Preţul unui număr 8 Lei.

Anul XVIII. B l a j , la Paşti 1936 Nr. 15—16

A B O N A M E N T U L : Un an 150 Lei Pe jumătate . . . . 75 Lei in străinătate . . . 300 Lei

Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , jud. Târnava-Mică

Director A L E X A N D R U LUPEANU-MELIN

Primredactor IULIU M A I O R

ANUNŢURI ŞI RECLAME •e primesc ia Adminis traţ ie ţi «a plătesc: nn şir mărunt odată 5 Lei

a duna şi a treia oră 4 Lei.

Să ne luminăm, popoare! Cuvânt împreună, despre lume şi naţii, în ziua preasfântului praznic

al învierii Domnului De A . M E L I N

Sărbătoarea sfintei învieri a fost totdeauna zi de lumină şi de bucurie. Dealungul şi dealatul pământului, până unde a răsbătut vre-un suflet de creştin, ta această zi au răsunat şi răsună celea mai înălţătoare şi mai înaripate oata-vasii de preamărire. Hristos-omul şi Dumnezeu în a c e e a ş persoană, după moartea cea cumplită pentru păcatele lumii, a ieşit biruitor d:n mormânt şi s ' a preamărit întru toată slava cerească.

in această zi stricăciunea a fost învinsa, moartea ruşinată. Durerea cea mare din Vinerea Patimilor s'a schimbat n bucurie. Peste mormântul păzit de îuterile întunereoului a strălucit soa-•ele biruinţei. Lumea întreagă s 'a scăldat tn lumina nouă a învierii.

De aproape două mii de ani po­poarele prăznuesc neîncetat sfânta în­viere, fără să fi învăţat însă prea multe din dumnezeeşbile ei îndemnuri. De a-iâtea veacuri noroadele pământului aud înveselitoarea catavasie a Paştilor, care •pune: „Z ua învierii, să ne luminăm, îopoarel* Insă lumina cea mult dorită, itât de greu îşi face cale. .1

Iată şi acestea sfinte sărbători ale nvierii, pe cari le trăim acum, sunt itât de îndepărtate de fericitoarea lu-nină a lui Iau» Hristos. Azi, când cio­atele vestesc pretutindeni: „Pastile Domnului, Pastile" şi chiamă lumea la ,beutură noua, făcătoare de minuni: iu din piatră stearpă, ci din izvorul lestrioăciunii, din Hristos cel ce a iz-vorît din mormânt*, — neamurile aunt lar'oă mai învrăjbite şi mai încruntate Da oricând. Pe deasupra ţârilor, tn loo de cântare de biruinţă se poartă iarăşi, ntuneoat şi neguros, duhul răsvrâtit al râsboiului. Vestitorii evangheliei ne chiamă: „Să mânecam cu mâne care de noapte şi ... cântare sa aducem stă­pânului, şi sa vedem pe Hristos, soa­rele dreptăţii, tuturor viaţa răsărind",

iar naţiile lumii aduna oşti, sună goarna prevestitoare de moarte, stau gata de mâuel.

Spurcata lâoomie omenească nu mai are margini, nici saturare. Colo Sta o proaspăta câpâtenie, c u sabia proptită în nori, adulmecând în co tro

să pornească puroiul. Dincolo un vechiu negustor, deprins cu comorile şi cu stăpânirea, îşi ţine manile încleştate peste câştiguri şi păzeşte, ou ochi de balaur, să nu-i scape nimic din prada. Alţii, mai mărunţi capătă şi ei curaj, şi îşi ascut sultţile. să haiducească prin vecini, sub cuvânt ca şi moşii lor au

trăit cu hapca, călărind pe grumazii celor năpăstuiţi de soartă. Toate eenu-şotoele, toţi înfrânţii de ieri şi de alte daţi, înalţă crestele şi vreau să în­toarcă vremile înapoi. Oontraotele de paee sunt izbite ou piciorul, ca neşte hârtii netrebnice, bune de arunuat prada şoarecilor şi moliilor.

Alţii au căzut şi mai rău. Se la­pida ou silnicii înfiorătoare de legea dumnezeesoa a Nazanneanului, aprind mănăstirile, alunga pe arhierei şi preoţi, dărâmă lâoaşunle de închinare. S'au vândut Satanei, pe faţă, şi se gâtuesc unii pe alţn, se sfâşie, mai cumplit ca fiarele codrilor.

Un suflu rău şi duşmănos se aţâţă pretutindeni, şi între om şi om. Chiar şi în cuprinsul aceleiaşi ţâri, intre fraţi de sânge şi de suferinţe, se icuieşte, pe ai ce trece, ura şi vrajba. Fiecare om este duşmanul semenului său. Tinărul nu mai cinsteşte oărunteţele, bătrânul se supără şi se uită poncif când mai râvnesc şi cei mărunţi la blidul cu zeamă. E o încordare de moarte.

Oamenii nu mai caută să se dumi­rească unii pe alţii prin puterea cu­vântului înţelept, ci se unesc în taberi şi dau grai ciomegelor. Se născocesc fel de partide, fel de fel de cămăşi, fel de fel de lozinci, şi domneşte prepo-tenţa, dreptul celui mai tare. Porun­ceşte valul, apa mare. Unii trag la dreapta, alţii la stâcga. Iar pe cărarea din mijloc, azi mâine nu mai îndrăzneşte nimenia să meargă.

Bine vreau toţi, aşa spun, aşa joară şi se bat în piepturi. Nu numai potriv­nicii dintre partide, duşmanii de gânduri şi de idei dintr'o ţară, ci şi naţiile din marea forfotealâ a lumii. Cine ar putea să spună că ducele Mussolini al Ita­lienilor, pornind râsboiul cu Abisinia, nu vrea binele şi fericirea poporului său, strâmtorat Intr'o ţară mică şi să­raca? Ori chiar Hitler, fllhrerul Ger­maniei, nu vrea şi el binele naţiei sale? Dar alergând toţi după „bine", pacea se subţieaaă tot mai tare şi se ţine a-ninată abia într'un fir de aţă. Ba ame­ninţă chiar acum, în preajma sfântului praznic al învierii, să se rupăl

Starea sufletească a lumii nu-i de Ioc îmbucurătoare. Oamenii se pare că au uitat aproape de tot pe Hristos, soarele dreptăţii! Oa o cruntă pâlmuire a evangheliei lui preasfinte, care se vesteşte de 19 veacuri.

Cu toate tristele zodii între cari se prâznuesc acestea Paşti dumnezeeşti, noi creştini fiind, nu trebue să ne pier­dem credinţa şi nădejdile de înviere. Prin patimile şi moartea sa de pe cruce, Mântuitorul nostru Isus Hristos şi mai grele încuietori a sfârmat, decât urile dintre oameni şi dintre popoare. Cobo-rînd întru celea mai de jos ale pămân­tului, „încuietorile celea veşnice* le-a frânt, „cari ţineau pe cei legaţi*. Şi a treia zi, precum lona din chit, a înviat din mormântul tuturor durerilor şi rău­tăţilor.

La dumnezeiasoa strajă, vom sta împreuna ou „de Dumnezeu grăitorul Avaoum* şi vom vedea pe îngerul cel

purtător de lumină, carele a grăit lu­minat: „Astăzi este mântuirea lumii, că a înviat Hristos, oa un atotputernic Şi prin lumina lui vom fi şi noi birui­tori, oricum se vor frământa şi se vor încâlci naţiile oelea lăoomoase şi neo­dihnite ale lumii. De ziua învierii:

Să ne luminăm, popoare!

Cuvânt de învăţătură a celui dintre sfinţi Părintelui nostru Ioan Gurădeaur, arhiepiscopul Cons-tantinopolului, pentru sfânta şi lumi­nata zi a măritei şi mântuitoarei în­vieri alui Hristos Dumnezeului nostru

De este cineva creştin bun şi iubitor de Dumnezeu, să se indulciască de acest praznic bun şi luminat. De este cineva slugă înţeleaptă, să intre bucurându-se intru bucuria Domnului său. De s'a ostenit cineva postind, să-şi ia acum dinarul.

De a lucrat cineva din ceasul cel dintâi, să-şi iea astăzi dreapta plată. De a venit cineva după ceasul al treilea, mul-ţămind să prăznuiască. De a ajuns cineva după ceasul al şaselea, nimica să nu se îndoiască, că de nimica nu se va păgubi. De s'a lipsit cineva şi de ceasul ai nouălea, să se apropie, nimica îndoindu-se. De aa-juns cineva numai în ceasul al unsprezecelea, să nu se teamă că a întârziat, că milostiv fiind Stăpânul, primeşte pe cel de pe urmă, ca pe cel dintâi. Odihneşte pe cel de al unsprezecelea, ca şi pe ceice a lucrat din ceasul dintâi. Şi pe cel din

urmă milueşte, şi pe cel dintâi mângâie. Şi aceluia plăteşte, şi acestuia dărueşte, şi faptele primeşte, şi voinţa cuprinde, şi lucrul cinsteşte, şi îndemnarea o laudă.

Pentru aceasta intraţi toţi întru bu­curia Domnului nostru. Şi cei dintâi şi cei de ai doilea luaţi plată. Bogaţii şi săracii împreună dănţuiţi. Ceice v'aţi înfrânat şi cei leneşi cinstiţi ziua. Ceice aţi postit şi ceice n'aţi postit veseliţi-vă astăzi. Masa este plină, ospătaţi-vă toţi. Viţelul e mult, nimenea să nn iasă flămând. Toţi vă în­dulciţi de ospăţul credinţei. Toţi să luaţi bogăţia bunătăţii. Nimenea să nu plângă pentru sărăcie, că s'a arătat împărăţia cea de obşte. Nimenea să nu se tângu-iască pentru păcate, că iertarea din groapă a răsărit. Nimenea să nu se teamă de moarte, că ne-a slobozit pe noi moartea Mântuitorului. .

Stânsu-o-a pe ea ceice a fost ţinut de aceea. Frădat-a iadul ceice s'a pogortt în iad Amăritu-l-a pe dânsul, gustând trupul lui, şi aceasta mai înainte apucând Isaia, a strigat:

Iadul (zice) s'a amărtt, întâmpinându-te pe tine jos. Amărîtu-s'a, că s'a stricat. Amărîtu-s'a că s'a batjocorit. Amărltu-s'a că s'a omorit. Amărîtu-s'a că s'a surpat. Amărîtu-s'a că s'a legat. Luat-a trup, şi de Dumnezeu s'a lovit. Luat-a pământ şi s'a întâmpinat cu ceriul. Luat-a ce a văzut, şi a căzut întru ce n'a văzut. Un­de ţi este, moarte, acul? Unde-ţi este, iadule, biruinţa?

Sculatu-s'a Hristos şi au căzut dracii 1 Inviat-a Hristos şi se bucură îngerii. In-viat-a Hristos şi vieaţa vieţuieşte. înviat-a Hristos şi nici un mort nu este în groapă. Că Hristos, sculându-se din morţi, înce­pătorul celor adormiţi s'a făcut. Aceluia e mărirea şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin.

Abonamentul la foaie se plăteşte înainte

15-

Sfinţenia logodnei creşti^ Slaturi pentru tinerii cari vreau sâ şj d

ll

cuvântul spre căsătorie

De mult tot aveam de gând ^ . . . . . . , ^., P eot bâtî

către voi tinerii, cari vedeţi lumea ap*,! îndrept cu sfaturile mele de "preot către voi tinerii, cari vedeţi lumea atât de frumoasă, atât de trandafirie ; de mult făgăduitoare, şi să vă atrag î ţia asupra celei mai mari fapte pţ 5i

aveţi de gând şi trebue să o săvârşiţi * dată, asupra căsătoriei. 1

Dela căsătorie atârnă fericirea ojj. fericirea voastră. 1

Şi dacă aşa este, pentruce să UBJ, cultaţi sfaturile unui om bătrân, care trecut de mult peste pragul căsătoriţii care, atât din păţaniile lui, cât şid.^ tele cărţi pe cari le-a citit despre căsj torie, poate să vă dea unele sfaturi, pe cari cu vremea numai mulţumitori puteţi fi.

Şi n'am de gând să vă dau sfatţ seci. Doamne fereşte l Le voiu presărat cât e cu putinţă, cu pilde, ca din pj| niile altora să scoateţi învăţăturile tu buincioase.

înainte de toate însă vă rog să cil; aceste sfaturi cu multă băgare de seai pentrucă aici e vorba de ceva foarte serios de un lucru foarte important şi,l sfârşit, de ceva cât se poate de sfâi

Vă voiu vorbi de un lucru foarl serios, fiindcă aici e vorba de ce dumnezeesc. Deschizând Biblia, veţi ai adecă, chiar la început, în Cartea Facă; la cap 1, stih 27, următoarele: făcut Dumnezeu -pe om, după chip lui Dumnezeu la făcut pe dâmt bărbat şi muiere i-a făcut -pe el \ bine i-a cuvântat pe ei Dumnm» sicând: creşteţi şi vă înmulţiţi j umpleţi pământul şi-l stăpâniţi \ el şi stăpâniţi peştii mării şi P&&

\ rile ceriului şi toate dobitoacele] S tot pământul şi toate jivinele cit * se târăsc pe pământ'".

Foiţa „UNIRII POPORULUI mîmini'îîi

Priceasnă de Paşti Preasfânta zi, ce-am aştepat, Azi iată ni-s'a arătat: Hristos din morţi a înviat!

Aleluia, Aleluia, Aleluia!

Cerescul Rege s'a ivit Frumos ca crinul înflorit, Ca soarele la răsărit.

Aleiuia, Aleluia, Aleluia!

Sub pasul Lui învingător S'aşterm iada 'ngrozitor Ca freamăt surd, sfâşietor.

Aleluia, Aleluia, Aleluia!

S'aştern călăii tremurând, S'aştern duşmanii celui blând, S'aştern cu toţii, rând pe rând.

Aleluia, Aleluia, Aleluia!

Şi legănat pe-aripi de vânt. S'aude-un dulce cântec sfânt, Cântat de cer şi de pământ:

Aleluia, Aleluia, Aleluia!

Dece, când cerul e senin, Să mai nutreşti în piept suspin}

ii Dece să plângi popor creştin? Aleluia, Aleluia, Aleluia!

Alungă-acum orice oftai Şi zi în suflet mângâiat: „Hristos din morfi a înviat!"

Aleluia, Aleluia, Aleluia!

„Cu El şl eu voiu învia, Pe urina Lui de voiu calcă; Isuse, fii Tu partea mea!*

Aleluia, Aleluia, Aleluia!

î Doamne strigat-am...! în snul 1916, când Austriacii se băteau

cu Ruşii în Bucovina, povesteşte un preot bu­covinean, aatele noastre erau pustii, ţăranii fugiră cu vite cu tot. Râmaseră numai bătrânii şi eu, preotul , căci voiam să apăr biserica şi s'o păzesc, să na mi-o aprindă şl să nu mi-o jefuiască.

Odată auzii toată noaptea împuşcături şi nici vorbă na era să pot dormi de griji . Se făcu ziuă şi ea mulţumii lai Dumaezeu că a trecut noaptea îa pace. Eram în curtea bi­sericii şi mă uitam cam răsare soarele, când văzul, Bpre marea mea spaimă, un căluţ aus­triac intrând în curte în goana calalul.

Sări jos din şea, îşi legă calai de stâlpul pridvorului casei şi veni spre mine. E lesne să

vă închipuiţi cum îmi era sufletul. Abia ps să îngăimez o „bună dimineaţa".

— „Hal cu mine la biserică, părinte M'am înflorat. Cu toate că puţintică w

a bisericii şl sfântul pahar de aur erau W ascunse, totuşi mai aveam în biserică ni lucruri de preţ. începui să-1 rog că e ere}' şl pare-Be şl Român după vorbă şl e l e pi să jefuiască sfântul locaş.

