

http://www.doxologia.ro/audio/cantari/balada-sfintilor-martiri-brancoveni



<r!ncoveanu greu o&ta:EDoamne, &ie voia 7a@F

Sultanul se minuna%i cu milă îi grăia:-<r!ncovene +onstantin,<oier veci şi domn creştin@atru &ii tu ai avut,Din ei, trei "i i-ai ierdut,Bumai unul "i-a rămas@+u ;ile de vrei să-l las,4asă legea creştinească%i te dă-n legea turcească@

-#are-i Domnul Dumne;eu@+reştin 0un m-am născut eu,+reştin 0un a muri vreuP7aci drăgu"ă nu mai l!nge+ă-n iet inima-mi se &r!nge,7aci şi mori în legea ta,+ă tu ceru-i căăta@

m0roorul se-ncrunta,Heala"ii înainta,%i e 0l!ndul coilaş,Dragul tatii &ecioraş,4a ăm!nt îl arunca%i ;ilele-i ridica

<r!ncoveanu greu o&ta%i din su&let cuv!nta:EDoamne, &ie voia 7a@F

=oi el se-ntuneca,nima-i se desica,e coii se arunca,i 0ocea, îi săruta,



%i tur0!nd aoi striga:-=lelei@ 7!lari ăg!ni@=lei@ 8oi &eciori de c!ini@atru &ii eu am avut,e to"i atru i-a"i ierdut@Dar-ar Domnul Dumne;euSă &ie e g!ndul meu:Să vă şterge"i re ăm!nt +um se şterg norii de v!nt,Să n-ave"i loc de îngroat,Bici coii de sărutat@

7urcii crunt se o"ărau%i e d!nsul tă0ărau%i ;ilele-i ridicauP

-+!ini tur0a"i, turci, li&tă rea@De-a"i m!nca şi carnea mea,Să şti"i c-a murit creştin<r!ncoveanu +onstantin@

Video

Candelă E)artea I şi II?a F * docu-entar despre -artiriul Brâncovenilor 3

ttp:SSS.dailQmotion.comvideoCHMvaIscandela-partea-i-documentar-tvr-despre-martiriul-brancovenilorsort"ilms"romkembedi"rame

ttp:SSS.dailQmotion.comvideoCHMSIucandela-ii-documentar-despre-martiriul-brancovenilorsort"ilms

http://www.dailymotion.com/video/x23va9s_candela-partea-i-documentar-tvr-despre-martiriul-brancovenilor_shortfilms#from=embediframe


http://www.dailymotion.com/video/x23w9uk_candela-ii-documentar-despre-martiriul-brancovenilor_shortfilms








Cădere spre Cer ? ocu-entar despre -artiriul Brâncovenilor3

ttp:SSS.dailQmotion.comvideoCHMCgcCcadere-spre-cer-1-documentar-despre-martiriul-brancovenilorsort"ilms

ttp:SSS.dailQmotion.comvideoCHMCnrFcadere-spre-cer-H-documentar-despre-martiriul-

brancovenilorsort"ilms"romkembedi"rame

)uterea vi#iunii * Reporta7 despre Sfinţii Brâncoveni şi icoanele lenei Murariu3

ttp:SSS.dailQmotion.comvideoCHMn1gbputerea-viziunii-reporta-despre-s"intii-brancoveni-sicoanele-elenei-murariusort"ilms

http://www.dailymotion.com/video/x23xgcx_cadere-spre-cer-1-documentar-despre-martiriul-brancovenilor_shortfilms


http://www.dailymotion.com/video/x23xnr0_cadere-spre-cer-2-documentar-despre-martiriul-brancovenilor_shortfilms#from=embediframe


http://www.dailymotion.com/video/x23n1gb_puterea-viziunii-reportaj-despre-sfintii-brancoveni-si-icoanele-elenei-murariu_shortfilms










Icoane



3rescă din <iserica #ănăstirii 4ainici (Hrigore oescu-#uscel)



S&!ntul #artir +onstantin 7atăl



anace S&etnicul

S&!ntul #artir +onstantin, &iul



S&!ntul #artir #ateiaş

S&!ntul #artir Cadu



S&!ntul #artir %te&an



#artiriul S&in"ilor <r!ncoveni, #ănăstirea S!m0ăta de Sus

sfinţii mucenici brâncoveni constantin vodă cu fii ai săi constantin, Ştefan, radu, matei, şi...

Documents