Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Cozi imense la Academia de Studii Economice din Capitala. Tinerii au venit de

la primele ore pentru inscrierile la facultate

ADMITERE FACULTATE 2017. Au început înscrierile pentru admiterea la

ASE. Mii de candidați au stat la coadă

Importanța educației, în datele Statisticii. Ai carte, ai parte de-un salariu triplu

14 IULIE 2017

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Cozi imense la Academia de Studii Economice din Capitala. Tinerii au venit de la

primele ore pentru inscrierile la facultate

Tinerii care vor sa obtina licenta la cea mai mare

universitate economica din tara dau proba de

rezistenta. E prima zi in care isi pot depune dosarul la

ASE. Multi au plecat de acasa in zori si asteapta la

coada alaturi de alte sute de viitori studenti.

Cea mai mare aglomeratie e, ca si in anii trecuti, la

Cibernetica, si evident ca toti spera sa intre pe un loc

finantat de stat.

Secretariatul de la ASE se deschide la ora 09.00,

dar candidatii stau la coada de la 05.00 dimineata. Pana

la aceasta ora

s-au inscris aproape 1000 de tineri.

La ASE, cele mai multe locuri sunt la Cibernetica -1256, la

Management sunt 689 de locuri, la Relatii Internationale - 650 de

locuri.

In total, Academia de Studii Economice are anul acesta 5.900 de

locuri, dintre care doar 2.700 la buget. Concursul de admitere este

destul de usor: tinerii trebuie sa scrie un eseu motivational, in care sa

spuna de ce vor sa urmeze cursurile unei anumite facultati. Se adauga

media generala de admitere, formata din media de la Bacalaureat

(60%) si media din cei patru ani de liceu (40%).

Rezultatele vor fi afisate pe data de 24 iulie.

SURSA: PRO TV - http://stirileprotv.ro/stiri/social/cozi-imense-la-academia-de-studii-economice-

din-capitala-tinerii-au-venit-de-la-primele-ore-pentru-inscrierile-la-facultate.html

ADMITERE FACULTATE 2017. Au început înscrierile pentru admiterea la ASE. Mii

de candidați au stat la coadă

Au început înscrierile pentru admiterea la ASE, una din cele mai căutate universități din tară. Mii de

proaspăt absolvenți de liceu s-au pregătit cu răbdare și au stat la cozi interminabile, pentru a-și depune

dosarul la facultatea dorită. În acest an, ASE dispune de peste 5.900 de locuri.

O mulțime de candidați din toată țara, care își doresc un loc în cadrul Academiei de Studii Economice

din București, au venit să-și depună dosarul pentru admitere, chiar din prima zi de înscrieri. Conducerea

ASE a anunțat că anul acesta, universitatea a scos la concurs 5.908 locuri, dintre care 2.719 sunt la buget, iar

1.000 sunt destinate celor care preferă învățământul la distanță.

„Sunt foarte mulți candidați pentru prima zi, fată de alți ani. Din experiența anilor precedenți, cea mai

căutate facultate este, fără doar și poate, Cibernetica. Anul trecut, am avut 2.600 de candidați cu prima

opțiune Cibernetică, pe toate cele trei specializări, pe un număr de 400 de locuri la buget, adică aproximativ

șase pe un loc. Facultatea de Finanțe este la fel de căutată, dar a început ușor, ușor să mai piardă din

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

candidați, dar crește foarte mult Contabilitatea”, a declarat,

Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice,

pentru Mediafax.

Mulți candidați au stat chiar și câte două ore la coadă,

până au ajuns în fața comisiei și au reușit să-și depună

dosarul pentru locul mult dorit la facultate.

Rectorul ASE, Nicolae Istudor, a explicat că ar fi

necesară și benefică admiterea pe bază de examen scris,

pentru toate universitătile.

În 2013, am fost singura universitate, care a organizat

examen scris de admitere pe toate programelor noastre și

vreau să vă spun că examenul îi sperie pe copii, dar nu asta este problema. Cred că ar fi normal să se

introducă obligativitatea examenului de admitere, dar la toate universitătile pentru că se pierd foarte mulți pe

parcurs. Eu am exmatriculat anul trecut 682 de studenți după prima sesiune pentru că nu fac fată. Dacă i-am

selecta de la început, am avea mai puțini, ce-i drept, dar gradul de renunțare ar fi mai scăzut”, a declarat

Nicolae Istudor.

Înscrierea la Academia de Studii Economice are loc pană marți, 18 iulie, la ora 16.00, iar pe 28 iulie, vor

fi afișate listele finale cu candidații admiși pe locurile finanțate de la buget, taxă și a celor respinși.