El se duse deadreptul la altar şl $ l

uşa împărătească, apoi îmi făcu semn aşez în strană şi-mi ceru să-i cânt „V^ strigat-am". Făcui cum îmi spuse; el at«

1 g«nam:hi cu ochii spre altar şl asculta & j tecul. Mă rugă să-i mai cânt îucâ odată f< l rândul acesta cântă şi el, cu glasal să"'

bas, „Doamae, strigat- am câtre tine, auzi-m1' Mi s'a p i r a t că el cântă ca atâta cuceri; cum n'am auzit pe nimeni până atunci siP^ se-i atâta curaj, c l îndrăznii să mă uit în 1 (

Iul. Când am Isprăvit, el îmi strânse mânai* mi-o sărată şi-mi mulţumi.

— «Unde e entia milelor"? II adusei cutia bisericii şi el puse »

transa câteva coroane. Apoi părăsirăm bis«(|1

Eram aşa de mişcat de întâmplarea asta. i(l

abea puteam vorbi. Dar n'am pntnt răbd j t

nn îl întreb pe acest ciudat oaspe, ce # avut să vie să se închine până în zorii fi

~ »Să-(i spun păr in te : Cam mă vezi*' soldat bătrân şi am doi feciori cu mine al ' j pe front. ErI seară era nevoie de o » ^ i l r

Nr. 1 5 - 1 6 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 3

Gând e aşadară vorba de căsătorie, să ştiţi că e vorba de ceva ce nu ne poate tâlcui nime în lume. Ori nu vedeţi că noi nu suntem în stare să înţelegem nici ră­săritul din sămânţă şi creşterea unui fir de iarbă? Cum îşi sfarmă sămânţa aceea căsuiia, în care a fost închisă? Cum îşi suge din pământ hrană? Cum preface apa şi pământul acela în rădăcină, cotor şi frunză, mai pe urmă în floare şi în să­mânţă? Cum preface din pământul acela negru ori galben culoare verde? Toate a-cestea sunt taine pe cari nici până în ziua de astăzi nu le-au putut pătrunde învă­ţaţii pământului. Cum veţi putea deci în­ţelege misteriile desvoltării omului?

Vorbind deci despre căsătorie, veţi recunoaşte şi voi, că e vorba de un lucru nobil şi bun, fiindcă şi despre aceasta ni-se spune la Cartea Facerii cap 1, stih 31: »Şi a văzut Dumnezeu toate câte a fâcut, şi iată bune foarte».

Vă voiu vorbi despre un lucru f o a r t e i m p o r t a n t , pentru că de căsătoria ce a-veţi de gând să încheiaţi atârnă hu numai toată fericirea, sănătatea şi bunăstarea voastră, ci şi a viitorilor voştri copii.

Fericirea, pentrucă dacă este în viaţa aceasta fericire, şi câtă este, numai în că­sătorie se poate afla. Asta una-i aşa de sigur, precum e de două ori doi patru.

Sănătatea, pentrucă toţi medicii re­cunosc că oamenii căsătoriţi sunt mult mai sănătoşi şi trăiesc cu mult mai lung decât cei necăsătoriţi.

Bunăstarea, pentrucă în tovărăşia unei femei cinstite, ori a unui bărbat cinstit, poţi cruţa cu mult mai bine decât neîn­surat. De aceea se şi căsătoresc toţi ţă­ranii noştri, singur numai cei ciungi şi orbi rămân necăsătoriţi.

Vă voiu vorbi de ceva f o a r t e S f â n t , pentmcă ceeace s'a încheiat, la sfârşitul zilei a şasa a facerii, acolo în ceriuri, cu binecuvântarea lui Dumnezeu Tatăl, adecă căsătoria, Domnul nostru Isus Hristos a ridicat-o la rangul de sacrament adecă

ntr'un punct înaintat în mijlocul patrulelor ruseşti. Toţi ştiam ce însemnează să stai de pază într'an ioc aşa de primejduit. Căpitanul a întrebat, dacă vrea să meargă cineva de bunăvoie. Nimeni na s'a găsit. In sfârşit ieşil ea din râad. Feciorii mei, fireşte, no puteau să lase singur pe tatăl lor. Nu e nevoie să ştii, părinte, cam am scos-o la capăt. Ne-am târât pe brânci şi am stat noaptea întreagă pe o înălţime de tufişuri, ca să vedem ce se pe­trece la Ruşi. Na ştii, părinte, cu ce inimă stam eu acolo! Na pentru mine, căci ea ce mai am de trăit? dar pentru fiii mei suspinam din adâncul inimii şi strigam spre cer, să ne audă şl să ne ţie zilele. Doamnei Ml-am adus aminte din copilăria mea şl de cântecele bisericeşti şi ml-am întors inima spre Dumnezeu deodată. Şl ml-am făcut socoteala de când n'ara mal fost Ia biserică şi am făcut în suflet jurământ, că-de mă va scăpa Dumnezeu din primejdia asta, am s'alerg la cea dintâi biserică şl să mă închin Domnului şi să-i mulţumesc.

Şl spre ziuă am luat drumul îndărăt şl ne-a scăpat Dumnezeu. Na-ml aduceam aminte de nici o altă rugăciune decât de asta cu •Doamne strigat-am către tine, aozl-mâ*! Şi cu adevărat m'a auzit Dumnezeu In ziua ne cazului şl am strigat aici să-1 mulţumesc".

Ca Vorbele acestea ostaşul se sui pe cal Şi porni spre front.

G h . C o ş b u c

de mare taină a Legii celei Noue, fiind una din cele şapte taine ale creştinismului.

înainte de a vă da sfaturile făgăduite, citiţi, vă rog, cu toată atenţiunea, apostolul care se citeşte Ia cununie, din epistola sf. apostol Pavel către Efeseni, cap 5, stih 20—33.

Nu vă supăraţi, dacă vil dau aici în­treg, ca să nu-1 mai căutaţi altundeva şi să nu-1 găsiţi:

„Fraţilor, mulţămiţi pururea pentru toate, întru numele Domnului nostru Isus Hristos, lui Dumnezeu şi Tatălui, plecându-vă unul altuia, întru frica lui Dumnezeu. Muieri, plecaţi-vă bărbaţilor voştri, ca Dom­nului, pentrucă bărbatul este capul muierii, precum şi Hristos este capul bisericii şi el este mântuitorul tru­pului. Ci precum se supune biserica lui Hristos, aşa şi muierile bărba­ţilor săi întru toate. Bărbaţilor, iu-biţi-vă muierile voastre, precum şi Hristos a iubit biserica şi pe sine s'a dat pentru dânsa, ca să o sfin­ţească cu spălare de apă prin cuvânt, ca să o pună pe ea înainte lui-şi mărită biserică, care nu are întinâ-ciune, nici sbârcire. sau altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără prihană. Aşa sunt datori bărbaţii să-şi iubească muierile sale, ca şi trupurile sale. Celce-şi iubeşte mu­ierea sa, pe sine se iubeşte. Căci nimenea niciodată nu şi-a urît trupul său, ci-l hrăneşte şi-l încălzeşte, ca şi Hristos biserica, pentrucă mădu-lări suntem trupului lui din carnea lui şi din oasele lui. Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mamă-sa şi se va alipi de muierea sa, şi vor fi amândoi un trup. Taina a-ceasta mare este, iară eu zic de Hristos şi de biserică. Deci dar şi voi unul fieştecarele aşa să-şi iu­bească pe muierea sa, ca şi pe sine} iară muierea să se teamă de bărbat".

P ă r i n t e l e lu l iu

Ciobănie de creştin Ia poiana Sf căturii, unde se d tspar t cele

două plaiuri, unul, eei din dreapta, ducând la Adâncitura eu brazi nemeşi, iar cel din stânga uraâadu-se pe coasta Smeurişului, ca un vrej de fasole pe h i r a s , sta, îngropată într'o cunună ds brazi, stăaa Marcului, ael mai bisericos om al satului. Stana e dsparte de biserică, «sale de şase ceasuri cu piciorul, pe potecuţe as­cunse, în frunziş, sau trei ceasuri de buzdu-plială, călare, pe plaiul eel mare, pe care, câad e vănt, treăuie să te prinzi eu mâinile de o-blâne, să nu te smulgă din şea. In zilele de arşiţă e şi mai îneet marşul, se opreşte mur­gul la fiecare pârăiaş şi izvor, să-şi ia puteri din apa rece ca sloiul, ce atunei seapă din sânul sghiabarilor.

Amândouă drumurile, potecuţa şi plaiul, l«-a urcat şi eoborit Marsu, — bisericoiut satului, — de mii şi sute de ori, dia copilărie şi până azi, eând i-a inerunţit musuaţa , iar pa obraz', a tras plugul vremii brazdsle bătrâneţii.

Cme-avut norocul să-1 îaaoţease* pe Marcu la stâBi, pe vreme liniştiţi, eflnd şi frunza plopului a aţipit, n'are s ă i pară rău, că a pierdut ziua iezadar. Şi mai a l t s , a vre'o Duminecă, după masl, duplee îşi fâcuse baia «ufietolui, ascultănd sfânta slujbă şt bătând mâtlnii, cum numai Marcu »tie sa bata, e mai mult un noroc, să te poţi nimeri cu el la a-eelaş drum.

O p e r a P o n t i f i c a l ă p e n t r u p r o p a g a ­r e a C r e d i n ţ e i . Luni, 23 Martie a avut loc la Bucureşti şedinţa consiliului naţional al Operei pentru propagarea Credinţe), sub presldiul Rev. Dr. Nlcolae Brfnzea canonic în Lugoj. S'a f i ­cat darea de seamă asupra rezultatului pri­mului an de funcţionare a Operei la no), con-statâadp-se ca mulţumire, că deşi încă abia la începutul organizării, Ziua misionară a dat un rezultat destal de frumos: 333,056 Lei. A-ceattă samă a Intrat din armatoarele eparhii: Bala-Mare 121,736 Lei, Clujul 92 659, Oradea 64.000, Blajul 43.000 plus 4,047 Lei colectaţi în protopopiatul Buccreştl, Lugojul 7.714 Lei.

S'a luat act de măsurile de organizare, luate de preşedinte şl s'a hotărît o intensă propagandă personală în acest scop, ca să avem cât mal mulţi membri înscrişi la Operă. In acest scop preşedintele va lua contactul ca directorii eparhiali. S'a prevăzut sistema­tizarea acţiunii pentru ziua misionară. Ca mijloc de propagandă va servi, între altele, buletinul Operei, care se va scoate trimestrial cu ajutorul capitalului de 10 000 Le) pus la dispoziţie în acest scop de II. SaAlex. Breban prepozlt la Baia-Marc. In primul număr a] acestui buletin se vor publica statutele Operei şl îndrumări pentru organizarea ei pe parohi i .

P r i m e n i r i su f l e t e ş t i d e sf. P a ş t i . S'au ţinut şl anul acesta, ca în toţi anii de altfel, exerciţii spirituale pentru şcolarii Bla­jului. Au fost ţinute la flecare şcoslă în parte. Pentru publicul blâjan, s'au ţinut în catedrală, seara între orele 7—8, în săptămâna Floriilor. Predicile au fost rostite de Rvss. loan Mol-dovan, canonic, în cadrele „Agrulai" local şl a Reuniunii Femeilor. In fiecare seară catedrala era ticsită de mulţimea credincioşilor. In du­mineca Floriilor, membrii „Agrulai" s'au cu­minecat, în corpore. In săptămâna patimilor s'au ţinut, tot în catedral!, încă trei predici, tot în cadrele Reuniunii femeilor gr. cat. ro­mâne din Blaj, de către păr. prof. Dr. Llvin Chineza.

De cum scoţi pieiorul din sat şi prinz-plaiul de cap şi pană la stâna de sub coasta Smcurisnlui, nu este par iu , deal, izvor, r i s cruce, suiş şi coboriş ds plaiu, oare să au-şî aibă povestea, 1* gen da sa. Şi una mai fru­moasa, dsefit alts, una mai îngrozitoare decât cealaltă. Marcu, — cel mai bisericos chiabur al statului, — pe toate le ştie, pe toate le-a povestit drumeţilor şi ciobanilor, într'o zi ea 'a alta, fâră schimbare, fără greşuri , ea şi cum le-ar fi cetit dintr'o carte. Dar nu numai e i le spune şi le maşină, ea şi cam se maeină porumbul, tot cu acelaş tieăit şi hodorogit at morii, ei Marcu şi trasate acele întâmplări eari s'au petrecut, fie că le-a văzut cu ochii, fie c i le-a auzit din gura altora.

A ta, când va trees pe la dosul fagilor, pe Mareu îl opreşte o putere nevăzută, care îi întoarce faţa spre eei trei fagi, ereseuţi ca trei g«mini, din aceeaşi rădăcină, el îşi face cruce şi rosteşte, eum a rostit de cinsprezece ani încoae», acel „Dummzeu să-1 ierte", creş­tinesc ieşit din inimă eurată.

Daci 1 va intrtba cineva, de ce aceasta închinară şi iertăciune, Marou ii va spuse, în euvinte duiease, porestea unui tinăr, eare şi-a eurmat zilele pentru a se întâlni mai curând eu mame-sa, trecută îa oeealattă lume şi de dorul căreia se usca pe pieioare. „A fost dos in sat si îngropat fără preot, afară din cimiter, ea un pfgân. Vezi, colea, intre eei trei tagi, i-am ridicat o cruce şi de câteori îmi adusa -

Atsăzi este mântuirea lumii învierea lui Hrisfos, piatră de temelie a credinţei noastre

Jidovii şi-au potolit ura nelegiuită pe care o aveau faţă de Isus Hristos. II văzură chiar ispăşind pe cruce; şi crezând că nu vor avea nimic de temut în el, se depărtară. îngrijoraţi totuşi, ca nu cumva învăţăceii lui să răpească corpul învăţă­torului lor, şi în feliul acesta să nu facă pe nedreptul popor, întotdeauna uşor de amăgit, să creadă că I s n 3 a înviat, căpă-teniile preoţilor, şi Fariseii au cerut ca peceţile Puterii publice să fie puse pe piatra care închidea Intrarea mormântului; rânduise şi soldaţi de pază. Mulţumită acestor măsuri, ori ce Înşelare era cu ne­putinţă; iar Sinagoga biruitoare putea să se odihnească în pace.

Ia timpul acesta, zorile zilei a treia, decând Isus fusese aşezat în mormânt iică-riau la răsărit. Femeile evlavioase, grăbite de-a cinsti înmormântarea Mântuitorului, alergară la mormânt, des de dimineaţă, pentru a adăuga Ia balsamurile Iui Ni codim altele, proaspete, ceeace măreţia sabatului na ie-a îngăduit să facă în ajun. Deodată, gânduri grele le spulberă planurile lor pioase, întrebâodu-se: >cine ne va răsturna piatra de pe uşa mormântului* (Mc. 16, 3). Şi care nu le-a fost mirarea, când, la sosirea lor, au văzut mormântul deschis şi gol. Paza a dispărut; s'a risipit cuprinsă de groază la vederea îngerului strălucind de lumină mare, care, coborîndu-se din cer, ridicase piatra de pe mormânt şi şedea acolo. >Pentru voi, zice trimisul ceriului femeilor sfinte, nu aveţi nici o frică, Ştim, că pe Isus cel răstignit îl căutaţi. Nu este aici, căci a înviat precum zisese. Veniţi fi vedeţi locul unde a fost pus Domnul* (Mt. 28, 5—6).

Marea taină deci se săvârşise. Credin­cios făgăduinţei tăcute, Isus la primele licăriri ale zilei, plin de glorie, ieşise din

mormânt. >C* adevărat a înviat Domnul*. (Lc. 24, 34).

Minunea învierii, pe care noi creştinii cu multă pietate o prăznuim an de an, este pentru Isus Hristos cea mai înaltă dare pe faţa a puterii Sale dumnezeeşti. Ne dă dovadă că el e într'adevăr stăpânul vieţii şi al morţii, şi că totul Ii este supus. Prin această minune, Isus ruşinează pe inimicii săi, stabileşte în chip hotărîţor misiunea sa dumnezeiască, şi alungă orice pricină ce ar duce la nestatornicie şi în­doială.

