semnalizarea la calea ferată: semnale; o clasificarea ...tet.pub.ro/pages/ces/semnalizarea la cf,...

Semnalizarea la calea ferată:

• Semnale; o Clasificarea semnalelor;

• Coduri de semnalizare; • Scheme electrice de comandă și control.

Electroalimentarea stațiilor de cale ferată.

CUPRINS Conținut Pag. Clasificarea semnalelor 3 Semnale fixe 4 Amplasarea semnalelor fixe 5 Semnale mobile 48

- Porțiuni de linie slăbită 49 - Porțiuni de linie închisă 52 - Lucrări 57

Semnale date de agenți 58 Indicatoare de cale și semnalizare 63

- Indicatoare de direcție 63 - Indicatoare de linie 63 - Indicatoare de distanță 64 - Indicator de ieșire pe falsă 65 - Indicator de semnal pe stânga 65 - Balize avertizoare 67

Indicatoare specifice liniei de contact 80 Reperele semnalelor fixe 85 Semnale applicate la trenuri 87 Tipuri de semnalizare 6

- Semnalizarea cu 2 trepte de viteză 6, 14 - Diagrama de viteză 109 - Semnalizarea cu trepte multiple de viteză TMV 23 - Compunerea semnalelor pentru TMV 105 - Semnificația semnalelor TMV 107 - Diagrama vitezelor la TMV 110 - Semnalizarea de direcție 7

Controlul focurilor în curent continuu 115 Controlul focurilor în curent alternativ 116 Comanda și controlul focurilor 120 Construcția semnalelor 128 Sistemul optic 129 Distanțe de vizibilitate 130 Electroalimentare 131 Bibliografie 132

~

- '~

,!

'"""

- I

~=

-=p

~

'0

~

,- - -~

. =

~

~

C

) ,-::

-' ~

- U

U

,

~,~

'-'"

.r;. -

U

.- .-

=

(OJ

"Qj

0.. u

!1) - .

. -

c:"0

- =

. 0.

N

U.-

-: .-

~

U

'-"""'U

~-

"' ~

,.-

~?!'

,..,rC)

';;~~

C

"'v;

~,~

U

~

.

e.E.-a~

N

- - -.,

~

,~-

- .-

.- - -

~;:.

~

~

~

~ -

~

=

U

e-=

=

co:!' -=:::

u .- =

C

' .t: ~

::: -

~

- C

) -

"-6 ~

~

.- '

U

-=

U - $.) ,-

Iu

.-U

'~Q

.- ~

-=

... ~

_.=

.=

U

,.:: - -

"'.~

~

=.-

= ~

.- -

..., U

~

-.>

,'0

:;[J O

J ~

~

U

~

Q

) "'...

U

Q)

U

0 C

o~

-

.- ~

U

;.=

5 ...

-';;' 00

- ...

- ~

U

Q

. =

~

~

"""":3

e-=

U

~

- :=

.,

,~

-:--

... - .-

e .-

C)

~

Q)

~

"" -

...~

~

0. .E

o ~

.~

<

4) ~

. ~

~ ~

.~

.~

a ~

g

@ E

5

e-=

'" -.>

~

(~

-.- ~

=

,,;=

~

-

"-,., "':=

' ~

...

- ~

~

-

- C

) - e-=

...

c-.c -

'"';=

- ~

=

~

c:

~

... e-=

4) -

4) :=.-

C)

4) .- -

£ -

' =

Q

. '"'

=

~,~

C

) "~

.,

C)

~0.

- ~

P

Q

. "0

:::- <

~U

- ., 4)

.- --

-.. ~

4) -

- -

~

- C

) "

<n""

- cn

'" ~

~

.- ,::

'"' 0

,- -

- ,~

U

0.

-",-(;

Q.

'~

,- t:

Co

4) ",.

- ~

'(O

J ~

C

) -

~

c: ~

,-. U

-=

.-

=

.. -- 4)

Q)

Q)

~,.-

c -

~"'".

""'.:-" "-~

UC

) ,-

u =

e-==

N

Q

)-:~...

... _.oJ

Q.. -a.

'"' c:

'N

~

.,., '"

4) ~

u'"

... - >

( ,.,

~

~

3 is

4) .4)

.~...

C)

~

Q)

:: (O

J 0.

I £ .

~

E

u -~

-=

-

\ ~

'0

~

0. U

,-

Q)

Co

I... c:

4) C

) Q

) c:

Q.

.~

-: ~

~

~- ~

N

-

~

C),~

U

.-'

~

Q)

~

=

:::.-

-,. ,

~'-~

"

-,_w,<

-"

.c '" -

0.; ,- ,~ -.-

., -

., - - -...

'" - .- -

-.0-." -

, -..

e'"

- ._-

-","- N

-,,-;".-:.,

'w~

- -.,

-0.

(OJ

._w'

'"" -.-

- -

- ~

c:...

= - -

.- - u-

- .t: =

Q

. 0.

V"\

~a

~

~

=

6 ~

.-

~

6 .- t.:: ~

00

~

=

~

C)

uQ.

;:. ;:

U

- '-'

(). '::

4) U

'" ~

cI: 4)

-.- ~

.'.

.~ ,~

<-

.- .;:

~

Q.

@

C)

~

r-:--u-w-~

~C

J ~

50 tn

cn 4)

1.x £

>(

=

E

:=,;:.

~

'9 .

0 co;

- U

0

Q.

:: ~

H

r-l

GI~

.., ..;.. ~

~

.~

.-

Q)

<- e 8

"0' t: -

Q)

~ ~

..- r.E!!.

-==

~

=

~

1/15

.~

~

~~

, c:

.s S

U

rJ

0(O

J =

Q)

o.::

~

U

L.:.J ~

(O

J(O

J '-'

#, .=

t.::

~

Co

c ~

';;'

0 - '=

... ~

r

Q)

;:c.-

~

- ~

~

',- ~

.&

Q

) .

~

rJ '-"'

C':!

rJ :-

~

Q)

~

0 .E

. v - ~

c =

~

=

-

-~,

,.. ~

:: -

Co

., C

0.

.~

C) - .=

' .,

~

- - .-

00 --

<--'

~"'U

'- -4)

- -"'-~

(OJ_.,

OJ =

'..9-

~ -Q

.~

';:

.c '- -

U

.~

Co

~';;'

:- ~

=

~

C

) <- ::

=

-c;: ...

Q)

tn...c;" ,

- -

""-~rJ

OJ

",:J.~

=

r-u L-1

... "

Co

~

,g @

;g

U

9 ~

o. ~

a

. C

) ~

-=

~

~

U

Q.

=

rI)o - ~

rlG

I- C

o u

.b "'... (.)

cn - .-

C)

~.

C)

0 ~

Q

) ..

rJ 00

~

U

~

.t: Q.

8 .~

In ~

~

"@

~

rJ =

=

.;no'co:!'

a ~

~

e;E.

..e.2:o c. ~

~

~

..ci

,=

~

'" -""

c: t.i:=

,- <

- 4) -

0. - ..

,. ::

Q)

1(': ~

U

.=

-,

Q.

(OJ._""=

~

s-

,'-.. "'e-=

~-~

::: rJ~

~

-~

~

;.,

:: =

~

~

4)

~

'"3 ~

~

4)

~

~

~

~

"0 U

O

J "!: !:!. "0

-: r;:J

:: ,= ::

-;;-..;::-=~

. 'A

=_~

~~

"'~(O

J~

"'~-

...'~

.;..U_~

-~

"w

,o

... -

"".-""- -"'-

OJ

""' '= -=

~

~

~

- c

""' -=

Q

) -=

u -=

= - ::: -

~

.- rJ

0 ~

...

~

~ -

... ~

- .w

~

-:

-.. =

4)

~

~

- .=

,- ., - ~

~ -

= -=

- ~

c:

%

=

=.. ,.

= - .. -

'"' - 'A

- - - -= ., - .~

- ~

~

._,~

u

. u .. - -

""' :::

,- """'W

""(OJ"""~

'~~

"~_",~

--",=,

-"J--

'- - .. - -=

:;:

~ C) = C

) - .:: =

=

... U ~

'"' =

-

.. -

c ~

"-6 ~

~

'Qj

,~

Q!)

~

'~

U

-.a ~

4)

6- ,=

.=

0

.~

E

U

'Qj" =

(/) =

U

"0

..~

~- -

'" Q

!) =

.=

- -.-

- ~

N

-

., rJ

U -

~

=

U

~

.#'". - .-

- - ,- ... .,

- 4)

- ..

~ . -

'-' ".

_.,. -~

, ~

>

- - -

=...

~

- w

r.- oW

.. .,.

- .,.

0.-

~

- .'

- v.

... v.. ~

-

-~

.- .,

.~

= - _0.

~

~

4) ~

~

;.::

~J

<=

V

J -

""".:. ,=

:-:

=

~

!-.; "j

- ~

."

~

N.-

'- ... -

.- U

~

.::

,-- ~

Q

);:-,.

-., =

.

~

_ 0.

'... 00

'" ...

':,. -

- -

~" ~

O...

... "'..

- ...

... - - ~

0

... ~

>

- ~

..

'"' ":"

"J. ~

",,:=

... - -

- "0

;.. - -

':/: -

~-

-- --

- -

"" ..I:-o-~

~.,

~.

rJ' '-'.-'.

'.)=

0:::

'"" U

U

.

c: Q

) ".

'$ 0..

%.

%

'J ...

'""' '

~

v, ~

-

#, ~

~

-. =

d

=

- :oJ

~

'...

f,=

.o,.'{':U

.--~

rJ 'r

- -

.c. 4) -'

... -

- '...

_:: -

- tn

=

- ~

J ;-:

..:: -- -

(OJ..

.- -

- - ,- -

=

~ -

- -

- 'J -

v =

'

:; ~

- .f;

,(OJ ~

... -

... '

.- -r, =

-~

,,='~

~:",

~=

C'.)

". -

- '.I:

;- U

'"'

- C

o '"

=

~

-:. ":=

...

-- ,

.C

~

:::

~

.=

,.:u

z ~

~

- "f,

'"

-..~

,~

J

" U

Q

) -

Q)

- I

- =

C

) Q

. ~

"0

.~

::::'-'

- =

-

'- '"'

- ,.

=.-

~

=

.~

Co,'=

~

-"

.,..," ~

-.~

. ~

=

-

-~

...,~...

~

Q)"

~

c;c'; ~

[/)

(OJ

'-Q.

r: ~

-

- -

, -

.- ..'"

0 -

'"' =

.- 4)

'"" :=

0/)

U

C)

.- ::

'W

c... u

U ~

.- ~

U

:"'" ,'~

, U

~

~

U

~

.- (O

J rJ

0,-=.::

q:>.e

.(j"'Vi

- S

o ~

' Q

.."::~

O

.:;,~

Q)

Q)

~

0' 5

0 .c

g~

. -=

5:

~

=

OJ =

,~

-;:.-'-

N.

- .-

,~

=0.

0....

-, e-=

-' -

- -

- -

b u

~

,., ~

=

4)

.- ~

..:.: ~

~.-

(j t.i:=

:=

4) ""~

,~

~

[/)~

"'V

i =

"":;

,- =

~

0. ~

°..:J.'

U

'" ~

0

U:::

- ~

U

-

N~

&

.: u

g:>

.. Q

. ~

u

... U

~

.~

II

'~...

Q

~

- Q

J 4)

Q)

.. .

rJ .-

[/) ,-

,~

'".;.; - :-

=

~

.~

- Q

J ..

U .-

Of>

- '"0 - 0." «\0

- ~

;;.=

Co

- U

.J ~

4J

0.=

-.. Q

) ~

~

o.-- -

(OJ <

- U

~

~

-

., .- ~

... - ~

"

.---Q

U.'.~

~

t

.. =

..

~-

o.<~

~

->...

~

~

~

"5 . ~

~

t.L;

0 =

.:..

QJ

~

=

.- U

0

I..:;...~~

-

.=

u - U

UQ

. ~

-

N ,-

~ .-

Q.

. U

- >...

... -.-

~.-

U

~

=,~

-

C)

U

0~

~

E

.c =

~

~..z;

rJ -

=

,co:!"'" >

-"Qj

.t: =

d" ~

co:.

...~

~

~

U

.Q

.5

~~

~

'=

Q

) ~

... =

u...

0.:: U

:::

0 Q

) ~[/)

>- ~

'~

4)

0. C

o.. §

QJ

So ~

-

~

.:: u

Q.

~

.-~

. Q

I~

'= -

0 -

~

-0;- ~

.-

~

~S~

--- --=

~

-Q

.~

.=

P

c::>

( =

::- u'"

=.-

@

Q

... c

5 c:

~

~

2 (O

J l&

: . .

,- U

a;.

0 ... e

~,~

0

C)

.;: =

::

- '~

~

-

r.E

~

(OJ

- N

...

4) -

Co -

(OJ

-- 'd)

Q.'~

U

Q

. - .~

~"'1..

.-"" 0

"';'=.~

-

~

Co

.4) Q

J ~

N

U

",.,

C)

.. 0 .- ..

- ---~

..".

5-~

... .".

,. ~

._- U

7~

~

'aj"::'-",.- .

'~"5

U

.- -

.5 -"'

~

~~

-U~

~~

'"' >

:: - ~

-

=

~

E

~

- U

~

=

-(

: Q

..

~

(OJ

... ~

Q

) U

6

.~.

(ij =

=

=

.2 Q

) U

::: t.:: .=

(OJ

>

.-~

~

0

.=

!a, <

=

Q)

-=

'" :=

<

- <

- =

.- U

Q

) rJ

Q!)

(OJ.-

::... ,-

U

~ - "~

';;'

'" Q

) ~

,~

~

.-

- 4)

(OJ

... - ~

Q

) I:;:

'=

'=

" ...

- ""

=-.,

=-

., (/)

- ,

rJ ~

. .,

-:=

. - - - .- - .. ...,~

- d

U

'" .-

.- -

~

';;' - -

."." Q. .~

.. U

\'J f'J

0 ::

8 .s =

~

00-

U

§' .

~

. ~

!a ,~

Q

j C

o. . ..

~

~"C

~

-.:a

~

<E

8. ~

~

rJ

.s .=

... ~

0. ~

~

N

~

~

0.

'" U

U

0

~

... Q

J U

..

~

C)

QJ.=

.2 .~

~

(O

J.=

~

~

~~

'~

-

- rJ

Co

,- -.,

(\0 --=

~ -

., ~

-

... .,

:: t.::

... ...

.:- .,

=

rJ C

o .,

., 0

U~

~

0

5 "(;

.. Q

); '" ~

-w

rJ .- ~

~

-

. ~

-,

- ~

-

~

.~

.S

=

U

o..~

=

:P.

~~

~ ~

g "e.. ~

~ ~

.-=

a. ~

,~ ~

E

~ B

.a ~

!2 ~

~ .~

"1:J ~

§- ~~

- E

,~

- =

E

;.:-..s U

- .~

.,

C)

=-~

>

-E

~

'~

=

4)Q

.~

0

"'0-=

~

,~

~

.;=

~

-:: . :

... ~

U

-

-' - Q

) -

0 ...

OJ -

~

- .- .- -

- ... rJ

-- I..:

- ..

~

Q)

.~

~

~

(/) ~ ~

~

'" ~

E

~

Q)

§- $

.t: Q

) ~

~

g. ,: ~

rJ

Q)

rJ ~

..o Q

. E .:::

:-a ~

.= ,::5 ~

""

;oJ.:--'

~

- Q

) !a.

~

0. ~

0. ~

~

_"O"C

~

~

~

::!.

Q) .-

'- (O

J ;:

(OJ

;-"J

... ~

. Q

) Q

. -:

~

~

;.; ~

~

~

O

::!. aJ

==

Q

) 4)

U

u' U

-

U

U

U

U

QJ

U

U

~

~

-:- 0:

=

;: =

~

~

~~

---~

~

-

~U

(O

JU

,",\

- - (O

J ~

~

C

) .;..

.$--ca=(O

J (O

J=

(OJ

=~

~=

.- '"

~

(OJ

e-=

~

e-=

QJ

~

~

~

~

~

~

~

'" ~

C

.. =

,- =

.;;:

::~

,~

u ,

= 0 >

- - u

- =

=

= =

-

C =

::: =

- =

=

- -

rJ "

Q) 0.. -

~

N

c.=

=

:- 0

~

=

~

=

=

~

E

.,'U

C

~

§ =

~

Q

J C

~

=

~

=

=

=

!1) ""'Q

j .Q

(- '"

.~

~

~

0..-.

-~--'"",

,.,--~--,

~

=

'- -

-:/:m

. ~

.~

=

u'~

U

...

- U

Q

) U

=

~

-

cn U

U

~

U

4)

=

U

rJ U

Q

) U

rJ

('J -'

U

=

=

u =

"",co:!'

~.~

o._t/)-(o':;"'Vi~

.~~

~-~

==

8""""""'" =

(/)"'(/)~

5"'oou'==

~:::I)=

('J,-.

z=

. .

.. Q

J :::

0Ur-~

'

. .

- ~

- N

r"". -:to 'rI e

~..o C

) ~ 4) e .

. .

. ~

..

LJ.o E

. .

- ,-

QJ

QJ

-- -

'"" ,."

- -

-~

.,.. .,..

- <

-.

0 ',-..

,~N

~

-

=

~N

.

- -

I ~

0

C)

U,

,

2

iectu

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

Art.1 (1) Ob l prezentului regulament îl constituie semnalizarea la calea

ferată română . (2) Prin semnal se în ţelege instalaţia sau mijlocul prevăzut în regulamentul de semnalizare, cu ajutorul căruia se transmit sau se primesc ordine ş i indicaţi i de către personalul care asigură desfăşurarea traficului feroviar. În categoria semnalelor, sunt cuprinse ş i indicatoarele care, prin inscripţia, forma ş i poziţia lor, dau indicaţii sau completează indicaţi i le date de semnale. (3) Semnalele servesc pentru organizarea şi desfăşurarea circulaţiei trenurilor ş i a activităţ i i de manevră , în condiţ ii de siguran ţă . (4) Indicaţia semnalului este un ordin care trebuie să fie îndeplinit imediat, necondiţ ionat, prin toate mijloacele posibile de către personalul care asigură desfăşurarea traficului feroviar. (5) Personalul care participă la circulaţia trenurilor şi activitatea de manevră , precum ş i la activităţ i în legătură cu siguranţa circulaţiei este obligat: a. să cunoască şi să respecte întocmai regulamentul de semnalizare; b. să dea semnale de oprire unui tren sau unui convoi de manevră în toate cazurile în care viaţa oamenilor este ameninţată sau siguranţa circulaţiei este pusă în pericol. (6) Distanţele de vizibilitate şi de amplasare ale semnalelor şi ale indicatoarelor din prezentul regulament sunt valabile pentru viteza maximă de 160 km/h, dacă nu se specifică altfel . (7) Toate semnalele fixe şi mobile, indicatoarele, reperele de la semnale, semnalele aplicate la trenuri, balizele, precum ş i rechizitele de semnalizare trebuie să fie de tipul prezentat în regulamentul de semnalizare. (8) Este interzis a se da derogări , a se face modificări , completări ori precizări privind regulamentul de semnalizare. În cazuri cu totul excepţionale, acestea se vor face numai cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

CAPITOLUL II

SEMNALE FIXE

SECŢIUNEA 1 Clasificarea semnalelor fixe

Art.2 (1) După destina ţia lor, semnalele fixe se clasifică astfel:

a. semnale pentru circula ţie; b. semnale pentru manevră şi triere; c. semnale repetitoare; d. semnale de avarie. (2) Semnalele pentru circulaţie sunt: a. de intrare, pentru permiterea sau interzicerea intrării unui tren în

staţ ie; b. de ieşire, pentru permiterea sau interzicerea ieşirii unui tren din

staţ ie, în linie curentă; c. de parcurs, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren, dintr-

o zonă în altă zonă a staţ iei;

3

d. de ramificaţie, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren peste o ramificaţie sau jonc ţiune din linie curentă , o traversare de linii la acelaşi nivel, o încălecare-descălecare de linii cu ecartament diferit, sau peste un pod cu grinzi mobile;

e. de trecere, pe liniile cu bloc de linie automat, pentru permiterea sau interzicerea trecerii unui tren dintr-un sector de bloc de linie automat în alt sector de bloc de linie automat;

f . prevestitoare, pentru prevestirea indicaţi ilor semnalelor de intrare, de ieşire, de parcurs sau de ramificaţ ie.

(3) Semnalele pentru manevră şi triere sunt: a. de manevră , pentru permiterea şi interzicerea mişcărilor de manevră; b. de triere, pentru permiterea sau interzicerea trierii vagoanelor. (4) Semnalele repetitoare sunt utilizate pentru repetarea indica ţi i lor semnalelor de intrare, de ieşire, de ramifica ţie, de parcurs, de trecere sau de triere, dacă nu este asigurată vizibilitatea prevăzută a semnalului pe care îl preced. (5) Semnalele de avarie sunt utilizate pentru semnalizarea pericolului pentru circulaţia trenurilor la trecerile la nivel sau prin tuneluri.

Art.3 După construcţia lor, semnalele fixe sunt:

a. semafoare; b. semnale luminoase.

Art.4 Semnalele fixe pot îndeplini, cumulativ, mai multe func ţiuni cum ar fi: de circulaţie ş i manevră , de manevră şi triere etc.

Art.5 (1) Semnalele de circulaţie ş i semnalele de manevră trebuie să fie

amplasate pe partea dreaptă a căi i , în sensul de mers al trenurilor sau cel mult deasupra axei căi i . (2) Pe liniile duble, pentru circulaţia pe linia din stânga, semnalele: de trecere ale blocului de linie automat, prevestitoare, de avarie la trecerile la nivel, de avarie la tuneluri, de intrare, de ramificaţie, precum ş i semnalele repetitoare se pot monta, pe partea stângă a sensului de mers, cu condi ţia ca acestea să nu poată fi considerate că apar ţin altor linii sau direcţi i de mers şi să fie amplasate toate pe aceeaşi parte, pe intervalul dintre sta ţi i . (3) Pe liniile duble, pentru circula ţia pe linia din stânga, semnalele de avarie la trecerile la nivel se pot monta, cu avizul Autorităţ i i Feroviare Române – AFER, pe partea stângă a sensului de mers, chiar dacă pe intervalul dintre staţi i le respective semnalele de circulaţ ie sunt montate deasupra axei că ii . În acest caz pe partea dreaptă a căi i , în dreptul semnalului respectiv, se montează indicatorul din fig.139. (4) În cazul mai multor l inii ală turate, semnalele fiecărei linii trebuie să se instaleze astfel încât să nu poată fi considerate drept semnale care apar ţ in liniilor vecine. (5) Semafoarele de intrare, prevestitoare şi de trecere care semnalizează intrarea în sta ţi i de pe linii cu ecartament diferit de cel normal sau descă lecarea acestor linii în linie curentă sunt aşezate în acelaşi profil cu semnalele corespunzătoare liniei cu ecartament normal, dar se deosebesc de acestea, având înăl ţimea stâlpilor mai mică . În cazul staţiilor centralizate electrodinamic, precum şi pe linii înzestrate cu bloc de linie automat, se poate utiliza acelaş i semnal atât pentru linia cu ecartament normal cât şi pentru linia cu ecartament diferit de cel normal.

4

(6) Indicatoarele de semnalizare se instalează , de regulă , pe partea dreaptă a sensului de mers, iar la liniile duble pentru circula ţia pe falsă , se montează pe partea stângă a sensului de mers. (7) Indicatoarele de semnalizare specifice semnalelor fixe sau mobile se instalează pe aceeaş i parte a sensului de mers cu semnalele asociate. (8)Indicatoarele de cale se montează pe partea dreaptă a căi i , în sensul de la Bucureşt i , cu excepţia indicatoarelor hectometrice care, pe linie dublă , se montează alternativ, de o parte şi de alta a căi i .

SECŢIUNEA a 2 - a Tipul de semnalizare utilizat

Art.6 (1) Pe infrastructura feroviară se utilizează:

a. semnalizarea cu două trepte de viteză; b. semnalizarea cu trepte multiple de viteză . (2) Semnalizarea cu două trepte de viteză şi semnalizarea cu trepte multiple de viteză se completează , după caz, cu semnalizarea direcţiei, numărului liniei, ieşirii pe firul din stânga al căii duble, a lipsei distan ţei de frânare şi a valorii vitezei. (3) Semnalizarea cu trepte multiple de viteză se referă numai la semnalizarea pentru circulaţ ie. (4) Începutul ş i sfârşi tul zonelor de semnalizare cu trepte multiple de viteză , precum şi începutul ş i sfârşitul zonei cu bloc de linie automat cu patru indicaţi i se semnalizează prin indicatoare specifice.

CAPITOLUL III SEMNALE FIXE UTILIZATE LA SEMNALIZAREA CU DOUĂ TREPTE DE

VITEZĂ

III -1. GENERALITĂŢI

SECŢIUNEA 1

Vitezele corespunzătoare indicaţ iilor date de semnale

Art.7 (1) Vitezele corespunzătoare indica ţi i lor date de semnale sunt urmă toarele: a. viteza stabili tă; b. viteza redusă . (2) Viteza stabilită reprezintă viteza maximă de circulaţie admisă ş i prevăzută în livretul de mers sau prin ordin de circulaţie, pentru trenul şi porţiunea de linie respectivă . (3) Viteza redusă reprezintă viteza maximă admisă pentru trecerea peste schimbătoarele de cale în abatere, adică 30 km/h sau mai mare. (4) Circula ţia peste schimbătoarele de cale în abatere cu viteză redusă mai mare de 30 km/h este admisă numai în cazul în care această viteză este indicată la semnal prin indicatorul luminos de viteză .

SECŢIUNEA a 2 - a Semnificaţia culorilor de bază folosite în semnalizare

Art.8 Semnificaţia culorilor de bază folosite la semnalizare, în legătură cu

circulaţia trenurilor şi executarea mişcărilor de manevră , este urmă toarea: a. roşu, ordonă oprirea; b. galben, permite circulaţia trenurilor şi ordonă reducerea vitezei în

vederea opririi la semnalul urmă tor sau continuarea mersului dacă semnalul urmă tor nu indică oprirea;

c. verde, permite circula ţia trenurilor cu viteza stabilită; d. albastru, ordonă oprirea pentru mişcările de manevră ; e. alb-lunar, permite mişcările de manevră sau circulaţia trenurilor,

cu viteza prevăzută în reglementările specifice.

III -2. SEMAFOARE

SECŢIUNEA 1

Generalităţi Art .9 (1) Indicaţia semafoarelor este dată de poziţia bra ţelor şi paletelor

acestora. Pe timp de noapte semafoarele se iluminează conform calendarului de iluminare.

(2) Pentru creşterea vizibilităţ i i se admite ca braţele şi paletele acestora să fie acoperite pe partea dinspre tren cu materiale reflectorizante.

SECŢIUNEA a 2-a

Semaforul de intrare

Art.10 Semaforul de intrare dă urmă toarele indicaţi i :

Fig . 1 . OPREŞTE fără a depăş i semnalul! Ziua - bra ţul de sus or izontal , spre dreapta sensului de mers Noaptea - o uni tate luminoasă de culoare roş ie , spre tren Fig . 2 . LIBER pe l inia directă Ziua - bra ţul de sus r id icat la 45º , spre dreapta sensului de mers Noaptea - o uni tate luminoasă de culoare verde, spre t ren

5

Fig . 3 . LIBER pe l inie abătută cu viteza redusă Ziua - două bra ţe r id icate la 45º , spre dreapta sensului de mers Noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare verde ş i una galbenă , spre tren

SECŢIUNEA a 3 - a Semaforul de ieşire

Art.11 (1)Semaforul de ieşire are un braţ , dacă dintr-un capă t al sta ţiei se iese

într-o singură direcţie şi două braţe dacă se poate ieşi în două direc ţi i , caz în care indică şi direcţia de mers. (2) Semaforul de ieşire cu un bra ţ dă urmă toarele indica ţi i :

Fig . 4 . OPREŞTE fără a depăş i semnalul! Ziua - bra ţul or izontal , spre dreapta sensului de mers Noaptea - o uni tate luminoasă de culoare roş ie , spre tren Fig . 5 . LIBER Ziua - bra ţul r id icat la 45º , spre dreapta sensului de mers Noaptea - o uni tate luminoasă de culoare verde, spre t ren

(3) Semaforul de ieşire cu două bra ţe dă urmă toarele indicaţi i : Fig . 6 . OPREŞTE fără a depăş i semnalul! Ziua - bra ţul de sus or izontal , spre dreapta sensului de mers Noaptea - o uni tate luminoasă de culoare roş ie , spre tren

ig . 7 . LIBER în direcţ ia I 45º , spre dreapta sensului de

a - o uni tate luminoasă de culoare verde, spre t ren

FZiua - bra ţul de sus r id icat lamers Noapte

6

Fig. 8 . LIBER în direcţ ia II Ziua - două bra ţe r id icate la 45º spre dreapta sensului de mers Noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare verde ş i una galbenă , spre tren

(4) Indicaţia de liber a semafoarelor de ieşire permite ieş irea sau trecerea: a. cu viteza stabilită , dacă toate schimbă toarele de cale sunt atacate, la

ieşire, în pozi ţia pe directă; b. cu viteza redusă , dacă unul sau mai multe schimbă toare de cale sunt

atacate, la ieşire, în abatere.

SECŢIUNEA a 4 - a Semaforul de ramificaţie

Art.12 (1)Din punct de vedere constructiv, semaforul de ramifica ţie este

asemănător cu semaforul de intrare sau ieş ire. (2) Semaforul de ramificaţie are două braţe dacă: a. acoperă ramificaţia pe la vârf; b. acoperă pe la vârf o joncţiune în linie curentă , iar circulaţia peste

joncţiune se face în abatere. (3) Semaforul de ramificaţie are un braţ dacă : a. acoperă pe la că lcâi ramificaţ ia sau joncţ iunea din linie curentă ; b. acoperă joncţiunea din linie curentă pe la vârf, iar circulaţia peste

joncţiune se face numai pe directă . c. acoperă o traversare de linii la acelaşi nivel, o încălecare-descălecare

de linii cu ecartament diferit sau un pod cu grinzi mobile. (4) Semaforul de ramificaţie cu un braţ are aspectul ş i dă indicaţi i le din fig. 4 ş i 5. (5) Semaforul de ramificaţie cu două braţe are aspectul ş i dă indica ţiile din fig . 6,7 şi 8. (6) Indicaţia "LIBER" a unui semafor de ramificaţie cu un braţ , permite trecerea: a. cu viteza stabilită , dacă toate schimbătoarele de cale sunt atacate în

poziţia pe directă; b. cu viteza redusă , dacă unul sau mai multe schimbă toare de cale sunt

atacate în abatere. (7) Indicaţia de liber a unui semafor de ramificaţie cu două braţe permite trecerea: a. cu viteza stabilită , în direcţia I, pe linie directă; b. cu viteza redusă , în direc ţia II, pe linie abătută .

SECŢIUNEA a 5 - a

Semaforul de parcurs

Art.13 În unele staţii prevăzute cu semafoare, semnalizarea trecerilor dintr-o zonă în altă zonă a staţ iei se poate face cu semaforul de parcurs cu un

7

bra ţ , care are aspectul şi dă indicaţia de la fig.4 şi 5 sau cu semaforul de parcurs cu două bra ţe care are aspectul şi dă indicaţi i le de la fig.1,2 şi 3.

SECŢIUNEA a 6 - a

Semaforul prevestitor

Art.14 (1)Semafoarele prevestitoare se amplasează înaintea semafoarelor de intrare, de parcurs, sau a semafoarelor de ramifica ţ ie. (2) După numărul indicaţi i lor pe care le dau, semafoarele prevestitoare sunt: a. semafoare prevestitoare cu două indicaţ i i ; b. semafoare prevestitoare cu trei indicaţii . (3) Semaforul prevestitor cu două indicaţ i i dă urmă toarele indicaţi i :

Fig . 9 . LIBER cu viteza stabil i tă . ATENŢIE! Semaforul urmă tor ordonă oprirea sau este pe l iber pe l inie abă tută , cu viteza redusă Ziua - paleta arată fa ţa galbenă spre t ren Noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare galbenă , spre t ren Fig . 10. LIBER cu viteza stabil ită . Semaforul următor este pe l iber pe l inia directă Ziua - paleta văzută pe muchie Noaptea - o uni tate luminoasă de culoare verde, spre t ren

(4) Dacă distanţa dintre semnale nu permite montarea semaforului prevestitor cu catarg, paleta acestuia se poate monta pe catargul altor semafoare pentru a prevesti indica ţia semaforului urmă tor. În acest caz indicaţiile paletei sunt aceleaş i cu ale semaforului prevestitor cu două indicaţi i . (5) Semaforul prevestitor cu trei indicaţii dă următoarele indicaţi i :

Fig . 11. LIBER cu viteza stabi l i tă . ATENŢIE! Semaforul urmă tor ordonă oprirea Ziua - pale ta arată fa ţa galbenă spre tren, iar săgeata în pozi ţ ie ver t icală cu vârful în jos Noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare galbenă , spre t ren Fig .12. LIBER cu viteza stabil i tă . Semaforul următor este pe l iber pe l inie abă tută , cu viteza redusă Ziua - paleta arată fa ţa galbenă spre tren, iar săgeata încl inată la 45º cu vârful în jos, spre dreapta sensului de mers Noaptea - două uni tăţ i luminoase de culoare galbenă , spre tren

8

F ig . 13 . LIBER cu viteza stabil i tă . Semaforul următor este pe l iber pe l inia directă Ziua - pa le ta văzută pe muchie , i a r săgea ta în poz i ţ i e ve r t ica lă cu vâ r fu l în jos Noaptea - o uni ta te luminoasă de cu loa re ve rde , sp re t ren

SECŢIUNEA a 7 – a Semafoare cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau de parcurs

Art .15 (1)Indicaţia semaforului de ieş ire sau a semaforului de parcurs poate fi

prevestită de la semaforul de intrare, prin paletă prevestitoare a semaforului de ieş ire sau a semaforului de parcurs.