SURSA: LIBERTATEA - http://www.libertatea.ro/stiri/au-inceput-inscrierile-pentru-admiterea-la-ase-

1904892

Importanța educației, în datele Statisticii

Ai carte, ai parte de-un salariu triplu

În anul 2016, veniturile totale, în termeni nominali, au fost de 2.944,6 lei lunar pe gospodărie şi de

1.112,2 lei pe persoană, în creştere cu 9,6%, respectiv cu 10,0% faţă de anul 2015, se arată într-un raport al

Institutului Național de Statistică (INS) referitor la coordonatele nivelului de trai în România.

Conform Statisticii, veniturile totale, medii lunare pe o gospodărie, ale gospodăriilor în care capul

gospodăriei este absolvent de învăţământ superior, au fost de 3,0 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care

capul gospodăriei a absolvit numai şcoala primară sau nu a absolvit nicio formă de învăţământ şi de 1,8 ori

mai mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit învăţământul secundar.

Economie de subzistență în mediul rural

Principala sursă de formare a veniturilor totale au reprezentat-o, atât în anul 2016, cât şi în anul anterior,

veniturile băneşti (89,4%, în creştere cu 1,5 puncte procentuale faţă de anul 2015). În anul 2016, ponderea

veniturilor în natură a înregistrat 10,6% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 1,5 puncte

procentuale faţă de anul anterior, pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produse

agroalimentare din resurse proprii (9,3%, în scădere cu 1,4 puncte procentuale, faţă de anul anterior).

Acestea din urmă sunt produse alimentare şi nealimentare de provenienţă agricolă, care intră în

consumul gospodăriei din producţie proprie, din stoc, precum şi din cele primite pentru munca prestată în

alte gospodării sau primite în dar de la rude, prieteni sau alte persoane. În modelul economic al gospodăriei

din România, consumul de produse alimentare din producţia proprie şi al celor primite de la familia lărgită

(părinţi, fraţi, copii) constituie una dintre modalităţile de acoperire a nevoilor de consum ale gospodăriilor

care se confruntă cu dificultăţi financiare induse de pierderea veniturilor băneşti sau de diminuarea puterii de

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

cumpărare a acestora, iar acoperirea nevoilor proprii de consum alimentar şi susţinerea altor membri ai

familiei reprezintă principalul obiectiv al producţiei agricole realizate de gospodării. Economia de

subzistenţă, caracteristică gospodăriei agricole, este evidenţiată şi de ponderea relativ scăzută a veniturilor

băneşti din agricultură, care au reprezentat, pe ansamblul gospodăriilor, numai 2,8% din veniturile totale, în

uşoară creştere însă faţă de anul anterior (cu 0,3 puncte procentuale).

Contribuţie scăzută a salariilor la formarea veniturilor

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă categorie de venituri, având

ponderea cea mai mare în veniturile totale ale gospodăriilor (58,7%), în creştere faţă de anul 2015, cu 3,0

puncte procentuale. Totuşi, contribuţia lor la formarea veniturilor este scăzută comparativ cu cea care

caracterizează economiile de piaţă dezvoltate. Această situaţie este legată de numărul relativ mic de salariaţi

din componenţa gospodăriilor (0,8 salariaţi/gospodărie).

O altă categorie de venituri care a deţinut o pondere importantă în structura veniturilor totale ale

gospodăriilor, aproximativ la fel, atât în anul 2016, cât şi în anul precedent, o reprezintă veniturile din

prestaţii sociale (22,6%, respectiv 23,9%). De menţionat că veniturile din agricultură (vânzări de produse

agroalimentare, animale şi păsări, prestarea unor munci agricole şi încasări de la societăţi şi asociaţii

agricole), veniturile din activităţi independente (comerţ, prestări de servicii, practicarea unor meserii şi

profesii liberale) şi cele din proprietate (dobânzi, dividende, chirii, arendă) au o pondere scăzută în veniturile

totale ale gospodăriilor (5,4%, în uşoară scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de anul 2015).

Condiții de calculare a veniturilor

Nivelul şi structura veniturilor unei gospodării

sunt determinate de numărul persoanelor aducătoare de

venit, în special de numărul persoanelor ocupate şi de

tipul de activitate pe care acestea o desfăşoară. Şi,

evident, nivelul veniturilor gospodăriei depinde de

poziţia pe care membrii săi activi o deţin în ierarhia

veniturilor corespunzătoare tipului de activitate

desfăşurată, adică de nivelul salariilor, al veniturilor

din agricultură sau al celor realizate din activităţi

neagricole independente. Aceasta determină diferenţe

sensibile între veniturile categoriilor de gospodării

analizate. Astfel, dacă se au în vedere veniturile medii ale gospodăriilor grupate după statutul ocupaţional al

capului gospodăriei, se poate constata că cele mai mari venituri (4.051,1 lei lunar) le-au realizat gospodăriile

de salariaţi (cu 37,6% mai mari decât cele medii pe ansamblul gospodăriilor), iar cele mai mici (1.915,3 lei

lunar) – gospodăriile de şomeri (cu 35,0% mai mici decât cele medii). Raportul dintre veniturile medii ale

celor două categorii de gospodării a fost de 2,3:1.