învierea Ini Hristos este apoi, pentru Biserica noastră catolică garanta sigură a biruinţelor pe cari ea le va câştiga contra inimicilor ei. Aceasta şi trebuie să fie situaţia Bisericii lui Hristos; doar dumne-zeescul Mântuitor a asigurat-o că porţiie iadului nu o vor învinge. Făgăduinţă ce s'a adeverit mereu. Viaţa Bisericii noastre a fost o viaţă necurmată de luptă contra furiei tiranilor contra ademenirilor de des-binări religioase şi a învăţăturilor potrivnice bisericii catolice, şi contra târîrilor şi mai primejdioase încă ala pornirilor păcătoase.

Ea a trecut prin persecuţii crâncene şi vijelioase; inimicii ei, nu odată, au trim-biţat lumii că a sosit timpul când Biserica e nimicită de pe faţa pământului, şi, ome­neşte vorbind aşa ar fi trebuit să fie. Insă, făgăduinţa Mântuitorului s'a adeverit şi se va adeveri şi în viitor, şi întotdeauna, căci pentru Biserică, ca şi pentru Hristos, după timpul sbaciumat şi dureros al patimilor străluceşte taina glorioasă şi mare a învierii.

Bucuria rândurilor de faţă înslârşit, n'ar fi de plină dacă nu s'ar spune la acest loc şi aceea, că ce este marea taină a învierii pentru unul tieste care dintre noi. învierea Domnului este în aceeaşi vreme zălogul învierii noastre viitoare şi modelul

miate de el, m i rog psntru iertarea păcats lor lui. I-sm pus şi o mică gomaană... Am dus ei prescuri la sf. bissrieă, s ă i mai uşureze. Damnszsu pedeapsa... A crescut în essa mes . A fost un Băiat bun şi credincios... I a murit mt-sa şl de supărare , par'aâ şi-a pierdut mia-ţile... Intr 'o zi, s'a rugat, sS-i îssgîdul, sâ sa ducă gânâ'a sat ia mormâatul mi-sei . L-am lisat... Ciae s'ar hi gândit Ia una ea as1,»? Nu s'a mai întors... Abia a patra zi a dat un crsştin peste el... Era mort... Săracu' eât a ţinut Ia ml-ss... Sâmbria, ea o ridica... El nu se R-tingsa de ea... Da' şi mă-sa II îngrijea ea ps oshli dia cap"...

Şi'a vreme ce M&rcu Iţi va povesti, o s h i lui au se poate, să rSmsaă usssţ i , âsşi , mm stis, al câtelea rând de lacr imi v â r s i pentru bliatul, sa re a crescut la casa iui.

Dar sft I prinzi la vo rb i pe Marcu, când ajunge in vârful T l rn lc ioa re i sau numai sâ-l spionezi, ds undeva, din vre-un tufiş, ai s i vezi o faţă de om mulţlmit, eu musteaţa râ-z&ad şi fruntea sen in i ca un cer cu stele. At i « losul de pogaa a lui Marcu, unde oare »tc «aiul pentru u» smoe, două, de ia tb i , iar el şent ru o gura d* rachiu din plosaa înflorata ţ i - o felie de pită cu slănini.

De piscul ncesta, de pe care se vede până sande ajunge ochiul, s legaţi toat l fericirea toi Marcu.

Aci a prins aripi dragostea Iui pentru

fita Turculeţului , cel care s t ă jâsea în srâadă jumătate din munţi.

Aici i-a ieşit iui norocul în cela şi a şti Kt aă I prinde.

Şi prins a rămas până ia ziua de azi căei fata Turculeţului ds pe vremuri , e lelea] Iosn?, t o v s r l ş a de vieaţfi a Marcului, ds azi.

— „Hî i , mari sunt miaunile Domaslul" va însspe Marsu, când îl vei is t r«b£ d*sgre căsătoria lui.

— «Familiile noastre, a MSrculeştilor ou a Tu r suk ţ i l o r n'au dug o feiue, ds când li lumsa. Oieri şi unii şi siţii, au le ajusgssu hotarele şi se tem**u, că s® întrec unii pe alţii în bog«ţi». Aşa am sreseut eu, îstr 'o duş-minic de moarte faţă de toţi Tarculiţ i i şi ei feţi de noi. Na ocoleam şi purtam în noi dor de răzbunare, deşi nu ne făcusem aici un râu unul altuia.

Iatr 'o zi, era pe la Sf. Uie, amu-s vre-o treizeci de ani, suiam la munte, singur, pa jos, eu desagii la spate. Când sunt ia vârful Târai-ciogrei, abia las dsssgii jos, şi mi adua sufle­tul şi numai ce-aud glas de om, văitându-se, mai de o parte , într'ua smârc de stejeriş: „vai de miae, c i mor, vai de mine, c i mor".

Alerg îatr 'acolo si de cine credeţi @'am dat? Ds unu* de-si Turculeţului, ds Toma cel mai aegru la maţe, dintre ai lor. Stltea ghe­muit ca un ariciu şi tremura ea raci le Când

S.-!'?? t r" C s p u I "b *i * tăcut

relnoirii lăuntrice care trebuie să fje . i necurmatelor noastre osteneli. \ săvârşi această sfântă retnoire, sârbă/111

Paştilor ne îmbie un dar ceresc, rje°atl1

t o t creştinul este dator a se folosi c a î să păşească pe urmele lui Isus Hristo înviat din morţi. La aceasta ne ch8 C î

dealtfel, şi sfintele slujbe ale Bisericii? ^ timpul Paştilor, cari nu sunt altceva d ^ o îndemnare, cântată sub alte şi alte fo^' '• la această viaţă nouă, prin care luăm D"*' la viaţa Iui Hristos înviat. Viaţa ace ^ cere însă dela noi în rândul întâi, să ^ nunţăm la păcat şi la pornirile păcăto" cari ne duc la păcat, adică sâ mutitnu catului; iar de altă parte să nutrim t pieptul nostru dorul fierbinte după bun riie cereşti ale căror isvor este Dumnezei, adică să trăim lui Dumnezeu.

Acestor gânduri creştineşti şi să le facem, cu multă cucernicie, loc |. sufletele noastre. Ca, în felul acesta, tainî luminată a învierii Iui Hristos să ne şi pe noi părtaşi de toată bogăţia daruriloi cereşti, aducătoare de multe şi mari m5i găieri sufleteşti, spre bucuria şi mântuit noastră.

Hristos a înviaţi Preot Ş t . B. Dragu

F u n c ţ i o a r i l s ă m e a r g ă Ea biserici Pfimpretorol plasei Unirea din jodejui Tmi a dat ordin tutaror funcţionarilor adminisiii tivi (not i r i , primari de prin comune) cil dumineci şi sărbătorile legîte , să incita orice muncă de cancelarie şi să meargil biserica, slujind înşişi ca pildă în acesstâpii' vlnţâ. A:?s t primpretor cu simţiri creftiaei se numeşte llie Sabăa şl ar fi timpul, sil urmst d î toţi primpretorii din ţsră. Casam se mai întâmple, că preoţii slujesc liturghii iar prin celca caruceiarii comunale atonei £ fac „ţldnlcle" de vite şl aite lucrări obftej Z<ua Domnului t r t t n e cinstită, îu local inii chiar de câtre antori tăţ i .

de zăpăceală era cât ps-sci , să 1 gfctuiess, i scan familia ds «si o u i mar® duşman * 1 ' Dar QiBsva îmi airig* în u rechs : „Ca Uw Atusci ca şi câsd a'aşi fi fost eu, mă aP'5

îi dsssoper sapul şi-I în t reb : „Ce ts dosP bade Tomoî Ga cs să te«gjutî a

El dssehiss oîhi i , mă privi scurt, *f iar ii înshise, strângând din g?ne, dar nu ti nimic. Gândul cel Btgru iar ss apropie * mine şi glasul mă întrebă din nou: „Ce ^ s l faeiî" Asum durerile îi chinuiau tot * tare, eăsi trupul se sb l tea sub eojoc, 8&o$ sărisă prinsă îs mag*. Dia nou trag eoji$ â s pe sap s i l întreb: „ U n i a te doare, Tomo" . Ds astă dată au mai şuta rabla, & arătă eu mâna furca pieptului, iar printre * l

abia bolborosi: M Iar tă-mi , nu m i lisa!" Aa' lergst Ia desagi, &m saot plosca eu raohi«i înghiţit două gisfturi, l'am freest ş s trup !

rai hiu «i i s'a uşurat, de s'a putut tr*g« fi îa sat. N'or t rssut opt săptămâni şi T °* Turculeţului, sei msi marc duşman ai Uit:

ieştilor mi-a foit socru. Aşavzlu, e l ramif>

miauaile Domnului", îşi va 'iacheia pov*jt(! Marsu, cel sare ds zss i ds aai coboară if asea dela stânl, calc de şase ciasuri ea P rul, ea g | se ba t i ml t ln i i la sfânta s lu j^ ' ' (

după asta o ia, dia BOU, spre stâaa ' coasta Saeurişului , primită ca zsstre ¿«1«' erul său Tema Tarcaleţului . ,

P e t r s a Dascăl"

Nr. 1 5 - 1 6 U N 1 R E A P O P O R U L U I Psg. 5

Ce este mai nou în politică Declaraţ i i le dlui Iuliu Maniu despre pasul pr in care Austriecii

au călcat contractul de pace

In ultima ai a săptămânii trecute, d. Iuliu Maniu urma Bă vorbească în Cameră, întrebând guvernul asupra po­liticii externe şi asupra înarmării ţârii. Camera a'a închis, aşa pe neaşteptate, două zale înainte de termen, din care pricină d. Iuliu Maniu nu şi-a putut ţine cuvântarea, S'au prezentat însă la dânsul gazetari din Bucureşti şi au oerut să spună gazetelor ceeaee avea de gând să apună în Cameră. Spicuim o parte din oele spuse de d. Iuliu Maniu.

* Peste graniţă lucrurile merg tare

prost — a înoeput d. Maniu. Tocmai da aceea pentru noi e o trebuinţă ar­zătoare sâ ne înarmăm oât mai repede. Partidul din care fae parte a găsit că e o datorie a sa să atragă luarea a-minte a guvernului asupra acestor două luoruri. Am fost însărcinat eu să fao aceste întrebări în faţa domnilor de­putaţi.

Dar, guvernul a închis şedinţele Camerei cu două zile înainte de vreme, tocmai din motivul ca lucrurile de mai sus Bă nu «e discute, căci guvernul n'ar fi BOăpat chiar ou faţa curată. Acest lucru dovedeşte oă guvernul se simte slab, dar e şi o călcare de legi care nu mai poate dăinui.

In alte ţări, poporul e întrebat, prin reprezentanţii săi, oridecâte ori se ridioă semne de primejdie de peste ho­tare. Şi dacă s'ar întâmpla ca deputaţii să fie in concediu, ei sunt chemaţi ime­diat în Capitală. La noi se întâmplă tocmai contrariul. Se dă vacanţă de­putaţilor ea să nu poată vorbi. Ca să se pună capăt aaeatei stări, în afară de lege, partidul naţional-ţfirăneso a hotărlt să facă tot ce crede de bine. Prin preşedintele său, a oerut guver­nului să convoace imediat comisia ex­ternă şi militară a Parlamentului.

„ .—Ce spuneţi despre Austria, oare a căloat în pioioare contractele de pace,

au întrebat gazetarii. — Bărbaţii de stat n'au. luorat tot»

deauna cu energia cuvenită, — a spus d. Maniu. Alte ţări, mai înainte, au căloat mai întâi contractele, şi dacă împotriva lor n'au fost luate măsuri repezi şi energice, au trfzit pofta şi altor ţâri sa oalee contractele de pac*, Am ajuns astfel într'o stare care duce, de neînlăturat, la un nou r&zboiu. Cal-oarea contractelor de paee din partea Austriei e un luoru de neînţeles. Cu atât mai de neînţeles ou oât tocmai acele Contraote menţin independenţa ei. Toate statele, mai ales cele din Mica înţele­gere, au datoria să lupte împotriva a ceeaee a făcut Austria.

— Şi atunci ce credeţi că-i de făcut, au continuat gazetarii?

«— Să fie luate, fără amânare, toate măsurile şi toate mijloacele de con­strângere, pentruca Austria să desfacă ce a făcut. Dacă trebue, să se mobili­zeze. Mai ales că sunt aemne că se va înarma în curând, tot împotriva con­tractelor de pace, şi Ungaria. Aceasta ar fi pentru noi un pericol şi mai mare. Dar cum vom putea veni noi atunci să spunem Ungariei să pâzasoă iitera con­tractelor? Va răspunde: Dar Austria, n'a făcut şi ea la fel, şi aţi tăcut. De ce săriţi numai la noi.

— Are România atâta tărie ca să ia măsurile de mai sus?

— Are, a răspuns plin de încre­dere d. Maniu. Numai un lucru să nu uitaţi. Poterea României nu trebue ju-deoată după actele guvernului de acum care e un guvern slab. Şi ou aceasta, d. Maniu a terminat declaraţiile.

* Oele spuse de d. Iuliu Maniu au

făcut mare vâlvă în Austria, căreia i-ar părea mai bine, ca de altfel toţi vino­vaţii, să fie lăsată în pase. D. Iuliu Maniu însă, veghiază la tot ce înseamnă primejdie pentru noi.

S'a închis Parlamentul In şedinţa din-31 Martie a Camerei,

s'a votat legea prin care se opresc toate jocurile de noroc pe bani. Se opresc In localuri publice, particulare şi In pieţe. Aceste jocuri au fost oprite, deoarece multă lume îşi pierdea averea, cu o sin­gură lovitură de zar. Oâţi ţărani n'au ple­cat la târg să-şi cumpere vite şi s'au în­tors acasă, singuri şi iară bani, căci i-a pus la masa cu trei cărţi: două negre, una roşie.

In şedinţa din 1 Aprilie, d. deputat V. Serdici s'a plâns că proectele de legi nu sunt date deputaţilor să le studieze. In aceeaşi şedinţă interpelările au fost amânate cu două zile, din care pricină toţi deputaţii din opoziţie, afară de na­ţional-creştini, âu părăsit Camera.

D. deputat Radu Polizu Micşuneşti a spus că sunt dovezi că nu numai cei trei studenţi cari stau închişi la Ai ud sunt vi­n o v a ţ i de moar tea fostului prim-ministru l. G. Duca. Mai sunt şi alţi vinovaţi cari trebuesc căutaţi şi pedepsiţi. D. Vaier Pop, ministrul justiţiei, a spus că a dat poruncă şă se facă cercetări noui, şi dacă cineva va fi găsit vinovat, va fi pedepsit.

In ziua de 2 Aprilie, Camera a luat vacanţă până în ziua de 15 Aprilie, aşa că întrebările unor deputaţi naţional-ţără-nişti, anunţate pentru ziua de 4 Aprilie,

nu s'au mai putut ţinea. D. iuliu Maniu încă era să vorbească sâmbăta trecută, şi scriu unele ziare că tocmai de aceea a luat Camera mai de vreme vacanţă, ca DSa să nu poată vorbi.

Frământări la liberali Săptămâna din urmă a ridicat valuri

de furtună In rândurile partidului dela pu­tere. Pricinile, poate mai vechi şi mocnite, au isbucnit acurn şi par a fi următoarele.

Se ştie că unii dintre miniştri de a-cum sprijinesc garda de fier, din rândurile căreia au ieşit ucigaşii fostului primministru şi preşedinte al partidului liberal I. G. Duca. Alţi miniştri, Intre cari mai ales d. Victor Iamandi, nu văd cu ochi bucuroşi sprijinul de care aminteam. De aci nemul­ţumiri şi frământări.