(2)Semaforul de intrare, înzestrat cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire sau a semaforului de parcurs, dă urmă toarele indica ţii:

Fig . 14. OPREŞTE fără a depăş i semnalul! Ziua - bra ţul de sus or izontal spre dreapta sensului de mers , iar paleta prevesti toare a semaforului de ieş ire sau a semaforului de parcurs cu fa ţa galbenă spre t ren Noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare roş ie ş i una galbenă , spre tren. Uni ta tea luminoasă de culoare roş ie es te în par tea de sus a s tâ lpului semaforului , iar uni ta tea luminoasă de culoare galbenă în par tea de mij loc a s tâ lpului

F ig . 15. LIBER pe l inia directă , cu viteza stabil i tă . ATENŢIE! Semaforul de ieş ire sau semaforul de parcurs ordonă oprirea Ziua - bra ţul de sus r id icat la 45º spre dreapta sensului de mers , iar paleta prevesti toare a semaforului de ieş i re sau a semaforului de parcurs cu fa ţa galbenă spre t ren Noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare verde ş i una galbenă , spre t ren . Unitatea luminoasă de culoare verde este în par tea de sus a s tâ lpului semaforului , iar uni ta tea luminoasă de culoare galbenă în par tea de mij loc a s tâ lpului

Fig . 16. LIBER pe l inia directă , cu viteza stabi l ită . Semaforul de ieş ire sau semaforul de parcurs este pe l iber Ziua - bra ţul de sus r id icat la 45º , spre dreapta sensului de mers , iar pale ta prevest i toare a semaforului de ieş i re sau a semaforului de parcurs văzută pe muchie Noaptea - două uni tăţ i luminoase de culoare verde spre t ren. O unita te luminoasă de culoare verde în par tea de sus a s tâlpului semaforului ş i cealal tă în par tea de mij loc a s tâ lpului

9

Fig . 17. LIBER pe l inie abă tută , cu viteza redusă . ATENŢIE! Semaforul de ieş ire sau semaforul de parcurs ordonă oprirea Ziua - două bra ţe r id icate la 45º , spre dreapta sensului de mers , iar paleta prevest i toare a semaforului de ieş i re sau a semaforului de parcurs, cu fa ţa galbenă spre t ren Noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare verde ş i două uni tăţ i luminoase de culoare galbenă spre t ren. O uni ta te luminoasă de culoare verde ş i una galbenă în par tea de sus a s tâ lpului semaforului , iar cealal tă uni ta te luminoasă de culoare galbenă , în par tea de mij loc a s tâ lpului

Fig . 18. LIBER pe l inie abătută , cu viteza redusă . Semaforul de ieş ire sau semaforul de parcurs este pe l iber Ziua - două bra ţe r id icate la 45º spre dreapta sensului de mers , iar pale ta prevest i toare a semaforului de ieş i re sau a semaforului de parcurs văzută pe muchie Noaptea - o uni tate luminoasă de culoare verde, una galbenă ş i una verde spre tren. O uni tate luminoasă de culoare verde ş i una galbenă în par tea de sus a s tâ lpului semaforului , iar cealal tă uni ta te luminoasă de culoare verde în par tea de mij loc a s tâ lpului

(3)

Semaforul de parcurs cu un bra ţ cu paletă prevestitoare a semaforului de ieşire, dă urmă toarele indica ţi i :

Fig .19 . OPREŞTE fără a depăş i semnalul! Ziua – bra ţul de sus or izontal , spre dreapta sensului de mers , iar paleta prevest i toare a semaforului de ieş i re cu fa ţa galbenă spre tren Noaptea – o uni tate luminoasă de culoare roş ie ş i una galbenă spre tren. Unita tea luminoasă de culoare galbenă es te amplasată în par tea de mij loc a s tâlpului

Fig .20 . LIBER cu viteza stabi l ită . ATENŢIE! Semaforul de ieş ire ordonă oprirea Ziua – bra ţul de sus r id icat la 45° în dreapta sensului de mers , iar paleta prevest i toare a semaforului de ieş i re cu fa ţa galbenă spre tren Noaptea – o uni ta te luminoasă de culoare verde ş i una galbenă spre tren. Unita tea luminoasă de culoare galbenă es te amplasată în par tea de mij loc a s tâlpului

10

Fig .21. LIBER cu viteza stabil ită . Semaforul de ieş ire este pe l iber Ziua – bra ţul de sus r id icat la 45° spre dreapta sensului de mers , iar paleta prevesti toare a semaforului de ieş i re văzută pe muchie Noaptea – două uni tăţ i luminoase de culoare verde spre t ren. A doua uni ta te luminoasă de culoare verde es te amplasată în par tea de mij loc a s tâ lpului

SECŢIUNEA a 8 - a Semaforul repetitor

Art.16 (1)Semaforul repetitor se amplasează înaintea semafoarelor de ieş ire, de

intrare, de parcurs sau de ramifica ţie care nu au asigurată vizibilitatea. (2) Semaforul repetitor dă urmă toarele indica ţi i :

Fig . 22. ATENŢIE! Semaforul urmă tor ordonă oprirea Ziua - bra ţul or izontal , spre dreapta sensului de mers Noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare galbenă spre t ren

11

ea - o uni ta te luminoasă de culoare verde, spre

SECŢIUNEA a 9 - a Semn evră

Art.17 Indicaţii le date de semnalul mec c de manevră sunt urmă toarele:

ig . 24. OPREŞTE fără a depăş i semnalul la manevră!

e

ig . 25. Manevra permisă în zona acoperită de semnal

de culoare a lb- lunar , spre

Fig . 23. Semaforul urmă tor este pe l iber Ziua - bra ţul r id icat la 45º , spre dreapta sensului de mers Noaptt ren

alul mecanic de man ani

FZiua - paleta arată fa ţa albastră spre convoiul de manevră Noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare albastră , sprconvoiul de manevră

FZiua - paleta văzută pe muchie Noaptea - o uni ta te luminoasă convoiul de manevră

12

SECŢIUNEA a 10 - a Supravegherea luminilor de de noapte ale semafoarelor

rt .18 (1)Unităţ i le luminoase a indicaţi i lor de noapte ale semafoarelor trebuie să

dicaţi i le date

rs sau de ramificaţie,

III-3. SEMNALE LUMINOASE

SECŢIUNEA 1

rt .19 Semnalele luminoase sunt:

rt .20 La semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză se aplică principiul

mnalele luminoase pentru circula ţie sunt a

b. mnal luminos de circulaţie dă indicaţi i asupra vitezei cu

SECŢIUNEA a 2 – a

Semn are

rt .21 Semnalele luminoase de intrare dau urmă toarele indica ţii:

control la indicaţi i le A

fie supravegheate. Supravegherea se face, fie prin observarea directă a unităţ i lor luminoase de semnalizare, fie prin observarea luminilor de control, vizibile în partea opusă a sensului de semnalizare. (2) Luminile de control sunt de culoare albă , indiferent de inde semafor ş i în număr egal cu numărul felinarelor. (3)Dacă la un semafor de intrare, de ieşire, de parcula punerea pe liber sau în timpul cât este pe liber, se constată l ipsa uneia sau mai multor lumini de control, semaforul respectiv va fi adus în poziţia pe oprire.

Generalităţi

Aa. pe stâlp sau pe consolă; b. pitice.

Asemnalizării de viteză la care: a. indicaţi i le date de către se

celeaşi indiferent de locul, funcţia şi t ipul constructiv ale acestor semnale; fiecare se

care se poate circula după semnal, respectiv stabilită sau redusă pentru trecerea peste schimbă toarele de cale în abatere, precum ş i asupra vitezei indicate de semnalul luminos urmă tor cu care este în dependenţă .

ale luminoase de intr

A

Fig . 28. LIBER u

AT u

cu

cviteza stabil i tă . ENŢIE! Semnalul

rmă tor ordonă oprireaZiua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de

loare galbenă , spre t ren

Fig . 27. LIBER u

Sem ste

Ziua - o u

c

cviteza stabil i tă . nalul următor e

pe l iber cu viteza stabi l ită ş i noaptea

nita te luminoasă de u loare verde, spre t ren

Fig. 26. OPREŞTE f ă a

Ziua ş i noaptea - o u

c

ărdepăşi semnalul!

nita te luminoasă de u loare roş ie , spre tren

Fig . 29. LIBER cu

viteza stabil i tă . Semnalul următor este

pe l iber cu viteza redusă

Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de

culoare galben-cl ip i tor , spre tren

Fig . 30. LIBER cu

viteza redusă . Semnalul urmă tor este pe l iber cu

viteza stabil i tă sau redusă


culoare verde ş i o uni tate luminoasă de culoare galbenă , spre tren

Fig . 31. LIBER cu

viteza redusă . ATENŢIE! Semnalul

urmă tor ordonă oprirea

Ziua ş i noaptea - două uni tăţ i luminoase de

culoare galbenă spre t ren

SECŢIUNEA a 3 – a Semnale luminoase de parcurs

Art.22 Indicaţi i le semnalelor luminoase de parcurs sunt aceleaş i cu ale

semnalelor luminoase de intrare.

SECŢIUNEA a 4 – a Semnale luminoase de ieşire şi semnale luminoase de ramificaţ ie

Art.23 (1)Semnalele luminoase de ieşire ş i semnale luminoase de ramificaţie dau

indicaţii diferite, după cum staţia este situată pe linie: a. înzestrată cu bloc de linie automat; b. neînzestrată cu bloc de linie automat. (2) În cazul unei staţ i i situate pe o linie înzestrată cu bloc de linie automat indicaţi i le semnalelor luminoase de ieş ire sau ale semnalelor luminoase de ramificaţie sunt aceleaşi cu ale semnalelor luminoase de intrare. (3) În cazul unei staţ i i situate pe o linie neînzestrată cu bloc de linie automat indicaţi i le semnalelor luminoase de ieş ire sau ale semnalelor luminoase de ramificaţie sunt urmă toarele: a. roşu - OPREŞTE fără a depăşi semnalul! b. verde - LIBER cu viteza stabilită . c. verde galben - LIBER cu viteza redusă .

SECŢIUNEA a 5 – a Semnale luminoase de trecere

Art.24 (1) Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat dau

urmă toarele indica ţii:

13

Fig . 32. OPREŞTE fără a depăş i semnalul! -primul

sector de bloc din faţă este ocupat

Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare roş ie ,

spre tren

Fig . 33. LIBER cu viteza

stabi l ită . ATENŢIE! Semnalul următor ordonă oprirea -primul sector de

bloc din fa ţă este l iber, dar al doi lea este ocupat

Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare galbenă ,

spre tren


stabi l ită . Semnalul urmă tor este pe l iber cu viteza

stabi l ită -cel puţ in primele două sectoare de bloc din

faţă sunt l ibere Ziua ş i noaptea - o uni tate

luminoasă de culoare verde, spre t ren

(2) Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac ş i funcţ ie de semnale prevestitoare dau în plus indicaţia de galben-clipitor.

Fig . 35. LIBER cu viteza stabi l ită . Semnalul următor este pe l iber cu viteza redusă Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare galben-cl ip i tor , spre t ren

SECŢIUNEA a 6 - a Semnale luminoase de înscriere pe bloc

Art.25 În staţ iile situate pe secţ i i dotate cu bloc de linie automat, la care accesul

în linie curentă este permis prin semafoare, se foloseş te pentru înscrierea pe blocul de linie automat un semnal luminos de înscriere pe bloc, prevăzut cu reper de culoare albă , care dă indicaţ iile de la art . 23 .

SECŢIUNEA a 7 – a Semnale luminoase prevestitoare

pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat

Art.26 (1)Semnalul luminos prevestitor se montează înaintea semnalelor luminoase de intrare sau de ramificaţie de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat.

14

(3)

(2) Semnalul luminos prevestitor se poate monta şi înaintea semafoarelor de intrare, sau de ramificaţie de pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat.

Semnalul luminos prevestitor dă urmă toarele indica ţi i :


stabi l ită! ATENŢIE! Semnalul

urmă tor ordonă oprirea Ziua ş i noaptea - o uni tate

luminoasă de culoare galbenă , spre tren

15

(3)


stabi l ită! Semnalul următor este pe

l iber cu viteza redusă Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare galben-

cl ip i tor , spre tren


stabi l ită! Semnalul următor este pe

l iber cu viteza stabil ită Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare verde,

spre tren

SECŢIUNEA a 8 – a Semnale luminoase repetitoare

Art.27 (1)Semnalele luminoase repetitoare se pot monta înaintea semnalelor

luminoase sau a semafoarelor. (2) Semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din sta ţi i dă una dintre urmă toarele indicaţi i :

Fig . 39. Semnalul următor este pe oprire Ziua ş i noaptea - o bandă ver t icală cu lumină a lbă care are la capă tu l de sus o bandă or izontală cu lumină a lbă , îndreptată spre dreapta sensului de mers

Fig . 40. Semnalul următor este pe l iber cu viteza redusă Ziua ş i noaptea - o bandă ver t icală cu lumină a lbă , care are la capă tul de sus o bandă obl ică cu lumină a lbă îndreptată în jos spre dreapta sensului de mers

Fig . 41. Semnalul următor este pe l iber cu viteza stabil i tă Ziua ş i noaptea - o bandă ver t icală cu lumină a lbă , care are la capă tul de sus o bandă obl ică cu lumină a lbă , îndreptată în sus spre dreapta sensului de mers

Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de trecere ale

blocului de linie automat au acelaşi aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din staţi i şi dau indicaţi i le urmă toare: a. semnalul luminos urmă tor este pe indicaţia roşu; semnalul luminos

repetitor are aspectul din fig. 39. b. semnalul luminos urmă tor este pe indicaţia galben sau galben-clipitor;

semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 40. c. semnalul luminos urmă tor este pe indicaţia verde; semnalul luminos

repetitor are aspectul din fig. 41.

(4)

(5)

Semnalele luminoase repetitoare ale semafoarelor au acelaş i aspect ca semnalul luminos repetitor al semnalului luminos din sta ţi i şi dau indicaţi i le următoare: a. semaforul urmă tor este pe oprire; semnalul luminos repetitor are

aspectul din fig.39. b. semaforul următor este pe liber cu două bra ţe ridicate la 45º;

semnalul luminos repetitor are aspectul din fig. 40. c. semaforul urmă tor este pe liber cu un braţ ridicat la 45º; semnalul

luminos repetitor are aspectul din fig. 41. La semafoarele de ieşire de grup ş i la semafoarele de ieş ire cu două

direcţi i nu se montează semnal luminos repetitor .

SECŢIUNEA a 9 – a Indicaţia de chemare a semnalelor luminoase

Art.28 (1)Indica ţia de chemare se foloseş te în cazurile de defectare a semnalului

luminos de intrare, dacă semnalul nu afişează nici o indicaţie sau dacă semnalul afişează indica ţia roşu. (2) Indicaţia de chemare a unui semnal luminos are aspectul din fig.42:

Fig . 42. LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţ ie , până la semnalul următor! Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare a lb- lunar cl ip i tor , spre tren

(3) Cu indicaţia de chemare se mai pot dota şi : a. semnalele luminoase de ieş ire din staţi i le aflate pe secţii de circulaţie

pe cale dublă , fără bloc de linie automat sau cu bloc de linie automat specializat;

b. semnalele luminoase de ieş ire din staţi i le aflate pe secţii de circulaţie pe cale simplă , fără bloc de linie automat;

c. semnalele de parcurs şi ramifica ţie. (4) În cazul semnalelor de ieşire aflate într-o sta ţie unde se ramifică mai multe direc ţi i de mers, sau al semnalelor de ramificaţ ie, dacă cel pu ţin una dintre direcţ i i este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalul de ieş ire sau semnalul de ramifica ţie nu se dotează cu indicaţie de chemare. (5) În cazul semnalelor de parcurs care fac ş i funcţia de semnal de ieşire pentru o direcţie de mers, dacă în direcţia respectivă l inia curentă este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele respective nu se dotează cu indica ţie de chemare. (6) În cazul semnalelor de intrare care fac ş i funcţ ia de semnal de ramificaţie pentru o direcţ ie de mers, dacă în direcţia respectivă l inia curentă este înzestrată cu bloc de linie automat banalizat, semnalele

16

respective se dotează cu indicaţie de chemare care se va folosi numai pentru intrarea trenurilor în staţie. Acest lucru va fi precizat ş i în planul tehnic de exploatare a staţiei . (7) Pe cale dublă , dacă se circulă pe baza blocului de linie automat specializat, indica ţia de chemare a semnalului luminos de ieşire sau ramificaţie permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie, până la semnalul urmă tor. Pe cale dublă cât şi pe cale simplă , fără bloc de linie automat, indicaţ ia de chemare a semnalului luminos de ieşire sau ramificaţie, permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h cu deosebită atenţie peste schimbă toarele de cale. (8) Indicaţia de chemare a semnalului luminos de parcurs, permite circulaţia trenului cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită atenţie până la semnalul urmă tor. (9) În toate cazurile, mecanicul va conduce trenul cu deosebită aten ţie, va supraveghea permanent linia şi va regla viteza în funcţie de distanţa de vizibilitate, astfel încât să oprească imediat trenul în cazul în care calea este ocupată , constată l ipsa de gabarit , observă semnale de fine de tren, semnale mobile şi de mână care ordonă oprirea trenului sau un alt obstacol care împiedică continuarea circulaţiei.


Semnale luminoase de manevră

Art.29 Indicaţi i le date de semnalul luminos de manevră sunt următoarele:

Fig . 43. OPREŞTE fără a depăş i semnalul la manevră! Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare a lbastră , spre convoiul de manevră Fig. 44. Manevra permisă d incolo de semnal Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare alb- lunar , spre convoiul de manevră

(2) Semnalul luminos de manevră pe catarg sau pitic poate fi prevăzut cu unitate luminoasă de culoare roşie în loc de unitate luminoasă de culoare albastră .

SECŢIUNEA a 11 - a Semnale luminoase de triere

Art.30 (1)Indicaţii le date de semnalele luminoase de triere sunt urmă toarele:

Fig . 46. Împinge încet convoiul de vagoane la

tr iere! Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare galbenă , spre

locomotivă

Fig . 45. Trierea oprită!


culoare roş ie , spre locomotivă

Fig . 47. Împinge mai repede convoiul de vagoane la tr iere! Ziua ş i noaptea - o uni tate luminoasă de culoare verde, spre

locomotivă

17

Fig . 50. Manevra permisă

d incolo de semnal.

Ziua ş i noaptea - o uni ta te luminoasă de

culoare a lb-lunar spre locomotivă

Fig . 49. Trage convoiul de

vagoane de pe cocoaşă înapoi pe l ini i le grupei de

sosire! Ziua ş i noaptea - o unita te luminoasă de culoare roşu-

cl ip i tor spre locomotivă

Fig . 48. Împinge

convoiul de vagoane la vârful cocoaşei!

Ziua ş i noaptea - o uni ta te luminoasă de

culoare a lb- lunar-cl ipi tor spre locomotivă

(2) În afară de aceste indica ţi i , în funcţie de tipul instalaţi ilor, semnalele de triere pot da şi indicaţi i le galben-clipitor şi verde-clipitor. (3) Vitezele de împingere ale convoiului de vagoane la triere - în ordinea crescă toare corespunzătoare succesiunii indica ţ i i lor: galben, galben-clipitor, verde, verde-clipitor - vor fi cele stabilite prin planul tehnic de exploatare a staţiei .

SECŢIUNEA a 12 - a

Semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere

Art.31 (1)Semnalele luminoase repetitoare ale semnalelor de triere dau aceleaş i indicaţii cu cele ale semnalelor luminoase de triere, în cazul în care semnalele luminoase de triere sunt la regim de triere. (2) Semnalele luminoase repetitoare din mijlocul grupei de primiri , dau indicaţia alb-lunar, dacă semnalele luminoase de triere nu sunt trecute la regim de triere. (3) La semnalele luminoase de ieşire din staţ i i le de triaj, dacă îndeplinesc ş i funcţia de semnale luminoase repetitoare ale semnalelor de triere, se prevede ş i un indicator de direcţie luminos. La indicator apare litera "T" iluminată alb, dacă semnalul repetă indicaţ i i le semnalului de triere sau litera care indică direcţia spre care se expediază trenul, dacă acesta face funcţia de semnal de ieşire.

SECŢIUNEA a 13 - a Semnale de avarie la trecerile la nivel

Art.32 (1)La trecerile la nivel din linie curentă înzestrate cu instalaţi i de

semnalizare automată sunt montate semnale de avarie. Semnalele de avarie au rolul de a avertiza existenţa unui pericol pentru circula ţia trenurilor la trecerea la nivel. (2)Semnalul de avarie la trecerile la nivel, se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou în formă de romb pe care este aşezată o unitate luminoasă; funcţ ia semnalului de avarie poate fi exercitată şi de către un semnal de trecere al blocului de linie automat prevăzut cu reperul de la art.165 – fig.218.

18

(2) Indicaţia dată de semnalul de avarie este urmă toarea:

Fig . 51. Pericol la trecerea la nivel! Ia toate măsuri le pentru oprire! Ziua ş i noaptea - o unitate luminoasă de culoare roş ie , spre t ren

19

(4)

(5)

(6)

(4)

(5)

Dacă nu există pericol la trecerea la nivel, semnalul de avarie nu

afişează nici o indicaţie; circulaţ ia trenurilor se va face conform indicaţi i lor date de semnalele de circulaţie. La observarea indica ţiei roşu a semnalului de avarie, mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru oprirea trenului.

Trenul oprit, poate continua mersul cu viteza de cel mult 20 km/h până la depăşirea trecerii la nivel, mecanicul fiind gata să oprească imediat trenul, dacă observă un obstacol pe trecerea la nivel.

După depăşirea trecerii la nivel, circulaţ ia trenurilor se va face, în continuare, cu viteza indicată de semnalele de circula ţie existente.

SECŢIUNEA a 14 – a Semnale de avarie la tuneluri

Art.33 (1) Semnalele de avarie la tuneluri are rolul de a avertiza existenţa unui

pericol pentru circula ţia trenurilor prin tuneluri. (2) Semnalul se compune dintr-un stâlp care are la partea de sus un panou în formă pă trată pe care este aşezată o unitate luminoasă . (3) Indicaţia dată de semnalul de avarie la tuneluri este urmă toarea:

Fig . 52. Pericol la tunel! Ia toate măsuri le pentru oprire! Ziua ş i noaptea - o unitate luminoasă de culoare roş ie , spre t ren

Dacă nu există pericol la tunel, semnalul de avarie la tunel nu afişează nici o indica ţie, circulaţia trenurilor se face conform indicaţi i lor date de semnalele de circulaţie.

La observarea indica ţiei de culoare roşie a semnalului de avarie la tunel mecanicul va lua imediat toate măsurile pentru oprirea trenului. Trenul îşi poate continua mersul numai după înlă turarea pericolului şi semnalul de avarie la tuneluri nu afişează nici o indicaţie.

SECŢIUNEA a 15 - a Semnale fixe care nu sunt în exploatare

Art.34 (1)Semnalele fixe care nu sunt în exploatare se semnalizează cu două

ş ipci încrucişate aplicate pe braţul, respectiv pe paleta semafoarelor, pe stâlpii semnalelor luminoase sau pe fundaţia semnalelor luminoase pitice. (2) Semnalele luminoase nu trebuie să afişeze nici o indicaţie, iar semafoarele trebuie să fie fixate în poziţie de oprire şi neiluminate. (3) Semnalele prevestitoare ş i repetitoare se prevăd cu şipci încrucişate numai dacă şi semnalul pe care îl preced nu este în exploatare.

Fig . 53. Exemple de semnale care nu sunt în exploatare Ziua - două ş ipci încrucişate , f ixate pe semnale Noaptea - două ş ipci încrucişate , f ixate pe semnale luminoase fără indica ţ ie sau semafoare nei luminate

20

(4)

Semnalele fixe care nu sunt în exploatare nu se vor lua în considerare de către personalul de locomotivă .

21

CAPITOLUL IV

SEMNALIZAREA LUMINOASĂ CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZĂ

SECŢIUNEA 1 Generalităţi

Art..35 (1) Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză - TMV - răspunde cerinţelor

europene de semnalizare şi presemnalizare a mai multor trepte de viteză şi realizează transmiterea vizuală a următoarelor informaţii: a. semnalizarea de distanţare – numărul sectoarelor libere în faţa trenului - prin

indicaţiile unităţilor luminoase utilizând codul de culoare; b. semnalizarea de viteză, prin indicatoarele luminoase utilizând codificarea numerică

zecimală. (2) Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză se referă numai la semnalizarea pentru circulaţie. Semnalizarea pentru manevrarea vehiculelor feroviare şi triere rămâne aceeaşi ca la semnalizarea cu două trepte de viteză. (3) Acest tip de semnalizare, prin indicatoarele luminoase, afişează viteza maximă de circulaţie a trenului permisă la semnal şi o prevesteşte pe cea de la semnalul următor.

Art.36 În acest capitol se vor utiliza următoarele noţiuni:

a. semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză - semnalizarea luminoasă clasică a căii ferate române, folosită pentru indicarea vitezei stabilite şi a vitezei reduse;

b. semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză - semnalizarea luminoasă folosită pentru indicarea vitezei stabilite precum şi a vitezelor reduse - la nevoie din 10 în 10 km/h;

c. semnalizarea de distanţare se referă la numărul sectoarelor libere în faţa trenului- atât pe blocul de linie automat cât şi în staţie;

d. blocul de linie automat cu trei indicaţii este blocul de linie automat clasic al căii ferate române care utilizează pentru indicarea numărului de sectoare libere în faţa trenului, unităţi luminoase colorate cu indicaţiile de verde, galben sau roşu;

e. blocul de linie automat cu patru indicaţii este blocul de linie automat care utilizează pentru indicarea numărului de sectoare libere în faţa trenului, unităţi luminoase colorate cu indicaţiile de verde, verde clipitor, galben sau roşu;

f. dependenţă directă între staţii este situaţia în care între două staţii vecine pe o secţie cu bloc de linie automat nu există semnale de bloc, caz în care indicaţiile semnalelor de ieşire ale unei staţii prevestesc indicaţiile semnalelor de intrare ale staţiei vecine.

Art.37 Semnalizarea cu trepte multiple de viteză respectă următoarele principii:

a. semnalizarea de distanţare şi semnalizarea de viteză sunt indicate separat prin unităţi luminoase la semnale, respectiv indicatoare; b. unităţile luminoase colorate - verde, galben, roşu - sunt utilizate pentru semnalizarea de distanţare; pentru a mări capacitatea secţiilor de circulaţie sau pentru a permite o viteză mai mare de circulaţie a trenurilor, se pot folosi indicaţii de preavertizare - sistem de semnalizare cu patru indicaţii; indicaţia suplimentară a semnalului este: "prevesteşte oprirea la semnalul ce urmează după semnalul următor " şi este indicată prin verde clipitor; c. cifrele sunt utilizate pentru semnalizarea de viteză; reducerea vitezei la un semnal trebuie să fie presemnalizată de la semnalul precedent; o indicaţie de viteză, sub formă de cifre luminoase, nu apare simultan cu indicaţia de "oprire".

Art.38 (1) Semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză utilizează, fără modificări,

semnalele luminoase de manevră, de triere, indicatoarele şi reperele specifice semnalizării luminoase la calea ferată română.

22

(2) Indicatoarele luminoase de viteză sunt amplasate pe catargul semnalelor şi dau informaţii, astfel: a. indicatorul luminos de viteză, montat în partea superioară a catargului semnalului,

deasupra unităţilor luminoase, indică viteza maximă de circulaţie a trenului permisă la semnalul pe care este amplasat;

b. indicatorul luminos prevestitor de viteză montat în partea inferioară a catargului semnalului, sub unităţile luminoase, prevesteşte viteza maximă de circulaţie a trenului permisă la semnalul următor.

(3) Indicaţiile luminoase de chemare, de ieşire pe linia din stânga a căii duble banalizate, distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m, precum şi cele ale indicatoarelor de linie şi de direcţie sunt aceleaşi ca la semnalizarea cu două trepte de viteză.

Art.39 Dacă viteza afişată de indicatorul luminos de viteză la semnal diferă de viteza care a fost

prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului precedent, aceasta se va considera indicaţie dubioasă şi se va proceda conform celor arătate la capitolul “Defectarea semnalelor fixe”, din prezentul regulament.

Art.40 Dacă semnalul cu indicatoare luminoase de viteză sau semnalul blocului de linie

automat cu patru indicaţii este defect sau dă indicaţie dubioasă se va proceda conform celor arătate la capitolul “Defectarea semnalelor fixe”, din prezentul regulament.

Art.41 Dacă semnalul nu ordonă oprirea şi indicatorul luminos de viteză nu afişează nici o

indicaţie, este permisă circulaţia după semnal cu viteza stabilită.

SECŢIUNEA a 2 – a Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasă cu trepte

multiple de viteză Art.42 (1)Utilizarea culorilor în semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză din staţii, în

legătură cu circulaţia trenurilor este următoarea: a. roşu, ordonă oprirea; b. galben, permite circulaţia trenurilor cu viteza afişată de indicatorul luminos de

viteză - cu cifre de culoare albă - ordonând reducerea vitezei în vederea opririi la semnalul următor;

c. verde, permite circulaţia trenurilor cu viteza indicată de indicatorul luminos de viteză - cu cifre de culoare albă. Semnalul următor este pe liber cu viteza egală sau mai mare;

d. verde clipitor, permite circulaţia trenurilor cu viteza afişată de indicatorul luminos de viteză - cu cifre de culoare albă - ordonând reducerea vitezei în vederea trecerii pe lângă semnalul următor cu viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză - cu cifre de culoare galbenă. Viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului este întotdeauna mai mică decât cea afişată de indicatorul luminos de viteză al aceluiaşi semnal.

(2) Excepţie de la prevederile alin.(1) fac semnalele de ieşire către linia curentă înzestrată cu bloc de linie automat şi dependenţă directă între staţii unde indicatorul luminos prevestitor de viteză este asociat cu culoarea verde a semnalului, iar viteza prevestită de indicatorul luminos prevestitor de viteză al semnalului este întotdeauna mai mică sau egală cu cea afişată de indicatorul luminos de viteză al aceluiaşi semnal. (3) Indicaţia de verde clipitor - fără indicaţii de viteză - la semnalele de intrare, de parcurs sau de ieşire de la linia directă, pe secţii cu bloc de linie automat cu patru indicaţii arată că semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea.

SECŢIUNEA a 3 – a Indicaţii luminoase de viteză la semnalizarea cu trepte multiple de viteză

Art.43 Indicatoarele luminoase de viteză afişează viteza de circulaţie permisă - în zeci de

kilometri/oră. Art.44 În funcţie de culoarea cifrelor, indicatoarele luminoase de viteză sunt:

a. indicatorul luminos de viteză, cu cifre de culoare albă, care indică viteza permisă la semnal;

b. indicatorul luminos prevestitor de viteză, cu cifre de culoare galbenă, care prevesteşte viteza permisă la semnalul următor.

Art.45 Viteza ordonată de indicatorul luminos de viteză este viteza maximă permisă peste

schimbătoarele de cale în abatere. Dacă nu se specifică altfel în livretul de mers, buletinul de avizare a restricţiilor - BAR sau ordinul de circulaţie, viteza se poate mări numai după depăşirea cu tot trenul a schimbătoarelor de cale.

Art.46 Dacă viteza afişată de indicatorul luminos de viteză este de 20 km/h - respectiv cifra 2 la

indicator - această viteză nu va fi depăşită pe tot parcursul. Parcursul cu viteza de 20 km/h poate să fie atât pe linie directă cât şi în abatere şi se sfârşeşte la un semnal de circulaţie pe oprire care nu are asigurat drum de alunecare.


Semnale luminoase de intrare sau de parcurs Art.47 Semnalele luminoase de intrare sau de parcurs, la semnalizarea cu trepte multiple de

viteză, dau una din următoarele indicaţii:

Fig. 54. Opreşte fără a depăşi semnalul

Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare roşie, spre tren

Fig. 55. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde, spre tren

23

Fig. 56. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea

Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Fig. 57. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza stabilită.

Semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea. Indicaţia apare numai în staţiile situate pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat cu patru indicaţii Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren

Fig. 58. Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul luminos de viteză – prin cifrele 2, 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 6 înseamnă 60 km/h. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare galbenă, spre tren, iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal

Fig. 59. Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul luminos de viteză -prin cifrele 2,

3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor este pe liber cu viteza egală sau mai mare Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde spre tren, iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal

24

Fig. 60. Liber cu viteza redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză – prin

cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 6 înseamnă 60 km/h. Semnalul următor este pe liber cu viteza prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză - întotdeauna mai mică decât cea a indicatorului de viteză Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde clipitor spre tren, indicatorul luminos de viteză indică viteza la semnal - cu cifre de culoare albă - iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte viteza la semnalul următor - cu cifre de culoare galbenă

Fig. 61. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza redusă indicată – prin cifrele 2, 3, 6, 8, 9 sau 10 - prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză. În figură, cifra 6 înseamnă 60 km/h Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde clipitor spre tren, indicatorul luminos de viteză este stins iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte viteza la semnalul următor - cu cifre de culoare galbenă

SECŢIUNEA a 5 – a Semnale luminoase de ieşire sau de ramificaţie

Art.48 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dau indicaţii

diferite, după cum staţia este situată pe secţie: a. înzestrată cu bloc de linie automat având semnale de trecere al blocului de linie automat; b. înzestrată cu dependenţă directă între staţii, realizată pe principiile blocului de linie automat, la care indicaţiile semnalelor de ieşire sunt în dependenţă cu indicaţiile semnalelor de intrare din staţia următoare; c. neînzestrată cu bloc de linie automat şi fără instalaţie de dependenţă directă între staţii.

Art.49 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, pentru staţiile

situate pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat având semnale de bloc intermediare, dau una din următoarele indicaţii:

a. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat cu trei indicaţii, dacă semnalul de ieşire de la linia directă nu dă acces în abatere:

Fig. 62. Opreşte fără a depăşi semnalul!


25


Fig. 64. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Fig. 65. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza stabilită. Semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea. Indicaţia apare numai dacă ieşirea se face către blocul de linie automat cu patru indicaţii Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde clipitor, spre tren

b. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat cu trei sau cu patru indicaţii dacă semnalul de ieşire de la linia directă dă acces şi în abatere:




Fig. 68. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea


26

Fig. 69. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza stabilită.

Semnalul care urmează după semnalul următor ordonă oprirea. Indicaţia apare numai dacă ieşirea se face către blocul de linie automat cu patru indicaţii Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde clipitor, spre tren

c. ieşire de la linie abătută sau ieşire în abatere de la linia directă:



Fig. 71. Liber cu viteza redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor este pe liber cu viteza egală sau mai mare Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde spre tren iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal

Fig. 72. Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul luminos de viteză – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. ATENŢIE! semnalul următor ordonă oprirea Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare galbenă, spre tren iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal

Art.50 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, pentru staţiile

situate pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat şi dependenţă directă între staţii, la care indicaţiile semnalelor de ieşire sunt în dependenţă cu indicaţiile semnalelor de intrare din staţia următoare, dau una din următoarele indicaţii:

27

a. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat dacă semnalul de ieşire de la linia directă nu dă acces în abatere:

Fig. 73. Opreşte fără a depăşi semnalul! Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare roşie, spre tren



Fig. 76. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza redusă prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză – prin cifrele 2, 3, 6, 8, 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h

Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde spre tren, indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza la semnalul următor

28


b. ieşire de la linia directă către blocul de linie automat cu trei sau patru indicaţii dacă semnalul de ieşire de la linia directă dă acces şi în abatere:


Fig. 79. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde spre, tren


29

Fig. 81. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor indică liber cu viteza redusă prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză – prin cifrele 2, 3, 6, 8, 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde spre tren, indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza la semnalul următor




Fig. 84. Liber cu viteza redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor este pe liber cu viteza mai mare decât cea afişată la semnal Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde spre tren iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal

30

Fig. 85. Liber cu viteza redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză – prin

cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor ordonă oprirea! Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare galbenă spre tren iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal

Fig. 86. Liber cu viteza afişată de către indicatorul luminos de viteză – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Semnalul următor - de intrare în staţia vecină - este pe liber cu viteza prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză - întotdeauna mai mică sau egală cu cea a indicatorului de viteză Ziua şi noaptea: O uni tate luminoasă de culoare verde, spre tren; indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza la semnal iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza la semnalul următor

Art.51 Semnalele luminoase de ieşire, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, pentru staţiile situate pe o secţie neînzestrată cu bloc de linie automat şi fără dependenţă directă între staţii dau una din următoarele indicaţii:

a. ieşire de la linia directă dacă semnalul de ieşire de la linia directă nu dă acces în abatere:


31

Fig. 88. Liber cu viteza stabilită. Linia curentă este liberă Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde, spre tren

b. ieşire de la linia directă dacă semnalul de ieşire de la linia directă dă acces şi în abatere:


Fig. 90. Liber cu viteza stabilită. Linia curentă este liberă Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde, spre tren



Fig. 92. Liber cu viteza redusă afişată de către indicatorul luminos de viteză – prin cifrele 3, 6, 8, 9 sau 10. În figură, cifra 3 înseamnă 30 km/h. Linia curentă este liberă Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde spre tren, iar indicatorul luminos de viteză indică - cu cifre de culoare albă - viteza permisă la semnal

Art.52 Semnalele luminoase de ramificaţie, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dau indicaţii diferite, după cum ramificaţia este situată pe secţie:

a. înzestrată cu bloc de linie automat, la care indicaţiile sunt aceleaşi cu cele ale semnalelor de intrare; b. neînzestrată cu bloc de linie automat la care indicaţiile sunt aceleaşi cu cele ale semnalelor de ieşire către linia curentă neînzestrată cu bloc de linie automat - fig. 89, fig. 90 şi fig. 92.

32

SECŢIUNEA a 6 – a Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu funcţie de prevestitor

Art. 53 Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat care fac şi funcţia de

prevestitor pot să fie dotate sau nu, cu unitatea de roşu de rezervă şi dau una din următoarele indicaţii:



Fig. 94. Liber cu viteza stabilită. ATENŢIE! semnalul următor este pe oprire!


Fig. 95. Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită

Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde, spre tren

33

Fig. 96. Liber cu viteza stabilită, semnalul următor este pe liber cu viteza prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză

Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren, indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza permisă la semnalul următor

Fig. 97. Liber cu viteza stabilită. Semnalul de intrare este pe liber cu viteza stabilită iar semnalul care urmează după semnalul de intrare este pe oprire. Indicaţia apare numai dacă staţia este situată pe o secţie înzestrată cu bloc de linie automat cu patru indicaţii Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren


Semnale luminoase prevestitoare pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat Art.54 Semnalul luminos prevestitor pe linii neînzestrate cu bloc de linie automat, la

semnalizarea cu trepte multiple de viteză, dă una din următoarele indicaţii:

Fig. 98. Liber cu viteza stabilită, semnalul de intrare este pe liber cu viteza

stabilită Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde, spre tren

Fig. 99. Liber cu viteza stabilită, semnalul de intrare este pe liber cu viteza

prevestită de către indicatorul luminos prevestitor de viteză Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren iar indicatorul luminos prevestitor de viteză prevesteşte - cu cifre de culoare galbenă - viteza permisă la semnalul de intrare

Fig. 100. Liber cu viteza stabilită, semnalul de intrare este pe oprire


SECŢIUNEA a 8 – a Semnalele repetitoare ale semnalelor de intrare, ramificaţie, parcurs sau ieşire

34

Art.55 Repetitoarele semnalelor luminoase de intrare, ramificaţie, parcurs sau ieşire la semnalizarea cu trepte multiple de viteză dau una din următoarele indicaţii:

a. semnalul luminos următor este pe oprire; repetitorul are aspectul din fig. 101; b. semnalul luminos următor este pe liber cu viteza redusă ordonată de indicatorul luminos de viteză; repetitorul are aspectul din fig. 102; c. semnalul luminos următor este pe liber cu viteza stabilită iar indicatorul luminos de viteză este stins; repetitorul are aspectul din fig. 103.

Fig. 101. Semnalul următor este "pe oprire"!