Capul gospodăriei, principalul aducător de venituri

Contribuţia diferitelor surse la formarea veniturilor gospodăriilor este determinată de statutul ocupaţional

al persoanelor care compun gospodăriile, în principal de statutul capului gospodăriei, care se identifică, în

cele mai multe cazuri, cu principalul aducător de venituri. Astfel, în cazul gospodăriilor de salariaţi,

principala formă de venit o reprezintă veniturile salariale (86,7% din veniturile totale), la gospodăriile de

pensionari – veniturile din prestaţii sociale (59,5%), la gospodăriile de lucrători pe cont propriu – veniturile

din activităţi neagricole independente (45,6%), iar în cazul gospodăriilor de agricultori – veniturile din

agricultură (34,7%) şi contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (32,4%).

La formarea veniturilor gospodăriilor de şomeri, veniturile caracteristice statutului capului gospodăriei –

veniturile din prestaţii sociale – nu ocupă locul principal: veniturile gospodăriilor de şomeri provin din

Serviciul de Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București, cod

010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

prestaţii sociale în proporţie de 20,8%, din salarii în proporţie de 44,2% şi din resurse proprii în proporţie de

11,1%.

Absolvenții de facultăți, plătiți mai bine decât cei cu carte puțină

În anul 2016, veniturile totale, medii lunare pe o gospodărie, ale gospodăriilor în care capul gospodăriei

este absolvent de învăţământ superior au fost de 3,0 ori mai mari decât ale gospodăriilor în care capul

gospodăriei a absolvit numai şcoala primară sau nu a absolvit nicio formă de învăţământ şi de 1,8 ori mai

mari decât ale gospodăriilor în care capul gospodăriei a absolvit învăţământul secundar. Se pot remarca

diferenţa mare dintre nivelul veniturilor salariale realizate de cele trei categorii de gospodării şi diferenţa

dintre nivelul veniturilor din proprietate (arendă, chirii, dividende, dobânzi) realizate de gospodăriile

încadrate în categoria celor cu nivel de pregătire superior, comparativ cu gospodăriile din celelalte două

categorii. Influenţa pe care mărimea gospodăriei şi, mai ales, numărul de persoane întreţinute o au asupra

veniturilor pe persoană este evidenţiată de analiza veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după numărul

persoanelor din gospodărie şi a veniturilor medii ale gospodăriilor grupate după numărul copiilor. Veniturile

ce revin în medie pe o persoană din gospodării de diferite dimensiuni scad pe măsură ce numărul de persoane

creşte. Veniturile gospodăriilor formate din două persoane s-au ridicat, în anul 2016, la 97,4% din nivelul

veniturilor gospodăriilor formate din persoane singure, cele din gospodăriile formate din trei persoane – la

93,4%, cele din gospodăriile formate din patru persoane – la 73,5%, cele din gospodăriile care cuprind cinci

persoane – la 57,7%, iar cele din gospodăriile cu şase şi mai mulţi membri – la 46,1%.

Copiii, principalii consumatori de venituri

În anul 2016, veniturile medii pe o persoană din gospodăriile cu copii sub 18 ani în întreţinere au fost cu

21,2% mai mici decât cele înregistrate în gospodăriile fără copii (cu 23,0% în anul 2015). Veniturile pe

persoană din gospodăriile cu un copil au reprezentat 95,3% din veniturile gospodăriilor fără copii, iar cele

din gospodăriile cu doi copii – 74,4%. Pe măsură ce numărul de copii din gospodărie creşte, decalajul faţă de

gospodăriile fără copii se adânceşte. Astfel, veniturile gospodăriilor cu trei sau patru şi mai mulţi copii

înseamnă pentru gospodărie un venit egal în medie cu 42,4%, respectiv 34,7% din veniturile gospodăriilor

fără copii. Diferenţe de nivel şi structură între veniturile gospodăriilor există şi în cazul grupării

gospodăriilor după vârsta capului gospodăriei. Atât în anul 2016, cât şi în anul precedent, nivelul cel mai

ridicat al veniturilor totale medii lunare s-a regăsit la gospodăriile încadrate în grupa de vârstă 35-49 ani

(3.283,5 lei în anul 2015 şi 3.619,9 lei în anul 2016), iar cel mai scăzut la cele de 15-24 ani (2.094,9 lei în

2015 şi 2.314,3 lei în 2016) şi 65 ani şi peste (1.910,1 lei în 2015 şi 2.013,7 lei în 2016).

SURSA: CURIERUL NAŢIONAL - https://www.curierulnational.ro/Actualitate/2017-07-

14/Inva%C8%9Bamantul+profesional%2C+o+problema%3F

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).