Un deputat apoi, numit Polizu Mic­şuneşti, spune că ar avea dovezi că nu numai cei trei Închişi la Închisoarea din Aiud —• Constantinescu, Belimace şi Ca­ramea — sunt vinovaţi de moartea lui I. G Duca. Vinovăţia pluteşte şi asupra al­tora pe cari guvernul acum Ii spnjineşte. Din cauza nemulţumirilor provocate de spusele acestui deputat, un frate al răpo­satului I. O. Duca s'a retras din organi­zaţia liberală de Lăpuşna iar deputatul Fo-tino a ajuns la vorbe tari cu un ministru.

A mai venit apoi şi congresul studen­ţilor care a Încurcat lucrurile. Congresul s'a ţinut la Tg. Mureş. Studenţii dela Bu­cureşti, în drum spre Tg. Mureş s'au dat jos din tren la Sinaia, în faţa plăcii care a fost aşezată pe locul unde a căzut I. G. Duca. Acolo au tăcut manifestaţie pen­tru ucigaşii fostului primmnistru. Ministrul de interne a fost atacat de mulţi liberali pentru această ispravă a studenţilor gardişti.

Pacea sau răsboiul, se vor hotărî la Geneva

In numărul trecut al gazetei spu­neam oă ţările cari au iscălit contractul dela Looarno (Franţa, Belgia. Anglia şi Italia) aşteaptă răspunsul Germaniei la propunerile ce i-s'au făout. Răspun­sul a fost trimes la Londra în seara zilei de 1 Aprilie. Era bătut la maşină pe 22 pagini, cuprinzând 27 de puncte.

Germania a răspuns cam în felul următor: Nu putem primi propunerile pe care ni le-au făcut puterile locar-niene, oăoi acele propuneri nu sunt o temelie adevărată şi rodnică a păcii. Nu sunt temelie adevărată, deoarece ele nu pun pe picior de egalitate pe toate popoarele. Or, aoesta e un drept la oare nici un popor nu poate renunţa, căci o vorba de înaăşi viaţa lui. De aceea, continuă documentul german, faoem noi alte propuneri pentru a pune temelie temeinică păoii.

Planul de pace propus de Germania ara 19 puncte. Se apun acolo multe lucruri dar acesta e principalul: Nemţii vreau c a ce-au făcut, bun făcut să rămână. Iar, pentruca pacea să fie a-aigurată de aici încolo, să se facă con­tracte de pace noui, oari să înlocuiască pe cel dela Looarno. Ou Franţa şi Bel­gia, Germania propune depe acuma un oontraot de paoe pe 25 de ani.

Zilele oari au urmat după răspunsul Germaniei, au fost zile de frământare,

Pag. 6 OH I R B A P O P U K u u u j

Spuneau mai ales francezii: Nu noi trebue să jucăm aşa cum cântă Ger­mania. Ea a călcat contractele de pace, ea trebue să facă aşa cum spunem noi, căci cine a mai auzit că cel vinovat să ia comanda? Cel vinovat trebue să se supună. Alţii spuneau: Cu ce încredere lă te aşezi la masă cu Germania, ca să faci albe contraste de pace? De unde ştim noi că mâne nu le calcă şi pe acelea, aşa cum l-a călcat pe cel dela Looarno, căci doar şi acela a fost con­tract?

Franţa a întocmit şi ea un plan de pace, care va fi opus celui german, Joi, în 9 Aprilie, când puterile Jocer-niene se întrunesc la Geneva. Acolo se va hotărî ee-i de făcut, acum dupăce se cunoaşte răspunsul german.

Planurile lui Hitler Se ştie câ Germania lucră din răspu­

teri ca să se întărească, mai ales la gra­niţa dinspre Franţa. Acest lucru nu e de mirare, căci fiecare ţară cântă să se întă­rească, deoarece te simţi mai în siguranţă atunci când eşti întărit. Un fost ministru austriac a scris săptămâna trecută un ar­ticol în care spune motivul apropiat pentru care Germania caută să se întărească, a-cum în pripă, oricum şi cu orice mijloace, Iată ce spune fostul ministru austriac.

D. Hitler are un plan, nu de acum de când a venit la putere. El vrea să strângă în acelaş stat, toate ţinuturile în cari se vorbeşte limba germană, adecă atât Austria cât şi mare parte din Ceho­slovacia. Hitler nu şi-a ascuns niciodată a-cest plan. Dar, ca să-1 poată duce la în­deplinire, el se întăreşte spre Franţa. Se întăreşte nu pentru un răsboiu pe care l-ar avea cu francezii. Acesta vine numai în al doilea rând. Hitler vrea să cucerească Austria şi Cehoslovacia. El ştie că cele­lalte popoare, mai ales francezii, n'ar sta cu manile în sân când ar face-o şi aceasta. Şi pentruca de o parte a graniţei să fie asigurat, a început să-şi facă întărituri spre Franţa, pentru a putea lucra mai în voe spre răsărit şi miază-zi. După părerea mi­nistrului austriac, fapta lui Hitler, care a răscolit întreagă Europa, întâmplată la 7 Martie, e numai începutul unui drum pe care va merge, după cum se spune, cât de curând. Aşa că să nu ne mirăm dacă mâne vom auzi de altă ispravă a nem­ţilor.

După Germania, Austria A trecut abia o lună de când Ger­

mania a călcat In picioare contractul de pace dela Locarno. Iată că acum Austria păşeşte pe acelaş drum, călcând alt con­tract de pace dela Saint Germain.

Prin contractul amintit, încheiat la sfâr­şitul răsboiului celui mare între Austria şi ţările învingătoare, cea dintâi e oprită să ţină armată câtă vrea. Ea poate ţinea nu­mai un număr de regimente, stabilit prin tratat. Ce-a făcut însă acum Austria? A votat o lege prin care oricare cetăţean austriac între 18 şi 48 de ani poate fi chemat oricând sub arme. Prin această lege, se calcă în picioare, făţiş, contractul de pace amintit. Şeful marelui stat major a şi fost numit deja, în persoana unui general.

Cancelarul Schuschnig a ţinut o lungă

cuvântare in care a arătat că prin legea votată Austria n'a călcat contractul de pace, deoarece măsura a fost luată numai pentru apărare. Măsura e totuşi Împotriva con­tractelor, căci se ştie că contractele de pace au hotărît ce e de făcut atunci când un popor atacă alt popor. Şi dacă acest lucru a fost hotărît de popoarele cari au iscălit contractele de pace, atunci nici un popor nu poate lua măsuri singur. Fiecare e dator să întrebe pe toate celelalte po­poare cari au iscălit contractele.

Cele mai nemulţumite popoare taţă de măsură Austriei, au fost cele cari fac parte din Mica înţelegere. Pentru ele pericolul înarmării Austriei e mai mare. In şedinţa Societăţii Naţiunilor care Începe la Geneva joi, în 5 Aprilie, Mica înţele­gere, prin glasul dlui N. Titulesccu, mi­nistrul de externe al ţării noastre, va face întrebarea asupra înarmării Austriei.

Italienii sunt pe drumul ce duce la Addis-Âbeba

La sfârşitul lunii trecute s'a dat pe frontul din Abisinia una dintre cele mai grele lupte cari au avut loc dela începutul răsboiului. In fruntea armatelor abisiniene se afla însuşi Negusul. Lupta s'a terminat cu înfrângerea abisinienilor. Iată cum B*a desfăşurat lupta.

In zorii zilei de 31 Martie, armata Ne-gusului împreună cu trupele gărzii impe­riale au atacat întăritunle italiene din mar­ginea unui lac. Soldaţii erau bine echipaţi cu tot felul de arme moderne. Atacul a început la 6 dimineaţa şi s'a terminat la 6 seara. Dupăce a trecut amiaza, an în­ceput să atace italienii. Abisinienii au luat-o atunci la lugă, în desordine pe întinsul unei văi. Aeroplanele şi tunurile italiene i-au urmărit mereu, omorând mulţi soldaţi.

In mâinile italienilor au rămas numeroşi prisonieri precum şi foarte multe arme. Numărul morţilor abisinieni, — spun ita­lienii — e de 7 mii, pe când din rându­rile lor au căzut de abia o mie.

Spun prisonierii că la această luptă a luat parte Negusul însuşi, care a fost mereu în rândurile cele dintâi.

Şi în această luptă aeroplanele au fă­cut mare ispravă. Câteva dintre ele au fost doborîte de tunurile abisiniene.

A treia zi după lupta amintită, cinci aeroplane italiene au sburat deasupra Addis-Abebei (Capitala Abisiniei). In marginea oraşului s'au aruncat mai multe bombe. Unul dintre aeroplane s'a lăsat atât de jos încât se credea că s'a prăbuşit.

Dupăce au câştigat bătălia, italienii au Început înaintarea. Din aeroplan, armatele abisiniene se vedeau ca apele unui râu care se revărsau furtunos peste maluri. Se vedea că nu mai sunt sub poruncă.

In ziua de 4 Aprilie italienii au cucerit oraşul Quoram. Acest oraş e de mare în­semnătate căci el deschide drum liber spre Dessie şi Addis Abeba. Italienii sunt acum pe acest drum.

Amintim că pe câmpul de bătaie din Abisinia e o căldură cumplită. Măsurătoa­rele au arătat săptămâna trecută 64 de grade căldură. Prin părţile noastre nu se pomene'şte nici odată aşa vremuri căl­duroase.

Citiţi „UNIREA POPORULUI"

Răpitorul de copii din Arner a fosi executai 'Cî

Ne aducem aminte, ce vâlvă m făcut în toată lumea, când într'o-^ vestitului sburător Lindbergh a fost r g'^ făptuitori necunoscuţi. Oricât 8'a t'^ poliţia americană şi oricât s'au «h?1

bieţii părinţi, copilul n'a mai p u t t t t S sit decât târziu, ucis. Lindberg piât j & mare sumă de bani la o adresă datn' necunoscutul «gangster*, ca să-şi recan copilul, însă n'a primit decât cadavrul fi iubit. In celea din urmă, bancnotele semnate de Lindbergh au fost găsite la oarecare Hauptmann, pribegit In Amer" din Germania. Acest Hauptmann a prins şi dat pe mâna justiţiei. 0î'

Procesul lui Hauptmann s'a prelun», vreme multă şi, în celea din urmă, j a | , cătorii l-au aflat vinovat de răpire cu swi de câştig. Drept pedeapsă el a fost con damnat la moarte prin electricitate. S(

mai amânat insă multă vreme şi exec». tarea pedepsei. Hauptmann cerea reviiairej judecăţii, sub cuvânt că nu el este ud. gasul copilului. Procesul a fost din nou cercetat, ba s'a cerut şi graţie. Aproap; nu era zi, de vre-un an Încoace, să nu scrie marile jurnale americane, ba cil execută pe Hauptmann, ba că nu-1 execuţi începuse lumea să se sature de cumplitei proces, rămas ca o apăsare. Chiar şi li zilele din urmă, vesteau telegramele cl executarea lui Hauptmann s'a amânai din nou.

Şi execuţia s'a săvârşit totuşi, pe net' şteptate. Vineri In 3 Aprile, spre Sâmbiti, Hauptmann a fost aşezat In scaunul .elec­tric şi dat morţii. El până în clipa dii urmă spera să scape, susţinând într'um că este nevinovat. înainte de moarte m» trimis doi preoţi, să-1 tngrijească sufleteşte, dar n'a voit să primească ultima mângj-iere. Curentul electric i-a încheiat repede viaţa, drept pildă de înfricare pentru toţi răpitorii şi ucigaşii de copii.

Cu executarea lui Hauptmann justiţii omenească şi-a făcut trista datorie, k lumea va mai pomeni încă mult timp, cu groază, acest apăsător proces.

Nici norocul nu-: bun totdeauna U» prinţ rus cu numele Csrkiaov, eîupi«

s'a prăbuşit Rusia Ţarului, de friea Ro|il<» Iui L?nia a fugit în Polonia şi trăia, în B»« sărăds, la Varşovia. Eta muritor de foim» i abia iţi înnoda vieaja de pt-o zi pe alta. săptămânile trecute, un cunoscut al său, B'l mult îa glumi, i-a dăruit un loz de loterii.ţ mâna norocului a luat îa braţe din plia, V amtrîtul fugir. Lozul lui Ctik«sor a ieşit l< sorţi şi a aimsrit eâştigul cel mare: *ec* »»'' lioam Ut 1 Priatul s'a pomenit bogat iar*!1

diatr'odstă. Cei dintâi iacru al norocosului a foit »'

istre la o osp*tărie, i* mâsce, îa sfârşit, I1

eî, un prânz ea oamenii. Şi a adus ami>t« vramile bune, da caid avea palate, mândri I1

băuturi pe al$g şi a z\r. Am ti mi satur **** îa tostă kgs?, ei de flimâezlt m'am ««tur»!'

Ospltsriti i.a strvit mâncări dupi inimei, fară st uite biuturiea ps aks. D« * de a«i prinţul Cerkisov au mai stătuse la sa botrii. b 3 ă prâazul nu i-a fost a bună. A*1' s'a ridicat dela mâssare şi a început i* simtă râu de tot. Isr peste câteva eeasuri dat obştescul sfârşit, îatre, chinuri gro**«iJJ

La taecput s'au născut bănucli, ol »r

Nr. 15-16 U N I R E A P O P O R U L U I P a g . 7

putut f i fio înveninat. Dsr doctorii au cos-s t A t a t oă moartea au i-i'a traa nici din înveni­nară, aisi din bucate stricate, ei dia slăbire. Stomacul Iui aproape desvăţat in 20 de ani să mai lucreze, n'a putut răsbi eu banătăţile pri­mite deodată şi s'a dat de minciună. Iar bietul prinţ, oâad i-a pus norocul mâna pe sap, şi-a dat ortul popii, milionari

Aşg-i aorosul, năbădăioşi

Moartea preotesei Natalia Ciungan din Rupea

S'A stins l i r a mult «gomot, soţia părin­telui Ciuigan din Rupea, ?l i» vâltoarea !a-tâmplărilor zilnice a trecut la esle veşaic*, abia ştiută de rude şi prktsni. — D», a murit o preoteasă, o masnă devotaţi , o soţie credincioasa, o mucenică — a ai putej zice,— oare a tadurat suferinţele „latalai", «55 de câţiva ani mugea ss re diitrămare.

S'a împlinit, o luaâ de sile, dela petre­cerea ei la cele veşnice, câsd un sobor dt> 6 preoţi, ta frunte eu protopopul Braşovului, tn rugăsiuni, înălţate ou toată cuesrsiai», au pe» trseut-o Ia lăcaşurile de veci, pentru a ss o-dihsi —- după dorinţa t i — fa jurul sf. Biss-riei dia Albalal ia , unde în t i aue ţe l s ei î#l Înălţa rugile eătre Domnul.

Lume multă, cum rar se poxts vedsa !a astfel de întâmplări. Nu numai credincioşii uniţi, dar toţi frustsţii de alt neam şi altă lagc, din acest tărguşor, au petrecut o pe o vreme trişti , pâaâ ia gara dela Rupea, dovs-diadu-i dragostea şi stima de sare s'a bucurat In visaţii, — Iar fsmeils române din Homorod, eu steaguri, înşiruite pe marginea şoselei ee duce la gar i , la cânteet jalsiee plâtgesu de­părtarea ei,

Cuvâatare frumoasă s ţinut păr. protopop al Braşovului, Oîoţlnd la iveală însuşirile bune de maml, soţie, şi bu ia pilduitoare a credincio­şilor. Tot într'o frumoasă cuvântare, păr. pro­topop al Cohalmalui, Brot<s, a împărtăşit du­rerea erediaeioşilor b sericii sarori. Cuvintele de rămas bun a stors şiroaiele de lacrimi a eslor ee o petreceau dia mijiooul lor pentru totdeauna.

Dormi în paos sufltt blând în patria-ţi iubită!