Ziua şi noaptea: - o bandă verticală cu lumină albă care are la capătul de sus o bandă orizontală cu lumină albă, îndreptată spre dreapta sensului de mers

Fig. 102. Semnalul următor este "pe liber" iar indicatorul luminos de viteză indică

viteză redusă Ziua şi noaptea: - o bandă verticală cu lumină albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumină albă, îndreptată în jos spre dreapta sensului de mers

Fig. 103. Semnalul următor este "pe liber" cu viteza stabilită iar indicatorul luminos

de viteză este stins Ziua şi noaptea: - o bandă verticală cu lumină albă, care are la capătul de sus o bandă oblică cu lumină albă, îndreptată în sus spre dreapta sensului de mers

SECŢIUNEA a 9 – a Indicaţia luminoasă de chemare

Art.56 Indicaţia luminoasă de chemare, la semnalizarea cu trepte multiple de viteză, are aceeaşi

semnificaţie cu cea a indicaţiei luminoase de chemare de la semnalizarea cu două trepte de viteză.

SECŢIUNEA a 10 – a Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu patru indicaţii

Art.57 Semnalele luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu patru indicaţii dau

următoarele indicaţii:

35



Fig. 105. Liber cu viteza stabilită, primul sector de bloc este liber, al doilea este

ocupat Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare galbenă, spre tren

Fig. 106. Liber cu viteza stabilită, două sectoare de bloc sunt libere, al treilea este

ocupat Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde-clipitor, spre tren

Fig. 107. Liber cu viteza stabilită, cel puţin trei sectoare de bloc sunt libere

Ziua şi noaptea: O uni ta te luminoasă de culoare verde, spre tren

SECŢIUNEA a 11 – a Repetitoare luminoase pe

blocul de linie automat cu patru indicaţii

36

Art.58 Repetitoarele luminoase ale blocului de linie automat cu patru indicaţii au acelaşi aspect ca şi repetitoarele luminoase ale semnalelor luminoase de intrare, de parcurs sau de ieşire şi dau una dintre următoarele indicaţii: a. semnalul luminos următor este pe oprire; indicaţia repetitorului are aspectul din fig.

101; b. semnalul luminos următor este pe verde-clipitor concomitent cu prevestirea vitezei

reduse la semnalul următor - fig. 96 - sau pe galben; indicaţia are aspectul din fig. 102;

c. semnalul luminos următor este pe verde sau verde-clipitor; indicaţia are aspectul din fig. 103.


Repere pentru indicarea începutului sau sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză

Art.59 Pentru indicarea începutului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză se

prevede un reper special. Art.60 Reperul pentru indicarea începutului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză

este format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare neagră literele "TMV" şi care are următoarea semnificaţie:

ATENŢIE! - începe semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză.

Fig. 108. Reperul pentru indicarea intrării pe o secţie de circulaţie cu semnale

luminoase cu trepte multiple de viteză

Art.61 Reperul pentru indicarea începutului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză se montează la 500 m înaintea primului semnal luminos cu trepte multiple de viteză.

Art.62 Pentru indicarea sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză se

prevede un reper special. Art.63 Reperul pentru indicarea sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză

este format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare neagră literele "TMV", tăiate de o linie neagră oblică şi care are următoarea semnificaţie:

ATENŢIE! - se sfârşeşte semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză.

Fig.109. Reperul pentru indicarea ieşirii de pe o secţie de circulaţie cu semnale

luminoase cu trepte multiple de viteză

Art.64 Reperul pentru indicarea sfârşitului semnalizării luminoase cu trepte multiple de viteză

se montează la 500 m după ultimul semnal luminos cu trepte multiple de viteză. Art.65 Reperele prezentate în figurile fig.108 şi fig.109 pot fi realizate cu materiale

reflectorizante.

37


Repere pentru indicarea începutului sau sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii

Art.66 Pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii se prevede un

reper special. Art.67 Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii este

format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare neagra literele "BLA 4 I" şi care are următoarea semnificaţie:

ATENŢIE! - începe blocul de linie automat cu patru indicaţii.

Fig. 110. Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru

indicaţii

Art.68 Reperul pentru indicarea începutului blocului de linie automat cu patru indicaţii se montează pe primul semnal luminos de la care începe semnalizarea blocului de linie automat cu patru indicaţii.

Art.69 Pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii se prevede un

reper special. Art.70 Reperul pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii este

format dintr-o placă dreptunghiulară de culoare galbenă pe care sunt înscrise cu culoare neagră literele "BLA 4 I", tăiate de o linie neagră oblică şi care are următoarea semnificaţie:

ATENŢIE! - se sfârşeşte blocul de linie automat cu patru indicaţii.

Fig.111. Reperul pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru

indicaţii

Art.71 Reperul pentru indicarea sfârşitului blocului de linie automat cu patru indicaţii se

montează pe ultimul semnal luminos la care se sfârşeşte semnalizarea blocului de linie automat cu patru indicaţii.

Art.72 Reperele prezentate în figurile fig.110 şi fig.111 pot fi realizate cu materiale

reflectorizante.

38

39

CAPITOLUL V DEFECTAREA SEMNALELOR FIXE

SECŢIUNEA 1

Defectarea semaforului de intrare Art .73 (1)Semaforul de intrare se poate defecta astfel:

a. în pozi ţ ia pe oprire ; b. în pozi ţ ia pe liber.

(2) În toate cazurile de defectare a semaforului de intrare, intrarea trenului în sta ţ ie este permisă numai pe baza condi ţ i i lor stabili te în ordinul de circula ţ ie înmânat mecanicului de că tre un agent autorizat, după oprirea trenului în fa ţa semaforului defect. (3) După primirea ordinului de circulaţ ie, mecanicul va lua la cunoş t in ţă , sub semnă tură , prevederile din ordinul de circula ţ ie ş i va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită aten ţ ie, va supraveghea permanent l inia ş i va regla viteza în func ţ ie de vizibili tate, astfel încât să oprească imediat trenul în cazul în care: a. constată că nu este asigurat gabaritul de liberă trecere; b. observă semnale fine de tren, semnale mobile ori semnale date cu

instrumente portative care ordonă oprirea trenului, sau orice altă situa ţ ie de pericol.

SECŢIUNEA a 2 - a Defectarea semaforului de intrare în poziţ ia pe oprire

Art .74 (1)Dacă semaforul de intrare se defectează în pozi ţ ia pe oprire, semnalul

prevestitor care este în dependenţă cu semaforul de intrare va fi adus în pozi ţ ia corespunză toare, iar noaptea ş i ziua, dacă vizibili tatea este redusă din cauza ce ţ i i , viscolului etc. , felinarul semnalului defect pe oprire trebuie să fie i luminat. (2)Primirea trenului în sta ţ ie, în acest caz, se face pe baza ordinului de circula ţ ie conform art. 73.

SECŢIUNEA a 3 - a Defectarea semaforului de intrare în poziţ ia pe liber

Art.75 Dacă un semafor de intrare se defectează în pozi ţ ia pe liber, bra ţul lui

trebuie să f ie adus în pozi ţ ia pe oprire, iar semnalul prevestitor care este în dependen ţă cu semaforul de intrare trebuie să f ie adus în pozi ţ ia corespunză toare. După aducerea semaforului de intrare în poziţ ia pe oprire, primirea trenului în sta ţ ie se va face conform art. 73.

Art.76 (1)Dacă aducerea semaforul de intrare în poziţ ia pe oprire nu este posibilă , se procedează după cum urmează : a. mecanicul va fi încunoş t in ţat din sta ţ ia vecină , în scris, prin ordin de circula ţ ie, să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, pentru a fi primit în sta ţ ie cu ordin de circula ţ ie;

40

b. tot t impul cât semaforul de intrare este defect pe liber, ziua ş i noaptea, în fa ţa semaforului se va amplasa un semnal mobil de oprire, respectiv un disc roşu; c. în timpul nop ţ i i , semaforul de intrare defect pe liber nu se va

ilumina. (2) Dacă defectarea semaforului de intrare în pozi ţ ia pe liber se produce

după plecarea trenului din sta ţ ia vecină , din care cauză mecanicul nu a putut fi încunoş t in ţat în scris să oprească trenul înaintea semaforului defect pe liber, impiegatul de mişcare va comunica mecanicului prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în pozi ţ ia pe liber ş i va cere confirmarea recepţ ionării mesajului de că tre mecanic. (3)În cazul în care mecanicul nu poate fi încunoş t i in ţat prin radiotelefon despre defectarea semaforului de intrare în pozi ţ ia pe liber, agentul sta ţ iei va amplasa semnalul mobil de oprire în fa ţa semaforului de intrare ş i va merge în întâmpinarea trenului pentru a da semnale de oprire.

SECŢIUNEA a 4 - a Defectarea semnalului luminos de intrare

Art .77 (1)La defectarea semnalului luminos de intrare, permiterea intrării

trenului în sta ţ ie se face pe baza indica ţ iei de chemare, conform art. 28. (2)Dacă ş i indica ţ ia de chemare nu func ţ ionează , trenul se primeş te în sta ţ ie cu ordin de circula ţ ie, ca ş i în cazul defectării semafoarelor de intrare, conform art. 73.

SECŢIUNEA a 5 - a Defectarea semaforului de ieş ire în poziţ ia pe oprire sau pe liber

Art .78 (1)Trecerea unui tren pe lângă un semafor de ieş ire defect pe oprire sau

pe liber este admisă cu viteza de cel mult 20 km/h, peste schimbă toarele de cale la ieş ire, pe baza ordinului de circulaţ ie emis de că tre impiegatul de mişcare din sta ţ ia al cărei semafor de ieş ire este defect. (2)Dacă semaforul de ieş ire se defectează în pozi ţ ia pe liber, va fi adus în pozi ţ ia pe oprire. (3)Dacă semaforul de ieş ire defect pe liber nu poate fi adus în poziţ ia pe oprire, toate trenurile, atât cele cu trecere cât ş i cele cu oprire în sta ţ ie, vor fi oprite la semaforul de intrare. (4)După ce impiegatul de mişcare s-a convins că trenul a oprit la intrare, va încunoş t i in ţa prin radiotelefon mecanicul privind defectarea semaforului de ieş ire pe liber, va manevra semaforul de intrare pe liber ş i va opri trenul în staţ ie cu semnale date cu instrumente portative, pentru a-i înmâna mecanicului ordinul de circulaţ ie. (5)Semaforul de ieş ire defect în pozi ţ ia pe liber nu se va ilumina. (6)În cazul în care semaforul de ieş ire este defect în pozi ţ ia pe oprire, iar semaforul de intrare nu dă indica ţ i i asupra pozi ţ iei semaforului de ieş ire, la semaforul de intrare trenurile care au trecere prin staţ ie vor fi oprite, procedându-se apoi conform alin.(4).

41

SECŢIUNEA a 6 - a

Defectarea semnalului luminos de ieş ire Art .79 (1)Trecerea unui tren pe lângă un semnal luminos de ieş ire defect, într-o

sta ţ ie aflată pe o linie neînzestrată cu instala ţ i i de bloc de linie automat, se face pe baza indica ţ iei de chemare sau dacă indica ţ ia de chemare nu poate fi afişată , în baza ordinului de circula ţ ie înmânat mecanicului de că tre impiegatul de mişcare din sta ţ ia al cărei semnal este defect, cu viteza de cel mult 20 km/h peste schimbă toarele de cale la ieş ire, după care trenul poate să circule cu viteza stabilită , dacă nu este reglementat altfel. (2)În cazul unei sta ţ i i aflată pe o linie înzestrată cu instala ţ i i de bloc de linie automat, pe cale simplă sau pe cale dublă cu sens banalizat, dacă impiegatul de mişcare constată că toate semnalele de ieş ire dintr-un capă t al sta ţ iei nu se pot comanda pe liber fiind defecte, se trece la circula ţ ia trenurilor pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă . Trecerea unui tren pe lângă un astfel de semnal de ieş ire se face pe baza ordinului de circula ţ ie, în care se vor men ţ iona: viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită aten ţ ie, până la semnalul urmă tor ş i condi ţ i i le de circula ţ ie pe blocul de linie automat, în condi ţ i i le prevăzute la art . 27, alin.(9). (3)Dacă sta ţ ia este prevăzută cu semnale de ieş ire la fiecare linie ş i după probe impiegatul de mişcare constată că unul sau mai multe semnale de ieş ire nu se pot comanda pe liber, se trece la circulaţ ia pe bază de cale liberă numai pentru trenurile care se expediază de la l iniile ale căror semnale de ieş ire nu se pot comanda pe liber. În acest caz, trecerea unui tren pe lângă semnalul luminos de ieş ire defect se face pe baza ordinului de circula ţ ie, în care se vor men ţ iona: viteza de cel mult 20km/h, cu deosebită aten ţ ie, peste schimbă toarele de cale la ieş ire ş i condi ţ i i le de circula ţ ie pe blocul de linie automat. (4)În cazul defectării unui semnal luminos de ieş ire dintr-o sta ţ ie aflată pe cale dublă cu bloc de linie automat cu sens specializat, impiegatul de mişcare aş teaptă t impul necesar ca primul tren expediat să parcurgă două sectoare de bloc, însă nu mai pu ţ in de 10 minute, după care expediază trenul pe baza indica ţ iei de chemare a semnalului luminos de ieş ire sau dacă indica ţ ia de chemare nu poate fi afişată , expediază trenul cu ordin de circula ţ ie. În această situa ţ ie mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită aten ţ ie, până la semnalul urmă tor, în condi ţ i i le prevăzute la art . 28, alin.(9).

SECŢIUNEA a 7 - a

Defectarea semaforului de parcurs

Art .80 (1)La defectarea semaforului de parcurs, se va proceda la fel ca ş i în cazul defectării semaforului de ieş ire, în condi ţ i i le prevăzute la art . 79. (2)În plus fa ţă de prevederile alin.(1), la semaforul de parcurs care acoperă o zonă a sta ţ iei ce se găseş te între primul macaz de intrare ş i clădirea sta ţ iei , tot t impul cât acesta este defect pe liber, ziua ş i noaptea, în fa ţa semaforului se va monta un semnal mobil de oprire, respectiv un disc roşu.

42

SECŢIUNEA a 8 - a Defectarea semnalului luminos de parcurs

Art .81 (1)În cazul defectării semnalului luminos de parcurs, depăş irea acestuia

este permisă pe baza indica ţ iei de chemare dată de că tre acesta sau dacă indica ţ ia de chemare nu poate fi afişată , trenul se expediază cu ordin de circula ţ ie (2)Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h, cu deosebită aten ţ ie, în condi ţ i i le prevăzute la art .28, alin.(9).

SECŢIUNEA a 9 - a

Defectarea semaforului de ramificaţ ie

Art .82 (1)Trecerea unui tren pe lângă semafoarele de ramifica ţ ie defecte pe oprire sau pe liber, se face cu viteza de cel mult 20 km/h pe baza men ţ iunii de defectare a semaforului, făcută în scris, prin ordin de circula ţ ie de că tre impiegatul de mişcare din sta ţ ia care expediază trenul. (2)Dacă mecanicul trenului nu a putut fi încunoş t in ţat în scris prin ordin de circula ţ ie despre defectarea acestor semnale, se va proceda la fel ca ş i în cazul defectării semafoarelor de intrare pe oprire sau pe liber, după caz, în condi ţ i i le prevăzute la art .74 ş i respectiv la art .75.

SECŢIUNEA a 10 - a

Defectarea semnalului luminos de ramificaţ ie

Art .83 În cazul defectării semnalului luminos de ramificaţ ie se procedează la fel ca la defectarea semnalului luminos de intrare, în condiţ i i le prevăzute la art .77.

SECŢIUNEA a 11 - a

Defectarea semaforului prevestitor

Art .84 (1)Semaforul prevestitor defect trebuie să f ie adus în pozi ţ ia corespunză toare pozi ţ iei pe oprire a semaforului urmă tor ş i să fie i luminat pe timp de noapte. (2) Dacă semaforul prevestitor defect nu poate să f ie adus în pozi ţ ia corespunză toare indica ţ iei de oprire a semaforului urmă tor, impiegatul de mişcare din sta ţ ia vecină va încunoş t in ţa mecanicul de locomotivă prin ordin de circula ţ ie. Pe timp de noapte semaforul prevestitor nu va fi i luminat.

SECŢIUNEA a 12 - a

Defectarea semnalului luminos prevestitor Art.85 (1) Semnalul luminos prevestitor - de pe secţ i i fără bloc de linie automat

- defect, va fi adus la cunoş t in ţa mecanicului de locomotivă , prin ordin de circula ţ ie, de că tre impiegatul de mişcare din sta ţ ia expeditoare. (2) La trecerea pe lângă aceste semnale, mecanicul va lua măsuri de reducere a vitezei trenului, astfel încât să poată opri sigur la semnalul urmă tor, în cazul în care acesta ordonă oprirea.

43

SECŢIUNEA a 13 – a Defectarea semaforului repetitor

Art.86 În cazul defectării semaforului repetitor, se procedează la fel ca la

defectarea semaforului prevestitor, în condi ţ i i le prevăzute la art .84.

SECŢIUNEA a 14 – a Defectarea semnalului luminos repetitor

Art.87 În cazul defectării semnalului luminos repetitor, se procedează la fel ca

la defectarea semnalului luminos prevestitor, în condiţ i i le prevăzute la art .85.


Defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc

Art.88 La defectarea semnalului luminos de înscriere pe bloc, trecerea unui tren pe lângă un astfel de semnal, este admisă numai pe baza men ţ iunii de defectare a semnalului, făcută în scris prin ordin de circula ţ ie de că tre sta ţ ia al cărei semnal de înscriere pe bloc este defect.

SECŢIUNEA a 16 – a Defectarea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat

Art .89 (1) Dacă un semnal luminos de trecere al blocului de linie automat indică

o unitate luminoasă de culoare roş ie, o indica ţ ie dubioasă sau este stins, mecanicul trebuie să oprească trenul în fa ţa semnalului, fără să î l depăşească . Dacă după oprirea trenului în fa ţa semnalului, mecanicul vede sau este încunoş t in ţat că sectorul de bloc respectiv este ocupat, i se interzice să îş i continue mersul, până când sectorul de bloc nu se va elibera. Excepţ i i se admit numai dacă s-a dispus în alt mod, prin ordin de circula ţ ie. (2) După oprirea trenului mecanicul aş teaptă t impul necesar defrânării ş i dacă în acest t imp nu se schimbă indica ţ ia, se convinge că la semnal există reperul de culoare albă de formă dreptunghiulară , după care conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h până la semnalul urmă tor, în condi ţ i i le prevăzute la art . 28 alin.(9). Aceste condiţ i i sunt obligatorii până la urmă torul semnal, indiferent de indica ţ ia acestuia. (3) Dacă ş i urmă torul semnal luminos de trecere indică o unitate luminoasă de culoare roş ie, dă o indica ţ ie dubioasă sau este stins, circula ţ ia se face în acelaş i mod. (4) Dacă mecanicul întâlneş te un semnal luminos de trecere al blocului de linie automat, cu o unitate luminoasă de culoare roş ie, o indica ţ ie dubioasă sau stins, va aviza impiegatul de mişcare din prima sta ţ ie prin radiotelefon. Dacă nu există radiotelefon sau nu se poate stabili legă tura radio, mecanicul va face avizare scrisă în prima sta ţ ie în care trenul are oprire it inerarică . (5) În cazul în care mecanicul întâlneş te două sau mai multe semnale luminoase de trecere ale blocului de linie automat cu o unitate luminoasă de culoare roş ie, o indica ţ ie dubioasă sau stinse, va aviza pe impiegatul de mişcare din prima sta ţ ie. Avizarea se va face prin radiotelefon ş i numai

44

dacă nu există radiotelefon sau nu se poate stabili legă tura radio, mecanicul va opri trenul în prima sta ţ ie pentru avizare. (6) Mecanicul va aviza pe impiegatul de mişcare numai dacă sectorul sau sectoarele de bloc de linie automat acoperite de semnalele de trecere întâlnite cu o unitate luminoasă de culoare roş ie nu au fost ocupate cu material rulant.

Art.90 Dacă mecanicul a fost înş t i in ţat, prin ordin de circula ţ ie, că blocul de

linie automat este scos din func ţ iune ş i că circula ţ ia trenului se va face pe baza înţelegerii telefonice - cale liberă - nu va lua în considerare indica ţ i i le date de semnalele de trecere ale blocului de linie automat, care sunt prevăzute cu reper de culoare albă , dacă prin ordinul de circula ţ ie nu s-a dispus altfel ş i va circula fără să oprească la aceste semnale. În cazul semnalelor de trecere ale blocului de linie automat care fac ş i func ţ ia de semnale de avarie la trecerile la nivel, indicaţ ia de oprire - roşu - a acestora va fi luată în considerare de mecanic care va circula în condi ţ i i le prevăzute la art . 32. alin.(4) - (6).

SECŢIUNEA a 17 - a Defectarea semnalului de manevră sau a semnalului luminos de triere

Art .91 În cazul defectării semnalului de manevră sau a semnalului luminos de

triere, se va aviza în scris mecanicul, prin ordin de circula ţ ie, despre acest lucru, iar mişcările de manevră sau de triere se vor executa pe baza semnalelor date de agen ţ i cu instrumente portative.

SECŢIUNEA a 18 - a Continuarea mersului, pe parcurs asigurat, la anularea indicaţ iei permisive

ş i trecerea pe oprire cu depăş ire a semnalelor luminoase

Art .92 În cazul anulării indica ţ iei permisive ş i trecerea pe oprire cu depăş ire a semnalelor luminoase de intrare, ieş ire, parcurs ş i ramifica ţ ie, continuarea mersului se face pe parcurs asigurat, în baza ordinului de circula ţ ie, conform prevederilor privind defectarea acestora.

SECŢIUNEA a 19 - a Semnale neiluminate sau cu indicaţ i i dubioase

Art .93 (1) Semnalele luminoase care nu afişează nici o indica ţ ie, semafoarele

neiluminate pe timp de noapte, semnalele care dau indicaţ i i care se contrazic, semnalele care dau indica ţ i i dubioase, precum ş i semnalizarea nereglementară ordonă oprirea. (2) Excep ţ ie de la ordinul de a opri necondi ţ ionat în fa ţa semnalelor care nu dau nici o indica ţ ie sau care dau indica ţ i i dubioase, fac semnalele prevestitoare pe liniile neînzestrate cu bloc de linie automat ş i semnalele repetitoare, care, în cazurile de mai sus, indică reducerea vitezei pentru a putea opri la semnalul pe care îl preced, dacă acesta este pe oprire. (3) Dacă pe timp de noapte, mecanicul se convinge că indica ţ ia de zi a unui semafor este pe liber, iar cea de noapte pe oprire, respectiv

45

reducere de viteză , sau felinarele sunt neiluminate, va lua în considerare indica ţ ia de zi, dacă semnalul respectiv nu a fost avizat ca fiind defect. (4) În cazul semnalelor ală turate pe aceeaş i parte a că i i , dacă unul dintre ele nu dă nici o indica ţ ie sau dă o indica ţ ie dubioasă , mecanicul va opri trenul în fa ţa acestor semnale, pentru a se convinge de pozi ţ ia corectă a semnalului care dă indica ţ ie pentru trenul respectiv.

CAPITOLUL VI

SEMNALE MOBILE

VI-1. SEMNALIZAREA PORŢIUNILOR DE LINIE SLĂBITĂ

SECŢIUNEA 1 Semnale mobile pentru semnalizarea porţ iunilor de linie slăbită

Art .94 (1)Pentru semnalizarea por ţ iunilor de linie slăbită care necesită reduceri

de viteză se folosesc semnale mobile. (2) Semnalele mobile pentru semnalizarea unei porţ iuni de linie slăbită sunt urmă toarele: a. paleta de culoare galbenă pe o parte ş i albă pe cealaltă parte, care

arată că la 1000 m sau distan ţa de frânare urmează viteza redusă ordonată prin BAR sau ordin de circula ţ ie;

b. paleta de culoare galbenă cu două benzi negre în diagonală pe o parte ş i albă pe cealaltă parte deasupra căreia se găseş te un indicator cu cifre negre pe fond alb pe o parte ş i alb pe cealaltă parte, care indică viteza ordonată ; culoarea albă a paletei indică personalului de locomotivă ş i tren terminarea por ţ iunii de linie slăbită ;

c. balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu benzi orizontale negre.

(3) Pentru semnalizarea a două por ţ iuni ală turate de linie slăbită cu trepte de viteză diferite se folosesc urmă toarele semnale mobile: a. paleta de culoare galbenă pe ambele fe ţe; b. paleta de culoare galbenă cu două benzi negre în diagonală pe ambele

fe ţe deasupra căreia se găseş te un indicator cu cifre negre pe fond alb pe o parte ş i alb pe cealaltă parte, care indică viteza ordonată ;

c. indicatorul de început/sfârş i t a restric ţ iei de viteză ”I/S”, cu li tera "I" - început de restric ţ ie - pe o parte ş i cu li tera "S"- sfârş i t de restric ţ ie - pe cealaltă parte, scrise cu negru pe fond galben; d. balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare galbenă cu benzi orizontale negre. (4) Paletele, balizele avertizoare ş i indicatoarele pot fi realizate cu materiale reflectorizante. (5) În dreptul paletelor galbene, de regulă , se montează inductoare de cale permanent active pe frecvenţa de 1000Hz; în cazul restricţ i i lor de viteză neprevăzute, până la montarea inductorului de 1000Hz, ordinul de circula ţ ie privind avizarea restric ţ i i lor de viteză va men ţ iona lipsa acestuia din cale.

Art .95 Paletele pentru semnalizarea por ţ iunilor de linie slăbită dau urmă toarele indica ţ i i :

Fig . 112. MICŞOREAZĂ VITEZA! Urmează o por ţ iune de l inie s lăbită care impune reducerea vitezei Ziua ş i noaptea - pale ta cu fa ţa galbenă , spre t ren

46

47

Fig . 113. Circulă cu VITEZA REDUSĂ ordonată ! Începe por ţ iunea s lăbită Pe paletă es te montat un indicator cu c i f re , care indică v i teza redusă ordonată . Ziua ş i noaptea - pale ta cu fa ţa galbenă ş i cu benzi negre în diagonală , spre t ren

Art .96 (1) Paletele galbene cu două benzi negre în diagonală vor avea montate indicatoare, pe care se înscrie viteza redusă ordonată - în km/h - cu care se poate circula pe por ţ iunea de linie slăbită . (2) În cazul în care apar neconcordanţe între viteza avizată prin ordin de circula ţ ie ş i cea indicată pe teren, mecanicul de locomotivă va respecta viteza cea mai mică .

Art .97 Indicatorul început/sfârş i t de restricţ ie cu li tera I pe o parte ş i l i tera S pe

cealaltă parte, se amplasează la începutul/sfârş i tul por ţ iunilor de linie slăbită ca în fig.116.

Fig . 114 . Indicatorul de început/sfârş i t a l restricţ ie i de viteză “I /S” O paletă având scr ise cu negru pe fond galben, pe o par te l i tera I ş i pe cealal tă par te l i tera S.

SECŢIUNEA a 2 - a

Semnalizarea porţ iunilor de linie slăbită din linie curentă Art .98 (1) Amplasarea semnalelor mobile pentru semnalizarea por ţ iunilor de

linie slăbită din linie curentă se face în felul urmă tor:

F ig . 115. Schema semnalizări i por ţ iuni i de l inie s lăbită pe l inie s implă

(2) În cazul l iniilor curente duble sau multiple semnalizarea se va face pentru fiecare linie cu por ţ iune slăbită în ambele sensuri, ca în fig.115. (3) Paletele galbene cu două benzi negre în diagonală se aşează la l imitele por ţ iunii de linie slăbită . Dacă por ţ iunea de linie slăbită are o

lungime mai mică de 50 m, paletele se vor amplasa la 50 m una fa ţă de alta, simetric fa ţă de por ţ iunea de linie slăbită .

SECŢIUNEA a 3 - a Semnalizarea a două porţ iuni alăturate de linie slăbită

cu trepte de viteză diferite Art.99 (1) Semnalizarea por ţ iunilor de linie slăbită ală turate, cu trepte de viteză

diferite - 30 km/h ş i 70 km/h - se face separat pentru fiecare treaptă de viteză , exemplificat în figura de mai jos:

F ig . 116. Semnalizarea restric ţ i i lor cu trepte de viteză di ferite în l inie curentă .

(2) Semnalizarea spre linia curentă a l imitelor por ţ iunilor de linie slăbită , cu trepte de viteză diferite, pentru cele două sensuri de circula ţ ie, se face ca pentru o singură restric ţ ie de viteză în linie curentă conform art.98, fig.115. (3) În acest caz, la paletele galbene cu două benzi negre în diagonală , trebuie să f ie înscrise cifrele indicatoare ale vitezei respective - 70 km/h în partea în care se află por ţ iunea de linie cu restricţ ia de viteză cu treapta mai mare ş i 30 km/h în partea în care se află por ţ iunea de linie cu restric ţ ia de viteză cu treapta mai mică . (4) Dinspre partea în care se află por ţ iunea de linie cu restric ţ ie de viteză cu treapta mai mică - 30 km/h - la l imita celor două por ţ iuni se amplasează o paletă galbenă cu două benzi negre în diagonală , cu un indicator cu o fa ţă albă , pe care se află înscrise cu negru cifrele indicatoare pentru viteza respectivă - de exemplu: 70 km/h - pe o parte ş i albă pe cealaltă parte. (5) Semnalizarea restric ţ iei de viteză cu treapta de viteză mai mică - 30 km/h - dinspre partea în care se află por ţ iunea de linie cu restric ţ ie de viteză cu treapta de viteză mai mare - 70 km/h - se face astfel: a. dacă por ţ iunea de linie pe care se aplică restric ţ ia de viteză cu treapta

de viteză mai mare - 70 km/h - este egală cu 1200 m sau mai mare, dinspre această parte se amplasează la l imita dintre cele două por ţ iuni, o paletă galbenă cu două benzi negre în diagonală ş i cu indicatorul care indică viteza, iar la 1000 m înaintea acesteia se amplasează o paletă galbenă ;

b. dacă această por ţ iune este mai mică de 1200 m, dar mai mare decât distan ţa reală minimă de frânare, paleta galbenă se poate amplasa la o

48

49

distan ţă mai mică de 1000 m înaintea paletei galbene cu doua benzi negre în diagonală , dar cel pu ţ in egală cu distan ţa reală minimă de frânare. În acest caz, se va scrie în ordinul de circulaţ ie distan ţa reală dintre cele două palete;

c. dacă pe aceeaş i l inie curentă sunt două por ţ iuni de linie slăbită ală turate, care ar necesita trepte de viteză diferite ş i dacă ambele por ţ iuni au o lungime mai mică decât distan ţa reală minimă de frânare, semnalizarea se va face în acelaş i mod ca la art .98, considerând o singură restric ţ ie peste lungimea ambelor por ţ iuni, însă cu treapta de viteză cea mai mică . (6) Paleta galbenă , precum ş i paletele galbene cu două benzi negre în diagonală amplasate în zona celor două por ţ iuni cu restric ţ i i de viteză diferite au ambele feţe colorate în acelaş i fel - galbene, respectiv galbene cu două benzi negre în diagonală . (7) Diferen ţa de viteză între cele două trepte ale restric ţ iei se l imitează la cel mult 40 km/h. (8) Paletele trebuie să f ie vizibile din cabina de conducere a vehiculului feroviar de la o distan ţă de cel pu ţ in 200 m. În caz contrar, se vor muta cu distan ţa necesară asigurării vizibili tăţ i i ş i respectării prevederilor art .98 alin.(1). (9) Pe poduri ş i în tuneluri dacă din lipsă de gabarit sau vizibili tate nu se pot monta paletele sau balizele necesare, restricţ ia se va aplica pe toată lungimea podului sau a tunelului.

SECŢIUNEA a 4 - a Circulaţ ia trenurilor peste porţ iunile de linie slăbită în linie curentă

Art .100 (1)Trecerea trenurilor peste por ţ iunea de linie slăbită se va face cu

viteza redusă indicată , până ce ultimul vagon din compunerea trenului a depăş i t indicatorul S - sfârş i tul de restric ţ ie . (2)Dacă trenul este remorcat ş i cu locomotivă împingă toare, tot trenul, inclusiv locomotiva împingă toare, va trece peste por ţ iunea slăbită cu viteza redusă indicată . (3)Reluarea vitezei stabilite se va putea face la aprecierea mecanicului când ultimul vagon a depăş i t semnalizarea care indică terminarea por ţ iunii de linie slăbită , iar în cazul remorcării trenurilor cu locomotivă împingă toare, la semnalul "slăbeş te frâna" dat de mecanicul acestei locomotive, după depăş irea semnalizării de terminare a por ţ iunii de linie slăbită .

Art.101 (1)În cazul unei por ţ iuni de linie curentă pe care se impune introducerea

unei restric ţ i i de viteză neprevăzute - ş ină defectă , deripare, pod slăbit etc. - se va considera obstacol neprevăzut ş i se va trata ca la art .109. (2)Până la semnalizarea cu semnale mobile a porţ iunii de linie slăbită , circula ţ ia trenurilor se va face numai prin înso ţ irea trenului de că tre un agent autorizat al secţ iei de între ţ inere a că i i care va stabili viteza de circula ţ ie pentru por ţ iunea de linie slăbită . (3)Dacă por ţ iunea de linie slăbită este sesizată de mecanicul unui tren în circula ţ ie, trenul va opri în prima sta ţ ie, chiar dacă nu are oprire prevăzută în mers, pentru ca mecanicul să avizeze personalul de mişcare

50

despre apari ţ ia por ţ iunii slăbite, iar acesta să avizeze personalul de între ţ inere a că i i .

SECŢIUNEA a 5 - a Semnalizarea porţ iunilor de linie slăbită din incinta staţ i i lor

Art .102 (1)Por ţ iunile de linie slăbită din incinta sta ţ iei , care se găsesc între

semnalul de intrare ş i primul macaz de intrare, precum ş i cele aflate pe linia directă a sta ţ iei , cu excepţ ia sta ţ i i lor în formă de paralelogram, se semnalizează ca ş i por ţ iunile slăbite din linia curentă . (2)Por ţ iunile slăbite aflate pe liniile abă tute din incinta sta ţ i i lor, precum ş i por ţ iunile slăbite ale liniilor directe sau abă tute din sta ţ i i le în formă de paralelogram nu se semnalizează pe teren. (3)Por ţ iunile slăbite stabilite la alin.(2) ş i valoarea vitezei reduse se aduc la cunoş t in ţa personalului de locomotivă prin ordin de circulaţ ie, în care se va preciza locul unde se află por ţ iunea slăbită ş i se va indica dacă aceasta se găseş te între primul macaz de intrare ş i clădirea sta ţ iei , sau între clădirea sta ţ iei ş i ultimul macaz de ieş ire.

SECŢIUNEA a 6-a Semnalizarea porţ iunilor de linie slăbită în condiţ i i speciale

Art .103 Dacă por ţ iunile de linie slăbită din linie curentă sau din sta ţ ie, din cauza

condi ţ i i lor locale, nu se pot semnaliza pe teren, aşa cum s-a indicat la art .98-102, aceasta se aduce la cunoş t in ţa personalului de locomotivă , prin BAR, ordin de circula ţ ie sau dispozi ţ ie de executare a manevrei.

VI-2. SEMNALIZAREA PORŢIUNILOR DE LINIE ÎNCHISĂ

PENTRU CIRCULAŢIE

SECŢIUNEA 1 Semnale mobile pentru semnalizarea porţ iunilor de linie închisă

Art .104 (1)Orice por ţ iune de linie închisă , din cauza obstacolelor, evenimentelor

sau accidentelor feroviare ori a executării lucrărilor la l inii , instalaţ i i sau material rulant, trebuie să f ie semnalizată cu semnale mobile de oprire, sau asigurată prin blocarea controlată a parcursurilor de circula ţ ie că tre l inia curentă închisă , în sta ţ i i le centralizate electrodinamic sau electronic, obligatoriu din ambele staţ i i care delimitează l inia curentă respectivă , indiferent dacă se aş teaptă sau nu trecerea unui tren. (2)Trenurile, în timpul pregă t iri i lor tehnice, după compunere, precum ş i vagoanele introduse pe liniile de încărcare-descărcare se semnalizează cu semnale mobile de oprire. (3) Semnalizarea liniei închise se face cu urmă toarele semnale mobile: a. discul galben pe o parte ş i alb pe cealaltă parte; b. discul roşu pe o parte ş i alb pe cealaltă parte; c. discul roşu pe ambele păr ţ i . (4)Discurile galbene ş i roş i i pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

(5) Discurile galbene ş i roş i i cu margine albă necesare semnalizării por ţ iunilor de linie închisă pentru circula ţ ie sunt prezentate în fig.117 ş i în fig.118:

Fig . 117. MICŞOREAZĂ VITEZA! Urmează o por ţ iune de l inie închisă care impune oprirea Ziua ş i noaptea - un disc galben, spre t ren

Fig . 118. OPREŞTE fără a depăş i semnalul! Linia este închisă Ziua ş i noaptea - un disc roşu, spre t ren

Art.105 (1)Amplasarea discurilor galbene ş i roş i i trebuie să f ie astfel realizată încât să se asigure vizibili tatea la o distanţă de cel pu ţ in 200 m, iar în caz contrar se vor amplasa la o distan ţă mai mare, suficientă pentru asigurarea vizibili tăţ i i , men ţ inându-se între ele o distan ţă de cel pu ţ in 1200 m.