Pp. Mlrcaa T h o m a a

0 zi de bucurie curată la A*ta Seacă si Valea Zâlanului

— Zece perechi s'au cununai deodată —

In ziua d i 23 Februarie a, a. eomunsle Aita Seacă şi Valea Zâlanului jud. Trei Scaune an fost vizitata de d. dr. V. Bidu, şrs-festul judeţului însoţit d« d. Păcurar primare-' plăiii.

Comunele d« mai sas, îşi dapăsă dia vre­muri uitate, viaţ« liniştită, îainatrul hotaralor lor, parcă n'ar avea aimio ou cei dia jur.Nici ua domn dela oraş au le-a răssolit prin vizi­tele sale vieaţa patriarhală de pasă asum. Aşa •ă vizita de asum, făcută de însuşi Prefectul judeţului, a fost peatru ele prilej d t înălţare sufletească, de adevărată sărbătoare ce va r«-mlae mereu in «mîstirea lor.

In ziua amintită, dimineaţa la ora 10, d. Prefect s'a oprit la poarta frumos împodobită, ridicată la intrarea îa com. Aita Seaofl. Co­muna îatreagi eu autorităţile în frunte, eu fan­fară şi banăeriu de călăreţi, era în aşteptarea cinstitului oaape. După frumoasa primire, intrig convoiul s'a Îndreptat spre biserica romană unita, uads păr. loesl O. Stoian şi pâr. / . Ţdlnariu din Bara Olt au sluj t sfânta slujbă dumsezesiseă. A cântat corul învăţătorilor şi păr. ort. / . Gtarcea oare a flout ps cantorul conduci tor. P i r . Stoun a ţinut o frumoasS predică dsspre dragostea Mântuitorului pentru ominirs.

După sf. iitarghie, Ia primlria eomuaală s'au împărţit hnins pentru copiii săraşi.

» • • D. Prefest, tâsoţit de ceilalţi intsleîtuali

din comună, a plse&t apoi spre Valea Zăla-mului ueds au ajuns după masa la 3. Toţi lo­cuitorii eomuaei, îmbrăcaţi în haină de sărbă­toare, sştsptau pe măriţii oaspeţi. Mai a k s *?ă aici urma s t s s f a s S lucru mare. Zss» perechii cel mai îifiSr mire de 26 ani iar cel mai bă­trân de 62, cari au trăit până atunci f£ră bi­necuvântarea altarului, aştsjstau gă ÎBgenunihe în faţa lui. Nun mars a fost însuşi â. Bidu prefectul judeţului, iar nună dna M. A. Boeriu soţia Rotarului dia Orm>ni?.

Preot cununător a fost păr. O. Stoiaa, oare a arătat mirilor însemnătatea sf. taine a cununiei. După ouiuaie, sânul a împărţit físüor sruciuliţe, chipul Mântuitorului răutigeit ei alte obistte de amiisiiriî. S'a pornit apoi mană mar«5 !a şcoala primară de stat, usde s'au ţinut şi vorbiri pentru miri, pentru nuai şi peBtru nun­taşi. Mireasa cea da 62 de tn i a oferit nunilor „colac şi lichiu", coapte de d'nsa, asum* psn-îru sunuaia lor.

înainte de piesa rc nucul şi-a cinstit finii ou daruri şi bani. S'a îatins apoi o horă mare, după rare oaspeţii străini de Valea Zii anului au plesat, spre Aita S**oă şi da «colo mai de­parte, spre casele lor.

Din Comlosul Bănăţean Zi ds mare bucurie sufl»tessel a fost

peatru credincioşii români usiţi din Comlo«uI Biaăţsaa igrbstosrsa Floriilor, p*atrusă atunci s'a f£sut ca şi in anii trecuţi întâia eucainaesrs sohmnâ (si îbâtorsasel) a lor 11 copii şcolari, pregătiţi spre aceasta de păr. protopop Gheor-ghî Medoia. Pentru acel act atât da sfânt, bi­serica a foit gătită d« mare prszsie. EHsvia eu care seci* suflete curate s'au apropiat de sf. TaiaS, cântările: „Noi vrem p® Domnul..." ţi „Te ador Isuss,..", pe eari le-au cântat pruncii şcolari, eu glsauriîs lor îsgsreşti , au mişcat adâns suflatele tuturor ©elor de fată, storcâsd lacrimi de bucurie nu numai din o faiii pariaţilor ci şi din ai altor credincioşi prezenţi. Fapt, esrs dovedeşte, că prin euitul sf. Euharistii se poste adânci mai bin« vissţa religioasă.

In seas?, sf. zi, s'a mai sfiaţit un rând de ornate preoţeşti, fácate în Blaj, pe preţul dc 4700 Lei şi sumeărats de harniaa reuniune .Mariană" a fcmsilor unite din Comió?, cnre şi până oum s'a îngrijit mult da podoaba casei Doasuului. Tot cu asul priSoj, membra MSriuta Ciolac, a donat o faţă dc masfi frumoasă psa-tru masa d« paraitase, în smintirsa repausa-ţiior ei fii Ghsorgbi şi Io», iar Dosmsa Msr-gareta PopMoldovan, sojia diatiasului Rdvocat Iuliu Pop Moldovan, limbolta, acsastă «vlavi-oxaă şi bună creştini , care atât de mult s'a îagrijit şi se î»grijeit« âe podoaba biserituţsi nosstru de «coio şi d.spre '.-arf. s'a tn*i sori* ia „ U s u i i PujíU".íjíui", n t iui uh ii h* ,

faţă de masă pentru altar, una peatru masa de proscomsdie şi tnsâ trei feţe pentru mese mai mici, toate lucrate frumos de dânsa cu dantelă.

Reuniunea a cu i lăsat să se facă de if, Paşti, o fiiţfi de altar de toată frumseţa, pe oare o pistaazft în culori pe pâDZă de mătasă albă, surorile călrgăriţ», fiicele sf. Vinccnţiu ds Paul, din Comlosul Bănăţean.

Mulţumită şi rtcuBoţtinţS se aduce tu­turor binevoitoarelor şi bi2efâcătoar«lor sf. Biasrici, cari pot fi sigure, eă Hristos Cel ce a zis, uă un pahar ds apă dat in cinstea Lui, nu va r£mâne nerăsplătit, Acelaş Hristos le va răsplăti din bogăţia darurilor Sale; noi ru-g£m p3 Bunul Dumnezeu cu cuvintele dela sf. Liturghie „'•ifisţsşt': Doamne pe cei ee iu-beae podoaba essei Talc, Tu pe aceia ii prea-mfireşts eu dumaezaiasoâ puterea Ta".

Un preot harnic Să au s î sufere păr. Ambroziu Meradin

Ceuaşul de Câmpie, jud. Mureş, daeă-l adus droşt pildă selorlaţi preoţi, Ia ceeaee priveşte răspândirea gazetei noastre.

Cu priisjul misiunilor din aesa comuni, i-zm dus câţiva numeri de p rob i din „Unirea Poporului", sa rug£mintsa sft-i lmpârţeasoă poporului credindios, ss să cuaoaseă această gazstâ, laţ ' dacă v/cs vrcuauî, s£ o aboneze.

Ei bin*, ee s'a ietâmplat? P«r. Ambroziu Mera eu numai eă a împărţit aceşti numeri credincioşilor săi, dar a f£eut şl propagandă pentru gazsta, aşa eă astâzi avem în Ceuaşul de Câmpie, unde mai înainte n'aveam aioi un sitsgur cititor, r.u mai puţini de 22 abonaţi.

Daeft fis@are pr«ot ni-ar căţtiga sel puţin a şsptaa pp.rts dia abonaţii pe cet i ni i-a căşti-gtt păr. M«ra, îngnjindu-se bineînţeles şi ds plâiirss abonamentelor la vreme, n'am lupta ou greutăţile grozave eu cari luptăm astăzi, iară g<z«ta am putea-o faee nu numai mult mai bună ci şi m mult mai ieftină.

Ds 18 ani muncim ia aeeastă gazstă, nu «a sâ cftştgim ^EVE, ei s s să faeem bine po­porului şi bisericii noastre, iară domnii preoţi — onoare puţinelor tzeepţiuni — nu vreau să !3tel«»gA j«rtfa şi truda noastră, Nu eă n'am avtia »bosaţi. Avam destui, dar a trebuit să tot s i i t tm dia si, fiindră nu piâtese, nu vreau să ptăUa«câ. CiUss buouroi, şi ne laudă cum scriem, iar gând e vorba de platl , t«e, sa peştii In api .

Da«fe domnii prsoţi ar urma pilda atât d« mait grăitoare a păr. Mera, „Unirea Popo­rului*1 ar Xdce adevărate minuni. I. M.

Serbarea dela Belotinţi-Timiş In ziua de 1 Martie a. c. credincioşii

parohiei Belotinţi au avut parte de marea bu­curie de a vedea sflnţlndu-sc şl aşezândn-se crucile pe noua lor biserică.

După utrenia de dimineaţă poporul în procesiune şi în frunte ca protal local Păr, Albu Vaslle, Comitetul parohial, notar, primar şl Consiliul comuual au plecat întră întâm­pinarea Pir. Vicar al Timişoarei Preaon. Domn Qheorghe Muntjan — iniţiatorul edificării bi­sericii, — la poarta triumfală dela intrarea în comună. Aici preotul local 1-a bineventat pe Venerabilul Vicar, care I-a răspuns în cu­vinte mişcătoare. După aceasta cler şl popor an plecat spre Biserică, luând dela casa cre­dinciosului noBtru Petra Bcrzovan celea 2 cruci —- purtate de harnicii curatori Petra Berzovan şi Petra Floria. Imedist s'a început sf. Hu'gh1!-) celebrat* de Par V car, Piu B r u am B ă i v< ş pr otu> io.*). L* star-

Pag. 8 O N I H E A P O P O R U L U I

şitul Liturghiei Păr. Vicar a ţinut o cuvân­tare frumoasă despre „Urmarea lai Hristos". Au fost numeroase cuminecări.

După Sf. Liturghie s'au sfinţit Crucile, apoi a urmat vorbirea Păr. Vicar „Despre Crace*. După care s'au aşezat crucile pe noua Biserică. Impresionant a fost momentul când s'a pus Crucea cea mare. S'au văzut bătrâni cu lacrimi In ochi, cari de 40 de ani au aş teptat ziua aceasta mare. Întreaga comună şi din jur au fost prezenţi fără deosebire de con­fesiune.

După aceea a urmat o masă de 25 per­soane — intelectuali din Ioc şi din Lipova şi jar — dată de preotul local.

„Agru" în Hâdâreni jud. Turda In ziua ds Duminecă, 19 Aprilie, organi­

zaţia „Agru" dim eomnca aoastrâ va aranja o mar« serbare eu următorul program:

La ora 9 se va celebra Sf. Liturgie Ia ears va pontifica Rev. D. Gh. Dâsiiâ canonic la Blaj şi va casta corul Agrului fa 4 vosi, fiind condus de D. C. Buaur. După Liturgie se va fa se procesiune Euharistica şi apoi ado­rarea Sf. Sacrameat ia care, după o recule­gere sufletească, va cânta eorul ekv i lo r de şcoală: „Te ador Isuse", fn 2 voci.

La ora 2 f. m. serbarea va soatigua eu: I) împărate Ceresc, 2) Cuvânt ds deschidere rostit ds prsşsdiaîele Agrului local iav. dir, C. Basur, 3) Sfinţirea drapelului orgasizaţisi, 4) Conferinţa Reverendigimului D. Gh. DSsiiiâ canonic, prsşed. Agrului A?hid. 5) Recitări. 6) Căiuşerul jucat ds 14 psrsoaas eoaduss de Dl. Gr. Cosaa.

La ora 8 seara, se va juca: 1) Duşmanii, piesă ia 3 acte. 2) Monolog 3) Solo ds voce, cântece religioase, executate de Dl. N icuhs Fechi te stud, la Conservatorul din Cluj. 4) Dialog. 5) Coruri ia 4 vosi câsfats de Corul Agrului.

Toţi fraţii creştini din eomunels apropiate sunt invitaţi eu d r ag !

Corespondent

Baptiştii la ei acasă In zilele t recuts s'a prezentat Ia mine a-

easfi, un vecin din apropiere, care, după ce s'a interesat de mersul trenurilor, cu toats că nu sunt ceferist, mă Întrebă: „Oare de ee nu pred că preoţii atât de sănătos şi ds înţeles ea baptiştii?" Văzând, că omul ţine tare ps lângă baptişti, i-am spus, să asculte mai cu atenţie estirsa Evangheliei, din care apoi preotul spune piedica, şi se va conviege că baptiştii, cari sunt oameni ou pricepere miefi, au pot spuse o aşa predică ca preotul. După acestea s'a încins Intre noi o discuţie în urma sărs ia ob­servam, c l pe omul meu mai mult îl interesa pro-povăduirea baptismului, desâl mersul trenurilor.

Iată cum îşi scoate eapul curentul pro­pagandei baptiste prin ai s i i sgsnţi car i deşi în ce hal se află adunările baptiştilor, totuş eoatlauă su munca de distrugere printrs cre­dincioşii altor biserici, încercând a-i desblaa, pentru a-i băga ca pe oi tntra lupi, la tre bap­tiştii decăzuţi, a căror stare e următoarea:

Adunările baptiştilor sunt compuse îa mare parte din oameni seduşi de agenţii baptiş­tilor, cari se fac baptişti crezând — dupa cum le spun baptiştii — că. mântuirea se gâsefte la ei. După un scur t timp, c t i mai mulţi dintre aceştia, înşelaţi, observă contrariul; dar fiind slabi de înger, se tem ds gura satului sa să se mai re 'ntoarcă la biserica din sinul gărsia au cşit. Attfel fiind, rătsân mai depărta între baptiştii deeizuţi, şi cu timpul se fao întocmii sa şi ceilalţi baptişti găsiţi deja acolo.

Aeestea adunări sunt date ps mâinile unor conducători firă pricepere, cari au ştiu ec în­seamnă răspunderea şi pe eari conducători dupics îi urăsa o parte dintre baptişti, vreau sâ-i răstoarne. Unii sunt pentru el; iar alţii coatra. I a urma acestora se ivesc apoi certe urmate de părusii; iar eflad se îa tâsplă că îl « s t o a r l , pun ps altul mai guratic, dar tot aşa ds fără ispravă ea şi cel dintăi, seeace are ca urmare, că în adunările baptiste anul se ţine mai mare sa celalalt şi sub îndreptăţirea, că ii mai oaoş puiu sa cioara, îneeps anarhia.

Aaeast i ssaihis se bâatue îatre baptişti, se sfârfsşte, ds csls mai multa ori, cu laesc-rări ps strâzi. Istă un saz degşrs sase ne a-duss ştirea zisrul msghiar „Szalonîei Lapok", oara desr is îsoSerarea baptiştilor din Curtiei, dsifeinaţi. î s două fxbcre, îa urma cărei încăe» răr i un saumit Mihu Todor a fost crust bătut şi lăsat ps câmpul de teâtais «u r l a i grave cauzate ds tăisîuri de eoase şi lovituri de cio-mage. Căzui — duplaum spuse ziarul — a fost deferit Parshetului dia Arad.

Cu toats asesNa egenţii baptişti — eum vedem şi ia cazul de faţă — se aizuese eu toats puterile a-i da baptismului o formă ex-t s rM de frumoasă eulosre, susţinută, ca faţa bolnavului, eu injecţii.

In urma acestora s r trebui, ca la astfel ds musafiri să H-se sreto aşa.

S a m u i i T u r d o ş a n gref ier pes ionsr

Serbarea Agrului din Batin-Someş Ia ziua de 29 Martie, Agrul din com. Bă-

tin-Someş a aranjat o serbare religioasă-cul­turală, îa IOSRIUI şcoalei primare ds stat. S'a desfăşurat un program bogat, din două piese tsatrale, cuvântări, coruri şi decIamSri. Au fost ds faţă la o rnis de credincioşi, îa frunte cu pariatele sufletele pr. Ioan Robu, cari au as­cultat su ataaţie puactela programului.

După cuvântul de deaehidere al dlui înv. dir. Pop Gavril ,a urmat „Cucuie pas i r s grasă", cor executat de elevii şcoalei primare. Au ur­mat apoi următoarei* puas t s : „Ls lucru 8 , „După lapte", „Rolul femeii în familie şi în educaţia naţională", soafetinţă ţinută ds dna înv. Laura M. Robu. „La ogliddâ", cor pe două vosi, „Ur­ciorul fermecat", piesă teatrală, „Mii stejar pletos şi verde", sor, „IasemnStatea Agrului", coaferiaţă ţinută ds d. G. Pop înv. dir., „Lupul pocăit", fabulă, „Domniţa adormită", piesă ju­cată de elevii şcoalei primar?, „Cântări ma­riane" şi „Suat ostaş al ţării", for» Cuvântul de închs iers a fost rostit ds păr . Ioaa Robu, preşedintele Agrului.

Lumea eara a fost de faţă s'a î sâeşăr ts t dala s s rba re eu sufletele înălţate.

Ve?íi slabe din Chichina Mi-ss serie din Chuhiaa, jud, Silaj, c i

la noaptea de 20 Marti?, aa intrat la curtsa gospodarului Isaia Pop a i tU r lu f lc i to r i , cari dup l se i-au furat diferite obiectr, &u tiiat si cozile la do i boi.

Tot im comuna assa l ta curatoratul biss-riceso a dat voie s i ss \m& cirous si aite co-medii, de o l t r e nist® psrsoanc s t r l ine In prima gaptlmftaft a postului mare, ca sa t e a smtntit pe mai multi eredinsiofi.

Si mai trist • e l acolo ss himuljsia dia zi in zi bsptistii. Mài muJt, taaiate cu cAtcva saptlmani, a trscut la baptisti tagggi curato­m i naif Ioaa Miigaì, su i s t resg l familia sa.

Ne iatrebüm, cu drept euvlnt, au sumva s'ar putea ìadrepta st ir i le dia acca parohie?

; Pentru credincioşii unifi,

Vechiul Regat * O mulţime de credincioşi uniH .

prăştiat, mai ales di^pi rlsboiul etj ^ oraşele cale mari din Vechiul Rig»»"11"' mai mulţi i-a îndemaat l i p » e a ' ^ munţii. Brazda nu mai ave» vitee« e i t l , ori au mai rodea atâtea grlum 1

poată nutri întreagă familia. • Unul aau altul, tatăl, fratai.

pornea atunsi gpre furnicarul Bo.cu.it v

sau al celorlalte oraşe, ea Ia fabricii» J'' sau la stăpâsi înstăriţi , pria muBeal 0 r,! !; tige seva pe lângă roadă ferasiei, Au caşuri de aoelea sând ia lop de eAţtijV' paguba, atât psnt ru suflat eât şi ţt^l

Au pierdut mai ales ac?ia mi t01 dst sufletul cu cere su plecat ds eciu ,| eari s'au l i sa t prinşi îa virtejul l ipiţ i i^ tând gS şi fadeplinsasci alts dorinţi dct||« cu cari su plccst de acasă. Mulţi m (

snmpfitul şi crnţar?a, ehtltuiad rauasiiior.

C«i sari su ajuas îa ăcsagtl stin fost mai ales aceia axi şl-au pierdut iliu> er« dinţii eu care şi-au ta armat scftetih silele copilăriei, la bisericuţa dia in),

Peatruca răul să fie stăvilit, mitropolia! jului s'a gândit să io t r imi t ! pariaţi iute; preoţi cari să sa tngri jeasel de Tijaţr sufltt«asîfi. A;ea3ta a fost una dintre eilt; er««îoţra dorinţa a fostului Păstor VaiileSv să vadă pe fiii bisericii unite Inprljtisp oraşele dia Vcthiui Regat, s t r ia ţ i in junii sericii şi al preoţilor ca in jurul miffiil,| lusrat mult ca e l -ş i vadă împlinită m. dorinţă.

N'a reuşit îa întregime, clei acest k; S 3 veds, întrece o viaţă de om. Urotflil însă, au dovedit tot atâta înţelegere fiţi ir e s a s t l dorinţă. î s „Circularul" de Paşti Mitropoliei Blajului, p i r . Vicar Capitolul Victor Macavsiu, adresează, prin preoţi, o ti rugim'mte tuturor credincioşilor, s l eontri care eu cât poate şi ca eflt ii trage 1« poatruea din banii strânşi s l se poată iii biserici şi să se p o a t l susţine preoţii t păs toresc auflstele srediaoioşilor nalţi in Vethiul R«gat. Iată cuvintele adresate ş ţilor şi credincioşilor din acest prilej:

„Adunarea Ia un Ioc a sufletelor im fraţi risipiţi nu se poate face, decât în i':

câte unui preot şi a câte uasi biserici orii c s r a unei capele cât ds modeste. P'!

aceasta însă este asvoie înainte de tosti mijloace materiale, adecă de banii

Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu din1

credincioşilor din întreagă biserica boi! regretatul Mitropolit a putut să adune o i frumoasă. Presum bias ştiţi, s'au adunat I' 1.000.000 lei, din eari s'au înfiiaţat parc! aoui din Ploieşti, Brăila, Galaţi, Constat Craiova şi dia eari a'au cumpărat eas«l' I rohiale şi capela dia Ploieşti, s'au plitit' riile pentru capelele şi loouiaţele prsoţ*?'11

celelalte parohii, s'au dat ajutoare p«»*f0

dicarea biserisii a II-a dia Bucarsşti, ţ i ' 1

rămas o guaă de 400.000 lei pentru «u*1 rares uaor case, eu caro stăm îa târg, t* vite atât de losuiuţă prsoţesssă cât ş i i ( i

pali , ia Brails, şi m u i m ă s ' a flaut l»»»'^ oapslt lor cu odijaiî, e i r ţ i ie şi obiectai»*'f aeecsare slujbtior dumaeaseşti. ,

Ai t l s i toată s u a s , g 8 s'a eolestat F acum, este isprăviţi . Opera, înoepntâ îăj lăsată eu limbă de moarta Ia grija no»*1' urmafiior, au o putem lăsa uitării. Di»' motiv a s adresăm dia aou şi ea toată i», derea, Voul, Veacraţi F ra ţ i , şi tuturor ^ gieşilor, şi facem aou apel, eo tostă « w

Nr. 15—16 U N I R E A P O P O R U L U I Pa*. 9 dar şi ou toat l stăruinţa, ea să îsoiţi şi In acest an darurile Voastre, contribuind astfel la continuarea operei, s elrei temelii i-a fost râcduit s i Ie pun* rrednioul nostru Mitropolit V*sil».

Dispuecm, prin urmare, cx la ziua I-a a st- P*f"\ l a liturghie si vecernie, Veneraţii Frsţi Preoţi să lumineze poporul credinsios, asupra importanţei, ee o are organizarea pa­rohiilor noastre din Vechiul Rrg t t şi «1-1 În­sufleţească cu toată dragoit tc, s l coatribue in mfisura cât mai la rg i la colecta, ce se face în ziua a II-p, IB acest scop. Colecta fireşte au se va margini numsi Ia contribuţii in bani, ci s« va putea face ia naturalii, si poată chiar cu msi matt succes. Şi cum succesul, tn buna psrta depinde de exsmciul bun ce il pot da frunt&şii parohiilor, eari sust preoţii şi cura­torii, aştsptEra ca tocmai ei sa premeargă cn acest exemplu".

Orice dasie, cât &z mic*, lucrează la mâstairca uaui sufiet înstrfiissat. Daţi-o deci eu dtfg.

Moartea unui elev de seamă f ione l Sârbu

Sâmbătă, în 4 Aprilie, pe la amiază, şi-a dat sufletul, în manile celui ce 1-a plăsmuit, elevul Ionel Sârbu din ci. VII. literară a liceu­lui nostru de băieţi din Blaj, în etate de abia 37 ani, împărtăşit fiind cu sfintele Taine aie maribunzilor, după o boală grea dar destui de scurtă.

Acest elev a fost csl mai bun în clasa s s . Mu exista întrebîre pe care să i-o fi pus profe­sorul şi să nu răspundă la ea. La şcoală venea totdeauna bine pregătit, nici când nu se scuza eă rt'ar fi învăţat, cu toate că era plăpând, palid şi din cale afară prea domol, semn că nu era sănStos.

înainte cu 3—4 săptămâni Iond Sârbu n'a mai venit la şcoală. S'a îmbolnăvit grav. O febră tifoidă 1-a răsturnat la pat şi trupul lui plăpând a'a fost în stare să reziste unei boale atât de cumplite. Zadarnică a fost îngrijirea medicilor, zadarnică şi frământarea părinţilor şi a rude­niilor, Ionel slăbea din zi în zi, până şi-a pier­dut conştiinţa şi s'a stins, ca o luminiţă care nu mai are nici feştilă nici său. S'a stins în Sâm­băta lui Lazar, în preziua Duminecii Fioriilor, într'o frumoasă zi de primăvară, când atâţia pomi sunt înfloriţi iar în biserici se aduc fiori de sălcii întru preamărirea Domnului.

A fost înmormântat, cu mare jale, petrecut ia groapă de toţi profesorii şi elevii râmaşi în Blaj, în Lunia Mare, când facem pomenirea preafrumosului şi fericitului Iosif, fiul patriar­hului lacob. »Iacob plângea pentru pierderea lui Iosif, şi cel plin de virtute şedea în căruţă, ca vn împărat cinstindu-se«.

Şi părinţii lui Ionel plâng pentru pierde­rea lui. Şi cu tot dreptul, căci el a fost cel mai bun elev al clasei şi între cei mai buni ai liceului. II deplângem şi noi, profesorii lui, şi ni-se rupe inima de durere ştiindu-1 dispărut dintre noi.

Să ne mângăiem cu toţii, şi părinţi, şi fraţi, şi surori, şi neamuri, şi profesori, şi colegi, cu ceeace adauge condacul din Lunia Mare: »şi cel plin de virtute (adecă Iosif) şedea în căruţă, ca un împărat cinstindu-se«, căci şi Io­nelul nostru, care a fost cinstea şi hărnicia în­trupată şi prin urmare plin de virtuţi, nu este pierdut, ci şede în căruţa raiului, ca un împărat «wnstindu-se.

In veci pomenirea lui! Prof. I u l i u M a i o r

Hristos a înviat! Sărbători vesele şi fericite

dorim tuturor cetitorilor şi bi­nevoitorilor gazetei noastre!

DELA REDACŢIE. Pontrn sfintele sărbă­tori ale învierii, în săptămâna laminată gazeta noastră na se tipăreşte. Numărul viitor apare Joi, în 23 Aprilie.

.Vizită a r h i e r e a s c ă . / P. Sf. Sa Epis­copul Vaier iu Troian Frenfiu al O ră z i f, a vi­zitat săptămâna trecută şcoalele ' d!u Bdu«. Liceul de f «te a organizat în cinstea Excelenţei Sale o fromoasă serbare cu program bogat.

R e d u c a r i d e s ă r b ă t o r i p e C. F. R. Dia prilejul sfintelor sărbători aie Paştilor, Dlrecţlanea generală C. F. R. a făcut o redu­cere de 50% la preţul tuturor biletelor, cu toate trenările şi pe toate liniile. Această re­ducere s'a acordat din 9 Aprilie, orele 12, până în 17 Aprilie orele 12 noepha.

P r i n c i p e s ă î n g r i j i t o a r e d s bolnav! . Principesa Măria lose, soţia Principelui moş­tenitor ai Italiei, a piecst săptămâna trecuta pe frontui de luptă din Abisinia, ende v£ în­griji de soldaţii răniţi. Es a urmat cursnriie anei şcoli de infirmiere (îngrijitoare de bol­navi), şl astfel a &jcms să-ş! poată îndeplini o veche şi arzltoare dorinţă.

F a p t a f r u m o a s ă a u n e i r e u n i u n i d e f e m e i . Ia ziua de 29 Martie s'a sfinţit în biserica naltă din B!caz jad. Hanedosra un râad nou de haine bisericeşti, împodobit în­treg ca mâna, fir cu fir, pe stofă de mătaeă veritnbiiă ds către membrele «Reuniunii de femei". Cusătura este alcătuită din motive ro­mâneşti. Felonul are îa spate chipul Maicii Domnului cu lass în braţe. Acestea odâjdll sânt de-o mare frum«cţă şi fac mare onoare nu numai femeilor cari le-au cusut, ci şi bi­sericii şl satulal întreg. Iată o pildă frumoasă care ar trebui armată pretutindeni.

Au f o s t p r i n ş i „ s t r i g o i i " d i n D u m ­b r ă v e n i . Locainţa unui bătrân din Dumbră­veni era bătută, aproape în fiecare seară, cu pietre. Sergenţii au stat Ia pândă, dar câteva zile n'au reuşit să prindă pe răufăcătorii. Lu­meţi a început să vorbească de strigoi cari ar turbur?, somnul bătrânului. Iată însă ci „strigoii" aa fost prinşi. Ei sunt nişte băeţi de prăvălie cari îşi petreceau de vâlva pe care au stârnit-o. Ei au fost arestaţi şi odată cu aceasta s'a terminat şi povestea strigoilor dela Dumbrăveni.

C u t r e m u r d e p ă m â n t . Săptămânii trecută s'a produs un mic cutremur de pă­mânt. A fost atât de mic încât n'a fost simţit decât de aparatele aşezate anume ia un la­borator din Bucureşti. Gara pe unde aa răsu­flat tarborfirlle din mijlocul pământulai, ne pare că e în jurul Marii Mediterane, cam în Grecia.

A a d o r m i t c o n d u c â n d a u t o m o b i l u l . Un autotobnz trecea săptămâna trecută prin dreptal comunei Ţ'gmandra, îndreptânda-se spre Tg. Mureş. Deodată s'a răsturnat Intr'un

şanţ. Singurul călător csre se afla in el, numit Cflndea Zachela, s'a ales ca piciorul rapt şi a fost d a i la spital. S'au fâcot cercetări şl a fost găsit vinovat din nenorocire şoferul, care a adormit la cârma automobilului. El va fi judecat şl pedepsit, aşa dnpă cum se cuvine, căci trebne să stai pararea treaz atnncl când ai în mână soarta altora.

M u ş c a ţ i de c â n e t u r b a t . Sâmbăta trecuta, dimineaţa In zorii zilei, un câne a sărit zidnl din curtea unei case şi a începnt să fugă năprasnic pe strada. A sărit la primul trecător întâlnit şl I-a muşcat. Tot aşa au păţit încă alţi trei. Ua alt trecător vizând cânele înfarlat şi dândn-şi seama că e turbat, a scos revolverul fi I-a împuşcat. Cel muşcaţi au fost daşl imediat la clinică.

M a ş i n a d e s b u r a t Tn s l u j b a m â n ­tu ir i i s u f l e t e l o r . Un preot catolic din Ame­rica de Nord cn numele S:halte, ca să poată cerceta pe credincioşii risipiţi prin ţlnctarilc îndepărtate al Canadei, se foloseşte de aero­plan. „Preotul sbarâtor", cum se numeşte acest părinte corajlos, a răsbătut astfel peste opt mii de chllomeirl şi a dus mângâierile cre­dinţei prin toate sălaşele omeneşti din ţinu­turile dc miazănoapte ale Amtricel, până In gheţurile veşnice ale Nordului. Sărmanii creş­tini, trăitori în risipire prin codrii şi printre sloi, l-au primit ca lacrimi de fericire.