(2) Discul galben nu se montează pe teren dacă locul de amplasare prezentat în fig.119 se situează în incinta sta ţ iei .

SECŢIUNEA a 2 - a

Semnalizarea porţ iunilor de linie închisă în linie curentă din cauza obstacolelor, accidentelor ş i evenimentelor feroviare sau a lucrărilor

Art.106 (1)Semnalizarea por ţ iunilor de linie închisă pentru circula ţ ie, în linie

curentă , se realizează cu discuri roş i i , precedate de discuri galbene. (2)Atunci când este posibilă blocarea efectuării parcursurilor de expediere că tre l inia curentă închisă , nu este necesară semnalizarea pe teren a por ţ iunii de linie curentă închisă ş i nici a l iniei curente închise, în afară de cazul în care urmează să se deplaseze un vehicul feroviar pe linie curentă închisă . În această situa ţ ie se va amplasa numai discul roşu la 200 m fa ţă de por ţ iunea închisă , în direc ţ ia de unde soseş te vehiculul feroviar. (3)Amplasarea discurilor roş i i ş i a discurilor galbene se face după cum urmează : a. la distan ţa de cel pu ţ in 200 m de la limitele por ţ iunii de linie închisă ,

se aşează în ambele păr ţ i , între ş inele că i i , câte un disc cu fa ţa roş ie spre tren;

b. la distan ţa de cel pu ţ in 1200 m de la discul roşu se aşează în ambele păr ţ i , pe partea dreaptă a l iniei, în sensul de mers al trenului, câte un disc cu fa ţa galbenă spre tren.

(4)În afară de semnalizările din linie curentă , ieş iri le din ambele sta ţ i i vecine obstacolului spre linia închisă , trebuie să f ie semnalizate cu discuri cu ambele fe ţe roş i i , amplasate între acele ultimului macaz spre linia curentă închisă .

51

(5)Dacă în sta ţ i i le men ţ ionate la alin.(4), este necesar să se execute mişcări de manevră peste macazurile de ieş ire, discul cu ambele fe ţe roş i i se amplasează între ş inele liniei curente, în dreptul semnalului de intrare. (6)Amplasarea, supravegherea ş i r idicarea discurilor roş i i se efectuează de că tre agen ţ i autoriza ţ i care au asupra lor radiotelefon, rechizite de semnalizare - steguleţ , lanternă sau felinar, fluier de mână ş i ceas.

F ig . 119. Schema semnalizări i por ţ iuni i de l inie închisă

în l inie curentă , pe l inie s implă

(7)În cazul por ţ iunilor de linie închisă pe ambele fire ale unei că i duble sau mai multe fire ale că i i multiple, semnalizarea se va face pentru fiecare fir în parte ca în fig.119, iar în cazul porţ iunilor de linie închisă numai pe unul din fire, semnalizarea din fig.119 se aplică numai pentru firul respectiv. (8) Circula ţ ia locomotivelor de ajutor, a mijloacelor de intervenţ ie, a trenurilor de intervenţ ie, pe linie curentă închisă că tre zona cu obstacole se va face în baza condi ţ i i lor stabilite prin ordin de circula ţ ie.

SECŢIUNEA a 3 - a Semnalizarea unui obstacol din apropierea semnalului de intrare

Art .107 Dacă obstacolul, locul evenimentului sau accidentului feroviar ori locul

de executare a lucrărilor în linie curentă se găseş te în apropierea sta ţ iei , iar distan ţa între semnalul de intrare ş i obstacol este mai mică de 1200 m, atunci dinspre linia curentă el se semnalizează conform prevederilor art . 106, iar dinspre sta ţ ie numai cu discul roşu amplasat în dreptul semnalului de intrare, ca în fig.120.

F ig . 120 Schema semnalizări i obstacolelor din apropierea semnalului de intrare 52

53

SECŢIUNEA a 4 - a Semnalizarea porţ iunilor de linie curentă închisă în condiţ i i de

vizibilitate redusă

Art .108 (1)Dacă vizibili tatea este redusă agen ţ i i autoriza ţ i responsabili cu amplasarea, ridicarea ş i supravegherea discurilor roş i i care semnalizează por ţ iunea de linie închisă , trebuie să anun ţe prin radiotelefon sau alte mijloace de telecomunicaţ i i impiega ţ i i de mişcare din ambele sta ţ i i ş i mecanicii trenurilor expediate care ar urma să circule pe linia curentă închisă , asupra condi ţ i i lor de vizibili tate.

(2) Ca măsură suplimentară de siguran ţă , trenurile (mijloacele de interven ţ ie, UAM etc.) care circulă pe linia curentă închisă , vor avea semnalele de cap ş i fine de tren, i luminate.

SECŢIUNEA a 5 - a Semnalizarea unui obstacol neprevăzut

Art .109 (1) În cazul în care mecanicul unui tren aflat în circulaţ ie constată un

obstacol neprevăzut care necesită închiderea liniei curente, va aviza acest fapt, prin radiotelefon, impiega ţ i lor de mişcare din sta ţ i i le vecine ş i mecanicilor tuturor trenurilor expediate care circulă în linie curentă .

Al doilea agent al trenului este obligat:

a. să ia legă tura cu mecanicul ş i să stabilească împreună dacă este posibilă continuarea mersului în condi ţ i i de siguran ţă ;

b. să ia măsuri de înlă turare a obstacolului dacă acest lucru este posibil; c. să ia măsuri pentru asigurarea semnalizării obstacolului sau a locului

care constituie un pericol în circulaţ ia trenurilor pe linia ală turată , dacă este cazul;

d. dacă vede sau aude că se apropie un tren se va deplasa spre tren ş i va da semnale de oprire.

(2) Impiega ţ i i de mişcare aviza ţ i conform alin.(1) despre constatarea unui obstacol, vor confirma primirea avizării prin radiotelefon ş i vor lua măsuri imediate de oprire a trenurilor. Mecanicii trenurilor în circulaţ ie care au fost aviza ţ i de impiega ţ i i de mişcare prin radiotelefon sau alte mijloace, de existenţa unui obstacol neprevăzut, vor lua imediat toate măsurile de oprire a trenurilor. (3)Dacă avizarea unui obstacol neprevăzut apărut în linie curentă se face de că tre personal de întreţ inere a că i i sau al instala ţ i i lor de siguranţă , impiega ţ i i de mişcare vor înregistra cu număr ş i oră în registrul de revizie a l iniilor ş i instala ţ i i lor de siguranţă a circula ţ iei , avizarea primită ş i vor lua măsuri imediate de oprire a trenurilor. (4)Tot personalul de întreţ inere a că i i ş i al instala ţ i i lor care efectuează revizii sau lucrări în linie curentă va fi înzestrat cu radiotelefon pe frecven ţele trenurilor în circula ţ ie. (5)Dacă în zona respectivă nu se pot realiza legă turi prin radiotelefon sau alte mijloace de comunica ţ ie din cauze tehnice - configuraţ ia terenului, condi ţ i i de perturba ţ i i puternice etc. - personalul de între ţ inere a că i i poate folosi pentru semnalizarea obstacolelor neprevăzute, capse de alarmare CFR aşa cum este ară tat în anexa 3; zonele în care nu se pot realiza legă turi prin radiotelefon se vor stabili

54

de fiecare regională de că i ferate ş i trebuie să f ie cunoscute de personalul interesat.

SECŢIUNEA a 6 - a

Semnalizarea porţ iunilor de linii curente duble sau multiple dacă accidentul , evenimentul feroviar sau obstacolul constituie un pericol

pentru liniile vecine

Art .110 (1)În caz de accident, eveniment feroviar sau obstacol în linie curentă dublă sau multiplă , al doilea agent al trenului va lua măsuri pentru ca locul care constituie un obstacol pentru circulaţ ia pe linia vecină să fie avizat imediat prin radiotelefon, impiegaţ i lor de mişcare din sta ţ i i le vecine, precum ş i mecanicilor trenurilor aflate în circulaţ ie. (2)Toate vehiculele motoare destinate lucrărilor de între ţ inere, repara ţ i i ş i interven ţ i i trebuie să f ie dotate cu semnalele mobile prevăzute la art .104.

Art.111 Amplasarea semnalelor mobile pentru cazurile prevăzute la art .109 se

face de că tre echipa care desfăşoară lucrările de interven ţ ie pentru redeschiderea circula ţ iei feroviare.

SECŢIUNEA a 7 - a Semnalizarea în cazul ruperii trenului ş i rămânerii în linie curentă a părţ i i

rupte ş i a vagoanelor fugite din staţ ie oprite în linie curentă

Art.112 Pentru cazurile de rupere a trenului ş i rămânerii în linie curentă a păr ţ i lor rupte se va asigura semnalizarea acestora similar cazurilor de oprire neprevăzută a unui tren în linie curentă , iar personalul operatorului de transport feroviar va lua măsurile suplimentare de siguran ţă prevăzute în Regulamentul pentru circulaţ ia trenurilor ş i manevra vehiculelor feroviare-Nr.005.

Art.113 În cazul vagoanelor fugite din staţ ie ş i oprite în linie curentă , agentul

de la urma trenului sau în lipsa acestuia, oricare agent care constată vagoane rămase pe linia curentă va proceda conform prevederilor de la art .109.

SECŢIUNEA a 8 - a Semnalizarea porţ iunilor de linie închisă pentru circulaţ ie

pe liniile din incinta staţ i i lor

Art .114 (1)Obstacolele, zonele închise pentru circulaţ ie, precum ş i locurile de executare a lucrărilor la l inii , instalaţ i i sau material rulant, care necesită închiderea circula ţ iei pe liniile respective ş i pe schimbă toarele de cale din sta ţ ie, trebuie să f ie semnalizate cu discuri roş i i de oprire ş i /sau prin blocarea/eclisarea macazurilor de acces în pozi ţ ie de evitare a zonei, indiferent dacă se aş teaptă sau nu un tren ori mişcări de manevră . (2) Exemple de amplasare a discurilor roş i i sunt prezentate în anexa 1.

VI-3. SEMNALIZAREA LOCURILOR DE EXECUTARE A LUCRĂRILOR ÎN

LINIE CURENTĂ SAU PE LINIILE DIRECTE DIN STAŢIE Art .115 (1)Pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor în linia

curentă sau pe liniile directe din sta ţ ie se amplasează , pe timpul executării lucrărilor, în ambele păr ţ i ale zonei de lucru, câte o paletă albă cu trei benzi orizontale albastre.

Fig . 121. Paleta pentru semnalizarea locuri lor de executare a lucrări lor

(2)La trecerea trenului, pe lângă paleta pentru semnalizarea locului de executare a lucrărilor , mecanicul este obligat să dea semnalul „ATENŢIE!” cu fluierul , claxonul sau trompeta vehiculului feroviar, pentru avertizarea muncitorilor de apropierea unui tren ş i pentru luarea măsurilor necesare asigurării gabaritului de liberă trecere. (3) Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor se aşează la o distan ţă de cel pu ţ in 1200 m fa ţă de limitele locului lucrării . (4) Dacă locurile de executare a lucrărilor se află pe celelalte l inii din sta ţ ie, semnalizarea lor se face prin amplasarea paletelor în dreptul vârfului macazurilor extreme ale sta ţ iei . (5) Dacă locul de executare a lucrărilor se află pe una dintre liniile unei că i duble sau multiple, atunci semnalizarea lui se face ş i pe liniile vecine. (6) Paleta pentru semnalizarea locurilor de executare a lucrărilor poate fi realizată cu materiale reflectorizante

Fig . 122. Schema semnalizări i locuri lor de executare a lucrări lor

pe l inie curentă s implă .

VI-4. PALETE, DISCURI ŞI BALIZE PITICE

Art .116 Dacă între axele liniilor unei că i duble sau multiple învecinate distanţa este mai mică de 6,6 m se folosesc palete, discuri ş i balize pitice, care se vor amplasa la distan ţe egale fa ţă de cele două l inii vecine.

55

CAPITOLUL VII SEMNALE DATE DE AGENŢI CU INSTRUMENTE PORTATIVE

SECŢIUNEA 1

Semnale pentru circulaţie şi manevră date de agenţi cu instrumente portative

Art.117 (1)Semnalele date cu instrumentele portative servesc atât pentru

circulaţie, cât şi pentru manevră . (2) Aceste semnale se dau astfel ca mecanicul ş i personalul de tren sau de manevră să le poată observa fie direct, fie prin retransmitere. (3) Semnalele date de agenţi cu instrumentele portative sunt urmă toarele:

Fig. 123. ÎNAINTE! Ziua - se mişcă s tegule ţul galben în arc de cerc deasupra capului ş i în acelaş i t imp se dă un sunet lung cu f lu ierul de mână Noaptea - se mişcă lanterna cu lumină a lbă în arc de cerc deasupra capului ş i în acelaş i t imp se dă un sunet lung cu f lu ierul de mână

Fig . 124. ÎNAPOI! Ziua - se mişcă s tegule ţul galben în arc de cerc, jos , înaintea corpului ş i în acelaş i t imp se dau două sunete lungi cu f lu ierul de mână Noaptea - se mişcă lanterna cu lumină a lbă în arc de cerc, jos înaintea corpului ş i în acelaş i t imp se dau două sunete lungi cu f luierul de mână

Fig . 125. ÎNCET! Ziua - se mişcă încet s tegule ţul galben, în sus ş i în jos , cu bra ţul în t ins or izontal ş i în acelaş i t imp se dau mai multe sunete lungi cu f lu ierul de mână Noaptea - se mişcă încet , lanterna cu lumină a lbă , în sus ş i în jos , cu bra ţul în t ins or izontal ş i în acelaş i t imp se dau mai multe sunete lungi cu f lu ierul de mână Fig . 126. OPREŞTE! Ziua - se mişcă s tegule ţul galben, în cerc , înaintea corpului ş i în acelaş i t imp se dau trei sunete scurte , repetate , cu f lu ierul de mână Noaptea - se mişcă lanterna cu lumină a lbă , în cerc, înaintea corpului ş i în acelaş i t imp se dau tre i sunete scur te , repetate , cu f lu ierul de mână

(4) La semnalul "înainte!" locomotiva cu abur se deplasează cu coşul înainte, iar la semnalul "înapoi!" locomotiva cu abur se deplasează cu coşul înapoi, indiferent de faptul că trage sau împinge, că este izolată sau circulă cu vagoane.

(5) Trenurile automotoare la semnalul "înainte!" se deplasează cu postul de conducere înainte, iar la semnalul "înapoi!" se mişcă în sens invers indiferent de faptul că trage sau împinge.

56

(6) În cazul locomotivelor diesel sau electrice izolate, întotdeauna, se va da numai semnalul "înainte!".

(7) În cazul locomotivelor diesel sau electrice, la care sunt ataşate şi vagoane sau alte vehicule de cale ferată , semnalul "înainte!" se dă , dacă locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care nu sunt cuplate vagoane, iar semnalul "înapoi!" se dă dacă locomotiva trebuie să se deplaseze în sensul postului la care sunt cuplate vagoanele.

57

(9)

(10)

(11)

(12)

(8) În cazul locomotivelor diesel sau electrice intercalate, semnalul "înainte!" sau "înapoi!" se dă în func ţie de postul ocupat de către mecanic.

Locomotivele diesel hidraulice, la semnalul "înainte!", se deplasează înspre partea unde se află motorul diesel - partea cea mai lungă a locomotivei măsurată de la cabina de conducere, iar la semnalul "înapoi!" în sensul invers.

Îmbrâncire: Ziua:

a. Dacă locomotiva cu abur este aşezată cu tenderul spre convoiul de vagoane, respectiv locomotiva diesel hidraulică este aşezată cu partea motorului în faţă , se mişcă repede stegule ţul galben în arc de cerc, jos înaintea corpului şi în acelaş i t imp se dau două sunete lungi cu fluierul de mână . La aceleaş i semnale, locomotivele diesel electrice ş i locomotivele electrice se deplasează în direcţia spre partea frontală a locomotivei cuplată la grupul de vagoane. b. Dacă locomotiva cu abur este aşezată cu coşul, respectiv locomotiva diesel hidraulică este aşezată cu partea motorului, spre convoiul de vagoane, se mişcă repede steguleţul galben în arc de cerc, deasupra capului ş i în acelaşi t imp se dă un sunet lung cu fluierul de mână .

Noaptea: aceleaşi mişcări cu lanterna cu lumină albă şi aceleaş i semnale cu fluierul de mână .

Cuplare: Ziua: două sunete scurte cu fluierul de mână şi în acelaş i t imp, se dă cu steguleţul, după caz, semnalul "înainte!" sau "înapoi!", însă mişcările vor fi mai scurte. Noaptea: aceleaşi semnale cu fluierul de mână ş i aceleaşi mişcări cu lanterna cu lumină albă .

Pornirea trenului:

Fig . 127. Semnalul “pornirea trenului” dat de impiegatul de mişcare Ziua - impiegatul de mişcare r idică d iscul manual cu fa ţa verde, spre mecanic Noaptea - impiegatul de mişcare r idică lanterna cu lumină verde, spre mecanic

Acelaşi semnal - fig. 127 - se dă şi de către agentul autorizat al punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor, de pe sec ţi i le cu sistem de circulaţ ie dispecer fără impiegat de mişcare, precum ş i din anumite staţii centralizate electrodinamic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferată .

(13)Gata de plecare: Fig . 128 Semnalul "gata de plecare" dat de conductori i de tren la trenuri le de că lători ş i mixte Ziua - conductor i i de tren r id ică s tegule ţul galben Noaptea - conductor i i de tren r id ică lanterna cu lumină a lbă

Acest semnal - fig. 128 - completat cu un sunet lung dat cu fluierul de mână , este transmis de către şeful de tren, impiegatului de mişcare sau agentului autorizat, numai după ce a primit de la toţi conductorii de tren semnalul "gata de plecare ". Conductorii de tren dau semnalul "gata de plecare", după ce to ţi călătorii au coborât, respectiv au urcat în vagoane. Numai după primirea semnalului "gata de plecare" de la şeful de tren, impiegatul de mişcare sau agentul autorizat poate da semnalul de pornire a trenului. (14) Pornirea trenurilor de călători ş i mixte dată de şeful de tren în halte comerciale şi puncte de oprire în linie curentă - fig. 129.

Fig . 129. Pornirea trenurilor de că lători ş i mixte dată de şeful de tren în halte comerciale ş i puncte de oprire în l inie curentă Ziua - şeful de t ren r idică s tegule ţul galben, spre locomotivă ş i în acelaş i t imp dă un sunet lung cu f lu ierul de mână Noaptea - şeful de tren r id ică lanterna cu lumină a lbă , spre locomotivă ş i în acelaş i t imp dă un sunet lung cu f lu ierul de mână

Acelaşi semnal - fig. 129 - se dă pentru trenurile de călători ş i mixte, de către şeful de tren şi în punctele de secţionare de pe secţi i le cu sistem de circulaţie dispecer, fără impiegat de mişcare sau alt agent autorizat. (15)Trecerea fără oprire a trenului dată de impiegatul de mişcare, în staţ iile fără semnal de ieşire - fig. 130.

Fig . 130. Trecerea fără oprire a trenului dată de impiegatul de mişcare, în staţ i i le fără semnal de ieş ire Ziua - impiegatul de mişcare mişcă d iscul manual cu fa ţa verde spre mecanic, deasupra capului Noaptea - impiegatul de mişcare mişcă lanterna cu lumină verde, spre mecanic, deasupra capului

Acelaşi semnal - fig. 130 - se dă şi de către agentul autorizat al punctului de secţionare de pe secţiile cu conducere centralizată a circulaţiei trenurilor.

Art. 118 (1)Semnalele date cu alte instrumente portative, care nu corespund cu

cele de mai sus, ordonă oprirea. (2) În mod excepţional, în caz de pericol, semnalele de oprire se pot da de oricine şi cu orice obiect, sau numai cu mâna.

58

(3) Este obligatoriu ca semnalele date cu instrumente portative şi acustice să se transmită în acelaş i t imp ş i să se repete până la perceperea şi executarea lor. La percepere sunt valabile amândouă semnalele sau numai unul.

SECŢIUNEA a 2 - a

Semnale pentru verificarea liniei de primire şi de trecere a trenurilor

Art.119 Semnalele date cu instrumente portative pentru verificarea liniei de primire ş i de trecere a trenurilor sunt urmă toarele:

Fig . 131 Linia l iberă Ziua - se mişcă s tegule ţul galben de sus în jos ş i apoi or izontal , înaintea corpului , descr i ind un "T" răsturnat Noaptea - se mişcă lanterna cu lumină a lbă de sus în jos ş i apoi or izontal , înaintea corpului , descr i ind un "T" răs turnat

SECŢIUNEA a 3 - a Semnale pentru proba frânei

Art.120 (1)Semnalele optice date cu instrumente portative pentru proba frânei

sunt urmă toarele:

Fig . 132 Strânge frâna automată Ziua - bra ţele în t inse în sus cu c iocanul în mâna dreaptă se mişcă în arcur i de cerc ş i se vor împreuna deasupra capului de mai multe or i Noaptea - lanterna cu lumină a lbă se mişcă de sus în jos ş i de jos în sus , înaintea corpului , de mai multe or i

Fig . 133 S lăbeşte frâna automată Ziua - se mişcă bra ţul înaintea corpului cu c iocanul în mână , d intr-o par te în a l ta Noaptea - se mişcă bra ţul înaintea corpului , cu lanterna cu lumină a lbă , d intr-o parte în a l ta Fig . 134 S-a terminat proba frânei . Frâna automată este în regulă Ziua - bra ţul în t ins în sus cu c iocanul Noaptea - lanterna cu lumină a lbă se ţ ine deasupra capului

59

60

(2)De regulă , semnalele pentru proba frânei se dau pe partea mecanicului. (3)În cazul trenurilor lungi şi în curbe, trebuie asigurată perceperea corectă a semnalelor. (4) Pentru a exclude orice greşeală la darea semnalelor, agentul trebuie să se posteze, dacă platforma peronului este joasă , sau dacă peronul este aglomerat de călă tori, în aşa fel ca să fie recunoscut în mod neîndoielnic ş i observat sigur, de către mecanicul sau mecanicul ajutor al locomotivei conducătoare. (5) La perceperea semnalului de că tre mecanic, acesta este obligat să dea, cu fluierul, claxonul sau trompeta vehiculului feroviar, semnale corespunză toare -"strânge frâna automată" sau "slăbeşte frâna automată"- numai la trenurile de marfă şi similare lor.

CAPITOLUL VIII INDICATOARE DE CALE ŞI DE SEMNALIZARE

SECŢIUNEA 1

Indicatorul de direcţ ie

Art .121 (1) Indicatorul de direc ţ ie este un panou dreptunghiular, care indică prin li tere iluminate alb, direc ţ ia de mers a trenului.

61

(2) Indicatorul de direc ţ ie se montează sub unităţ i le luminoase ale semnalelor de circula ţ ie de la l iniile de la care se pot executa parcursuri în mai multe direc ţ i i de mers.

F ig . 135. Indicator de direc ţ ie

(3)

(4)

(5)

Litera care indică direc ţ ia de mers va fi afişată la indicator în acelaş i t imp cu indica ţ i i le permisive de circulaţ ie ale semnalului luminos respectiv.

Dacă indicatorul de direc ţ ie nu este iluminat sau dă o indica ţ ie dubioasă , mecanicul va pune trenul în mişcare pe baza indica ţ iei permisive a semnalului de circulaţ ie, oprind în cazul în care constată că parcursul este executat într-o altă direc ţ ie de mers.

La semnalele combinate cu repetitor de triere, afişarea li terei "T" la indicator semnifică faptul că semnalul respectiv repetă indica ţ i i le semnalului de triere.

SECŢIUNEA a 2 - a Indicatorul de linie

Art .122 (1) Indicatorul de linie este un panou dreptunghiular pe care se afişează

cifre iluminate în verde ce reprezintă numărul l iniei pentru care s-a executat parcursul. (2) Indicatorul de linie se montează sub unităţ i le luminoase ale semnalului luminos de circula ţ ie sau al semnalului luminos de manevră , în cazul în care aceste semnale deservesc un grup de linii .

F ig . 136. Indicator de l inie

(3) Cifrele care indică numărul l iniei vor fi afişate la indicator în acelaş i t imp cu indicaţ i i le permisive de circulaţ ie sau de manevră ale semnalelor respective. (4) Depăş irea la circula ţ ie a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat, se va face pe baza indicaţ iei permisive a semnalului luminos, a ordinului de circula ţ ie în care s-a menţ ionat că trenul se expediază cu indicatorul de linie neiluminat ş i a semnalului "pornirea trenului" dat de impiegatul de mişcare de lângă locomotivă . (5) Depăş irea la manevră a semnalelor luminoase care au indicatorul de linie neiluminat, se face pe baza indicaţ iei permisive de manevră , a semnalului luminos respectiv ş i a ordinului de circula ţ ie, în care s-a men ţ ionat că manevra se execută cu indicatorul de linie neiluminat. (6) Semnalele luminoase care deservesc atât un grup de linii cât ş i mai multe direc ţ i i de mers, se echipează cu indicatoare de linie ş i respectiv de direc ţ ie montate ală turat.

SECŢIUNEA a 3 - a

Indicatorul "distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m"

Art .123 (1)Indicatorul"distan ţă până la semnalul urmă tor mai mică de 700 m" este un panou dreptunghiular pe care se afişează o săgeată cu vârful în jos, i luminată alb, care indică faptul că distan ţa de la semnalul luminos pe care este montat indicatorul până la semnalul urmă tor, este mai mică decât distan ţa minimă de frânare necesară pentru viteza maximă admisă pe parcursul respectiv ş i mecanicul trebuie să ia din timp măsuri pentru a opri trenul în fa ţa semnalului urmă tor, care ordonă oprirea. (2)Săgeata iluminată alb se afişează în acelaş i t imp cu indicaţ ia de viteză redusă , dată de semnalul pe care este montat indicatorul, dacă semnalul urmă tor ordonă oprirea. (3)Dacă semnalul urmă tor afişează o indica ţ ie permisivă , săgeata nu va fi afişată .

62

F ig . 137. Indicatorul "distan ţă până la semnalul urmă tor mai mică

de 700 m"

(5)Acest indicator se montează ş i la semnalele luminoase de intrare ale sta ţ i i lor la care se fac intrări la l inie înfundată , situa ţ ie în care săgeata se afişează , pentru a se deosebi fa ţă de intrările la celelalte l inii . Dacă toate intrările se fac la linie înfundată - sta ţ i i terminus - acest indicator nu se montează .

SECŢIUNEA a 4 - a Indicatorul pentru semnalizarea ieş irii trenurilor pe linia din stânga a că i i

duble

Art .124 (1) Pentru permiterea ieş iri i trenurilor din sta ţ i i le centralizate electrodinamic sau electronic spre liniile duble, dotate cu instalaţ i i de bloc de linie automat banalizat sau cu instala ţ i i de bloc de linie automat specializat, dar cu dependenţe de excludere între sta ţ i i pe linia din stânga a că i i duble, la semnalele luminoase de ieş ire se montează un indicator pentru semnalizarea ieş iri i trenurilor pe linia din stânga a că i i duble. (2) Banda oblică i luminată în alb, pentru ieş irea pe linia din stânga a că i i duble, se afişează în acelaş i t imp cu indica ţ ia de liber a semnalului luminos de ieş ire.

63

F ig . 138. Semnal de ieş ire cu "indicator pentru semnalizarea ieş ir i i

trenuri lor pe l inia din stânga a că i i duble"

SECŢIUNEA a 5 - a

Indicatorul "semnalul este pe partea stângă a că i i"

Art .125 (1)Dacă semnalele luminoase de intrare, de ramifica ţ ie, de parcurs, prevestitoare sau semnalele de avarie de pe linia falsă sau de pe linia din stânga a că i i duble sunt amplasate pe partea stângă a că i i în sensul de mers, în dreptul semnalului luminos respectiv se montează pe partea dreaptă a l iniei, în sensul de mers, un indicator reflectorizant. (2)Indicatorul este o placă dreptunghiulară de culoare galbenă , pe care este reprezentat un triunghi de culoare roş ie, cu unul din vârfuri orientat spre stânga; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

F ig . 139. Indicatorul "semnalul este pe partea stângă a că i i"

(3)Dacă pe distan ţa dintre două sta ţ i i , toate semnalele luminoase sunt amplasate uniform pe partea stângă în sensul de mers, acest indicator se montează între firele că i i , în dreptul semnalului de intrare din sens contrar, pe partea dreaptă în sensul de mers, în aşa fel încât să fie observat de mecanic la ieş irea pe firul din stânga al că i i ş i indică faptul că până la sta ţ ia urmă toare toate semnalele sunt amplasate pe partea stângă .

SECŢIUNEA a 6 - a

Indicatorul "aşteaptă"

Art .126 (1) Indicatorul "aş teaptă" indică l imita dintre o zonă a sta ţ iei unde manevra se execută pe bază de semnale luminoase de manevră ş i o altă zonă unde manevra se execută pe bază de semnale date de agenţ i cu instrumente portative.

64

(2) Indicatorul este o placă dreptunghiulară pe fond galben cu marginea albă , care are înscrisă pe fa ţă l i tera „A” de culoare neagră ; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Fig . 140. Indicatorul "aş teaptă"

(3) Acest indicator se montează la l imita celor două zone de manevră din sta ţ ie, cu fa ţa pe care este înscrisă l i tera A spre zona de manevră unde mişcările se execută pe bază de semnale luminoase. (4) Depăş irea de că tre convoiul de manevră a acestui indicator este permisă numai pe baza semnalelor date de agenţ i cu instrumente portative.

SECŢIUNEA a 7 - a

Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţ ionare de pe secţ i i le cu conducere centralizată a circulaţ iei trenurilor

Art .127 (1) Indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secţ ionare de

pe sec ţ i i le cu conducere centralizată a circula ţ iei trenurilor acoperă un punct de sec ţ ionare pe sec ţ i i le cu conducere centralizată a circula ţ iei trenurilor. (2) Indicatorul este un disc galben, cu marginea albă , având o fantă pentru felinar, spre linia curentă . Acest indicator este vopsit alb pe partea opusă ş i este fixat pe un stâlp; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante. (3) Acesta se amplasează la o distan ţă cuprinsă între 400-700 m fa ţă de primul macaz de intrare, măsurată de la vârful macazului atacat pe la vârf sau de la marca de siguran ţa a macazului atacat pe la că lcâi, în func ţ ie de pantă ş i vizibili tate. (4) Circula ţ ia trenului peste schimbă toarele de cale la intrarea în staţ ie se face cu viteza de 30 km/h dacă în livretul de mers sau în ordinul de circula ţ ie este prevăzut ca trenul să intre la l inia directă ş i cu viteza de 20 km/h dacă este prevăzut să intre pe linie abă tută . (5) La ieş irea trenului din sta ţ ie de pe linia directă se va respecta viteza din livret, iar la ieş irea de pe linie abă tută se va respecta viteza de 20 km/h.

Fig . 141. Indicatorul permanent pentru acoperirea punctului de sec ţ ionare de pe sec ţ i i le cu conducere central izată a c ircula ţ ie i trenuri lor Ziua: Un disc cu fa ţa galbenă spre t ren

Noaptea: O lumină galbenă spre t ren

SECŢIUNEA a 8 - a Indicatorul "numărul liniei"

Art .128 (1) Indicatorul "numărul l iniei” serveş te pentru recunoaş terea de că tre

personalul de locomotivă ş i tren a numărului l iniei pe care este garat trenul. (2) Indicatorul "numărul l iniei" este o placă dreptunghiulară albă pe care este înscris cu cifre negre numărul l iniei, placă montată pe stâlp. Dacă nu este gabarit , acest indicator poate fi pitic; indicatorul poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

Fig . 142. Indicatorul "numărul l iniei"

(3) Indicatorul "numărul l iniei" se montează , de regulă , în sta ţ i i le centralizate electrodinamic, lângă marca de siguran ţă a l iniilor de expediere, prevăzute cu semnale luminoase de grup.

SECŢIUNEA a 9 - a Balizele avertizoare

Art.129 (1)Balizele avertizoare se instalează :

a. înaintea semnalelor prevestitoare; b. înaintea haltelor comerciale ş i a punctelor de oprire în linie curentă ; c. înaintea paletei galbene de la restric ţ i i le de viteză ; d. înaintea semnalelor de avarie de la trecerile la nivel pe distanţe între

sta ţ i i neînzestrate cu bloc de linie automat. (2) Înaintea semnalelor prevestitoare se instalează balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare albă , care au una, două sau trei benzi negre oblice ş i dau urmă toarele indica ţ i i :

F ig . 143. Aten ţ ie ,

semnalul prevest i tor este la 300 m!



Fig . 145. Aten ţ ie ,


(3) Pe liniile echipate cu bloc de linie automat, nu se instalează balize avertizoare înaintea semnalelor luminoase prevestitoare, cu excepţ ia cazului de la art.158. (4) Înaintea haltelor comerciale ş i a punctelor de oprire în linie curentă se instalează balize avertizoare de formă pă trată , de culoare albă cu una sau două benzi oblice negre, care dau urmă toarele indica ţ i i :

65

Fig . 146. Aten ţ ie , halta

comercială sau punctul de oprire în l inie curentă este la 1000 m!

F ig . 147. Aten ţ ie , halta

comercială sau punctul de oprire în l inie curentă este la 900 m!

(5) Înaintea paletelor galbene, folosite pentru semnalizarea porţ iunilor de linie slăbită în linie curentă , se instalează balize avertizoare de formă dreptunghiulară , galbene cu una, două sau trei benzi orizontale negre, care dau urmă toarele indica ţ i i :


paleta galbenă este la 300 m!





(6) Înaintea semnalelor de avarie la trecerile la nivel pe distanţe între sta ţ i i neînzestrate cu bloc de linie automat, se instalează balize avertizoare de formă dreptunghiulară , de culoare albă cu una, două sau trei benzi orizontale negre, care dau urmă toarele indica ţ i i :


semnalul de avarie este la 1000 m!





Art.130 Dacă balizele avertizoare, din cauza situa ţ iei locale, ar putea produce confuzii sau nu pot să f ie amplasate la distanţa reglementară , conducerea regionalei de că i ferate poate să aprobe suprimarea lor cu excepţ ia celor prevăzute la art .129, alin.(6). Art.131 Toate balizele avertizoare pot fi realizate cu materiale reflectorizante de tipul aprobat, pentru util izarea la calea ferată .

SECŢIUNEA a 10- a 66

Indicatoare pentru poziţ ia macazurilor, saboţ i lor de deraiere ş i a opritorului fix

Art .132 (1)Macazurile, sabo ţ i i de deraiere ş i opritorii ficş i trebuie să fie

prevăzu ţ i cu indicatoare; excepţ ie fac macazurile ş i sabo ţ i i centraliza ţ i din sta ţ i i le centralizate electrodinamic ş i electronic, cu parcursuri de manevră centralizate la care nu se montează nici un fel de indicator de macaz sau de sabot. (2) Indicatoarele pentru pozi ţ ia macazurilor pot fi felinare sau tăbli ţe indicatoare.

Art .133 (1) Indica ţ i i le date de felinarele macazurilor servesc personalului de

sta ţ ie, l inie, tren ş i locomotivă , pentru a lua cunoş t in ţă de pozi ţ ia macazurilor. (2) Pentru indicarea pozi ţ iei macazului pe linia directă , felinarul este prevăzut cu geam alb-lăptos sau material reflectorizant alb, iar pentru linia în abatere, cu geam galben sau material reflectorizant galben. (3) Indica ţ i i le date de felinarele de macazuri sunt: a. schimbă tor de cale simplu situat în linia directă sau curentă ;

F ig . 154. Macazul este în pozi ţ ie pe directă ş i este atacat pe la vârf sau pe la că lcâi

Ziua ş i noaptea - un dreptunghi de culoare a lb- lăptos , pozi ţ ionat cu baza mică pe fa ţa îngustă a fe l inarului

F ig . 155. Macazul este în pozi ţ ia de abatere la dreapta ş i este

atacat pe la vârf Ziua ş i noaptea - o săgeată de culoare galbenă , încl inată spre

dreapta , pe fa ţa la tă a fe l inarului

F ig . 156. Macazul este în pozi ţ ie de abatere la stânga, ş i este


s tânga, pe fa ţa la tă a fe l inarului

67

Fig . 157. Macazul este în pozi ţ ie de abatere ş i este atacat pe la

că lcâi Ziua ş i noaptea - un dreptunghi de culoare galbenă , pozi ţ ionat cu

baza mare , pe fa ţa la tă a fe l inarului

b . schimbă tor de cale simplu-simetric situat în linia directă sau curentă ;

F ig . 158. Macazul este în pozi ţ ie de abatere la dreapta ş i este


dreapta , pe fa ţa la tă a fe l inarului F ig . 159. Macazul este în pozi ţ ie de abatere la stânga ş i este


s tânga, pe fa ţa la tă a fe l inarului F ig . 160. Macazul este în pozi ţ ie de abatere la dreapta ş i este

atacat pe la că lcâi Ziua ş i noaptea - un unghi de culoare galbenă pe fa ţa la tă a

fe l inarului , a le că ru i la tur i indică parcursul peste macaz

F ig . 161. Macazul este în pozi ţ ie de abatere la stânga ş i este

atacat pe la că lcâi Ziua ş i noaptea - un unghi de culoare galbenă pe fa ţa la tă a

fe l inarului , a le că ru i la tur i indică parcursul peste macaz

c. macazurile simple ş i simple-simetrice , amplasate pe liniile de primire-expediere sau alte l inii , în afară de cele din linii directe ş i curente, sunt înzestrate cu felinare de macazuri care indică pozi ţ ia lor pe teren ca ş i macazurile din liniile directe ş i curente, cu deosebirea că , atât la indica ţ ia pentru directă cât ş i la cea de abatere, geamurile sau materialul reflectorizant al felinarelor sunt de culoare alb-lăptos;

d. traversare-jonc ţ iune.