F u r t u n ă u c i g ă t o a r e . Peste ţinutul oraşului Cordeila din America de Nord s'a deslănţuit de cnrând o fartană îngrozitoare. Vântul năpraznic a dărâmat case, a stricat gospodării. Ştirile sosite In preajma sfintelor sărbători vorbesc.de 40 de oameni ucişi de uragan şi de 400 de răniţi.

M o r a r i t i c ă l o ş i . In judeţul Sata-Mare a fost jadecat de curând un morar ca aju­toarele lai, cari lucrau cu cântar dres şl în­şelau pe clienţi la mâearat. Cântarul avea un meşteşng de arăta greutatea voită dc morari, nu cea adevărată. Morarul a fost condamnat la o iană temniţă şi 500 lei amendă, isr aja-tos rde lai Ia câte 300 lei amendă.

R e v i z i o n i ş t i n e a s t â m p ă r a ţ i . La tri­bunalul din Darnbrăveni se va jadeca procesul ziaristului ungar Simion Ladislaa. Acesta a publicat întt'o gazetă ungurească o chemare la o adunare revizionistă în Dlciosânmărtio. — Lz a c e b ş tribunal se va judeca procesai preotului sas din Bălcaciu Friederich Ho ru ­mân. Acest preot sas, care mancă pita statului român, a afişat o hartă a Uogariei, in grani­ţele căreia e trecută şi Transilvania. Hărţi de acestea au făcut Ungurii multe, şi ele arată gândul neodihniţilor revizionişti de a trece Transilvania la Ungaria. Cei cari mancă pita statului şi apoi lucrează împotriva lai, ar tre-bai pedepsiţi cu cea mal mare pedeapsă.

C o n d a m n a ţ i p e n t r u o m o r . In anul trecut, un cioban din Boholţ (jad, FJgăraş) a fost omorît de soldatul Moise Aldeş, Ia în­demnul unul nepot al ciobanului care râvnea la moştenire. Păgânetsca faptă, săvârşită In îafunerecul nopţii, a fost dată la Iveală şi cei vinovaţi au fost duşi în faţa judecătorilor ca să-şi ia cuvenita pedeapsă. Tribunalul din Făgăraş a condamnat pe cei doi vinovaţi la muncă silnică pe vieaţă.

S ' a s p â n z u r a t Tn g l u m ă . Ua copil din Arad, namit loan Poşa, de 13 ani, se juca In ziua de 1 Aprilie împreună cu alţi copil. Făceau fiecare glume de 1 April. Deodată, loan Poşa spâne tovarăşilor de joacă: .Am să fac acum o adevărată glumă de 1 April. Mă spânzur". Şi a plecat copilul, ceilalţi, e r e -

zfind că glumeşte, na Nan mai cântat. A dona zi, mamă-sa l-a găsit spânzurat în podul casei. Te gândeşti, când aazl asemenea veşti, ce duh râu a răvăşit minţile până într 'atâta încât copiii mici îşi fac seama singuri?

N'a v r u t s ă s e f a c ă r a b i n . Tânărul Ludovic Solomon, de 14 ani, de fel din com. Tura Lung (jad. Sata Mare) era îndemnat de părinţii săi să urmeze o şcoală ca să se facă rabin. Tânărnl na voia nici dccnm ţi când a văzut că părinţii aâi n'au de gând să-l Isse în pace, a foglt de-acasă. Na s'a oprit până la Bistriţa unde a fost prim de poliţie. Părinţii săi au fost înştiinţaţi ca să-l ducă acasă.

V o m a v e a b u m b a c . Ministerul Icdas-trlei şi Comerţului a făcut săptămâna trecută două învoeli, cu Grecia şl cu Japonia, psr.tru cumpărare de bumbac. Din Grecia vom aduce bumbacul pentru lemnele ce le trimitem acolo. Se pare câ sunt In târg învoeli şi cn aite ţări.

Au c ă z u t d e l a o î n ă l ţ i m e da 6 km. Două rusoici, vestite prin curajul lor, au sărit Săptămâna frecată ca paraşuta dinîr'nn aero­plan care se afia la o înăiţime de 6 km. Pa­raşuta na s'a deschis şi cele două tinere aa pornit ca iuţeală csmplită spre pământ. Tru­purile lor aa fost făcate bucăţi. Una dintre ele a fost toamna trecută la Bucnreşti împreună ca an grap de aviatori roşi.

M a ş i n ă c a r e ş t i e c e t i . Un inginer englez a inventat o maşină care ştie ceti, cu glas tare, cărţi, scrisori şi documente. Maşiua aceasta foloseşte orbilor. Ea a fost Inventată încă din 1914 dar nu s'a pntat pane în vân­zare căci costa prea mult. Din cea veche a'a făcut ana nouă, ieftină care poate fi cumpă­rată de oricine.

Hoafa d e p ă g u b a ş ă . Femela Oher-trnda Hendrich din Zagăr s'a plâns postulai de jandarmi că i-s'a forat din podul casei un porc tăiat, pus la fam, şi 20 kg. de untură, íandarmli aa făcat cercetări si aa descoperit că hoaţa e . . . păgubaşa. Porcul adecă era acasă dimpreună cu nntnra.

Au fost î n g r o p a ţ i d e v i l . Săptămâna trecută s'a întâmplat o cumplită nenorocire într'un oraş din Siria, (Asia). Acolo se lacra la un mazeu care era plănuit mare de tot. Lacran acolo sate de muncitori. Lucrările erau aproape pe terminate. Deodată schelăria clă­dirii s'a prăbuşit şt deodată cu ea au căzut zidurile. 50 de muncitori aa fost îngropaţi de vii sub dărâmături .

A t o s t c ă l c a t d e t r e n . Intr 'o seară din săptămâna trecută, o patrulă de soldaţi făcea inspecţie la nişte vagoane din gara Ga­laţi. In timp ce erau tocmai pe linie, mai malte vagoane împinse de o locomotivă, su prins sub roţi pe caporalul de jandarmi Ma­nóle Pastică. In câteva secunde, t rapul nefe­ricitului soldat a fost făcut bucăţ i .

P ă ţ a n i a u n u i n e a m ţ c a r e n 'a v r u t s ă v o t e z e , in ahger i l e cari au avut loc in Germania de vreo două săptămâni, un neamţ n'a vrut să voteze. La câteva zile după aceasta, consătenii lai 1-aa scos afară din casă, i-au legat un carton de grumaz, pe care era scris , toate voturile pentru Hltler", şi l-a purtat aţa, de râsul lumii, pe uliţele satului. Cel care n'a vrut să voteze era muncitor la o fabrică. A doua zl însă a fost dat afară dela lacra.

întrunire colegială. Absolvenţii şcoalei nor­male din Blaj seria 1926 sunt rugaţi a trimite adresele la Spineanu loan înv.. Spini, j . Târnava-Mică, pentru a primi instrucţiuni în vederea întrunirii ce va avea loc în 10 Maiu.

Povestea ouălor de Paşti Obiceiul de a roşi şi ciocni ouă pe

la Paşti e foarte veehiu. In biserica creştină acest obiceiu a fost încă din oelea dintâi zile ale vieţii sale. Se spune, că cel dintâi ou roşu a fost dat împă­ratului Tiberiu de Măria Magdalens, când i-a vestit învierea Mântuitorului.

Intr'o frumoasă poveste religioasa sa spune, q& in dimineaţa învierii, Dom­nul Hristos a ieşit înaintea unui grup de femei, cari mergeau la Ierusalim 80. vândă ouă şi îe-a 3pus :

— Mergeţi şi spuneţi învăţăceilor mei, că am înviat şi aă nu cosi plângi*.

Femeile au căzut cu faţa ia pământ şi dupăce i-s'au închinat, una dintre ele a zis:

— Să ne dai, Doamne, un semn, căci altfel nu ne vor crede 1

Atunci Mântuitorul a întins mâna peste coşul cu ouă al femeii şi toate ouăle a'au colorat în roşu, pentruca astfel mulţimea văzând minunea, să creadă in celea povestite de femei.

De atunci, se spune a rămas obi­ceiul să se roşeasoa ouă pe la Paşti.

Obiceiul ouălor roşii dela Paşti, nu e numai la noi. Toate neamurile creştine au aceat obiceiu.

In Franţa, pe vremea lui Ludovic XIV, însuşi regele, după slujba învierii împărţea ouă roşii, argintite şi aurite tuturor curtenilor săi.

In Anglia, pe la Paşti părinţii pun ouă roşii prin tufe, prin şuri şi prin col­ţuri ascunse. Copiii, în dimineaţa în­vierii, se scoală şi caută peste tot locul, întreoându-ne unul pe altul, să adune cât mai multe ouă. Ei ştiu şi cred câ iepurii le-au adus şi trebue căutate pretutindeni.

In Italia au fost descoperite mor­minte In oari s'au găsit coşuri ou ouă, ce însemnează învierea.

Vopsirea ouălor de Paşti se face, cufundându-se ouăle într'o apă colo­rată. Cel care vopsia ouăle a băgat de seamă, că oul nu se colorează la fel peste tot looul. De multeori ieşeau pete pe ou. Şi cercetând cauza, a găsit că oul nu se colorează la fel, fiindcă l-a murdărit de grăsime de pe mână, ori de ceară. In feliul acesta s'a ajuns la pictarea ouălor, cu ajutorul cerei de albine, în toate formele.

La noi, mai ales, se pictează pe ouăle de Paşti forme de unelte, ca vâr­telniţa, fierul plugului, grapa, plasa, sita, acul şi crucea, apoi feliurite flori şi chi­puri de animale, ca ghiocelul, vioreaua, floarea pâinii, floarea ae muşeţel, frunza căpşunii, goanga, cocoşii, berzele.

. Multe oua de Paşti se împodobesc cu minunate forme de cusături, aşa de frumos pictate par'că ar fi adevărate împunsături de ac.

In unele ţinuturi, cojile ouălor de

Paşti nu se aruncă, ci se ?

în pământ. Rostul acestui obic de a vesti şi celor cari dorm ^vS mânt, că a sosit primăva şi l ă i toreşte învierea Domnului, deoi e ? 1

să se bucure şi ei de aceasta N

toare. S^S,

Ouăle de Paşti sunt un g; Ouăle vopsite ale femeilor cari ru la Ierusalim vesteau învierea Mânr41

ruiui. Ouâle vopsite de Paşti, Ve t ai învierea noastră, curfiţirea de M şi renaşterea noastră sufletească e!, ciocnim deci cu gânduri bune g inimă curată. ' C|

Ion P o p u - C â m p s a ^

Ne trebue altă plugărie Suntem în urma tuturor (arilor din Europa s

ca produc|ie de bucale şi ca producpe de poame

Refo raa r g r s r i săvârşită sub doraiis R-g^iui Ft r . i ia r .Ed îa ţara românsasel, ţ, Uisgâ msri ls foloase că s'aa laproerUtlti toţi ţăranii, dârdu-l i -ss ySraâ^t pemru eeitarj

condiţ;uxi u?oar<% s avut şi o urinar*fosili r**: Portsind dela îBCsjput, psmâEtul eu ca» G'JU împroprietării , 1« cea jnai mare »atU,m s'a lus ra t $şa dapH «uni ss earea, psBtfmi o produeţie msrs , potrivit csHtstţii lui, Astaili au s'a fi «ut din nou două inotivo: usa tl ţăranii "împroprietăriţi JIU av*au aaimals j | lucru, iar î s al doilea r âed su aveau hm sapitaîul ds lipsă. Statul prin institutsia lali insă a căutat a potoli şi acest mare ntajuni, v i a z â t d ţăranilor, prin cooperativele sltsţti, unsltolc agricole d». lipsS, pe preţuri mici,iat prin cooperativele de credit cari suet biBCilt populare dâadu-lc împrumuturi ieftiR*.

Cu toflts acestea îmbunătăţiri prea mul nu s'au făcut. C&rmuitorii noştri au făcut mii multa v o i b i , decât fapte, pentruca * greul treos dela vorba la fapte. Fiecare ministrndi agricultură a căutat să aducă, pa toatt lisiil» însemnate îmbunătăţiri, a c i r o r rezuIUt* îlil nu sc prea văd, c l e i tara noastră, spre m»"i noastră rutina, cu toată cal i t t tea bună a fi' mâatului, a rămas ultima in ceeace priveşti producţia la hectar. Ţ*ra noastră produs* 1« hectar numai 9, 5 chintals grâu, pe cili D<nemarca, cars stă îa privinţa aceasta i> fruaîua tuturor (arilor din lume, 28, 6 chmtalti cu toate ca ars un pimftnt si o climă moli mai nepotrivită decât a ţârii BOistre. La P' rumb, Austria stă în frunte cu 20, 8 cinată'1

si noi cei din urmă eu 11, 2. La orz, D*M' marea în fruste cu 27, 8 ? h a t «le la hectitl ' noi tot cei din urma eu 5, 9.

La suprafaţă de 12.751 636 hsetere, aid 42,34% teren arabii, producţia va trebui »' fte mai mare, atât cantitativă eât si calitativii dacă îa ţară la noi s'ar fase o lucrare a P1' mâatului ia mod judecat, îa mod ciasti t

Aseiaşi povasts o putsm vedea la ţo& şi vii. La un aumâr da aproape 87 milio*1' pomi roditori, răspândiţi pe o supraM* i (

613 357 hsatare, hectare în earc se cupri**" fi viţa de via, avem o producţie atât c»»"1»' tivâ eât şi calitativă nesatisfaeitoare, de IO-1* kg de frunte, B * câsd în aite ţâri produel" asts dâ 2 5 - 4 5 kg.

Socotind producţia unui pom doar B " 8 " îa 100 lei, vom constata ct pomicultura no»*'r, repr tzmtă o sumă da ab a opt miliard» l,i< cssace însă repreziată © parte Bein««^fl•,

îa comerţul ds fructe din Ej ropa , un<»* & mânia participă abia cu on «x»ort d* 500 Hoane, f a ţ a d e va loa r . totală de 72 "

Nr. 1 5 — 1 6 U N I R E A P O P O R U L U I Pag. 11

arde oe reprezintă comerţul total de fructe al Europei.

Iată, după datele ministerului de agricul­tură, exportul aostru pe calităţi de fruct» făcut anul trecut: mere si aere 9 milioane 383 kg., mere uscate 11.625 kg., struguri 2 milioaae 581 kg., uusi la eoaje 5 milioane 700 mii k g , prune ueoate 3 milioane 819 mii kg., nuci cojite 664.373 k g , prune proaspete 259.600 kg., saiss 64.704 kg si gutui 13 320 kg.

In fata acestor rezultate se impuns un singur gâad, gândul uneti munci conştiincioase fn toate ramurile, psntruca să nu rimânem ds ruşine în f*t* popoarelor din Europa.

Cu secat gini să pornim, iubiţi cititori, în brazda souei primăveri de muncă sănă­toasă şi frumoasil

Olimpiu I. B â r n a

Febra aftoasă (Boala de gură şi dc picioare a vacilor).

Febra aftoasă, numită de popor „boala de gură şi de picioare" este o boala lipicioasă care ae iveşte mai ou seamă la vaci şi boi şi mult mai rar la oi, capre, porci, câini şi pisici. Oamenii cari îngrijesc de animalele bolnave încă se pot îmbolnăvi do aceasta boală.

Febra aftoasă este aşa de lipicioasă şi se ia aşa de uşor deîa un animal la altul, încât este deajuns ca într'o ciurdă de vite numai una singură să se îm­bolnăvească, pentruoa ea să îmbolnă­vească pe toate celelalte vite din sat. Această molipsire se datoreşte faptului că microbul boalei se păstrează viu mult timp în natură şi apoi împreună cu praful este luat de vânt şi d<is la

bine, pufăie din buze paro'ar avea o pipă în gură, scrâşnesc din măsele şi Ie curg balele neîncetat.

Vaoile, cărora bâşiouţele le-au a-părut între unghii, nu se mai pot ţine pe picioare, fiindoă aoeste bâşiouţe sunt foarte dureroase, stau mai mult cul­cate, iar dacă le silim să meargă, şchio­pătează. Dacă rănile dala unghii nu sunt bine şt din vreme îngrijite, ae pot întinde sub unghie şi să producă des­călţarea sau căderea unghiei.

Când băşicuţele apar pe uger, ele ae ivesc mai ou seamă pe sfârcul ţâ­ţelor, încât vacile ou lapte, din cauza durerilor, nu se lasă a fi mulse.

Această formă uşoară de boală poate dura până la 15 zile, dar în ma­joritatea cazurilor toate vitele bolnave se vindecă.

2 Forma gravă se datoreşte diferi­ţilor microbi străini cari, dupăce au căzut pe rănile pricinuita de forma uşoară a boalei, dau naştere la diferite aice boli cari înrăutăţesc sănătatea a-nimalului şi-i agravează boala. Astfel se produc infeoţii ale unghiilor, um­flarea încheieturilor deia picioare şi boala ugerului, dar mai cu seamă ae îmbol­năveşte inima şi plămânul. Vacile cu boli la inimă şi la plămâni, încep să siâbeagcâ deia o zi la alta, li-se mi­ceşte cantitatea de lapte, părul începe aă crească şi să se zbârlească ca la urs, se obosesc foarte repede, suflă greu şi se înăduşesc dacă sunt puse Ia jug şi în urmă mor.

Cum se produce boala? Microbul a-cestei boii ae găseşte în mare oanti-

mari depărtări, unde, dacă este mâncat | tate îa băşfruţele din gură, de pe uger de vreo vaoă, îi produce boala. Microbul acesta mai poate fi răspândit de oa­menii cari îngrijeai? de animalele boi-nave, apoi de câinii şi pisicile din curte, dar mai ou seamă de şobolanii cari îşi au culcuşul în grajdurile'vitelor. Astăzi este lucru dovedit oă în corpul cloţa-nilor microbul febrei aftoase se păstrează

de pe unghii şi în sânge Intre unghiile picioarelor microbii se pot găsi şi după 6 luni deia vindecarea animalului. De aceea e bine ca unghiile să fie curăţite şi spălate îa fiecare zi, tot timpul cât va o a este bolnavă. In balele cari curg ndneetat din gura vitei bolnave, se găsesc aceşti microbi, eari cazând pe

multă vreme şi deia ei 0e îmbolnăvesc diferite alimente le infectează şi apoi vitele noaBtre. De aceea sfâtueso pe toţi dacă sunt mâncate de vacile sănătoase, crescătorii de animale să distrugă pe acestea se îmbolnăvesc, toţi cloţanii din grajduri sau din că- j 2 ratamentul. Fiindcă această boală mări, căci ei întreţin boala şi o răspân- I este foarte lipicioasă, medicii veterinari dese mai departe animalelor sănătoase, j sunt obligaţi de lege să aplice ou stric-

Semnele boalei. Această boală se arată sub două forme; o formă uşoară şi una gravă.

1. Forma uşoară ne arată prin febră sau temperatură ridicată de 40°—41°. Animalul mănâncă puţin. După 2—3 zile începe să scadă, în schimb în gură, pe gingii, pe buze şi pe limbă se ivesc ni^te băşiouţe misi, de culoare albS, numite afte. La unele vaoi aceste băşicuţe se ivesc pe uger şi între unghiile picioarelor, in aourt timp a-oeste băşiouţe se siparg şi în locul lor rămân aişte răni misi. Din cauaa acestor răni vacile »u mai pot mânca ai înghiţi

tete măsurile de poliţie sanitară, pen-truoa boala să nu a e întindă şi la co­munele veoine. De aceia comuna unde s'a ivit aoeastă boală va fi pusă sub carantină şi se vor opri târgurile. Dea-semenea paiele, fânul şi orioe alt nutreţ făoute pe hotarul comunei infectate, nu se vor putea vinde în altă comună fără autorizaţia medicului veterinar. Mai mult chiar nioi vitele sănătoase din comu­nele veoine nu vor fi lăsate să treacă pe drumul oare trece prin comuna in­fectată, pentruoa să nu se îmbolnăvească şi să ducă ou ele boala şi în comuna lor.

In ceiaoe priveşte tratamentul vite­lor bolnave se va face astfel. Rănile din gură, deia uger şi dintre unghii se vor spăla în fiecare zi cu o soluţie de piatră acră 10%O Pe gură se va da animalului bolnav un purgativ oarecare, fie uleu de ricin, fie sare amară, iar ca hrană se va da iarbă verde, turte sau tărâţe amestecate cu apă, urluială de orz sau dc ovăs, adecă alimente moi, pe care vita să le poată mânca mai uşor.

Vitele grav bolnave vor fi tratate de medicul veterinar prin injecţii cu ser antiaftos.

Cele sănătoase, ca să nu ne îmbol­năvească, vor fi vaccinate. Imunitatea obţinută durează 6 luni de zile.

Dr. Ioan Seiceanu medic veterinar

STKASTNIC care cupr inde rânduiala sf intelor şi dumne-zeeştilor slujbe din săp tămâna Patimilor, a-cum în tâ ia oră t ipăr i t cu l i t e re s t răbune

legat Lei 270.

Domnului Nostru Isus Hristos Pre ţu l Lei 20

Banii se trimit înainte, altfel comanda se expediază ca ramburs.

Se află de vânzare la Librăria Seminarului,

BLAJ

„Astra" Culturală Despărţământul judeţean, Blaj

deschide după Paşti

O şcoală ţ ă rănească : : pen t ru fe te : : la Şcoala de menaj din Blaj

Se primesc fete înire 1 8 - 2 4 ani. ŞcoaU ţine 3 săptămâni. - ln-funnaţiuni la Redacţia gazetei

„UNIREA POPORULUI"

Pag. 12 O H I B E A P O P O R U L U I

Apărare contra secetii Oricât de mult na-ar supSra această şt i re ,

trsbus să o luăm ia serios. Ne ameaiaţâ dia aou seceta din anii trecuţi. Ploile căzute sunt atât de puţine, încât putsm spune cu drept cuvânt că dac i au vom face tot ea a s stă ia putinţa împotriva secetai, ii vom suferi orm&rile.

Ce putem î a s i îaas? Sâ gr ipam biae holasl», luaerna, trifoi ni,

rapiţa, sseara, p i ş u a i k , şi î s sâ asuma primă­vara, mei de multe or i dos'olalt l .

l a anul t rscut plugarul Ioa Nicoară dia eomua» Satul Nou, judeţul Cetatea Alba, si*a grâpat grâul ds toarasl , îadatice s'a despri-m*virat. L-au râs «silslţi vecini. Ei îas i nu s'a lăsat, şi ia două slptainâni dapă prima groaps, i-a mai tras una. Pe la începutul lui Mai a s lzut o ploicică şi cum grâul na era prea crescut, l a ssai dat a treia grapS.

Ce credeţi, ce s'a iatftmpl&t? Ion NisoarS, ou toata s tes ta cea rasrs, a

avut 800 kgr. grâu la hsetar, pe când ceilalţi săteni, ce-fi râdeau de el, au avut sumai 50 de kilograme.

Griparea este cel mai important mijloc de apăram împotriva secetei. O gradare face eftt două ploi bane.

Seml»aţi îndatice aţi arat, setsinsţ i 1K-datice aţi gripat. Nu lisaţi pimftatul sâ ss svâste.

Ceies ns vor asculta, vor avea rssoltă basă şi frumoaai. Iacăşlţinaţii şi proştii vor trsge ssurta.

C ă r ţ i n o u ă

Părintele Joslf Jălmăcel: O v o r b ă l a u r e c h e : 1936. Tipografia „Serafica", Săbă-oani — Roman. Preţul 5 Lei.

Părintele călugăr franciscan loslf Tălmăcel ne şopteşte aici o vorbă Ia ureche ş/ această vorbă este întrebarea: , D e ce nu te spovedeşti?" Unii răspund: „M'aşi spovedi, dar nu am am timp", >spoYada nu este după ideile mele", „eu nu mă spovedesc unui om", alţii că ,mă voîu spovedi mal târziu, mai spre bătrâneţe". Tuturora le răspunde foarte drăguţ si cu multă bună­tate păr, Tălmăcel. Tocmai de aceea, dacă avem vreun prieten care nu s'a spovedit de mult, să-i cumpărăm această cărticică şi să i-o trimitem ori să i-o predăm, şi poate că l-am câştigat pentru împărăţia ceriurilor.

Toma Cocişiu: M e t o d u l a c t i v ş i c r e a t o r î n e d u c a ţ i e . Tipografia Seminarului Blaj. 1936, preţul lo Lei.

Dl Director al şcolii primare de stat din Blaj — care conduce de 5 ani o şcoală de experienţă la Blaj cu aprobarea Ministerului, care a mai scris şi alte lucrări despre creşterea copiilor şl pe care-1 cunosc prea bine şi cititorii noştri din anii trecu{i când scriea regulat şl la „Unirea Poporului" — a scos cărticica, cu titlul de mai sus ca să arete metodul (felul) cum se în­vaţă la şcoala de experienţă a D. Sale. Şi să ştiţi că felul de a învăţa la şcoala de experienţă a Domnului Director Toma Cocişiu vredniceşte să fie cunoscută de cât mai mulţi învăţători şi preoţi, pentrucă e inte­resant şi, ceeace ne bucură şi mai mult, original româ­nesc. Bucurându-ne din inimă de sporul tăcut de Dom­nul Director Toma Cocişiu, am fi foarte fericiţi dacă ceice se ocupă de educaţia (creşterea) tineretului l-ar ş i înţelege şl sprijini. (/. Maior)

Poşta gazetei B a t i n , Someş . — N e b u c u r ă m d i n i n i m ă

că g a z e t a n o a s t r ă V ă p l a c e şi o găs i ţ i mnadin tre joile celea mai bune, atât pentru popor, cât şi pentru intelectuali*. P u b l i c ă m c u p lăcere veş t i d e p e «p la iur i l e s o m e ş e n e * p r e c u m şi a r t i c o l e cari p o t s ă f ie g u s t a t e d e cet i tor i i d e p e s a t e . In a c e s t s c o p V ă r u g ă m să păstraţ i în to t c e n e ve ţ i t r i m i t e gra iu l î n ţ e l e s d e p o p o r , f i i n d c ă g a ­z e t a n o a s t r ă e s t e s cr i să în locu l în tâ iu p e n t r u s ă t e n i . C u v i n t e ca scepticism feroce, viteza mar Urialismului, mers evolutiv, nu le î n ţ e l e g ce t i tor i

cei mulţi. Ştirile încă trebue să fie scurte şi a-rătate numai faptele. Aşteptăm o colaborare de acest tel!

A V I Z Aducem la cunoştinţa onoratului pu>

blic, dornic a edifica, că am deschis în oraşul Blaj Str. Regina Măria No. 4 (curtea Librăriei „Cartea Românească") un

birou de architeotură N e ocupăm cu toate lucrările de

proiecţiuni şi edificare de orice fel şi stăm la dispoziţia celor interesaţi cu îndrumă' rilc noastre technice, pe lângă condiţiuv nile cele mai favorabile.

Rugăm sprijinul On Public.

( i - 3 > " Cu stimă; „ARGH1TECTURA" întreprindere de proiecte

şi construcţiuni.

D i n î n c r e d i n ţ a r e a m?.i m u l t o r s t u p s r i d i n j u d e ţ u l T â r n a v a - M i c ă , p r i n a c e a s t a c o n v o c a m p e toţ i s t u p a r i i d i n a c e s t j u d e ţ , la o c o n s i ă t u i r e , în s c o p u l c o n s t i t u i r i i une i a s o c i a ţ i i . C o n s f ă t u i r e a va a v e a l o c la Blaj în 16 A p r i l i e a. c . ore l e 10 a. m . — j o i a d u p ă P s ş t i — în sa la d e g i m n a s ­t ică a î i c^u'u! d e bâeţ i .

D s m e t r i u B a n S p i n e a n u l o a n (384) 1—1

In toată vremea să ne îngrijim de mântuirea sullelelor

noaslre, c e e a c e mai a les prin cilirea cărjilor creştineşti putem ajunge.

Citiţi aşadară „Cărţile Bunului Creştin', car i a p a r la B l a j , s c r i s e p e î n ţ e l e s u l t u t u r o r d e p ă r . prof . I. MAIOR

Iată numerii apăruţi până acum: Nri i 1,2 ş i 3 s 'au e p u i z a t ( s ' a u v â n d u t t o ţ i ) , N o . 4. D a r u l lui D u m n e z e u , n e arată

cum putem deveni fii şi moşteni ai ţ m

cerurilor. Cărticica cuprinde 64 nao-vinde cu 6 lei. 1 1 1 1 ?i |,

No. 5. A d e v ă r a t a f e r i c i r e cum putem fi fericiţi aici p e pământ ales în lumea ceealaltă. 64 pagini, p r e t î ^

No. 6. T a i n a S p o v e d a n i e i , ne1 îndrumările de lipsă pentru ca să D u t "i o spovedanie bună şi cum se cade c ^ şi o oglindă sufletească, din care ne out noaste păcatele. 116 pagini preţul 15 \ t\

No. 7. T â l c u i r e a apos to l i lo r " H D u m i n e c i l e d e p e s t e a n , este 0 b r

fără de care nu putem înţelege apost ,? cari îi ceteşte cantorul. Broşura are 400 şi se vinde cu 50 lei. ^

No. 8. L e g e a s t r ă m o ş e a s c ă , a e î [ . „ care este legea cu adevărat strămoşească a mului românesc. Această broşură nu poate"" de pe masa nici unui român. Are llfi tw"?' se vinde cu 15 iei.

No. 9. T â l c u i r e a E v a n g h Q m i 0 r di, t o a t e s ă r b ă t o r i l e d e p e s t e a n , nici ^ mai trebue recomandată. Trebuie să o ut fiecare creştin care cercetează biserica. Cupriaî 212 pagini şi se vinde cu 25 iei.

No. 10. T â l c u i r e a a p o s t o l i l o r dir, t o a t e s ă r b ă t o r i l o r d e p e s t e a n , In ca! tot creştinul ailă explicaţi apostolii, cari sus mai greu de înţeles. 171 pagini, preţul 20 lei.

No. 11. T a i n a t a i n e l o r : s f â n t a cu­m i n e c ă t u r ă , de care nu se poate lipsi nit un creştin care se cuminecă cel puţin odată li an, dupăcum nu se poate lipsi de No. 6, c» este Taina Spovedaniei, celce vrea să se spoit dească. 96 pagini, preţul Lei 8.

No. 12. S f â n t a L i t u r g h i e , jertfi L e g i i N o u l , ne arată, cari sunt părţile sfinte liturghii, ce foloase ne aduce, pentru cine când şi unde se poate sluji; biserica şi părţile ei, sfintele vase şi odăjdii, limba sf. liturgi şi altele de iolos pentru oricare creştin. 110 pt gini cu 12 lei.

No. 13. D u r e r e a , s o r a n o a s t r ă ne­d e s p ă r ţ i t ă , este cea mai nouă broşură pi care cu siguranţă o va ceti fiecare creştin, pe* truca numai citind această cărticică se va putti mângâia în durerile şi necazurile vieţii. 152 pt gini cu 12 lei.

E3E

W F e e r i e muzicală î n 2 a c t e

Text de A. MELIN Muzica de N. OANCEA

Piesa de teatru pentru tineretul şcolar, primită atât de călduros pre­tutindeni şi reprezentată în sute de sate şi oraşe, poate fi uşor repre­zentată ori unde.

Niţele muzicale pentru cântările din text, au apărut de curând şi se află de vânzare la

Librăria Semlnarlală din Blaj P r e ţ u l Cartea ca textul . . Le! 10 Notele, 8 pagini mari, „ 20

adaug 5 Lei pentru porto. Ca rambnrs nu se trimite.

TiipografiaSeminarului Teologic gr.-cat. Blaj