F ig . 162. Macazuri le sunt în poziţ ie pe directă , pentru trecerea de la stânga spre dreapta Ziua ş i noaptea - fe l inarul indică două benzi de culoare a lb- lăptos , în pre lungire , încl inate spre dreapta

68

F ig . 163 Macazuri le sunt în poziţ ie pe directă , pentru trecerea de la dreapta spre stânga Ziua ş i noaptea - fe l inarul indică două benzi de culoare a lb- lăptos , în prelungire , încl inate spre s tânga

F ig . 164. Macazuri le sunt în poziţ ie de abatere, pentru trecere

de la stânga la stânga Ziua ş i noaptea - fe l inarul indică un unghi de culoare a lb- lăptos ,

a le că ru i la tur i indică parcursul

F ig . 165. Macazuri le sunt în poziţ ie de abatere pentru trecerea

de la dreapta la dreapta Ziua ş i noaptea - fe l inarul indică un unghi de culoare a lb- lăptos ,

a le că ru i la tur i indică parcursul

Art .134 (1)Tăbli ţele indicatoare de macaz înlocuiesc felinarele de macaz de la schimbă toarele de cale simple dacă :

a. peste aceste macazuri nu se execută mişcări de manevră ş i nici circula ţ ie pe timp de noapte; b. macazurile respective deservesc linii ferate industriale neramificate din linia curentă ş i nepăzite. (2)Tăbli ţele indicatoare de macaz se pot monta ş i la macazurile care se află în zonele de manevră unde se execută manevră noaptea. Aceste cazuri vor fi prevăzute în planul tehnic de exploatare a staţ iei . Tăbli ţele indicatoare de la macazurile din zonele de manevră unde noaptea se execută manevră trebuie să f ie realizate cu materiale reflectorizante. (3)Indica ţ i i le date de tăbli ţele indicatoare de macaz sunt:

F ig . 166. Macazul este în poziţ ie pe directă Ziua ş i noaptea - tăbli ţa indicatoare în formă de săgeată , văzută pe

muchie

69

Fig . 167. Macazul este în poziţ ie de abatere la dreapta Ziua ş i noaptea - tăbli ţa indicatoare în formă de săgeată , îndreptată

cu vârful spre dreapta

F ig . 168. Macazul este în poziţ ie de abatere la stânga Ziua ş i noaptea - tăbli ţa indicatoare în formă de săgeată , îndreptată cu vârful spre s tânga Art . 135 Indicatoarele sabo ţ i lor de deraiere ş i ale opritorilor ficş i dau

urmă toarele indica ţ i i :

a. Indicatorul sabotului de deraiere.

F ig . 169. Trecerea oprită ! Sabotul de deraiere este aşezat pe

ş ină Ziua ş i noaptea - fe l inarul indică un cerc de culoare a lb- lăptos

cu o bandă neagră or izonta lă la mij loc

F ig . 170. Trecerea l iberă , sabotul de deraiere este răsturnat de pe ş ină Ziua ş i noaptea - fe l inarul indică un cerc de culoare a lb- lăptos , cu o bandă neagră ver t icală la mij loc

b . Indicatorul opritorului fix.

Fig . 171. Trecerea oprită ! Ziua ş i noaptea - fe l inarul f ixat pe opr i tor indică un cerc de culoare a lb- lăptos , cu o bandă neagră or izonta lă la mij loc

SECŢIUNEA a 11 - a Marca de siguranţă

Art.136 (1)Marca de siguran ţă l imitează zona până unde pot sta ţ iona vehiculele

feroviare pe o linie, fără a le pune în pericol pe cele care circulă pe linia vecină . (2) Marca de siguran ţă este un bloc de beton sau un cupon de ş ină care este vopsit în alb, cu capetele negre. (3) Marca de siguran ţă nu va fi acoperită cu materiale reflectorizante .

Fig . 172. Marca de s iguran ţă

SECŢIUNEA a 12 - a

70Indicatorul coloanei hidraulice

Art.137 Indicatorul coloanei hidraulice indică dacă este permisă sau nu trecerea unui tren pe lângă coloana hidraulică .

Fig . 173. Trecerea oprită pe lângă coloana hidraulică Ziua - bra ţul coloanei h idraul ice , vopsi t în roşu, aşezat

t ransversal pe l in ie Noaptea - fe l inarul coloanei hidraul ice indică în ambele sensur i

de c ircula ţ ie o bandă de culoare roş ie , încl inată că t re l in ia spre care es te îndreptat bra ţul coloanei hidraul ice

F ig . 174. Trecerea l iberă pe lângă coloana hidraulică Ziua - bra ţul coloanei hidraul ice în pozi ţ ie normală , de-a lungul

l in iei Noaptea - fe l inarul coloanei hidraul ice i luminat a lb în ambele

sensur i de c ircula ţ ie

SECŢIUNEA a 13 - a Indicatorul plăcii de întoarcere a locomotivelor

Art .138 (1)Indicatorul plăcii de întoarcere a locomotivelor serveş te pentru

semnalizarea permiterii sau interzicerii intrării ş i respectiv ieş iri i locomotivelor pe placa de întoarcere. (2) Indica ţ i i le date de indicatorul plăcii de întoarcere a locomotivelor sunt urmă toarele:

Fig . 175. Intrarea pe placa de întoarcere a locomotivelor sau ieş irea de pe placă este oprită

Ziua - d iscul indicator a l p lăci i de întoarcere a locomotivelor es te or ientat cu fa ţa roş ie în ambele sensur i

Noaptea - fe l inarul d iscului indicator es te i luminat roşu, în ambele sensur i

71

Fig. 176. Intrarea pe placa de întoarcere a locomotivelor sau ieş irea de pe placă este l iberă

Ziua - d iscul indicator a l p lăci i de întoarcere a locomotivelor es te or ientat pe muchie în ambele sensur i

Noaptea - fe l inarul d iscului indicator es te i luminat galben, în ambele sensur i (3) În cazul semnalizării plăcii de

întoarcere a locomotivelor cu indicatoare luminoase, indicaţ i i le atât ziua cât ş i noaptea vor fi cele corespunză toare indica ţ i i lor de noapte.

SECŢIUNEA a 14 - a

Indicatorul pentru staţ i i , halte de mişcare, halte sau puncte de oprire

Art .139 (1) Indicatorul pentru sta ţ i i , halte de mişcare, halte sau puncte de oprire serveş te pentru identificarea ş i semnalizarea locurilor de oprire a anumitor trenuri de că lă tori . (2) Indicatorul pentru halte comerciale sau puncte de oprire în linie curentă este un panou dreptunghiular de culoare albastră în care este înscris felul haltei ş i numele acesteia cu li tere de culoare galbenă .

F ig . 177. Indicatorul pentru halte comerciale sau puncte

de oprire

(3) Mecanicul unui tren, cu oprire it inerarică în asemenea puncte, opreş te astfel ca jumă tatea trenului să f ie în dreptul acestui indicator. (4) Indicatorul pentru haltele de mişcare ş i sta ţ i i le de cale ferată este un panou dreptunghiular de culoare albastră în care este înscris, cu li tere de culoare albă , numele haltei sau sta ţ iei .

F ig . 178. Indicatorul pentru halte le de mişcare ş i

s ta ţ i i le de cale ferată

(5) Indicatorul pentru haltă comercială sau punct de oprire în linie curentă , respectiv indicatorul pentru haltă de mişcare ş i sta ţ ie de cale ferată se amplasează în dreptul haltei comerciale sau a punctului de oprire în linie curentă , respectiv în dreptul clădirii de că lă tori a sta ţ iei sau haltei de mişcare ş i la capetele peroanelor l iniilor la care garează trenuri de că lă tori (6) Indicatorul pentru haltă comercială sau punct de oprire în linie curentă , respectiv indicatorul pentru haltă de mişcare ş i sta ţ ie de cale ferată pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

SECŢIUNEA a 15 - a

Indicatorul de declivitate

Art .140 (1)Indicatorul de declivitate indică declivitatea liniei ş i distan ţa pe care se men ţ ine această declivitate.

72

(2)

(3)

Indicatorul este o placă dreptunghiulară fixată pe un stâlp, pe care se află înscrisă declivitatea liniei în mm/m ş i distan ţa pe care se men ţ ine această declivitate, în metri .

Indica ţ i i le date de indicatorul de declivitate sunt urmă toarele:

F ig . 179. Rampă ( l inia urcă )

Ziua ş i noaptea - o p lacă dreptunghiulară cu fond negru pe care es te desenată o săgeată de culoare a lbă cu vârful în sus

Fig. 180. Pantă ( l inia coboară ) Ziua ş i noaptea - o p lacă dreptunghiulară cu fond negru pe care es te

desenată o săgeată de culoare a lbă cu vârful în jos

În interiorul săge ţ i i este înscrisă cu cifre roş i i mărimea rampei, respectiv a pantei ş i cu cifre negre lungimea rampei, respectiv a pantei;

F ig . 181. Palier (plan orizontal) Ziua ş i noaptea - o p lacă dreptunghiulară cu fond negru pe care es te

desenat un dreptunghi de culoare a lbă

În interiorul dreptunghiului este înscrisă cu cifre negre lungimea palierului - por ţ iunea pe care linia se află în plan orizontal.

73

(4)

(5)

Pe liniile electrificate, indicatorul de declivitate poate să f ie montat ş i pe stâlpii l iniei de contact.

Indicatorul de declivitate poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

SECŢIUNEA a 16 - a Indicatorul permanent de viteză

Art .141 (1) Indicatorul permanent de viteză indică por ţ iunile de linie pe care

vitezele de circula ţ ie sunt l imitate permanent din cauza construcţ iei că i i , curbelor sau pantelor etc. (2) Indica ţ i i le date de indicatorul permanent de viteză sunt urmă toarele:

Fig . 182. Punctul de unde mecanicul trebuie să ia măsuri de reducere a

v itezei trenului , la v iteza înscrisă pe indicator Ziua ş i noaptea - o placă dreptunghiulară de culoare a lbă f ixată pe un s tâ lp ,

care are înscr isă , cu c i f re negre , v i teza maximă admisă de l in ie ş i d is tan ţa în metr i la care se af lă indicatorul fa ţă de punctul de la care se impune ca t renul să c i rcule cu vi teza înscr isă pe indicator

Fig . 183. Punctul de unde mecanicul trebuie să c ircule cu viteza înscrisă pe indicator Ziua ş i noaptea - o p lacă dreptunghiulară de culoare a lbă f ixată pe un s tâ lp , care are înscr isă cu c i f re negre vi teza maximă admisă de l in ie ş i c i f ra "0" care indică faptul că d in acest punct t renul t rebuie să c i rcule cu vi teza înscr isă pe indicator

VS

Fig . 184. Punctul de unde trenul poate să c ircule cu viteza stabi l i tă Ziua ş i noaptea - o p lacă dreptunghiulară de culoare a lbă f ixată pe un s tâ lp , care are înscr isă

cu negru l i terele VS

(3)Indicatorul permanent de viteză poate fi realizat cu materiale

reflectorizante.

SECŢIUNEA a 17 - a Indicatorul de fluier

Art .142 (1) Indicatorul de fluier serveş te pentru a atrage atenţ ia mecanicului că

va circula peste o trecere la nivel, un pod mai lung de 30m sau va intra în tunel. (2) Indicatorul se amplasează la 1000m ş i 300m înaintea trecerilor la nivel ş i la 1000m înaintea podurilor mai lungi de 30m ş i a tunelurilor. Pe linie dublă , pentru circula ţ ia pe firul din stânga al că i i duble sau pentru circula ţ ia pe linie falsă indicatorul de fluier se montează pe partea stângă a sensului de mers. (3) Pe liniile electrificate, drept indicator de fluier se poate folosi un stâlp al l iniei de contact, vopsit par ţ ial , alternativ în negru ş i alb. (4) Indicatorul de fluier poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

F ig . 185. Indicatorul de f luier La t recerea t renului pe lângă indicator , mecanicul dă semnalul "ATENŢ IE!" cu f lu ierul c laxonul sau t rompeta vehiculului feroviar Z iua ş i noaptea - un s tâ lp vopsi t a l ternat iv în negru ş i a lb

SECŢIUNEA a 18 - a Indicatorul "Împingerea trenului încetează"

Art .143 (1) Indicatorul "Împingerea trenului încetează" semnalizează locul până

unde locomotiva "împingă toare" trebuie să împingă trenul. (2) Indicatorul este o placă rombică de culoare roş ie în partea superioară ş i alb în partea inferioară , f ixat pe un stâlp vopsit alternativ în alb ş i roşu, care poate fi realizat cu materiale reflectorizante.

F ig . 186. Împingerea trenului încetează Ziua ş i noaptea - un romb de culoare roş ie în par tea super ioară ş i a lb

în par tea infer ioară , f ixat pe un s tâ lp vopsi t a l ternat iv în a lb ş i roşu

SECŢIUNEA a 19 - a

74

Indicatorul pentru plugul de zăpadă

Art .144 (1) Indicatorul pentru plugul de zăpadă indică prezen ţa unui obstacol, pe lângă care plugul de zăpadă poate trece numai cu aripile închise ş i cu ţ i tele ridicate. (2) Indicatorul se amplasează în partea dreaptă a sensului de mers la 50 m înaintea unei treceri la nivel, pod, echipament de semnalizare sau altă construc ţ ie din apropierea că i i ferate, care nu permite trecerea plugului cu aripile deschise ş i cu ţ i tele lăsate. (3) După ce plugul a trecut de obstacol, în dreptul indicatorului de pe partea stângă - pentru sensul contrar - plugul de zăpadă poate să lase aripile deschise ş i să coboare cu ţ i tele.

F ig . 187. Indicatorul pentru plugul de zăpadă . Plugul poate să c ircule

numai cu aripi le închise ş i cu ţ i te le r idicate Ziua ş i noaptea - un cadru în formă de romb, de culoare a lbast ră , f ixat pe

un s tâ lp vopsi t a l ternat iv în a lb ş i a lbastru

(5) Pe liniile electrificate, cadrul în formă de romb de culoare albastră se poate amplasa pe un stâlp al l iniei de contact, care se vopseş te par ţ ial , alternativ în alb ş i albastru.

SECŢIUNEA a 20 - a Indicatorul kilometric ş i indicatorul hectometric

Art .145 (1) Indicatorul kilometric ş i indicatorul hectometric indică distan ţa în

km sau în hm în sensul de la Bucureş t i .

Fig . 188. Indicator

ki lometric

Fig . 189. Indicator

hectometric

(2) Indicatorul kilometric sau hectometric este un bloc de beton sau un cupon de ş ină vopsit în alb, care are înscrisă în partea de sus, cu cifre negre, distanţa în km, sau în km ş i hm. Aceste indicatoare se montează pe parte dreaptă a că i i , în sensul de la Bucureş t i , cu excep ţ ia indicatoarelor hectometrice care, pe linie dublă , se montează alternativ, de o parte ş i de alta a că i i . (4) Indicatorul kilometric ş i indicatorul hectometric nu vor fi realizate cu materiale reflectorizante .

Art .146 (1)Pe liniile de cale ferată electrificată indicarea pozi ţ iei kilometrice se

poate face cu un indicator sub forma unei plăci metalice dreptunghiulare

75

care poate fi realizat cu materiale reflectorizante, pe care este inscrip ţ ionat kilometrul ş i hectometrul cu cifre de culoare neagră .

76

247 0

247 8

47 0

47 6

F ig . 190. Indicatori ki lometric i s i hectometrici pentru l ini i de cale ferată e lectri f icată

(2)Numărul din partea superioară reprezintă kilometrul iar cifra din partea inferioară reprezintă hectometrul. (3)Plăcile se montează alternativ, de o parte ş i de alta a că i i pe stâlpul liniei de contact, la fiecare kilometru ş i hectometru.

SECŢIUNEA a 21 - a Indicatorul pentru semnalizarea defectării instalaţ iei de

telecomunicaţ i i de la canton

Art .147 (1) Defectarea instala ţ iei de telecomunicaţ i i de la cantoane se semnalizează prin aplicarea pe peretele cantonului a unei plăci dreptunghiulare de culoare neagră cu o bandă albă în diagonală , într-un loc unde să poată fi văzut cu uşurin ţă de personalul trenului, precum ş i de personalul de între ţ inere a că i i sau de personalul de instalaţ i i care s-ar afla în tren.

F ig . 191. Instala ţ ia de te lecomunica ţ i i este defectă

(2) În prima sta ţ ie în care trenul opreş te, cel care a observat indicatorul trebuie să înş t i in ţeze pe impiegatul de mişcare, care la rândul lui va aviza personalul de telecomunicaţ i i . Indicatorul se ridică după înlă turarea defectului.

SECŢIUNEA a 22 - a Indicatorul basculei-pod

Art .148 (1) Indicatorul basculei-pod indică interzicerea sau admiterea trecerii locomotivelor peste bascula-pod.

(2) Ca indicatoare se folosesc: a. semnale mecanice cu două bra ţe roş i i ; b. discuri roş i i , cu marginea albă pe cele două fe ţe. (3) Indicatorul se montează pe cabina basculei-pod. (4) Indica ţ i i le date sunt urmă toarele:

F ig . 192. Trecerea oprită peste bascula-pod Ziua ş i noaptea - bra ţele semnalului mecanic a l basculei-

pod aşezate or izontal sau discul cu fa ţa roş ie în ambele sensur i

F ig . 193. Trecerea l iberă peste bascula-pod Ziua ş i noaptea - bra ţele semnalului mecanic a l basculei-

pod r id icate la 45° sau discul văzut pe muchie în ambele sensur i

(5) La basculele-pod de 100 tone sau mai mari nu se montează indicatorul basculei-pod. (6) Bra ţele semnalelor mecanice ş i discurile roş i i cu marginea albă pe cele două fe ţe pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

77

CAPITOLUL IX INDICATOARE SPECIFICE LINIEI DE CONTACT

SECŢIUNEA 1

Semnificaţ ie ş i amplasare

Art .149 (1)Indicatoarele specifice liniei de contact semnalizează zone neutre , por ţ iuni ale liniei de contact defecte, sfârş i tul l iniei de contact, intrarea pe sec ţ i i de circula ţ ie cu linie electrificată ş i por ţ iuni de linie de contact interzise opririi locomotivelor electrice. (2) Indicatoarele specifice liniei de contact se pot instala: a. pe supor ţ i proprii , pe partea dreaptă a că i i în sensul de mers; b. pe stâlpii l iniei de contact. La liniile duble se pot amplasa ş i pe

partea stângă a sensului de mers. La linii simple ş i la mai mult de două l inii paralele nu se admite amplasarea acestora pe partea stângă a că i i , în sensul de mers;

c. în axa că i i , pe traversele rigide de susţ inere a liniei de contact sau între cablul purtă tor ş i firul de contact.

(3) Indicatoarele ş i balizele specifice liniei de contact pot fi realizate cu materiale reflectorizante

SECŢIUNEA a 2 - a

Indicatoare pentru zona neutră Art.150 (1)Indicatorul de deconectare a disjunctorului locomotivei electrice

semnalizează locul unde trebuie deconectat disjunctorul. (2)Indicatorul are aspectul ş i dă indica ţ ia urmă toare:

Fig .194 Deconectează disjunctorul locomotivei e lectrice Ziua ş i noaptea - romb cu fa ţa a lbastră , cu margine a lbă , care are desenată o bandă or izonta lă cu două puncte deasupra , de culoare a lbă

Art.151 (1)Indicatorul de conectare a disjunctorului locomotivei electrice semnalizează locul unde trebuie conectat disjunctorul. (2)Indicatorul are aspectul ş i dă indica ţ ia urmă toare:

Fig . 195 Conectează disjunctorul locomotivei e lectrice! Ziua ş i noaptea - romb cu fa ţă a lbastră , cu margine a lbă , care are desenată l i tera U de culoare a lbă

Art.152 Indicatoarele luminoase pentru semnalizarea zonei neutre sunt prezentate în figurile 199 ş i 200 ş i dau urmă toarele indica ţ i i :

Fig.196 Deconectează disjunctorul locomotivei e lectrice! Ziua ş i noaptea - romb cu chenar a lb , cu o bandă luminoasă or izonta lă cu două puncte deasupra , de culoare a lbă

F ig .197 Nu deconecta disjunctorul locomotivei e lectrice! Ziua ş i noaptea - romb cu chenar a lb , cu o bandă luminoasă ver t icală , de

culoare a lbă

78

Art.153 Înaintea tuturor indicatoarelor pentru semnalizarea intrării pe zonele neutre ale liniei de contact, trebuie să se instaleze balize avertizoare de formă dreptunghiulară de culoare albă cu una, două sau trei benzi albastre în forma literei V, care dau urmă toarele indica ţ i i :

F ig .198. Balize avert izoare 1. Aten ţ ie ,

indicatorul de deconectare a

d is junctorului es te la 300 m!

2 . Aten ţ ie , indicatorul de deconectare a


3 .Aten ţ ie , indicatorul de deconectare a


Art .154 Distan ţele la care se montează indicatoarele ş i balizele avertizoare ale

zonei neutre sunt cele din figura urmă toare:

Fig .199 Amplasarea indicatoarelor ş i bal izelor avert izoare ale zonei

neutre a l inie i de contact .

SECŢIUNEA a 3 – a Indicatoare mobile de acoperire a porţ iunii l iniei de contact defecte

Art .155 (1)Semnalizarea por ţ iunilor în care linia de contact este defectă ş i unde

locomotivele electrice trebuie să circule cu pantograful coborât, se face cu urmă toarele indicatoare:

a. pregă teş te să cobori pantograful! b. coboară pantograful! c. ridică pantograful! (2) Indicatorul "pregă teş te să cobori pantograful" dă urmă toarea indica ţ ie:

Fig .200 Pregă teş te să cobori pantograful! Ziua ş i noaptea - un romb cu fa ţa a lbastră cu margine a lbă , care are desenate două benzi scur te or izontale , a lbe , deplasate în înă l ţ ime una fa ţă de a l ta , care nu se depăşesc

79

(3) Indicatorul "coboară pantograful" marchează începutul unei por ţ iuni de linie, pe care nu este permis să se circule decât cu pantograful coborât. În dreptul indicatorului, pantografele trebuie să f ie complet coborâte. Indica ţ ia pe care o dă este:

F ig .201 Coboară pantograful! Ziua ş i noaptea - un romb cu fa ţa a lbastră , cu margine a lbă , care are desenată o bandă or izonta lă a lbă

(4) Indicatorul "ridică pantograful" marchează sfârş i tul unei por ţ iuni de linie, pe care trebuie să se circule cu pantografele coborâte. Indicatorul arată că pantografele coborâte pot să f ie ridicate din nou, numai după ce locomotiva l-a depăş i t . Indica ţ ia pe care o dă este:

Fig .202 Ridică pantograful! Ziua ş i noaptea - un romb cu fa ţa a lbastră , cu margine a lbă , care are desenată o bandă ver t icală a lbă

(5) Schema semnalizării por ţ iunii l iniei de contact defecte:

Fig .203. Amplasarea indicatoarelor de acoperire a por ţ iuni i l inie i de contact pe care este interzisă c ircula ţ ia locomotivelor e lectrice cu pantograful r idicat

Art ,156 (1) În cazuri urgente, până la instalarea indicatoarelor mobile de

acoperire, personalul de între ţ inere a liniei de contact va da semnale de mână "coboară pantograful". (2) În acest scop, agentul respectiv se va deplasa la cel puţ in 300 m de locul defectului în direc ţ ia de unde vine trenul ş i va da semnale de mână , conform fig.204.

Fig .204 Coboară pantograful! Ziua - se mişcă or izonta l bra ţul drept înaintea corpului , iar antebra ţul s tâng se ţ ine în pozi ţ ie ver t icală în sus Noaptea - se mişcă fe l inarul cu lumină a lbă , în forma l i tere i L în mod al ternat iv

(3) La perceperea acestui semnal, mecanicul de locomotivă este obligat să deconecteze disjunctorul locomotivei electrice, să comande coborârea pantografului ş i să treacă peste por ţ iunea defectă cu pantografele coborâte.

80

SECŢIUNEA a 4 - a

Indicatoare pentru sfârş itul l iniei de contact

Art.157 (1)Pentru a semnaliza locul până unde este permisă circula ţ ia locomotivelor electrice, se folosesc indicatoare care indică sfârş i tul l iniei de contact. (2)Aceste indicatoare sunt:

Fig .205 Indicatorul "Sfârş i tul f irului de contact" Ziua ş i noaptea - un romb cu fa ţa a lbastră , cu margine a lbă , care are desenate în in ter ior două romburi concentr ice a lbe Fig .206 Indicatorul "În abatere spre dreapta nu este f ir de contact" Ziua ş i noaptea - un romb cu fa ţa a lbastră , cu margine a lbă , care are desenate în in ter ior două romburi concentr ice a lbe . Deasupra plăci i se af lă o săgeată a lbast ră or izonta lă cu marginea a lbă , cu vârful spre dreapta

F ig .207 Indicatorul "În abatere spre stânga nu este f ir de contact" Ziua ş i noaptea - un romb cu fa ţa a lbastră , cu margine a lbă , care are desenate în in ter ior două romburi concentr ice a lbe . Deasupra plăci i se af lă o săgeată a lbast ră or izonta lă cu marginea a lbă , cu vârful spre s tânga

F ig .208 Indicatorul "Pe l inia directă nu este f ir de contact" Ziua ş i noaptea - un romb cu fa ţa a lbastră , cu marginea a lbă , care are desenate în in ter ior două romburi concentr ice a lbe . Deasupra se af lă o săgeată ver t icală a lbast ră cu marginea a lbă , cu vârful în sus

(3)Intrarea pe directă sau în abatere într-o grupă de linii fără fir de contact se semnalizează prin indicatorul "sfârş i tul firului de contact".

SECŢIUNEA a 5 - a

Indicatorul de intrare pe secţ i i de circulaţ ie cu linie electrificată Art .158 (1)Înaintea semnalelor prevestitoare ale unei staţ i i de la care trenurile

intră pe o linie electrificată , la distanţa de 100 m, 200 m ş i respectiv 300 m, se amplasează balize avertizoare de culoare albă cu una, două ş i respectiv trei benzi oblice de culoare neagră , întretă iate de o săgeată de culoare roş ie cu vârful în jos ş i cu semnul "pericol de moarte" aplicat în partea superioară a acestora.

Fig .209 Balize avert izoare pentru indicarea intrări i pe secţ i i de

circula ţ ie cu l inie e lectrif icată

81

(2)Semnifica ţ ia acestor balize este: ATENŢIE! Se intră pe sec ţ ie de circula ţ ie cu linie electrificată . (3)În cazul sta ţ i i lor apropiate, dacă nu există semnal prevestitor, indicatorul de intrare pe sec ţ i i de circula ţ ie cu linie electrificată se amplasează înaintea semnalului prevestitor al sta ţ iei anterioare.

SECŢIUNEA a 6 - a Indicatorul pentru delimitarea unor porţ iuni de linie de contact pe care

se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat

Art .159 (1)Indicatorul se foloseş te pentru a semnaliza por ţ iunea de linie pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat; se folosesc două indicatoare identice, vopsite pe ambele fe ţe, primul în sensul de mers indică începerea por ţ iunii respective, iar al doilea sfârş i tul acesteia.

F ig .210 Indicatorul pentru del imitarea unor por ţ iuni de l inie de contact pe care se interzice oprirea locomotivelor e lectrice cu pantograful r idicat Ziua ş i noaptea - un romb cu fa ţa a lbastră , cu marginea a lbă , care are în in ter ior două benzi albe tă ia te de a l tă bandă a lbă

(2)Indicatorul se montează între cablul purtă tor ş i firul de contact la l imita por ţ iunii pe care se interzice oprirea locomotivelor electrice cu pantograful ridicat.

Fig . 211 Amplasarea indicatorului pentru del imitarea unor por ţ iuni de l inie

de contact pe care se interzice oprirea locomotivelor e lectrice cu pantograful r idicat

82

CAPITOLUL X REPERELE SEMNALELOR FIXE

SECŢIUNEA 1

Reperele semafoarelor prevestitoare

Art.160 (1)Pentru recunoaş tere, semafoarele prevestitoare ale semafoarelor de intrare ş i de ramificaţ ie sunt prevăzute la bază cu un reper de semnal. Reperul este format dintr-o placă dreptunghiulară pe care sunt desenate două triunghiuri negre vârf în vârf, pe fond alb.

Fig .212 Reperul semnalului prevest i tor pe distan ţe între sta ţ i i fără bloc de l inie automat

(2) Semnalele luminoase prevestitoare de pe distanţe între sta ţ i i fără bloc de linie automat sunt prevăzute cu aceleaş i repere ca ş i semafoarele prevestitoare.

F ig .213 Reperul semnalului prevest i tor pe distan ţe între sta ţ i i fără b loc de l inie automat dacă d istan ţa este mai mică de 1000 m fa ţă de semnalul pe care î l precede

(3) Dacă distan ţa între semnalul prevestitor ş i semnalul pe care îl precede este mai mică de 1000 m, acest reper se completează cu altul care are forma triunghiulară de culoare albă , cu marginile negre ş i pe care se înscrie distan ţa între semnalul prevestitor ş i semnalul pe care îl precede.

SECŢIUNEA a 2 - a

Reperul semnalelor luminoase de intrare, de ieş ire, de parcurs sau de ramificaţ ie

Art .161 (1)Pentru recunoaş terea semnalelor luminoase de intrare, de ieş ire, de

parcurs sau de ramifica ţ ie, se montează de-a lungul stâlpului semnalelor repere formate dintr-o placă dreptunghiulară de culoare albă cu o bandă roş ie la mijlocul ei. (2)Acest reper indică faptul că semnalul luminos respectiv, dacă ordonă oprirea, nu poate fi depăş i t de tren decât în condi ţ i i le stabili te de prezentul regulament.

F ig .214 Reperul semnalelor luminoase de intrare, de ieş ire , de parcurs

sau de ramif ica ţ ie

83

SECŢIUNEA a 3 - a

Repere ale semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat

Art .162 (1)Pentru recunoaş terea semnalelor luminoase de trecere ale blocului de linie automat, se montează pe stâlpul acestor semnale, repere formate dintr-o placă dreptunghiulară de culoare albă . (2)Acest reper arată că semnalul respectiv poate fi depăş i t de că tre tren, dacă acesta ordonă oprirea, în condi ţ i i le stabili te în prezentul regulament.

F ig .215 Reperul semnalelor luminoase de trecere ale blocului de l inie

automat

Art.163 Pentru recunoaş terea semnalelor luminoase de trecere care fac ş i func ţ ia de semnal prevestitor, pe distan ţe între sta ţ i i cu bloc de linie automat, în afară de reperul alb de pe stâlp, se montează în fa ţa semnalului ş i o placă dreptunghiulară de culoare albă cu chenar negru pe margine, pe care este desenat un cerc negru cu centrul de culoare neagră .

F ig .216 Reperul semnalelor luminoase de trecere ale blocului de l inie

automat care fac ş i func ţ ia de semnale prevest i toare

Art .164 Pe distan ţele între sta ţ i i înzestrate cu bloc de linie automat, dacă distan ţa dintre două semnale de trecere consecutive este mai mică de 1200 m, în fa ţa primului semnal se montează un reper în formă de triunghi, de culoare albă , cu marginile negre, care are înscrisă cu cifre negre distan ţa la care se află amplasat semnalul urmă tor.

F ig .217 Reperul semnalelor luminoase de trecere ale blocului de

l inie automat dacă d istan ţa între două semnale consecutive este mai mică de 1200 m

Art .165 Pentru recunoaş terea semnalelor luminoase de trecere care fac ş i func ţ ia

de semnal de avarie la trecerile la nivel, pe distanţele între sta ţ i i cu bloc de linie automat, se montează lateral pe stâlpul semnalului, în afară de reperul alb de pe stâlp ş i o placă rombică de culoare albă cu chenar negru pe margine, pe care sunt înscrise cu negru literele "Av".

F ig .218 Reperul semnalelor luminoase de trecere ale blocului de

l inie automat, care fac ş i func ţ ia de semnale de avarie la treceri le la nivel

Art. 166 Reperele semnalelor fixe pot fi realizate cu materiale reflectorizante.

84

CAPITOLUL XI SEMNALE APLICATE LA TRENURI

SECŢIUNEA 1

Semnale aplicate la locomotive ş i vagoane Art.167 (1)Trenurile ş i vehiculele feroviare izolate în circulaţ ie se semnalizează ,

ziua ş i noaptea, cu semnale optice. (2) Toate semnalele aplicate la vehicule feroviare, în descrieri sau figuri, ca ş i pe teren, se consideră din punct de vedere al denumirii lor - dreapta sau stânga - ca văzute din fa ţă . (3) Semnalele folosite sunt de două feluri: a. de cap de tren; b. de fine de tren (4) Semnalele de "cap de tren" sunt semnalele care se aplică pe primul vehicul în sensul de mers al trenului. (5) Semnalele de "fine de tren" sunt semnalele care se aplică pe ultimul vehicul feroviar din tren. (6) Vehiculele care circulă izolat, trebuie să f ie semnalizate ca ş i trenurile cu semnale "cap de tren" ş i "fine de tren". (7) Mecanicii vor putea folosi lumina farului central dacă au nevoie de vizibili tate pe linie, precum ş i la restric ţ i i de viteză , însă fără a stânjeni vizibili tatea mecanicilor de pe trenurile care circulă în sens contrar. (8) Pentru circula ţ ia mijloacelor de ajutor pe linie curentă închisă , pe timp de noapte sau în condi ţ i i de vizibili tate redusă , se va folosi semnalizarea trenurilor de că lă tori ş i mixte.

SECŢIUNEA a 2-a

Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie simplă sau pe linia normală a că i i duble

Art.168 (1)Dacă trenul circulă pe linia din dreapta a că i i duble, înseamnă că trenul

circulă pe "linie normală" sau "în sensul normal de circula ţ ie" al că i i duble. (2) Semnalizarea trenurilor, dacă circulă pe linie simplă sau în sensul normal de circula ţ ie al că i i duble, se face în felul urmă tor: a. Semnale de "cap de tren".

F ig .219 Semnalizarea locomotivei din capul trenului . Ziua - două farur i în par tea de jos ; Noaptea - două farur i în par tea de jos , cu lumină a lbă .

. Locomotivele cu abur din capul trenului, care circulă cu coşul înainte pe linie normală , se semnalizează în acelaş i mod, folosindu-se felinare.

. La fel se semnalizează locomotiva cu abur din capul trenului dacă circulă cu tenderul înainte, pe linie normală .

Fig.220 Semnalizarea primului vagon din capul unui tren împins pe linie simplă sau în sensul normal de circulaţie al căii duble. Ziua - două felinare în partea de jos - semnalul este dublat de un agent, care are steguleţ galben şi fluier de mână. Noaptea - două felinare în partea de jos, cu lumină albă –

85

semnalul este dublat de un agent care are lanternă cu lumină albă şi fluier de mână.

. În mod excep ţ ional, la circula ţ ia trenurilor prin împingere între sta ţ i i le Bucureş t i Nord - Bucureş t i Grivi ţa, Bucureş t i Nord - Bucureş t i Basarab ş i între Bucureş t i Grivi ţa - Bucureş t i Nord, Bucureş t i Basarab -Bucureş t i Nord, trenurile îş i vor men ţ ine semnalizarea corespunză toare sosirii , respectiv plecării , iar pe scara primului vagon din capul garniturii - vagonul de semnal - se va posta conductorul de tren care deserveş te acest vagon, dotat cu rechizitele necesare.

b. Semnale de "fine de tren":

Fig.221 Semnale de fine de tren de călători şi mixte. Ziua - un disc de culoare roş ie cu marginea a lbă , ref lector izant apl icat în câr l igul de t rac ţ iune peste cupla pusă în prealabi l în câr l ig ş i cu două fe l inare - apl icate sau exis tente pr in construc ţ ia vagonului , în par tea de jos a ul t imului vagon. Noaptea - un disc de culoare roş ie cu marginea a lbă , ref lector izant , apl icat în câr l igul de t rac ţ iune peste cupla pusă în prealabi l în câr l ig ş i două lumini roş i i , în par tea de jos a ul t imului vagon.

F ig .222 Semnale de f ine de tren de marfă . Ziua ş i noaptea - un disc de culoare roş ie cu margine a lbă , ref lector izant , apl icat în câr l igul de t rac ţ iune peste cupla pusă în prealabi l în câr l ig .

(3) Pe timp de zi, dacă ultimul vagon din trenul de că lă tori sau mixt are prin construc ţ ie lămpi finale fixe de culoare roş ie, atunci se aplică numai discul de culoare roş ie cu margine albă ş i trenul se consideră semnalizat corect. (4) Pe timp de noapte iluminarea lămpilor roş i i frontale ale vagoanelor de că lă tori este admisă numai la vagonul de semnal, în care caz personalul de tren va aplica numai discul roşu. Dacă lămpile frontale ale vagonului nu se pot i lumina, se vor aplica lămpile finale. (5) Iluminarea chiar ş i numai a unei singure lămpi roş i i frontale la vagoanele din compunerea trenului, în afara vagonului de semnal, ordonă oprirea. Trenul va fi oprit în prima staţ ie, chiar dacă nu are oprire, în vederea remedierii neajunsului. (6) Dacă l ipseş te discul reflectorizant, însă ultimul vagon are cupla pusă în cârlig, trenul este considerat a fi întreg ş i va fi oprit pentru semnalizare. (7) Existen ţa discului reflectorizant în cârligul de tracţ iune, fără însă a fi aplicată în cârlig ş i cupla de trac ţ iune, nu constituie motiv de oprire a trenului. (8) Dacă la finele trenului l ipseş te discul reflectorizant, iar cupla nu este aplicată în cârligul de trac ţ iune, trenul va fi oprit considerându-se că nu este întreg.

Art .169 (1)Semnalizarea trenurilor de că lă tori formate din automotoare sau rame la

care nu se poate util iza discul „fine de tren”, de culoare roş ie cu marginea albă , se face prin două lumini de culoare roş ie, atât ziua cât ş i noaptea. (2) În cazul în care automotorul sau rama circulă remorcat, semnalizarea „fine de tren” se face prin două lumini de culoare roş ie, atât ziua cât ş i noaptea.

86

Art.170 Dacă una dintre liniile că i i duble este închisă pentru circula ţ ie, indiferent de sensul de mers, trenurile vor păstra semnalizare pentru circula ţ ia pe linie simplă .

SECŢIUNEA a 3-a

Semnalizarea trenurilor care circulă pe linia din stânga a că i i duble

Art.171 (1)Dacă există instalaţ i i de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependenţe de excludere între sta ţ i i pentru linia din stânga a că i i duble, înseamnă că trenul circulă pe "linia din stânga a că i i duble". (2) Dacă circulă „pe linia din stânga a că i i duble” trenul îş i va menţ ine semnalizarea normală .

SECŢIUNEA a 4-a

Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie falsă

Art .172 (1)Pe linii duble, dacă prin excep ţ ie se permite circulaţ ia ş i pe linia din stânga a sensului de mers ş i nu există instala ţ i i de bloc de linie automat banalizat sau bloc de linie automat specializat cu dependenţe de excludere între sta ţ i i pentru linia din stânga a că i i duble, înseamnă că trenul circulă pe "linie falsă". (2) Semnalizarea trenurilor care circulă pe linie falsă se face după cum urmează : a. Semnale de “cap de tren”

Fig .223 Semnalizarea locomotivei din capul trenului , care c irculă pe l inie fa lsă Ziua - o paletă a lb cu roşu pe tamponul d in dreapta-ca în f igură Noaptea - două farur i în par tea de jos , d intre care cel d in dreapta cu lumină roş ie , iar ce l d in s tânga cu lumină a lbă -ca în f igură

. Locomotivele cu abur din capul trenului care circulă cu coşul înainte

pe linie falsă se semnalizează în acelaş i mod, folosindu-se: Ziua - un disc alb cu roşu pe tamponul din dreapta ş i două felinare în partea de jos; Noaptea - două felinare în partea de jos, dintre care cel din dreapta cu lumină roş ie, iar cel din stânga cu lumină albă .

. La fel se semnalizează locomotiva cu abur din capul trenului care circulă cu tenderul înainte pe linie falsă .

Fig .224 Semnalizarea primului vagon din capul trenului împins de locomotivă , pe l inie fa lsă Ziua - un disc a lb cu roşu pe tamponul d in dreapta ş i două fe l inare în par tea de jos – ca în f igură ; semnalul es te dublat de un agent cu s tegule ţ galben ş i f lu ier de mână Noaptea - două fe l inare în par tea de jos , d int re care cel d in dreapta cu lumină roş ie , iar ce l d in s tânga cu lumină a lbă – ca în f igură ; semnalul es te dublat de un agent , care are lanternă cu lumină a lbă ş i f lu ier de mână

b. Semnale de "fine de tren"

. Semnalizarea de "fine de tren" a unui tren care circulă pe linie falsă este aceeaş i ca ş i a unui tren care circulă pe linie normală .

87

SECŢIUNEA a 5-a

Semnalizarea locomotivei de manevră Art .173 (1)Semnalizarea locomotivei de manevră se face după cum urmează :

Fig .225 Semnalizarea locomotivei de manevră Ziua - două farur i în par tea de jos , d intre care cel d in dreapta cu geam albast ru-ca în f igură Noaptea - două farur i în par tea de jos , d intre care cel d in dreapta cu lumină a lbastră , iar ce l d in s tânga cu lumină a lbă -ca în f igură

(2) Locomotivele cu abur, de manevră , se semnalizează în acelaş i mod, folosindu-se felinare. La fel se semnalizează tenderul locomotivei de manevră . (3) Locomotivele trenurilor în circulaţ ie, dacă execută mişcări de manevră în sta ţ i i , îş i men ţ in semnalizarea de la tren. Pe timp de noapte locomotiva va avea lumini de semnalizare la ambele capete.

SECŢIUNEA a 6-a Semnalizarea locomotivelor împingătoare

Art .174 (1)Semnalizarea locomotivelor împingă toare se face după cum urmează :

a. Dacă locomotiva împingă toare merge până la sta ţ ia vecină , trebuie să f ie semnalizată la fel ca locomotiva izolată .

b. Dacă locomotiva împingă toare merge până la un anumit punct al l iniei ş i urmează să se înapoieze de acolo în sta ţ ia de plecare, locomotiva va fi semnalizată astfel: . Dacă împinge trenul: Ziua - două felinare în partea de jos înainte ş i

două felinare în partea de jos ş i un disc alb cu roşu la urmă , pe tamponul din dreapta sensului de mers; Noaptea - două lumini albe înainte, iar la urmă o lumină roş ie pe dreapta ş i una albă pe stânga.

. Dacă se înapoiază în sta ţ ie, atât ziua cât ş i noaptea, va avea aceeaş i semnalizare ca mai sus.

88

(2) În toate cazurile, la vagonul de semnal se men ţ in semnalele normale de fine de tren.

SECŢIUNEA a 7-a

Semnalizarea locomotivelor care merg la ş i de la depou Art.175 Locomotivele cu abur, diesel sau electrice care merg din depou la trenuri

sau de la trenuri în depou vor fi semnalizate înainte cu semnalul de "cap de tren", iar la urmă cu o lumină albă .

SECŢIUNEA a 8-a

Semnalizarea plugului de zăpadă

Art .176 Plugurile de zăpadă , în ac ţ iune de deszăpezire, vor avea ca semnale de “cap” ş i "fine" de tren felinare corespunză toare, cu lumini de culoare galbenă , atât ziua cât ş i noaptea.

89

SECŢIUNEA a 8-a Semnalizarea vehiculelor cu sau fără motor, care se pot scoate de pe linie cu

braţele

Art .177 (1)Noaptea, sau în condi ţ i i de vizibili tate redusă , vehiculele cu sau fără motor, care se pot scoate de pe linie cu braţele, se semnalizează cu lumină roş ie atât înainte cât ş i înapoi, în toate cazurile. (2) În afară de această semnalizare, vehiculele fără motor, care se pot scoate de pe linie cu braţele - vagonete de cale, cărucioare de măsurat calea, cărucioare-defectoscop, drezine de mână etc. - dacă nu circulă la “cale liberă”, trebuie să f ie acoperite, după cum urmează : a. vehiculele încărcate precum ş i monoraiurile care transportă ş ine de cale

ferată sau materiale grele trebuie să fie acoperite în ambele sensuri, la o distan ţă de minim 1000 m, atât ziua cât ş i noaptea, prin agenţ i de semnalizare înzestra ţ i cu: radiotelefon, ceas, extras din mersul trenurilor, stegule ţ , f luier iar pe timp de noapte ş i în condi ţ i i de vizibili tate redusă în loc de stegule ţ se va folosi lanterna;

b. vehiculele goale, trebuie să f ie acoperite în ambele sensuri, prin agenţ i de semnalizare numai dacă trec peste poduri mai lungi de 30 m, prin tuneluri sau dacă vizibili tatea este sub 1000 m.

Art.178 Discurile roş i i , paletele sau discurile alb cu roşu pot fi realizate cu

materiale reflectorizante.

90

CAPITOLUL XII SEMNALE ACUSTICE

SECŢIUNEA 1

Generalităţ i

Art .179 (1)Indica ţ i i le semnalelor acustice se exprimă prin numărul ş i combinarea sunetelor de durată diferită . (2) Semnalele acustice se dau cu urmă toarele instrumente: a. cu fluierul, trompeta sau claxonul vehiculului feroviar; b. cu fluierul de mână , de că tre agen ţ i .

SECŢIUNEA a 2-a

Semnale date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei

Art .180 Semnalele acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei sau a altor vehicule sunt urmă toarele: a. "Pornire" sau "aten ţ ie" - un sunet lung. b. “Strânge frâna!” - trei sunete scurte. c. “Slăbeş te frâna!” - două sunete lungi. d. “Pericol!” (alarmă) - trei sunete scurte, repetate. e. “Trenul s-a rupt” - un sunet scurt, unul lung ş i unul scurt, repetate. f . “Agentul de la urma trenului să plece la acoperirea obstacolului!” -

patru sunete lungi.

Art.181 (1)Folosirea semnalelor acustice date cu fluierul, claxonul sau trompeta locomotivei se face astfel: (2) Semnalul "aten ţ ie!" se transmite ş i se iau în acelaş i t imp măsurile impuse de împrejurări , în urmă toarele cazuri: a. La pornirea trenurilor, înainte de a pune trenul în mişcare:

-dacă remorcarea trenurilor se face cu o singură locomotivă în capul trenului; -dacă remorcarea se face cu mai multe locomotive, mecanicul locomotivei înaintaşe dă semnalul "aten ţ ie!", care este repetat de ceilal ţ i mecanici, se va începe de la cap spre urma trenului, iar mecanicul ultimei locomotive va răspunde prin semnalul "slăbeş te frâna"; -dacă unul dintre mecanicii trenului nu este gata de plecare dă , atunci când îi vine rândul, semnalul "strânge frâna!", la recep ţ ionarea căruia nu se mai dă nici un semnal de la celelalte locomotive. După înlă turarea neajunsului, locomotiva care a dat semnalul "strânge frâna!" va da semnalul "aten ţ ie!", după care locomotiva din cap va da din nou semnalul de pornire, care va fi repetat de celelalte locomotive.

a. La indicatorul de fluier; b. Dacă vizibili tatea este redusă - cea ţă , viscol, treceri prin por ţ iuni în

curbă sau în debleu; c. Dacă mecanicul a fost înş t i in ţat despre circula ţ ia unui vehicul care se

scoate cu bra ţele de pe linie; în astfel de situaţ i i se vor da semnale repetate;

d. Dacă pe linie, înaintea trenului se află oameni sau animale; e. La încrucişări cu alte trenuri pe cale dublă în linie curentă ; f . Dacă trenul a oprit la un semnal; g. La apropierea de semnalul de intrare în sta ţ ie; h. La paleta de semnalizare a locului de executare a lucrărilor; i . La pornirea vehiculelor care circulă izolat.

91

(3)Semnalul acustic "strânge frâna!" se dă dacă trebuie micşorată mult viteza trenului, dacă trebuie oprit trenul sau dacă , după oprire, trenul trebuie să fie menţ inut pe loc, precum ş i la proba frânei. (4)Semnalul "slăbeş te frâna!" se dă în urmă toarele cazuri: a. La pornirea trenului în locul semnalului "atenţ ie!" dacă :

-trenul este frânat de mână sau mixt; -pornirea are loc dintr-un punct unde trenului i s-a făcut menţ inerea pe loc ş i cu frânele de mână .

b. În timpul mersului dacă : -trenul este remorcat de două sau mai multe locomotive ş i mecanicul locomotivei înaintaşe anun ţă pe ceilal ţ i mecanici că atacă o rampă , se transmit două sunete lungi "slăbeş te frâna!" la care primeş te acelaş i răspuns, ce confirmă că a fost în ţeles; -locomotiva împingă toare a depăş i t por ţ iunea de linie slăbită , pentru ca trenul să îş i reia viteza stabili tă .

c. La proba frânei. (5)Semnalul "pericol!" - alarmă - se dă de mecanicul trenului, numai în caz de pericol. (6)Semnalul "trenul s-a rupt" se dă de mecanicul trenului dacă constată că trenul s-a rupt. (7)Semnalul "agentul de la urma trenului să plece la acoperirea obstacolului!" se dă dacă trenul s-a oprit în linie curentă ş i periclitează circula ţ ia pe linia vecină .

Art.182 Semnalele care se dau de pe locomotive trebuie să fie date ş i de pe

vagoanele automotoare ş i drezinele-motor.

CAPITOLUL XIII SEMNALIZĂRI DEOSEBITE FAŢĂ DE REGLEMENTĂRILE GENERALE

SECŢIUNEA 1

Semnale de intrare în staţ i i terminus ş i în staţ i i la care se fac ş i intrări la linii înfundate

Art .183 (1) În sta ţ i i le terminus indica ţ ia de liber a semnalelor de intrare este numai

"LIBER cu viteza redusă", indiferent de tipul semnalului, conform cap.III, fig.3 ş i fig.31 care, în acest caz, are semnificaţ ia “LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h peste macazul de intrare al l iniei de primire, opreş te în sta ţ ie!” (2) În sta ţ i i le la care se fac ş i intrări la l inii înfundate pentru a se deosebi intrările la l inie înfundată de intrările la celelalte l inii , indicaţ ia semnalului luminos de intrare pentru un parcurs la o linie înfundată se completează cu indicatorul "distan ţă până la semnalul urmă tor mai mică de 700 m".

SECŢIUNEA a 2-a

Semnale luminoase repetitoare pentru linii înfundate

Art .184 (1) Semnalele luminoase repetitoare din sta ţ i i le terminus - înfundate - repetă indica ţ i i le de liber ale semnalelor luminoase de ieş ire, numai pentru împingerea garniturilor trenurilor de pe liniile de garare. (2)Aceste semnale se amplasează la capă tul peroanelor în sta ţ i i le terminus, deoarece din acest loc mecanicul nu poate observa indicaţ i i le semnalului de ieş ire. (3) Indica ţ i i le date de semnalul luminos repetitor din staţ i i le terminus –înfundate - sunt urmă toarele: a. În sta ţ ia Bucureş t i Nord semnalele luminoase repetitoare indică dacă

semnalele luminoase de ieş ire spre sta ţ ia Bucureş t i Grivi ţa ş i Bucureş t i Basarab sunt pe liber sau pe oprire .

F ig .226 Semnalul luminos de ieş ire este pe oprire Ziua ş i noaptea - in i ţ ia le le s ta ţ i i lor , nei luminate , unde es te posibi lă împingerea garni tur i i t renului F ig .227 Semnalul luminos de ieş ire este pe l iber pentru direc ţ ia indicată Ziua ş i noaptea - in i ţ ia la s ta ţ ie i i luminată a lb , unde se împinge garni tura t renului

b. Pentru alte sta ţ i i , atunci când semnalele luminoase repetitoare indică dacă semnalele luminoase de ieş ire spre o singură grupă sunt pe liber sau pe oprire .

Fig.228 Semnalul luminos de ieş ire este pe oprire Z iua ş i noaptea – o uni ta te luminoasă de culoare roş ie spre t ren

92

Fig . 229 Semnalul luminos de ieş ire este pe l iber pentru direcţ ia indicată Z iua ş i noaptea – in i ţ ia la grupei i luminată a lb

93

(4) Semnalele luminoase repetitoare din sta ţ i i le terminus – înfundate, repetă indica ţ i i le de liber ale semnalului de ieş ire, numai pentru împingerea garniturilor de pe liniile de garare într-o singură direc ţ ie .

SECŢIUNEA a 3-a

Semnalizările la punctele de frontieră

Art.185 Semnalizările la punctele de frontieră se stabilesc în conformitate cu instruc ţ iunile de aplicare a convenţ i i lor feroviare de frontieră încheiate de România.

SECŢIUNEA a 4-a

Semnale speciale de intrare ş i prevestitoare

Art .186 (1)Semnalele luminoase de intrare cu două indica ţ i i precedate de semnale prevestitoare se pot folosi în sta ţ i i centralizate electrodinamic situate pe distan ţe între sta ţ i i cu cale dublă , pentru primirea trenurilor care circulă pe linie falsă sau pe linia din stânga a că i i duble. (2)Semnalul luminos de intrare cu două indica ţ i i are aspectul ş i dă indica ţ i i le urmă toare:

F ig . 230 OPREŞTE fără a depăş i semnalul! Ziua ş i noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare roş ie spre t ren

F ig . 231 LIBER cu viteza de cel mult 20 km/h cu deosebită aten ţ ie până la semnalul urmă tor . Ziua ş i noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare roş ie ş i o uni ta te luminoasă de culoare a lb- lunar c l ip i tor , spre t ren

(3)În mod excep ţ ional se admite, pentru instala ţ i i le existente, folosirea în locul semnalului luminos de intrare cu două indica ţ i i , a unui semnal pitic care dă aceleaş i indica ţ i i , montat între cele două l inii ale că i i duble, care poate să nu fie precedat de semnal prevestitor. (4)Dacă unitatea luminoasă de culoare roş ie este neiluminată , intrarea în sta ţ ie se face numai pe baza unităţ i i luminoase de culoare alb-lunar clipitor, spre tren. Mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h în condi ţ i i le prevăzute la art .28 alin.(9).

Art .187 (1)Semnalul luminos prevestitor al semnalului de intrare cu două indica ţ i i dă permanent urmă toarea indica ţ ie:

F ig . 232 LIBER cu viteza stabi l i tă . ATENŢIE! Semnalul urmă tor ordonă oprirea Ziua ş i noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare galbenă spre t ren

(2) Semnalul este prevăzut cu acelaş i reper ca ş i semnalul prevestitor de pe distan ţele între sta ţ i i fără bloc de linie automat. Înaintea semnalului prevestitor se montează balize avertizoare conform art.129, alin.(2).

SECŢIUNEA a 5-a Intrarea trenurilor care circulă pe linie falsă în staţ i i le neprevăzute cu

semnale de intrare

Art .188 Dacă l inia falsă nu este prevăzută cu semnal de intrare, intrarea trenului în sta ţ ie este permisă , după oprirea trenului în dreptul semnalului de intrare al l iniei normale, numai pe baza ordinului de circulaţ ie înmânat mecanicului de că tre agentul sta ţ iei . După primirea ordinului de circulaţ ie, mecanicul va conduce trenul cu viteza de cel mult 20 km/h în condi ţ i i le de la art .29.

SECŢIUNEA a 6-a Semnalul de ieş ire cu două indicaţ i i

Art .189 Unele linii de garare la care se termină parcursuri de circula ţ ie se dotează

cu semnale de ieş ire cu două indica ţ i i , prevăzute cu reper alb cu bandă roş ie ş i inductor permanent activ, pe frecvenţa de 2000 Hz.

F ig . 234 Manevra permisă d incolo de semnal . Ziua ş i noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare a lb- lunar , spre convoiul de manevră

F ig . 233 OPREŞTE fără a depăş i semnalul! Ziua ş i noaptea - o uni ta te luminoasă de culoare roş ie , spre t ren

94

95

CAPITOLUL XIV DISPOZIŢII FINALE

SECŢIUNEA 1

Iluminarea dispozitivelor de semnalizare

Art .190 (1)Iluminarea dispozitivelor de semnalizare trebuie să asigure vizibili tatea clară de pe locomotivă a semafoarelor ş i indicatoarelor atât ziua cât ş i noaptea. (2) Agen ţ i i responsabili cu întreţ inerea ş i i luminarea semafoarelor ş i indicatoarelor răspund pentru iluminarea lor corespunză toare la t imp ş i fără întrerupere. (3) După i luminarea dispozitivelor de semnalizare, agenţ i i responsabili cu această opera ţ ie sunt obliga ţ i să verifice dacă dispozitivele de semnalizare dau indica ţ i i corecte. (4) Pentru organizarea ş i controlul i luminării răspund urmă torii salaria ţ i : a. Şefii de sta ţ ie pentru semafoare, indicatoare de staţ ie, indicatoare de

macaz ale aparatelor de cale, sau ale opritorilor ficş i , sabo ţ i lor de deraiere ş i ale coloanelor hidraulice;

b. Conducă torii altor unităţ i sau subunităţ i pentru dispozitivele de semnalizare de pe liniile de cale ferată proprii;

c. Şefii de district de linii , pentru semnalele mobile de acoperire a por ţ iunilor de linie slăbită sau închisă pentru lucrări sau din alte cauze;

d. Şefii districtelor de centralizare ş i telecomandă pentru semnalele luminoase ş i indicatoarele iluminate electric din instalaţ i i le de centralizare electrodinamică /electronică ş i bloc de linie automat;

e. Şefii subunităţ i lor zonale de electrificare pentru indicatoarele proprii . (5) Modalităţ i le de conectare ş i deconectare a dispozitivelor de iluminare a semafoarelor prevestitoare, a indicatorului permanent de acoperire a punctelor de sec ţ ionare de pe sec ţ i i le cu conducere centralizată a circula ţ iei trenurilor se stabilesc de că tre conducă torul teritorial al administratorului de infrastructură . (6) Toate dispozitivele de semnalizare care dau indicaţ i i de noapte, diferite de cele de zi, trebuie să f ie i luminate după urmă torul calendar:

Iluminare de la ora.. . la

ora.. . L u n a Ora de iarnă Ora de vară

Ianuarie 16.50 – 7.50 Februarie 17.50 – 7.50 Martie 18.20 – 6.30 19.20 – 7.30 Aprilie 19.30 – 5.00 20.30 – 6.00 Mai 21.00 – 5.30 Iunie 21.30 – 5.00 Iulie 21.30 – 5.10 August 20.50 – 6.00 Septembrie 19.00 – 5.30 20.00 – 6.30 Octombrie 17.40 – 6.30 18.40 – 7.30 Noiembrie 16.50 – 7.00 Decembrie 16.40 – 7.50

96

(7) În cazuri de vizibili tate redusă - cea ţă deasă , viscol, furtună , ploaie toren ţ ială , nori - dispozitivele de semnalizare trebuie iluminate ş i în afara orelor prevăzute în calendarul de iluminare.

SECŢIUNEA a 2-a

Rechizite de semnalizare ş i mijloace de telecomunicaţ i i

Art .191 Unităţ i le sunt obligate să doteze personalul care lucrează în legă tură directă cu circula ţ ia trenurilor ş i activitatea de manevră , cu urmă toarele rechizite de semnalizare ş i mijloace de telecomunica ţ i i : a. stegule ţ de culoare galbenă , pentru personalul de sta ţ ie, de tren, de

locomotivă , din haltele comerciale ş i punctele de oprire în linie curentă ş i pentru personalul de linie;

b. lanternă cu lumină verde, pentru impiegatul de mişcare ş i agentul autorizat al punctului de secţ ionare de pe sec ţ i i le cu conducere centralizată a circula ţ iei trenurilor, de pe sec ţ i i le cu sistem de circulaţ ie dispecer fără impiegat de mişcare, precum ş i din anumite sta ţ i i centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferată ;

c. lanternă cu lumină albă , pentru personalul de sta ţ ie, de linie, de tren, de locomotivă ş i din haltele comerciale ş i punctele de oprire în linie curentă ;

d. lanternă cu lumină albă ş i ciocan pentru personalul de revizie tehnică a trenurilor ş i personalul de tren ş i sta ţ ie care execută proba frânelor;

e. disc manual de culoare verde pentru impiegatul de mişcare ş i agentul autorizat al punctului de secţ ionare de pe sec ţ i i le de conducere centralizată a circula ţ iei trenurilor, de pe sec ţ i i le cu sistem de circulaţ ie dispecer fără impiegat de mişcare, precum ş i din anumite sta ţ i i centralizate electrodinamic/electronic, cu aprobarea conducerii regionalei de cale ferată ;

f . fluier de mână pentru personalul de sta ţ ie, de tren, de locomotivă , pentru personalul din haltele comerciale ş i punctele de oprire în linie curentă , din punctele de sec ţ ionare de pe sec ţ i i le cu conducere centralizată a circula ţ iei trenurilor ş i pentru personalul de linie;

g. radiotelefon portabil pe frecvenţele de circula ţ ie de pe raza proprie de activitate pentru personalul ale cărui atribu ţ i i de serviciu necesită dotarea cu aceste mijloace.

Art.192 Se interzice personalului care lucrează în legă tură directă cu circula ţ ia

trenurilor ş i activitatea de manevră să ia în primire serviciul, dacă nu posedă rechizitele ş i mijloacele de telecomunicaţ i i necesare.

ANEXA 1 EXEMPLE DE AMPLASARE A DISCURILOR ROŞII PENTRU ACOPERIREA PORŢIUNILOR DE LINIE

ÎNCHISĂ PENTRU CIRCULAŢIE, DE PE LINIILE DIN INCINTA STAŢIILOR

Fig.1 Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, care se află pe o linie din incinta staţiei.

Fig. 2 Acoperirea obstacolelor sau a locului de executare a lucrării, dacă macazurile sunt îndreptate cu vârfurile spre obstacol sau spre locul de executare a lucrării.

În cazul în care macazurile se găsesc la o distanţă mai mică de 50 m de obstacol sau de locul de executare a lucrării, discurile roşii se aşează între vârfurile macazurilor respective.

Fig. 3 Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe un schimbător de cale

Fig. 4 Acoperirea obstacolului sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află pe un schimbător de cale, iar în apropierea lui se găseşte un alt schimbător de cale, care poate să fie

astfel fixat încât să nu permită trecerea materialului rulant spre schimbătorul de cale cu obstacol 97

Fig.5 Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta

se află pe schimbătorul de cale de intrare

Fig.6 Acoperirea unui obstacol sau a locului de executare a lucrării, dacă acesta se află între schimbătorul de cale de la intrarea în staţie şi semnalul de intrare.

98

99

ANEXA 2 AMPLASAREA SEMNALELOR FIXE

A2.1 Amplasarea semnalelor se face conform preveder i lor reglementă r i lor în v igoare cu respectarea urmă toare lor condi ţ i i : A2.1.1 Semnalele 1 de in t rare ş i ramif ica ţ ie precedate de semnale prevest i toare t rebuie să f ie amplasate la cel pu ţ in 200 m de vârful aparatului de cale a tacat pe la vârf , sau de marca de s iguran ţă atunci când aparatul de cale es te a tacat pe la că lcâi . În cazul în care insta larea lor la cel pu ţ in 200 m nu as igură d is tan ţa de v iz ibi l i ta te sau când condi ţ i i le de pe teren nu permit ins talarea lor la 200 m, semnalele pot f i ins talate la cel mult 250 m. A2.1.1 .1 Pe 2 sec ţ i i le e lectr i f icate sau care vor f i e lectr i f icate semnalele de int rare t rebuie să f ie amplasate înainte de intervale le - d inspre l in ia curentă - care separă re ţeaua de contact a l in iei curente , de cea a s ta ţ ie i , până la cel mult 400 m. A2.1.2 Semnalele 3 de ieş i re se ins ta lează , de regulă , la l in i i le d in s ta ţ ie de la care se expediază t renuri; aceste l in i i pot f i prevăzute ş i cu semnale de parcurs amplasate înaintea semnalului de ieş i re , în func ţ ie de conf igura ţ ia s ta ţ ie i . A2.1.2 .1 Semnalele 4 de ieş ire se amplasează înaintea mărci i reale de s iguran ţă a pr imului aparat de cale a tacat pe la că lcâi . A2.1.2 .2 Semnalele de parcurs se amplasează la vârful pr imului aparat de cale a tacat pe la vârf sau înaintea mărci i reale de s iguran ţă a pr imului aparat de cale a tacat pe la că lcâi . A2.1.2 .3 Semnalele de ieş i re ş i de parcurs pot f i re trase fa ţă de marca de s iguran ţă , cu o dis tan ţă de cel pu ţ in 100 m pentru l in ia directă ş i 50 m pentru l in ia abă tu tă , d is tan ţe denumite drumuri de alunecare . A2.1.2 .4 Se admite ins talarea semnalelor ş i în urmă toarele cazuri:

- semnal unic de ieş i re , amplasat în a fara dispozi t ivului de l in i i în cazul s ta ţ i i lor înzestrate cu ins tala ţ i i de as igurare cu încuietori cu chei cu ş i fără b loc;

- semnale luminoase de ieş ire sau de parcurs de grup, în afară de l in i i le pe care se e fectuează t receri fără oprire; semnalele luminoase de ieş ire sau de parcurs de grup trebuie să f ie completate cu indicatoare de l in ie .

A2.1.2 .5 În s ta ţ i i le cu mai mul te d irec ţ i i de mers , semnalele luminoase de in trare , de ieş i re ş i de parcurs trebuie prevăzute , după caz , cu indicatoare luminoase de direc ţ ie . A2.2 Amplasarea 5 semnalelor f ixe se s tabi leş te de că t re o comisie numită de regionala de cale ferată , în prezen ţa proiectantului autor izat . A2.3 Schemele 6 de amplasare a semnalelor f ixe din s ta ţ ie ş i d in l in ie curentă , precum ş i programele de înzăvorâre a macazuri lor , semnalelor ş i parcursuri lor se s tabi lesc de că tre un proiectant autor izat ş i se avizează de că t re Autori ta tea Feroviară Română - AFER.

1 Regulamentul de Exploatare Tehnică Feroviară -RETF art 66, alin (1) 2 RETF art 66, alin (2) 3 RETF art 68, alin (2) 4 RETF art 68, alin (3) - (7) 5 RETF art 78, alin (1) 6 RETF art 78, alin (2)

100

ANEXA 3

CAPSE DE ALARMARE CFR A3.1 Dacă agentul nu a fos t dota t cu radiote lefon sau în zona respect ivă nu se pot real iza legă tur i pr in radiote lefon din cauze tehnice - conf igura ţ ia terenului , condi ţ i i de per turba ţ i i puternice , e tc . - pentru acoper irea obstacolelor neprevăzute se va folos i s is temul de acoper ire cu capse de alarmare . Zonele în care nu se pot real iza legă tur i pr in radiotelefon se vor s tabi l i de f iecare regională de că i ferate ş i t rebuie să f ie cunoscute de personalul in teresat . A3.2 Detună tura produsă de explozia chiar ş i numai a unei s ingure capse de alarmare ordonă opr i rea imediată a t renului . A3.3 Acoperirea semaforului de intrare în poziţ ia "pe l iber" A3.3 .1 Dacă defectarea semaforulu i de in trare în pozi ţ ia "pe l iber" se produce după p lecarea t renului d in s ta ţ ia vecină , d in care cauză mecanicul nu a putut f i încunoş t in ţat în scr is să oprească t renul la semaforul defect "pe l iber" , agentul s ta ţ ie i va amplasa semnalul mobil de oprire în fa ţa semaforului de in trare ş i va merge 1200 m în în tâmpinarea trenului care trebuie opri t , unde va aşeza pe ş ine t re i capse de alarmare CFR, pr ima la 1200 m pe ş ina din dreapta , a două la 1220 m pe ş ina din s tânga iar a treia la 1240 m pe ş ina din dreapta , în sensul de mers a l t renului . A3.3.2 După aşezarea pe ş ină a u l t imei capse de alarmare , agentul s ta ţ ie i va merge încă 50 m înaintea t renului care t rebuie opr i t , de unde va da semnale de opr ire la apar i ţ ia t renului . A3.3.3 Dacă t renul care t rebuie opr i t înainte de int rarea în s ta ţ ie soseş te mai înainte ca agentul s ta ţ ie i să f i avut t impul necesar pentru amplasarea pe teren, în fa ţa semaforului de int rare a semnalului mobi l de opr i re , acesta va amplasa semnalul mobil de oprire în tre ş inele l in iei respect ive ş i capsele de alarmare acolo unde a putut a junge pr in a lergare ş i va da în acelaş i t imp semnale de opr ire . A3.3.4 După opr irea t renului ş i r id icarea de pe ş ine de că t re agentul care le-a aşezat a capselor de alarmare rămase neîntrebuin ţate , mecanicul conduce t renul până la semnalul de in t rare , dar nu va in tra în s ta ţ ie decât după ce agentul s ta ţ ie i î i înmânează ordinul de c ircula ţ ie . A3.3.5 Dacă , odată cu ordinul de opr ire a t renului la semnalul de in trare defect "pe l iber" , impiegatul de mişcare nu a dispus ş i pr imirea t renului în s ta ţ ie , agentul s ta ţ ie i t r imis la acoper ire , după opr irea t renului , se va înapoia la postul său, pentru a pr imi dispozi ţ ie de înmânare a ordinului de c ircula ţ ie . A3.4 Acoperirea restric ţ i i lor de viteză neprevăzute A3.4 .1 În cazul unei por ţ iuni de l in ie curentă sau l in ie d irectă d in s ta ţ i i , pe care se impune int roducerea unei res t r ic ţ i i de v i teză neprevăzute - ş ină defectă , der ipare , pod s lăbi t e tc . - acoper i rea se poate face cu capse de alarmare ş i se va considera obstacol neprevăzut ca la A3.6 . A3.4.2 Până la semnal izarea cu semnale mobi le a por ţ iuni i de l in ie s lăbită , c i rcula ţ ia t renur i lor se va face numai pr in înso ţ i rea t renului de că t re un agent autor izat a l sec ţ ie i de în tre ţ inere a că i i . A3.4.3 Dacă por ţ iunea de l in ie s lăbită , în l in ie curentă , es te ses izată de mecanicul t renului în c i rcula ţ ie , t renul va opr i în pr ima s ta ţ ie , chiar dacă nu are opr ire prevăzută în mers , pentru ca mecanicul să avizeze personalul de mişcare despre apar i ţ ia por ţ iuni i s lăbi te , iar acesta să avizeze personalul de în tre ţ inere a că i i 1. A3.4.4 Dacă por ţ iuni le de l in ie s lăbită d in l in ie curentă sau din s ta ţ ie nu se pot semnal iza pe teren, d in cauza condi ţ i i lor locale , aceasta se aduce la cunoş t in ţa personalului de locomotivă , pr in BAR, ordin de c ircula ţ ie sau dispozi ţ ie de executare a manevrei . A3.5 Acoperirea porţ iuni lor de l inie curentă închisă în condiţ i i de v izibi l i tate redusă A3.5 .1 Dacă v iz ib i l i ta tea es te redusă sau dacă s ta ţ i i le vecine nu au fost încunoş t in ţate despre exis ten ţa unor semnale de acoper ire a unei por ţ iuni de l in ie închisă , aceste semnale se pot completa de că t re agen ţ i i de semnal izare la d iscur i le roş i i , a tâ t z iua cât ş i noaptea cu t re i capse de alarmare , care se vor aşeza ca în f ig 1 , d in prezenta anexă , după cum urmează : - pr ima capsă de alarmare se aşează la cel pu ţ in 1200 m de obstacol , pe ş ina din dreapta , în sensul de mers a l t renului ; - a doua capsă de alarmare se aşează la 20 m de la pr ima capsă de alarmare , adică la 1220 m de obstacol , pe ş ina din s tânga, în sensul de mers a l t renului ;

1 RETF art. 52, alin. (2), art. 134, alin. (3), art.145, alin. (5)

- a t re ia capsă de alarmare se aşează la 20 m de la a doua capsă de alarmare , adică la 1240 m de obstacol pe ş ina din dreapta , în sensul de mers a l t renului . A3.5.2 În acest caz , capsele de alarmare t rebuie să f ie supravegheate de că t re agen ţ i , care se postează la 50 m de la pr ima capsă de alarmare în d irec ţ ia t renului ş i care sunt înzest ra ţ i cu rechizi te de semnal izare - s tegule ţ , lanternă , f lu ier de mână , capse de alarmare , ext ras din mersul de t ren pe l in ia respect ivă . A3.6 Acoperirea unui obstacol neprevăzut dacă la locul obstacolului nu există semnale mobile de oprire A3.6 .1 În cazul consta tă r i i unui obstacol neprevăzut , dacă la locul obstacolului nu exis tă semnale mobile de opr ire , locul obstacolului poate f i acoperi t imediat , d in ambele pă r ţ i , pr in aşezarea a câte t re i capse de alarmare la d is tan ţa de 1200 m, 1220 m ş i respect iv 1240 m de obstacol .

F ig .1 Schema acoper ir i i unui obstacol neprevăzut cu capse de alarmare

A3.6.2 Pe cale s implă , capsele de alarmare se aşează în pr imul rând în par tea de unde se aş teaptă t renul . Dacă nu se ş t ie d in care par te v ine t renul , capsele de alarmare se aşează în pr imul rând pe par tea în pantă spre punctul obstacolului , iar în pal ier , pe porţ iunea în curbă sau în debleu. A3.6.3 Pe cale dublă sau mult ip lă cu obstacol pe mai multe l in i i , capsele de alarmare se aşează pe toate l in i i le , dar în pr imul rând pe l in i i le ş i în par tea de unde se aş teaptă pr imul t ren . Dacă obstacolul es te numai pe o s ingură l in ie , capsele de alarmare se aşează numai pe l in ia respect ivă , mai în tâ i d in par tea sensului normal de c ircula ţ ie . A3.6.3 .1 După aşezarea capselor de alarmare dintr -o direc ţ ie , dacă agentul vede sau aude t renul apropi indu-se a leargă înaintea lu i ş i t ransmite semnale de opr i re ; dacă nu vede sau nu aude t renul , agentul es te obl igat să acopere locul obstacolului ş i d in d irec ţ ia opusă , după care se în toarce la locul obstacolului . A3.6.3 .2 Dacă agentul vede sau aude t renul apropi indu-se ş i nu are t impul necesar pentru a aşeza capsele de alarmare la d is tan ţa reglementară de 1200 m de obstacol , e le pot să f ie aşezate la d is tan ţa până la care a junge agentul prin alergare ş i se vor da în acelaş i t imp semnale de oprire a trenului . A3.6.3 .3 După aşezarea capselor de alarmare în toate d irec ţ i i le ş i pe toate l in i i le cu obstacole , agentul care a descoper i t obstacolul va rămâne la locul obstacolului până la sosi rea ş i opr i rea pr imului t ren de pe f iecare l in ie cu obstacol sau până la acoperi rea obstacolului ş i cu semnale mobile pentru l in ie închisă . A3.7 Modul de procedare pe l ini i curente duble sau mult iple dacă accidentul , evenimentul sau obstacolul întâlni t const i tuie un pericol pentru l ini i le vecine A3.7 .1 În caz de accident , eveniment sau obstacol în tâ lni t în l in ie curentă dublă sau mult ip lă care peric l i tează c i rcula ţ ia pe l in ia vecină , şeful de t ren, respect iv mecanicul în cazul t renur i lor care nu au şef de t ren, va dispune ca locul care const i tu ie un pericol pentru c ircula ţ ia pe l in ia vecină să f ie acoperi t în ambele pă r ţ i . A3.7.2 Acoperi rea se poate face pr in aşezarea a câte t re i capse de alarmare la aceleaş i d is tan ţe fa ţă de l imitele locului per iculos pentru c i rcula ţ ia t renur i lor pe l in ia vecină , ca ş i în cazul obstacolelor neprevăzute d in l in ia curentă . A3.7.3 Aşezarea capselor de alarmare . A3.7.3 .1 În cazul t renur i lor care c i rculă numai cu un agent la urmă aşezarea capselor de alarmare se va face de că t re mecanicul a jutor în par tea dinspre locomotivă ş i de că t re agentul de la urma t renului , în par tea dinspre urma t renului . Dacă agentul de la urma t renului observă gabar i tu l l in ie i închis , p leacă la acoperi rea locului per iculos fă ră a mai aş tepta ca să d ispună mecanicul .

101

102

A3.7.3 .2 În cazul locomotivelor care c i rculă izolat ş i la t renur i le care c i rculă fă ră agent la urmă aşezarea capselor de alarmare se va face de că t re mecanicul a jutor , pe l in i i duble mai în tâ i d in par tea dinspre locomotivă , iar pe l in i i paralele mai în tâ i în par tea d inspre urma trenului . A3.7.3 .3 În cazul t renur i lor de că lă tor i sau mixte aşezarea capselor de alarmare se va face de că t re conductor i i de t ren respect iv i , în par tea dinspre urma trenului . A3.7.3 .4 Dacă exis tă un s ingur conductor , mecanicul a jutor face acoper i rea în par tea dinspre locomotivă ş i conductorul de t ren în par tea dinspre urma t renului . A3.7.3 .5 În cazul t renur i lor care c i rculă cu par t idă de t ren aşezarea capselor de alarmare se va face de că t re un agent în par tea dinspre locomotivă ş i de că t re agentul de la urma t renului , în par tea dinspre urma t renului . A3.7.4 Dacă agen ţ i i t r imiş i de că t re mecanic la acoper i re întâlnesc un agent de l in i i , acesta , dacă es te sol ic i ta t , es te obl igat să ia par te la acoper irea t renului . A3.7.5 După aşezarea capselor de alarmare , agen ţ i i se înapoiază la postur i lor lor . A3.7.6 Agen ţ i i t r imiş i la acoperi rea obstacolului , dacă în tâ lnesc un t ren care c i rculă spre locul obstacolului , vor da semnale de opr ire a t renului , iar cei care au capse de alarmare le vor aşeza pe l in ie . A3.7.7 Până la înapoierea agen ţ i lor t r imiş i la acoper i re , mecanicul va da , cu f lu ierul , t rompeta sau c laxonul locomotivei , semnale de a larmă , la recep ţ ionarea că rora t renul af la t în mers pe l in ia vecină t rebuie să oprească indiferent de direc ţ ia de mers . A3.8 Acoperirea vagoanelor rămase pe l inie curentă - desprinse din tren sau fugite din sta ţ ie ş i oprite pe l inie A3.8 .1 În cazul ruper i i t renului ş i rămâneri i pe l in ie a pă r ţ i lor rupte , fă ră ca mecanicul să a ibă cunoş t in ţă , precum ş i în cazul vagoanelor fugi te din s ta ţ ie ş i opr i te pe l in ie , agentul de la urma t renului , sau în l ipsa acestuia or icare agent care consta tă vagoane rămase pe l in ie curentă , t rebuie să ia măsur i de acoper ire a lor , d in ambele pă r ţ i , a tâ t pe l in ie s implă cât ş i pe l in ie dublă . A3.8.2 Acoperi rea se va face în acelaş i mod ca ş i în cazul obstacolelor neprevăzute , conform celor precizate la A3.4 . A3.9 Uni tăţ i le sunt obl igate să doteze personalul care lucrează în legă tură d i rectă cu c i rcula ţ ia t renur i lor ş i act iv i ta tea de manevră cu capse de alarmare , în cazul în care nu au fost dota ţ i cu radiote lefoane pe f recven ţa de c i rcula ţ ie . Se in terzice personalului care lucrează în legă tură d i rectă cu c i rcula ţ ia t renur i lor ş i act iv i ta tea de manevră să ia în pr imire serviciu l , dacă nu posedă rechizi te le necesare .

ANEXA 4 COMPUNEREA SEMNALELOR LA SEMNALIZAREA CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZĂ

A4.1 Semnalul de circulaţie – simboluri

- Indicator numeric – cifre de culoare albă - al vitezei reduse după semnal - în zeci de km/h. - Unitatea optică - galben. - Unitatea optică - verde. - Unitatea optică - roşu normal iluminat. - Indicator numeric – cifre de culoare galbenă - al vitezei reduse după semnalul următor - în zeci de km/h sau o săgeată albă cu vârful in jos pentru “ Lipsă distanţă de frânare” - Indicator de linie, direcţie, lipsă distanţă de frânare, ieşire pe linia din stânga a căii duble. - Unitatea optică - alb lunar.

A4.2 Semnal de circulaţie cu indicator luminos de direcţie

Indicatorul luminos de direcţie indică cu litere de culoare albă direcţia de mers pentru care a fost executat parcursul - în acest caz “direcţia F”. Indicatorul luminos de direcţie este montat pe semnalele de la care se ramifică mai multe direcţii de mers. El este montat sub unităţile luminoase, respectiv sub indicatorul prevestitor de viteză, dacă acesta există. Literele de culoare albă care indică direcţia se afişează simultan cu indicaţia permisivă a semnalului luminos.

A4.3 Semnalul de grup cu indicator de linie

Indicatorul luminos de linie indică, cu cifre de culoare verde, numărul liniei de la care a fost executat parcursul şi este permisă circulaţia trenului - în acest caz “linia 3”. Indicatorul luminos de linie este montat sub unităţile luminoase, respectiv sub indicatorul prevestitor de viteză, pe stâlpul semnalului luminos cu catarg care deserveşte un grup de linii. Cifrele care indică numărul liniei se afişează simultan cu indicaţia luminoasă permisivă a semnalului. Semnalele de grup care deservesc mai multe direcţii de mers au atât indicator de linie cât şi indicator de direcţie, montate alături.

A4.4 Semnalul de circulaţie cu indicatorul “distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m”

Indicatorul “distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m” indică faptul că distanţa de la semnalul luminos pe care este montat până la semnalul următor este mai scurtă decât distanţa de frânare minimă necesară pentru viteza maximă permisă pentru parcursul respectiv şi mecanicul de locomotivă trebuie să ia în scurt timp măsurile necesare de oprire a trenului în faţa semnalului următor care ordonă oprirea. Indicatorul “distanţă până la semnalul următor mai mică de 700 m” afişează atât ziua cât şi noaptea o săgeată albă luminoasă cu vârful în jos. Săgeata albă luminoasă se afişează simultan cu indicaţia de viteză redusă dată de semnal, dacă semnalul următor este “pe oprire”. Dacă semnalul următor este “pe liber” săgeata nu va fi iluminată. Acest indicator se poate monta şi la semnalele de intrare în staţiile la care aceste semnalele permit intrarea la linii înfundate, pentru a distinge aceste parcursuri faţă de parcursurile de trecere. Dacă toate intrările se fac la linii înfundate - staţie terminus - atunci acest indicator nu se montează.

103

A4.5 Semnalul de circulaţie cu indicator de semnalizare a ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble banalizate.

Pentru a permite ieşirea trenurilor pe linia din stânga a căii duble, în cazul căii duble cu bloc de linie automat banalizat, pe semnalele de ieşire este montat un indicator care semnalizează ieşirea trenurilor pe linia din stânga a căii duble. Indicatorul afişează simultan cu indicaţia de “liber” a semnalului luminos de ieşire, o bandă luminoasă oblică - stânga sus către dreapta jos - de culoare albă . La semnalele care indică atât direcţia de mers cât şi ieşirea trenurilor pe linia din stânga a căii duble este permisă afişarea acestora pe acelaşi indicator sau pe indicatoare separate. Se admite, de asemenea, ca semnalizarea ieşirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble să fie realizată folosind o unitate optică la fel ca la semnalizarea cu două trepte de viteză – conform Art. 29

Notă La restul semnalelor şi indicatoarelor simbolizarea este aceeaşi cu cea utilizată la semnalizarea cu două trepte de viteză.

104

ANEXA 5 SEMNIFICAŢIA INDICAŢIILOR SEMNALELOR TMV

1

Opreşte fără a depăşi semnalul! – valabil atât pentru circulaţie cât şi pentru mişcările de manevră.

2

Liber cu viteza stabilită. Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea.

3

Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită.

4

Liber cu viteza stabilită pe BLA cu patru indicaţii sau într-o staţie situată pe o secţie cu BLA cu patru indicaţii – semnal de intrare, de parcurs sau de ieşire pe linia directă. Semnalul următor indică galben şi dacă are indicator de viteză, acesta este neiluminat.

5

Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de culoare albă. Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea.

6

Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de culoare albă. Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea şi distanţa până la semnalul următor este mai mică decât distanţa de frânare.

7

Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de culoare albă. Semnalul următor este pe liber cu aceeaşi viteză sau mai mare.

8

Liber cu viteza stabilită. La semnalul următor viteza este cea afişată de indicatorul prevestitor de viteză - cu cifre de culoare galbenă.

9

10

11

12

Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de culoare albă. La semnalul următor viteza este cea afişată de indicatorul prevestitor de viteză - cu cifre de culoare galbenă - întotdeauna mai mică decât cea a indicatorului de viteză.

105

13

14

15

16

Liber cu viteza redusă afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de culoare albă. Urmează ieşire în linie curentă pe o distanţă cu dependenţă directă între staţii - fără semnale BLA. La semnalul următor viteza este cea afişată de indicatorul prevestitor de viteză - cu cifre de culoare galbenă.

106

ANEXA 6

Diagrama vitezelor la semnalizarea luminoasă cu două trepte de viteză

V s – vi teza s tabi l i tă V r – vi teza redusă

107

ANEXA 7 DIAGRAMA VITEZELOR LA SEMNALIZAREA CU TREPTE MULTIPLE DE VITEZĂ

Legendă: vA – viteza la semnalul A vB – viteza la semnalul B v – viteza la semnalul care urmează după semnalul B vPA – viteza prevestită la semnalul A - cu cifre galbene vS – viteza stabilită vSG – viteza stabilită la indicaţia de galben. vr – viteza redusă de 30 km/h Observaţie: În diagrame s-a considerat că viteza stabilită este de 160 km/h.

Aspectul semnalului A Indicaţia dată de semnalul A Curba vitezei Aspectul semnalului B 1

Opreşte fără a depăşi semnalul! – valabil atât pentru circulaţie cât şi pentru mişcările de manevră.

2

Liber cu viteza stabilită. Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea.

3

Liber cu viteza stabilită. Semnalul următor este pe liber cu viteza stabilită.

4

Liber cu viteza stabilită pe BLA cu patru indicaţii sau într-o staţie situată pe o secţie cu BLA cu patru indicaţii: semnal de intrare, de parcurs sau de ieşire pe linia directă. Semnalul următor indică galben şi dacă are indicator de viteză, acesta este neiluminat.

5

Liber cu viteza redusă vA afişată de indicatorul de viteză -cu cifre de culoare albă. Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea.

108


Liber cu viteza redusă vr afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de culoare albă. Atenţie! semnalul următor ordonă oprirea şi distanţa până la semnalul următor este mai mică decât distanţa de frânare.

7

Liber cu viteza redusă vA afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de culoare albă. Semnalul următor este pe liber cu aceeaşi viteză sau mai mare.

sau

8

Liber cu viteza stabilită. La semnalul următor viteza vB este cea afişată de indicatorul prevestitor de viteză vPA - cu cifre de culoare galbenă.

109


10

11

12

Liber cu viteza vA afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de culoare albă. La semnalul următor viteza vB este cea afişată de indicatorul prevestitor de viteză vPA - cu cifre de culoare galbenă - întotdeauna mai mică decât cea a indicatorului de vitezâ.

13

110


15

16

Liber cu viteza redusă vA afişată de indicatorul de viteză - cu cifre de culoare albă. Urmează ieşire în linie curentă pe o distanţă cu dependenţă directă între staţii - fără semnale BLA. La semnalul următor viteza vB este cea afişată de indicatorul prevestitor de viteză vPA – cu cifre de culoare galbenă.

La semnalul următor poate să fie semnalizare cu două trepte de viteză şi în acest caz indicaţia poate să fie galben-galben sau verde-galben.

17

Liber cu viteza stabilită la semnalul de ieşire aflat în dependenţă directă cu semnalul de intrare al staţiei vecine. Viteza la semnalul de intrare al staţiei vecine este cea afişată cu cifre de culoare galbenă de indicatorul prevestitor de viteză vPA.

La semnalul următor poate să fie semnalizare cu două trepte de viteză şi în acest caz indicaţia poate să fie galben-galben sau verde-galben.

111

~

~..-

'- '-

N'"

"'~\

V'or-'

"~.

~-

~-

~

co: - ~

~

~

. ~

~

'tC

.(fJ

.:; ~

~

(fJ

U

--,

=.-.,

--=--.,-

_. -

'"'-,., ...

0,--

~,w

~

.- -

,- - ,. - - - ,w

-- .J:; =

N

~

~Q

J ~

.-

;: :--.S

f. :: ~

N

~

(J

'U

~

.E- ,- ~

~

~

~

- "N

:-

... ~

- ...

::; ,- ~

>

( 0

Il'E

(J -

~

~

;s.- -

:;1.."0 -C

o>

-~~

oo ~

~

~I..~

~.c

~

(Ja o<

i ~

~

~.

~

§ N

.=

Co

Co

E8

E

~

~ '"fn.~

~

c'5. ~

::.

..a- - -

~

-2

(J Q

J.2

-., .,

,-0

0 - '-

=-

- - ,. ~

- "0

...'- -

~

", -

,~-

- -

-.. ,.

- 'w

::; ;>

0

... "0

... w

, (fJ

=

~

Co

~

.=.

- 9- -

~

=

c ~

'u":=

C

£ --

~

§ s

~

CE.=

- ~

~

(J

(J=

...

~

=

8. ~

'0

~

'" =

' '"

.- '"

=

~

Co

~

QJ

~

g C

o ~

8.

. ..E

f ~

(J

Co

QJ.

E.]

~

~

-0 ~

..a "0

~

.~

.,g ]

-i:) ~

,,; -

~

~

~

~

2 - ~

~

- ~

Q

J C

o ~

"O

~

. ..;

:I: :J

~ ~

-0

='

~

~

-u; - Z

~

16-=

~

e (fJ

N ~

.t:

£- ,.Q

j .s

0-

,~

:::.. ~

~

"0

~~

=

.:;

=

Co C

'

2~

~

=

' Q

J ~

~.-

= -

.: -;

~

;) =

(J ~

~

~

(J

..9 ~

~

~

- ~

~

~

§ -=

-;-

~

:E,

N

~

~

0 o(fJ

~"'"

~

- C

o 0.>

=

(J

(J '"

011 -

Co

o(fJ

-;:-"-E

-u; 5

.~

~

~

,~

"3 ]

'u,; ,~

"3 ~

~

=

E

o(fJ

o(fJ ~

~

;J.

~

§<

=

Q

J - (J

~

e ,~

~

~

=

C

o C

o =

C

'1~

c. .s

.:; 3

5 ~

~

~

~

-.=

.:r.

=

~

z '"

~

~

N

~

... .-

='

='

='

1"\\0 .S

'::;- =

' =

"0

- =

~

.- E

(J

;) IX

'r;.. ~

.'"

~

IX

~

~

"0 C

o Po

V"

£=;

.J:; ='

"'..!?; -

QJ

~

5~

~ -=

~

.E

g"§ s: ~

~ .~

'0' '3 8.'~

~

t2 [-"

~ "*

0'8. s ~

"Qj

~ .=

- ~

'"

I.. C

o ~

.-

§'"

QJ -

-: '"-'

'--' ~

...

(J 0

~E

-==

' :;

'" - C

o ,.-;..c

='

"" .-

~.

~ -

.,.. r.I

~

~

~

E

~

(J ,5

0 N

I

~

~

N

(JI;I =

I ~

t:

~

-- 0

~

;).~

- ~

~

'"

. (fJ

~

~

- ~

0

.-- Q

J ~

e

~

...~

'.;

~

-:i ::.

'u ;

.;.. ~

'2

-s '5

~ t1J §

f ~

~

-~

~

.~

'a'j § ~

Q

J ~

C

-. - =

..::

=

~

(J .- ~

C

o - ~

E

C

o - .~

C

3 S

(J

";:; C

o '"

- -

8.g .§

'-. ~

~ ~

=

~

.g [-" "3

'u (fJ

.~

~

§- § .3 ~ ~

~

'r;..:.2 ..:

~~

§

2~

2. ~ u

~ ~

~

,-

IX "U

' -u; .(fJE~

~

"5 =

~

. (J

... ='

~

"'iU

;.. -=

I)

~

~

s '"

;.. :::. = .-

~

GJ (J

"0 -

=' ~

N

~

0 =

N'.

- =

-: :

.-=

~

~

o(fJ ~

.'~

C

I>-

~C

o) -t: .~

~

C

3 :-

=

IX

.;.. .":=

..9 -

-- Q

J 0

g-

= u

- "'

E

~

(fJ"'" =

=

1.1

t: 'w

UC

I>- C

o =

~

u"O

.-= -

~

':" >

( ~ ~

~

Co.2

o(fJ ~

uo ~ (J (fJ

~

~

'(fJ §

o(fJ ~

.J:; ~ ~

Q

J C

o ~

.;: (.I ~

~

(J ~

Q

J ~

... ~

C

o ~

~

..9 :00'

§ - C

o.~

(J ~

~

Q

. -; ~

~=

~

~

~

~

~

-u; cu

"5 ~

;

2~

E~

~

. -=

S

-;:; ~

=

Q

) .J:;

~

,c:;',..

~

I- -

- ~

u

- -

~W

~

'--00

~

'w

- C

I>-

"" .~

.-

=

- -

: -g

':=

"t ~

~

~

~

2

~

"'5 'f:

~

.E

~

'" ";

~

0 ~

e

~

~

E

~

~

.i;; :#.

~

"3 5

~

.S

~

..: ~

.§

~

~

,5 §

~

';.. ~

~

e

"3 t1Ju

!5. o(fJ ~

~

~

:g .a ~

~

'" =

.-

~ ,.

N'

.- - ~

~

Q

J ~

.J:;

(J ~

"W

=

C

o 0

'" .-

~

'S

~

- ~

~

.a ... =

"r;.. Q

J -:; r;-

~

5. £=

; g

0 ~

=

' :e c

~

e "~.

. ~

"'"

- - .::;

~

- -

~ -

"0 - ~

~

~

-"'"

-- - -.,.. -

t: (J

~--

~'-~

._-"'(fJ -

~

- ~

='-""-..

"'" _._=

~::'"

"C' ~

~

.-

~

':=

~

0 0

u ~

N

~

-~

'" ~

e

.J:; ~

~

::

Co

~

E

§ §

N

~

..:. ~:,:~

"-~

=~

~(J-"'~

>

(0

, (fJ""'=

,o(fJ ~

=

' .-~

=2c

. (.I""'"

~N

""'O~

,- uo~

~

-(fJ-u;'a'j

~

(J"'-u

E-=

" :':

~ -

:: ~

=

Q

J ~ =

.,-

~

~

"0 t1J

DO

o(fJ

'" :I

Co

o(fJ (J

(fJ .=

-:. E

:I:

~

IX

'-=- "0

...J ~

~

~

e

0 .a U

!:3 §- )~

-S

o(fJ

~

2 ~

(fJ.~

~

E

~

5

5,

U'-

'"O

~~

Eu~

~

<t/)oE

=..::

~

QJ

;=

~ ,-

~

~

:. ~

. . . ,- '-',=

, ~

.- .c

E

~

. ~

c

(fJ :...

='

(J ,-

M.-

-

~

;.:.,.c "'-::t;

."0 ~

-u; e

g ~=

~

~

E

~

) ~

-

,- ~

- -

~--

£- E

(J

~

(J =

~,';j",-~

"" ~

~

.2 ~

5.

~

~

- "~

...

:: .c::

(!) '0::

=

0:: (!)

;J '-'

~

~.,..

a.)-u;dol

!I

=

5"i.; . ~

~

;..

v '

.- ...

I N

0

~

0 -::

.- ";;;c"

:: ~

~

.-

- -

N.,

- ~

""",T

.C~

'w

'" -

--- u~

,~

,-

-=

=,--.

, ~

:: -

- .,

~"'

O"

. ,~

.,- (':(fJ

--'"~

~

. ~

-'

~

- ~

~

= ";:;.:'"

~

+-

~~

~

+

- +

-.E

... N

C':-:

~ -

.~a.)"""'-

...,,~

- -

- '-'0

=

.-->

( = (fJ

- u

...' "-

QJ

'T1 -

C

~

~

- ~

... -

N-

(J a.)

~>

0 U

N-

1(fJ ~

~

~

0. 0;;

~

Q)

~

~

{./ .-

~

. >

(/)

"'0 =

,~~

=

--

1(1: ~

=

' ,j)

'"~

--

"3::>

~

N

(.) C

~

~

- ~

~

N

-;;>

-. 0.

I ,.~

=

' -

0 ,-~

c

='

~ C

-3

"~

='

~

U

(/) :-

U

...:"0

E '0

~~.L'-

--'" --'"

--'" --'"

--'" U

~

U

';-..::

~

r- ,~

~

i"J

.=

r/1 I..

0 ~

-=

c

0 .--~

+

- .-

~

"" ~

- -~

- ,- -

0;; U

0.,

;="'"

~-

- x

c '"-'

- ---

(/) --

0 ""

~

.; ~

o.$ (fJ

-a~

:: ,~

t/)o-a='Q

J,--

(J ,~

- ~

~

(/)

~

~

Nor:

U

~-

--- ~

~""

~";::

-@)

"0 ~

.

~

-3 ~

~

Q

) ~

-0

-- ~

.- .-

""' ::

0. 1)

~

, .1

-~-

='

~

"""'- '

{./ .--

- -

0-==

--

~-=

,'(/)(/)Q

) -

-- C/)

(fJ N

-

~

~

'C3

-= C

/) .- ~

Q

) (fJ~

'w

~

-:..

~ --

N

C

C

- ;.-

(/) (fJ

::=~

Q

J - U

~

~

--

-.,. ~

p

.- =

' ~

.

Co -

~e

~

-,6. E

+-

+-

+-

ry ~

+

- ~

<Zc

~

~

~:E

: ()

~~

...

~

- = "'Q) ~

=

' C

/) --

(.) ~

=

"'0

\.) ~

~

U

- Q

J(J

~

~ -

~

='

5"'0 ~

.a - --

0 =

' ,-.E

. (/)

~

)~

~

-.;:. ~

r-

~~

~

~

~

Cl>

-a.)

-- U

t.;:

U

(fJ... ,.;

~

QJ

~,~

--

~

~

(/) ~

~

-~

N

~

""

E~

.=

: =

(/)~'ca

.:;~

~'

£=;

~~

~~

..'"~

,

~

~

,~ =

0'=

.--~

~

~

=

' "'0

J~

~

QJ

QJ

N

"00 0;;

- ~

.;::

--~""""!-

- ~

~

(fJ

~

'---(fJ.2~

a) ;.-

~-;;j

~

~:.0

~

"'0 ...

..I~

~

"O

~.

~

~

-.p ,P

I

c:.;:; '(fJ

,- ~

"0

QJ

'" ...

"""" ,..;

~

- '"

(./)..' 'w

'"

"" -

.;: ~

..." -

~ 10'";

-,,(fJ--L.~ ..

-.."" N

v. c

='

C

~

""" '-"

c 'w

~

r-

\C

~

(/) ~

--

'(fJ -0

~

- 0

~

U

~

~

Q)

~

',=,

~

~

00 =

' (fJ

'" ~

U

~

Co

(fJ.g "-"

O~

O

0. _o.~

"'O~

,~

~

~~

~

Q)

QJ

QJ,

1(1: ,~

_ 0

~ -

~I~

'(fJ

=

":= v

+

,~

~

~

~ -=

.,g ""

- -

U -

~

c ~

U

-

"" '

0;; -

--'t:

:': =

' -~

~

u.

~"O

0

"'.- 2.

~~

:; ~

-""

Q)

.3 ,-

(J~

..c -

~

='

(/)~

U

~

Oli

~

"" ~

U

::.c

'" ".:: - :..

='

QJ

- -.. =

U

c .$

(fJ -"

Qj

'-" 0

='

~

Q)

i- .-

~

- ~

U

- "'0

r/1 '"

S

,~

~

~

5 =

- -

(/) u

- ;.:.,

::: ~

,(fJ

~

~

='

- 0

(/) -a -

~

~

~

- (/)

--,- ~

- (fJ

~

+

Q)

>

_. C

Q

) (/)

~

...:0

Co '2

~

QJ

0;; "'0

='

'0 ~

~

C

/) -

-0 '-

~

- ~

N

~

0

(fJ ~

~

~

""Q)

~

(fJ c

~

~,

~

~

~

~

~

~

'-" ~

e

-~

~

C/)

S

;;- ~

.g.

§- ~

~

e

'E.J:;

c ~

=0 ~

~

~

,~

,~

C~

II

't: 0.

Q)

II ~

;j

U -

u~

X

~'~

'" (':~

-""~!-o!-o'

=I::>

~

-=

- 0=

Q

..QJ

~

1;/55 ~

==

~~

=;..;..

0..9 ;;>

-~"?=

'~:S

:~

~.

0 Q

Joo.-'O°~

~

~

(/)c N

.::=

= -:..

-.;:. C

- -:.. C

C

-- .-

U

;;:UU

~~

U~

~

~

ut/)o

I ~

C

/)~~

5r-~S

E

"'0 .go

6 ~

...:. N

r..;

-.,i or) :~

::.

EI

0 0

(/) ::

U.

.i'

-"

,- Q

) =

Q

) -

'(I: Q)

~

~~

u

Co ,-

t ':"

- ~

, --

~

~

=

~"'-

~

... ot'=

ot'=

U

~

u:>

5

~oc

" 0

-=

>

"":s '"

-- .~

I.;:

, Q

) -'~

.'"

UN

- -

-- bi)

~

=

... Q

) Q

) (':

,~-8

~

Co

Q)

'" -=

-;::.

~

~

'N

"".,

E

~

.co~

~

Q

)...oe

~ -

Q)

- ~

'oJ

- ... -

Q)

tUci'.

U

- ~

Q

)O)

~

~

=

"":J:,~~

~

=

0"'3

~.~

~

~(,)

Q)

~

E

U

'- u...

... '"'~

-8

~:>

=

=

-

~

=

i;!; =

-=

., ~

~

,-

=Q

) --

~

Q) -

- ~

Q

) - ,... -

~

-=

Q)

a =

S

E:

~

=

""" '00

- -

... "'" .-

- --

Q)

;0 .,

=

- ...

.~'"

~

-N

.-0).£

=

Q)

=

'" ..=

, aJ

0 ...

- Q

) ...

u. Q

) "

=

I.. -

0) I..

Co

Q)--

~

Q)'"'

Q)..-

I.. =

...0=

'"

-- ~

,-,.-..

=

'" =

--- --

0)=

",_~N

e Q

) -

- -z

0) ~

...

- ...

.!..(I:

... ~

. .., .-

- - ~

U

=

-=

~N

...

- -

- ~

Q

) ~

Q

) ---

c -

~

(I: '-' U

;.; -

... - -

0)-

aJ ..

.. =

=

... - -- =

'" -

~

~

111/ !.

E ~

IE

! ~

~

5

0 'N

~

=~

I..

1-0

Q)

~

- , >

U

Q

) - u-

-- --

",=

~"'Q

) "'---

aJ Q

) M - 1- -

-- ,E

- :::

... os

M

+

- -c

0)'"

~

-+"=

Q

)E-

~'-:3(1:=

-~

'('aC

oI..aJ

- =

~

oS

~

-E-

~

=~

=

N

~

--=-

"~-

o0

=1..

- -

- ~

-~

('a 1

-5. ~

III

e -3

('a -=

5

~

:. _U

~

I"

-= =

§

~

- 0)

0) '"

V>

. ,- -

'"'-

3 ~

0

oe g

~ -

::: ~

.- ,- ~

:z. =

-,...

:S?

U

~-~

~

.co~

:',::-,~if'~

..9. ~

~

~1.0

. N

.-

U

-- -a - ~

~

...

. (':

... =

c<

:= -

+

~...

=

~I.;:

-~

=

u:>

+

u-;::-

Co

~

0) - -

~

~

... ,-fJ'

... -

or,!.

1"-:>-

=

-- ~

-. ('a

('a-~--

U

- = Q

) -

- -

-III

N--

5 -'

~

"" ~

I.. ~

-I..;::"~

1..0)

..~=

""

.,-0) -

--r-1'

- 0)1..-

~

Q)

~

~oe~

-

~-

NIII"I

II~

aJtU

11 =

E

O)2.

... ~

O)(I:

,I"- ~

..9.E.

-'- "":aJ

I-u

o~

t:.~

... u"'u

I~

-('a=or

-,(1:~",

~.

--N

- '"

oe-~.,

II'I'~

_,_'=

,u ."'"

.-"" -

aJ~'

II ...~

--,-

=

- -,"

~

-- - C

o 0)

... ~

-

u ...

- Q

) ~

=

~

~

...

~

-=

-=

' ~

,~

=

NI

~

II ~

",g ~

...=

;::'-=-

" (,)~

~I

.c :-'J:';

-,- aJ

- ...

~...~

.~

0 ,

v v._-

- Q

. '-,E

-~

=

II c'~

~

~

u,.-.

~

"'" ~

-:

- 1- ~

=

,=

,-

-'- ~

Q

)Q)

- .~

-:.;

,~

'""""II.

II 0

~

,=

"-; -~

~

-~

N

--C

o ~

'-

~;:;

, :1 "'U

,...~Z

=-'::=

Co..,

=~

"'N_.~

II

, ...:

0):.;-: II

-'-'0

Z

- I.. -

- -- -

~

0) .~

I..

iE

,",' U

'" -~

-

~

-,,:.£

0 -"'

~

~

c ~

:>

~

~

00 <

:'~

Co.

-- Z

~

;,.

- ~

-,c

... ~

=

- -=

.

-;:

oe N

oe

Q)

...:; ;::

-J ::

I.. --

E

~

~

oJ -

:- I:

~

-=

-- ~

,;.;

:; ~

=

- ..

~-

-" .v

l..-~

- -"

.. -

- -

'-..

" -

- '.. -

oeE

o .c

- ,- :-

I: .::

I.. ...

I.. -

:.; -

-"--

Q)

Co =

:: -

~ -

"" '"

('a U

~

"'"

--. ~

r;!.- "...~

L ".~

;,-r, "... A

~'-"l."

"".~C

."'-_C"""""c~

'

- - :J - >

,(':

~

~

-=

-- ~

'.:

~

0 ~

.=

~

~

~

- :I:

- .;::

=:

'" ~

~

~:-

... -

.: - - ---

~

v - (':..r

co"'" =

Q

) ,- 0)

'-. =

:..

~.c

aJl:N

,,_c =

0

!:"'" ~

-=

00)

~

- ~

~

E

Q

) ,-

-~

I.. =

~

-:

ij ~

~

~

C

oN

=

::>

- aJ

~

~

=:.('a

=

... 0

aJ ~

~

--

-. .JI.

aJ ,=

.~

~

=

~

'" -~

,-

~

'S- .-

~

0) ~

-=

I..

2. 0)

aJ ~

,-=

- tU

l.. "'"_.~

- t~

... """'"

1..",~

-=

aJ

('a - E

. =

~

.~

=

-:: C

o2

=

Co

0 aJ

~

~

Q)

0=

-ea ~

~

Q

).! 'O

.~

~

=

~

~

~

b ,~

§ aJ

-5. :0

~

-=

os ~

~

=

-

U

,: r.I

.,. ~

~

Q

) C

- -- ...

0)-,

=

=

>

=E

aJ ,-

=

- ..

- '-'

- ~

tU

Q

Q

) "'-

~

oJ =

: ..

"" -

-- ~

=

~

C

...

on '-':>

~

~

'-'

~

"'-~

Q)o...

=5':!"'~

'"

,- oQ

) 'S

-cs'~

0-:- ..

. :=

;.c N

... U

.c

- I;.

~

2.,:: aJ

=

Q) t.;:;

U

D

I.;: Q

) ,-

,~

(0 0

~"5

~

~

8 -~

=

>

~

=

..c C

o I..

=: ~

aJ

~

c., ~

~

C

0) -

U

~

-. tU

r.I

N

... 0

Co

E;

~

c: -c ~

-

0 - N

.. ~

§ .E

~

-=

-;i ~

";j

.5 +

i ~

~

.::: ~

§ ~

..E

= -a

~

U

~ ~

~

'" -U

j =

: ,- C

C

o ~

,c L[')

~

Q) -

~

=

-)~

E

~

N

.£ C

o C

, -~

~

=

: aJ

"" Q

) 2"

- ~

.-

E:

..; I

ot'=

Q)

~

~

3 =

c

'c '-'

Q)

~

0)

.~

"0 B

~

:e] 0) ].2

! .-

:;;: )~

~

'0 ~

~

aJ §-

E

.~

g x

=

~ ~

:;.-' "2

- aJ.

- ~

I..

U .-

-J N

- ... - ~

on

I.. ~

- -

Co

~

;>

0e

:-e ~

-;g -=

~

E

Q

) ,a

5 .-

~

~

~

0 ~

aJ

~

~

~

E

E

? - Q

) ~

-ea

~

=

U

ij Q

) '~

D

~

- § -

Q)

;>

~

-=

0 ~

'00 -. 0)

00 --a ~

--

:>-

- U

11"1 !.

0 ~

2.

E

-: .S

E

'"

~

Co ~

~

,-~tU

aJ

:2 - C

) E

:= >

=

. ..9 !::::

'" ~.

'" -~-.-

- - - - -"

Co

Co

Q)

-'" ~

0

Co

Co N

~

~

. '-'

>=

aJ

QIJ,~

-

~

~

U

~

'" =

- ~

,-

~

= -

.~ ~

-- ~

=

.-

~

.. ..

c ~

~

=

' ~

~

Q

) - ," .-

rh .

Q).(6

0)

~

§ ~

~

~ ~

-§ 'i

,6'~

~

~ ! ~

§

'5 ~ - ~

§ ~

-~ § '-E

E

o. -; ~ ]

~

.~

,~N

.=

:>

§ _. ~

'c

~

u:>

=

~

E

E

;; B

~

Q)

~

0) C

) ... -

.~ ~

-ea 'U

' E

os. U

: -~

B

=

~

,E

:§

0) ~

<~

~

~

-c ':

~

0 ~

a ~

~ §

- =

: - =

C

- Q

) ~

=

r.I

~

. - U

Co

U

~

.- ~

. - - ~

~

~

~

E

('a tU

tU

=

1..""

,- =

~

- aJ

~

. ~

~

0

~:>

,-

~

U

.c~

~

C

-- t:

0) tU

'"

~

..- ~

~

- =

U

'" '-'

I.. =

- Q

) aJ -

aJ ...

~

~

E

Q)

0 3

-= ,: 2. -

l.L. -::1 ~

~

'S ..E

~ 'S

g

Co '5. 'ij

a ~

-5

~

-=

..9.".~

.£~

"'Co

E~

~

aJS':

- :::~

C/)

E=~

==

~u-~

=o

~-eao~

=~

...

- =

..

- ~

'- Q

-..

'-' u~

~

~

I.;: =

~

-

- ..

Q)

~

- ,-

,- ,=

1..::

I;. ~

..:'

t:>

... 0)

., -

"" .,

';:' -

Q)

-- -=

~

~

~

,c ..

,- - - .c

- - "~ U - - - -

=

= -

U

- ~

~

.. 0)

~

~

~

C

Q)

"" ~

- -- - ~

~

EC

) on .c

='

0 Q

) 0)

=

-c -

=:

...-

~

Co

0) ~

~

Q

) aJ

-=

'" =

Q

) 0)

~

C) -

aJ U

I.. -

~ .-

=

~

=~

E

C

o ~

0) -

I.. Q

) 8.

=

>

~

-="""

=

=

~

=

"" 0

~

'c - aJ' 0

~ .5

.('a -=

U

:: S

~

~

r.I.-.t

E:

U

~

0) ~

-=

...

§U

2.. '~

2=

:.;.

'" -V

>.

- .~

C

o =

'c

Q)

=

N

~

on -- - - ~

=

' 'tIi'~

'U

j ('a

,~

~

-ci'~

,: ~

EQ)

<:

= -~

... +

"t.tU

-ea

~

~

E .:!; =

' cu ~

Q

) ";j

=

.~

~

50-

... '"'

-.ca -

on x -

r." ~

=

,. - ~

Q

) U

Q

) =

N'ot'=

0)

-0 u

C'\..J~

~

- ~

-;;:: -sO

) =

.

('ae-on--'tU-=

--~

c-~~

C

'"

~;.:

tU

~

U

~

Q,I

00" C

) Q

) =

aJ t.;:

~

~ -E- .c

-ea U

-c

~

,- -::

-v;.

~

~

-f U

-=

-

~";

'" Q

. 00

U

on ~

3

"1='

ca 'c

-- E

0)

0 B

0)

'~

=

-N-

~

~

oe =

=

U

C

o --

~

tU

~

0) -

Co

0) -

,- ...

'-=-

('a -

=

U

aJ. ,-

=

=

=

"'" - ~

=

~

,-a

~

'" -

0N

.~

,.:

E

,- E

'"

,- 0)

... .-

' ~,-

~,-:.

U ,-

= . ..

0 -=

=

~

~

.

. - 2.

2. ';;' ~

B

=

'6.

N.tU

,-

u ~

~ ~

-

- ...

- N

.- r.I

-E

I - ..c

- 0)

~

- ~

tU

'- 'c

Co ...

r:" -.-

- -~

- I..- --:::-

-~0

.- - ~

~

U

.c'- ~

. -~

=

-- -u

-Z

xN

aJ -~

Q

) ,=!J.

'S

If --

0) ~

~

?r.

~

... =

I..

'" ('a .c

Q)

'"' N

~

.:

,-.

= -

= aJ

- C

-

0) 0)

- '.1:

'0

'" 0

~

~

I.;: ('a

=

-: ~

'-

=

(0

-

.

(-

:: 0>

-::0) 0)

!~

u

-'::"0 "0

'.

~§

,- 0

,-0>

~

~

:: ,-

-or,

I- -

'-0.

,' -

-~

~

... ~

-

~

'"' _2

N

~

5 ~

~E

O'~

0)

'c N

.

.- 0.

00

"-- -

'" u

- ,-

-0.

- =

-

- 0.

CI)o,~

co:

5 ~

~

,§

~

~,~

~

E

~

~

=

- -

0) go

~

0-

~

c- -

~

- 1-;"

~C

' ~

0>

'"'.,

5II:

~,

~

- I-

- ,

-~

-

- ::

.1- ..

I '.;:;

~

~

:: u

g c

~

e,.

~

II: -

::: ~

0>

"",'-

~

-..

"0 (--

~

=

- "0

0>

=

_2.

. 'W

~

~

,~

- 0>

"'.:

80 E

c

::~::

~~

'" ~

- -I""

.- a.c

0 ~

,-

~

5 "0

-:g II:

oS

"; a

OJ

: .9. ~ : - "8- ~

E

-3

~ -

§~

~

"~ e-- ";

".. «

~ ~

~

! 61/1

: ~ -! ~

(:t!;

~.~

:;g

~.-

=

", ".,

", I

::0

I- --

;.. 0

",- I

I... -

~

- ~

_.~

,-

~

E

N

C)

I ..,t

I "':=

, 0

-"-'6 .=

r-

~

-; -

~

' ,>

"0

:: N

~

~

,~

"":-'C

~

~

N

IV}ffi

N;;;;';O

::':=

:I- ~

II 0 ':

:-- ~

x

': :=

.. - ::

,- -

~

- I::

u ~

~

.-- ~

0

II'

§ ,-

-<

6. ~

~

.1::

~

~E

~

~:

-J ;.;'~

t;: e

~e

~!a

000. ~

~

==

(/)

I: ::~

z 0.1-00

=~

-~~

..." I

1.;:- -0>

~

t::=

~

=

C

) .

- ::

- -'~

I-

-C

- ~

"--

~

- N

I

:: ~

:=

(.) e II:

<,;:;

's"o t'

~

=

N

~

=;;

0. ~

0>

~

~

'"

u ~

~

~

x

~._.~

c

~

2. ..J

§"a e

5 - ~

«

'8 '"S

~

8

0 §

~.c

~~

~

-~'"'

Uo.

I-~

0

~

~ -

0;, 0>

I::

'" .~

~

Eor

" "-'6 ~

~

~

1?;

~

:: ~

~

,~

"O~

o" ~

o(', ~

;.. ~

~

-

~;:::

Q)

~

-':: ~

-=-

.:= 0

"":;"':: -

"" E

~

~

~

~

-

13 '"

~

t:(--~

u ~

-

~

~::~

~

~

'"'Q

) ~

c"

'E

U

~

c5 ;

~

=;;

=;;

g .~

E

'~

~

Q..

: roo! ~

~..E

~

~

~

' ~

~

~

6. 5

~

~

~II

0" c" ~

~

r~ ~

~

~

"0

e C

o.*,>

' 00

~III

I- '"'

~

. -

. ~

~

~

III ::

':=:

~

- -:

~

M

E"O

0

So

~"

(-- ~

-

.~,

=r-

- -

N

., I-

'"" ...

l-"

0~

~

- -.

~

.- 0\

~

. ... -0.

... = -

- ~

~ -

"" -

.- - -

- -

-~,~

-0 '.i!

~

"~

Q.«

~

~

N

=

.", u

- 0

-- ~

~

N

.-- .-

=0;,.-

'1) -

.I-

.- ~

".

",,:/:0..~

~

=

-

5:c, ...:

.C=

:,;)O

:/:~

.~

~

-

0 -

- -

0>

~ -

J '"

;: ;':

~~

- --.

---I-

- =

;I>

\/",

v;" ~

~

- -

... ~

...

"0 00

S

~.=

aJ

.',"-~,,:"""~

~

,.,;,;;t4~

"""'- ~

(.)

oIJ,:","",,':,,\i!?'" /

~

'- -.-

~2

- '=

'::: -c

.e-

!;: 0>

~

-:::

C.

0.~

~

-

~

-aJ

I- t:

0. ~

.

,~C

o ~

0

5 ~

~;::

<'

-.c .~

'-

;.; t:

...

'.,S

E

- ~

.-::

:: :-=

- 5

~

,- -

~

.~

~

I:: :=

0

II: '"

c: I-

I- ~

...

-:: (--

0) 0

0 ~

~

0>

~

...

_I

- U

0>

C

:"O

'"' 0.

.~

.-..E

-

~

.-.~

:; - :=

~

.~.,

:::=

5 (.)

-:: ~N

U

.2 -

-0.

.- -

- '-

-~

-

'" -

~

.. "c

.- -

:>

~

? I::

~

-/ ~

~

~

0>

't: 61J

0>

~

~

... ~

~

-

~

~

- 0>

~

-'"'

'""0

!a 0>

... ~

N

.~

~

,e.

~-'"

Q.

~

,... ~

~

~

.,~

- .-

'"'~

._"~...

~

~

U

C

- _I

::: -

~.

~

0. :: -

0>

-~

E

:=

>

U

-

~

..1:: ..

- ~

~.~

.- .-

I:: ~

0>

~

'"'

ZtV

-

'" roo!

- ~

"

!.. .-

~...

~

~

11 0>

-

;::~

'" -

-'-'

~

0>

0>

0 ~

U

e

~

.:;-

- -

N.-

0>Q

.~

... C

... 0>

-

..,.. ~

~

~

- -=

'-.- -

~

~

~

~

",'"E

'2

'"'1

0 .;..

- a:

, :=

0>

c:

~0:=

~

-

c c:

~O

>

~

00>~

.-

>

~

N+

~

0>

~

~

~

(.)...II:

\r\'" -

"0 E

::

I- ~

'-"

~

;..

~

5 roo!~

i~

::;

:.=:,-

1.;:. .~

'"

>-

\0-11

" ...

0 ~

roo! -

"., ~

,

-.~

.~~

-

1 -

-.. 1-.

=~

.~'

-(.) ...

-.- U

0-

Q.

~

0>

- ~

~

>

§

"'. ~

-J ,5

~

-5 111.§

:~~

. ~

0"

t: 11 -:;...

~

0... ~

;.. ~

,.!iZ,

I""'

'" "';'I

C""

S,

~

>

~

- d

u.- «

.,... - :;

-.. 0>

"':;

Q)

III 0.

a; V

I ,;..

Z

11 - .§"fi

~

5. 'c

- 0

I- ";'"'

Q.

VI.-

~

r- c.."

~

C

0>

~

~ .-

Q.

+

~

":"~,,

roo! ~ ~

...>

0> ~

~

0- -

- -.

.~d)

. 5.~

..,.~

"O

-. N

,- -

~

0>

- . ~

(.)

c -

-0

+

roo! 0>

0>

~

:=II

;.. "0

O>

§II

~

~

~

~.-

- '-

.: """'

~

C

I.§ ~

I

0. ~

O

>~

:=:

0 -;:

2. ~

~

:: (J

5 >

~

~

>

,5

S .~

. e

~

~

~

~".g

~

111 ,c,j ~

roo!;

'11 roo!.

'; ;>

.~

-

U

-< -

""I1-'...+

- -

~

- 0>

5.t:

- 0

5~

. ~

0>

"~

E

.=

~

II ~

-0

I1"N

0>

5 :e

~"

0 .s:

~...

~

c":-

(.) -..

:=

0) "0

.~

;;; 0>

-

.." -

.~

~

d):=

,~

c: C

.~

"'i3 ~

~

I- ;-"0

C

0 .E

0

=

?:~e

~ ~

C

o Q

. 0>

8

~

Q.

~

d) s ~

'-:' -=

roo! :=

=

roo! c:

... 11

-=

c'd)

.; 0

~

E:8

50~

ij

0 ~

5.~

0~

IIII

111 0>

11

toO

~

-,","0

u.a ~

~

- -~

,~.

- I

I- --

1-"'.0:

CI)

~

- ~

~

-

is ~

I::

0\ 0>

.

Z

='

- :=

::

,U

=

> ,,5

~

=>

.,5 =

>

~

=>

,,5 ~

~

8

~

~

'. ~

..J - U

~

U

U

'~

!a ~

~

-

~

'.5 '~

;...

"0 =

... .~

0>

~

; - ,

,C

:=

t::

~

I:: ~

d) Q

. ~

o -

'".,.

5 ~

'"

,<,;:;

~;=

~.-

- ,

--

,~~

0>

-

'-

~

-"0"0 Q

. =

"c

~-

~

"... '

,i:t;,::,;

\ .

I ..

..J q)

,- ~

q)

'" =

,-

~...

Q)

'.§- -=

.x

r.' ~

aJ

... -

.t.. N

0

0 0

t:..I.)

~

~

S

=

:: 5

" c

~

aJ =

~

...

)~~

=

5O

~

=

~'5

,- 0

8 0

~~

aJ

~

~

<£

~-

'" e

'" ~

;:

.?; aJ

Co -

-=

o.-

;: ~

aJ ,-

~

... ~

~

~

~..J5

00\ ~

,~

C

o aJ

'C

... ~

...

;.,~

~

§OI)

aJ -=

~

;::

;::~

ca

,=

'" 0

Qo

~

~-

,-Q

..aJ

., '"'

;:)~

-

,- - ~

- t:=

I.) ,N

'"§

'_w

,-

~

,- ~

'"

... Q

t ,

<~

C

.- ~

=

2

<-

~ .::

t:..~

"'" O

.,.,d ~

-=

""!$

-~~

~

aJ.,.,-=

-~

Q)'

5~0

5~

§-(/)

In ~

aJ

M

~

~

ca >

::: .P

Q

.. 0."

« t:..

§a

- '""".,.,

~

~

'" ~

w

~

- .-

VI

,N

a

~

~

- 0

11..2 aJ

~

a E

. -=

,-

~

CJ

Ln- .~

;:

N

~C

I) II

=

~

aJ c~

-::iaJ,5N

CJ

51.)x

~

aJ <

- 0

a III

'c aJ

0 '-

5 aJ

N~

" ~

a

-.=

0 ...:"

0\00aJ

0 aJ

0 .c

=

aJ - X

-:::

'-~

... 0

=

I;. """'C

o~=

aJ-='"

: c

aJ 0

- M

~

aJ 0=

,0"'Q

)0q)o "'~

~:~

~

N

,-6

+

,-:=

:0 0'

'" :::;;

0 '"

~

o~

V)

« 0

~

~)

- +

=

.,.,

=

aJ ~

;=

':: ~

Ln

lI.. lI..

,~

~V

) ~

§

0 e

N,~

' ,:

,5 0

.::: 0

~

~

c5 ~

("")

oE-

,~

~

a ;:

Co

.,.,j 0-

""0 .,.,

,-.,.,t.;:~~

,=,~

EN

NN

~

-5~

0

- 0

- N

0- '

aJ ... 0 aJ

~

C -

~

- ~

II

~

III <

=

0' §

~

'5 0=

.::: 2 ;:

~

x -:;. ~

)( ~

'S

o o-!$

f-- 05

III Q

.. II'~

N

2;

C

..8 - «

..,:- ~

~~

-~

=

--

I~

~

lIo-"'e

=

V)...~

~~

~

~

N

2; >

C"'Q

).I-:'aJ "B

~,_e

;:3.t.-

~+

~+

~

.-E

- ;..

... ~

~

::

~

.;::-:::;..

~

;.. ~

o~

' E

. ~

~

0-

aJ 0

.. ~

I.) ,-

. ~

... N

~

0

c ~

o~

0

... ~

~

~"§

~:gQ

)' =

:'B

N~

oO

::~2.,=

~aJ,=

~

§"::

aJ ~

I~

~

:I '~

--Co

0 -

~

a ~

~

"

;: ~

is. '~

C

o ~

II -

"a .=

~

~

~

~

~

..,'"

~=

II

~~

~

~l

.c~

II ;..~

'c't5~

~"

": ;..,

E.

~

aJ ~

III

'-:=

::>

~ =

~

'S

~

~ ~

N

5

~ ~

'-""" =

:~q)

'" -",aJ~

aJaJ5

,'- :I

,- §

.g =

o~

§

~

'" <

- ~

- ,- -

. ~

~

~

Co

~

0-8- ~

] ~

~

~

Co ~

'B

cE

.$.,

r;J. ~

;iE

=

~

aJ 'S

, a

~~

IE

aJ

~

- N

'

071:; ~

.-.=

,-

~;-

=C

:: u

- ~

.t.. ,-

'- --=

~

~

;-~

- -

'" -

.t..

. ~

...

:: ~

:=

~

- ~

~

,-

-C

o-

::; ... -

,- '-

~

....

' - -

"'... ...

,--

' ...

- """""

,.. "'-

- :: -

- _w

,

";.I.;a, ...

--=

~

'-

=

0 'i..

"I0 -

~

- --'"

:: _0;"

~!!

00-+

-::: '.

'",:.;

~

0 N

~

;=

' ~

.,

-=

aJ-

'-' -

.:::"~

- .0=

-~

S

~

... -

~

.So '-'

,- e

'0 -

~

~

~

~-

=-

~

~ ,-

5"'Q

) Q

.. ~

S

"

0 ~

EaJ

E5

.- ~

... =

~

5 'c

S

0 rI)

05 ,-

~

'0 ~ C

o 0

- ,=

>C

- ...

"5 '=

-= =

00

u ~

aJ

~

,S

Q..

~[/)

-=

0 ,- ~

.-

~

~

=5~

e

2'"

~

- 0

=

Q..

~

'~~

- ~

~

>

,<

~~

~

0

~

aJ>

=

N

q) ~

'"

~

=

=-,

""aJ- -

'" '

~~

~

Q

) ~

0

- --

M

~

~

' .

0 '-

0 ~

aJ

=

-. ~

-

~

0 ::

~

E ~

r;:

'~-

~

111:.=

~ ,-

~

q) ~

e

~

.a "g. ~

5

HI

q) 0

co: .a

N

~

0 '5

Q)

rI: 0

- "

0 0

-. 0

§ =

2

N

- 0

a ~

§ 1 '0.

~§~

..s

+-

, 0

8 aJ ~

.9 III

..9 -=

.gc

t= <

0;;E-

0 -.

... ~

0

-. "'...

~'

0~

°c ',..

0 r

~

,- 0

" ~

--""

0 "

'~

_2'£

~

~

~

N

+

~

§' M

+

~

1i1 E

0

+

~

~

Co

CJ...

Q.

5 0

~...

10 -

00'" ~

~

§ ~

'~

~

-=

- - - e.

~

0 :.2

'5 ~

0

:5, ~ ~

N

0

~

;.c:-a'""

c =

_N

~

N

=

>

C

N

~

~

N

,-Q

) ::

5 '5

- -- ~

,=

~

q)

<=

.

~

0 ~

fI)

a ~'0

., o'Q

-

C

a ~

0

~

q) q)

0 -;=

' t=

0

~

=

5 ':'!j

'5§Q

) ,.

~

Q)

2 0

~

~

~

.. t.;:

~

~

'S

.::: _2~

~

~

-=-

~

~

- 0

0\ aJ

aJ ~

~

~

~

~

-

~5

'.c. Q. ,- ,-

~

00 ...

~

II ~

iJ\

aJ II

B

8. ~

II 'E

.o"'Q

)o~

0

- '-:=

~

~

N

~

~

f--

~

- ~

f--

~

~

f-- co:

1=

...Q

) C

c:

:: c

II ...

N

~

N

- ~

,~

§

- ~

§:-

,: ,z ,g ,~

~

.a z C

~

;: ~

N

5"'Q

);'=

~

N

~ C

0

~

N

0 0

~~

<

=

,=

~

8 ~

~

~ o~

:~

~5~

~

+

e -,

~~~

+

;;: ~

~

~

+ .go

~-=

:: ~

-

~:.=

~

- t.;: ~

~

0

~.,.

oCC

~~

~~

t=

N

N

5.~~

~

~

~

~

~

=,;:

~6.

':2 ~

~

~

Q)

'" ,5

'5 --=

--!!:--::?- ~

.-=:

~

aJ ~

~

~

~

05 0)

°s-Q

) ..J ..J

§ '0 ~

Co

,=:

~

:::>

~

,0 ~

::>

8. ,- e

~

a e.a

-~

~

~

~

aJ

II ~

~

~

II

>

~

~

co: II

>

=

E. .~

II

0 '~

5

..

...CoC

o '"

f-- C

o -

~

Q..

O'...~

- q)-

E.

5 ~

,~

~

-g

- §

~

~

E.

~

§ ~

~

E

. o',g

~

'3 E

. ~

<

=

5 "C

..-C

~

ca

><

aJ

:: N

0-

- ca

c 0-

<0;;

ca c

tJ. c

=,

0 .

,- ..J .J

£1J ~ 0

d ~

8

..J 6.

III ~

aJ..J

g, H

I ,5 0

~

::'~

aJ ~

5Q

) -

- C

~

~

Q

) =

- .-,

"" ~

~

- '""'

"" ~

0 -

-,Q.

~

a ~

=

00'

:z:. -

N

"'" ,-

~

a ~

,-

- --

::>

~

5 N

--

::J..J"' --

2 o~

0

,- °

- 0":-

'rt -8

"a '"'

-=

-

~

QIJ

... N

~

~

=

e ,-

=

I.~,

'0;" '"

..=

--.c

~

co: -

~

=

~

Nx

Co

~

"" ~

aJ

~.

5 ;..::>

0

~

~

g,-

~

'-' ~

...

~

t,o:;

r..

, "

;~;;;~

~

.- 4)

4) -'

4) "'"

~

a ~

-; 4)

- U

I::

...~

. u.-

= E

;::

~ ~

... ~

""""";' -

4) 4)

'"::

to. 4) -'

-..

..ti'i~ cc

Q.. ~

... .~

~ ;::

=' ~:

cc,'; ~

ICC 4)

~

~ :-

- ~

~'""";,

E

E~

;j .~::..

-::: .-

,;.; ~",'"

4)

.;:: cc

~

u -..~

~

4)

""'""

-, -

0

-.

~"~ ,..

.," ,

'W .,

'"' -

0 ~

'-' ",

u "9

;:: .-

~

~

Q..

c;;",

~ -

~

- -

4) ~

~

c;;~

,,; >

u

- ~

~I::

N"-

- 'C

,- ,...00

0-",

J;; ~

...

".. '-' -

'-'- ~

=

' -'

2'"

~ ><

~c~, ~

,N

'c ~

(oj;; ~

~ ~

... -

CD ,..

N ='

~ -

-~ _'-0.

~

~ cc

'"' =

~ u

.- .a

-x> xCI:

~

~ >-

cc A'

CO) ~

= 4)

0 ~

0 u.

u. ',-

~

E

U

-- N

~

='

(oj;; J:i

.").

~ 'S

.9 CD

-;:: ~

:. .2,

~ "3

oci §

.:g

~-=- -

I::.CC X

-~Q ...

,'; ~

>.

2ffi

~ ~

~ ,3

x ~

g ~

~ §

to. Co

4) .~

"- v

= ~

::; QI

... ~

"

~ cc

'= It

.~ ~

- -

4) ct

a; §-

0 8

= E

"0 g

c ~

~ u;:

..:r: ~

~ ~

- CD

.= ct

~.Q

u

u, 8.

Cia.£

~

~

to. cc

4) U

ffi

~

~ ~

)~

t'"

~0

;: 0

'0, ~

"3 -5"O~o

a ~

.~

~ .~

~ ;::

~ ='

@ .-

0 2.

2. cc

~ -

V) I:S

.E ~

~

~

~

Uc~

~ -a

2. ~

~ ~

~ .~

.3 t

~

,,""- ~;::

1:;0'-' -

§-u co.-

-~,.c> ~~EI::-=

x r::!

~

8~"i3

:: "='=,

~-4)4)- ~

4) -

- -

-~ ~

'= .

',- ~

~ ~

X)~

'=, 0

u .-

.. -:::

- -

- u

-

5I-

- - -

., "'"

4) -,

... ~

- "'"

4)" ;>

- ,~

-

- -.-

--to.

c 4)

- ~

~... ~

4) -=

""""" U.'~.-

~ ~

~ u.::..

:: ;::

- I:;

~ cc

I:: U,

-= -=

2 v

~ t'"

~ ~

~ ~

~ .5

)~ .1:

~ ~

8 cc

-= ~

~ ~

~ ~

.- ~

.

~ ~

= -

~ 4)

4) 4)

E u

0 0

~ '""Q)

4) ,-~,

~

~

~

~

~C

o-~

-=

4) 'U

'U

Q

..4) ~

~

... ""

.~ t.u

~ ~

R ~

v a:

u .g

~ 4)

4) .

~ ~

-= WE

~ ..9

~ ~-

- -~~

,4)

~ ~

01::::;- ---

~

~ .~

~ ~

~ ""Q)

~ ".

~ ~

~ I

I ",

E I::

~ ~~'a;c3

c

~-~

- -Q,-

""'.,"- "-

g -

0 "'""'"

--- ~

QI

~ ::

4) ~

- ~

E .5

- 4)

4) U

'" Co

E (/)

VI -

~ "::"

QN

.Q

::; ~

Q

IJ ~

.- .-

cc 4) -

4) ~

~Eu c

4)1:;~ 4)

=, I

.-.:: 2",

s;:

e~1;!; f;,;.

~4).2. x

§ "£~s-

~

- ~

- -

Co.-

5-

-= .,

u ~

~ ~-~

Ix

x'"'

, .

- ",

~

.~

- '"'

"- -

- -

'"' r-

~" ~

- -

OC=

N

~

.:: I

, '"

4)'u;) %

:..' '-'--

."4)

-u ,..

,,~"

-~ or,

--- -

4)- .

"r"

j k ~

~

~ ;:]

~ ~

.~

~ ~

-[ ~

.'~

f:!j;:{",:;~;

. -

- ~

~ ~

.- ,

~

~."= X:-,

I:: U

0.. =

;::,

'" -

4) ':.{.

, ,-;-

E

v (i:

><

.-

~

- ~

"';4)

~

~

'" :;,.

~

Q)

.. 4)

0..=""

~

~

.- '"

'-I

" i",'i.,

"';;""~,~~

.: ::

= .=

~

- 4»>

--- --

: j

~~ ~G~J"~~

~ ~~

I ~"'@"

~ ~.~~.

~

0.. U

c!",&,,;:t't; t.;:

. =

- ~

~ ~

~ ~a

,~""~._:. .-

- U

- '-'-

-; C

C'C

C

; U

~

- ;,

s;: cc '::

~ u

-"= co

4)

Q..

>

cc ~

.=

'"

4).-

_N"'(6;>- -

-=CC~

= .-

cc '"

OI)'~ ..;.

24)

Q) .c...

.- ~

ICC

'" .-

cc I::

4) Q

~

0

.~

4) Q

) ~

C

o

84)

a ~

:s ~

> =

~ Q.cc...cc

.. =4)N

,

- Q

) 4)

4) ~

U

'

, .~

t:

;:=

. ~

~ ""Q)

g.- .

;1.1- :

'~~ ~

~

g. ~

Q) .~

I:: ~

-fi I

~ ~

"'. ~

'

-= :E

~ cc

=' 4)

r2.: .~

~ 'Q.

~

~~-Co~ 4)"04)

I ;.)

=

u~

:"",

OC

C

1 ~

~'"

.- .:

u "'"

0 ~

..

- '-' -

"'"~o

4)_.0" I

~

~

~Q)

Q) '"

.1:: ~

o~

§'8

-. ~

a.c ~

Q)~

-C

='

;:: E

4)Q..

"Gj

Q)

~

Co

-..3";:§ 0

~

~

] 'c

"E

E"'~u'c

V) (oj;;.E

~.- Cov~

"'

Q)

Q)

"., ---

4) ~

-

... '" .- -

~

-- "'O

u I

'o.Co

~

.E. ~

"E

...S1-

. e.4) V

) I

8 c ~

-g

',;:;-

.c c

.~

-J .g - ~

a

, oJ

~

.~

.g (~

-""',-.' ,;::

~

~ .-

Co

~

I:: =

N

~

~

U

Q

".

.-

~

- .

N

I ...

J;; .-

'" "

~

a. .-

J:i Q

.. 0

a.~

~

~

IC

CC

~ 4)

.-'cC u

~ I::

.

II-J

co.'::: I::.~

~

\

-- ... ,.. - -

ICC

=

'5 ~

0

0 ~

-- 0

.1:: -=

0.. ---

~ ~

@ ~

~ u

cc 4)

,. :"

= -

~.2

2 ~

- 4)

.:=

s;: 4)

Co

t:=

:'

-=~I::I::4) 4)~'"

V) ~~~~ICC"

;;;

~t.;:='4)J:i ~~I::

A"foO

~

u~

" 00;'""

. ,~

c4) '"'

"' cccc

-I::0

0..

N~

4)~U """c

"4)0--- .

.-(oj;;

E--0

.:';;,

-""4)U4)

I:: N

~

~

'al::(oj;;

cC"""

~ S

... ICC

"!r: 4)

'""" 0

x -..3"-

~ 3

cc 4)

,:::.

Q) .-

cc -

Q) >

Q Q

V) .

~ .-

I:: ~

r;: .,

c U

- 'C

~ 0

- '-0.

C ~

~ 0

,j4-

.= cc

= 0

4) Co

(oj;; I:;

- ~

= N

-= ..

?

,:!i g.:c

~ ~

='

84)

\,) 4)8

e 4)

.t '0

= cc

- N

cc 4)

~ -

'?:

- U

., -

.- -

4) ~

.- 4)

"

- .

~ .

- ~

4) -

. .

~ ICC

~~ ,

-

E-

~~

::; 4)

~ -

N -

c' .,.

~~ I::

-

Q..-

- cc

,~ ~

0 ~

u -

I:: '"

'-', 'C

4) C)

~ 0

cc :;:.'=

4) 0

4) ~

~

0 0

C cc

~ ~

Q. u

'C o.

2 ~

~ X"

~ 4)

~ ~"

4) ;:

cc cc

t.;: 4)

~ i..

~ c,

~ ,~

4) 0

- ~

~

o'"-.

,- ,~

'-' -

Co, "to

='

U ICC

cc ,~

4)" ~

,. u

'" Co

~

r4)

'5. {'.

!:; -

... ~

~

E~

]?r

~ ...

~ .-

u 4)

4)

E .Eo.!

~ Co

, \

.

I;

~

~

~

. ,..;

... ..: -

~

Q)

."':=

~

.~

0) -=

'-=

0)

.- .-

=

Q)

0) I

Q) -

Q)

C -

-- ~

~0"

2-

..."'"=","-

-"':=

""'="'

0=

'"' - ... """ -

- ~

rJ)

- -

rJ)'~

"" -""

- ~

;- ~

.g ~

0)

e ~

'-=

~

~

~

~ ~

0)

§8.,5

.S

~ e

~

:.0() ~8.~~

5 "$

.8 .-:.;.

~r

= ... ... -

Q)

~

- - .- -

- ., - .- - ...'"

., ,Q

-5

- .-E

- 0

... ...

t) -0

~

=

Q)

."'" ~

0)

=

~

t) ~

0)

- .

u "'"

c ~

~

tJ

~

~

'8" 5.5.- -

'" S

.- .C

) ...

":3 a ..2 B

.=

~

-5 's .~

.E

'

:: 5

t) .-

= ,-

0) ...

t) "'".~

~

..2

t ~

t)

0. t)

"'" ~

Q

) ~

.c:

~

~=

c:=

~

"'".s 5iJ."':=

~

-:; '"

e B

~

- ~

..2 =

:I a .2

~

~.s,.;'~

-

"C

8 '{S

.~

~

~

5 :E

'~

~

.5 8

§ Q

5

~

'{S" ~

~

'd) -9

;;, .-=

: ~

0)

0) co

Q) ~

~

-:;

~

:! ~

~

- t)

t) .-

'" 0

... ~

...

""O'c

'~

t) Q

) 0..

,Q""

~

... -

.~

- ..

0 =

t)

.- -

'.;i ~

0.. co.'"

Q ,~

>

( ... t)

t) .-

-E

- .~

- =

~

§ 0,;;;

-0:: t

5 ~

g ,

- a 0.- ~

';;'

Q) ~

Q

) ~

Q)

.s -0 ~

.E

Q)

.9 ~

~

0. '-'

',

;: ...

- .-'

- .-

N

OJ

-0 ~

=

~

""

-...

~

.5.c: t)

~

:: ~

Q

) =

- ~

5 =

=

~

>

( 0)

a §

;5 0..

~-5

,Q

'" g ~

~

-=,~

...

~

'" ~

t)

~

5 "Q

. ~

.~

...

"'" "'"

~

0) -0

--a t) -

~

.~ -

>

~.-=

-a

0.. 0.

0) ":

'" -6

] E

~ "0 B

ee .-

...:: .;;.'~

~

E

cO ~

..g

N ~

§

C;;

N

£::;- ~

~

~ ;

?;; ~

~

;;, ~

~

§ 8. "?:

rE;

§ <

~

~

'0.] ~E

j:a g

,cO

~ ~

-;;

~N

... ~

~

.~ -

- ~

t) . -

=

"" or)

.- Q

)"""" =

.~

-O.c

Q)

] :] ~

~ ~

.~ ~

: :~

~

~ ~

~

'.;i~0 ..E

~ ~

~ ~

~

:g ~

~

~

.~

,: ~ ~

~

~~

~

e

~

t) g

O)a

'" 0

'" -=

-0

..2 ..:: .,

~

-0~

=

0 '"

C

~

e '"

0aQ

) ~

;:

d) -.,

, -~

O

J """

- ,~

- ,,'"

-...~

~

o..~t.;:

-=

- ~

---=

~

"'""'---0 =

o.."'

E~

~O

)- -

;:d) ~

'"

-0 e

a E

~

g '-0;;;

~

.~

"'Q

;: e 5

=

"G)

~"O

Q

) ~

J(\I

-0 -g

~ ~

E

5.

.-U

-?'"

c -a.5

0. ~

t)

~

=

t) C

~

~

..-

'- '8" d

.~

."':=

'" ~

...

E

~

g..- ~

~

xv)

t'.-a

d) C

t.;:

2-a

C

=

0) ~

0) -

J(\I =

.- ...

~

E"Q

) Q

) ~

Q

) .G

iJ E

.- =

t) a

= E

E

- - c

"'3 "-6 S

o ~

~

g ~

~

~

":3 8 .=

~Q

) 0..

.~

-=

~

0) 0

E"3

I - ~

C

;: ~

-

- .v t) ...

... 0)

'" 0'"

t) - -

c ~

~

~

~

C

5 5 '(;

.~

~

~

""Oi

E

~

'" ..9 .2

.C)

-:; .- -5'" .2

8 0..

~

=

~

~

~E~

1'\,..

§'"

~

co..", -0 -

"'. ~

-0

. 0

~

=

"3 t)

'" I/)

~

c: =

~-

:= -

~ -

V"

-.g ~

~

&

; a ~

B

~

.§ ~

~

'd) .i:::. .:

.'2 ~

t) =

- ~

.~"O

~

~

..: .[

5 .g

go 5 --a

~:

~"0 8.

.2 ~ 8 -=

.~'r;..

: 8. ~

~

..e 8

E

~

~

,'" 2 ~

§

.5, 6

t) ~

:~ ~

.~ :

~

.s X

U

;.§::.-

.c 0)

t) :=

~

...

Q)

0 >

'"

.2 ~

0) ~

~ =

...

-;.=

:- <

gO

)O

0.. 0

-U.c

~

~=

u

=

6 C

.2 ~

~

~

: o...r;..'~

Q

) t)

-0 ~

.>

<

"Q)

~

0) t)

§ ~

==

C

."':=

E

X

V)

0.. ~

U

.5 t)"G

) ~

,~

,Q

-=

s

5 - ~

-0 '8 ."':=

'"

~

... 8

o...c t)

=

Q) =

.9-.- ~

's ~

~

-2!;:!.. -2

~

-v; t)

0 0

~

0) "Q

) a. ~

a =

-£ ~

,~

';;'

= N

~

.2 E

'"

~ "'G

~

~

- >

~

...:- ~

0)

~

... t)

... ...

v~

- .-

t]) :::

t) ,.-,.

-0 ~

Q

) .-

... I

OJ

=

0) >

~

~

~

=

~

...2

0 0.

=

~

=

C

e g

~

E

0 0)

~

>

0 t)

.~

~

'" g

~

;!2 a

~

~

.=

~...

~

-=

... ~

"

. 0

t) rJ)

t) =

-' -

=

~...

... a. ~ cs.

~

~

-0 .~

~

'"

~

Q)

..."'"

-t ~

~

0 d)

~ -

= =

...

~...

"" - - - -0

,~

--- Q

) .~

~

-0 .'"

~

Q)

0.. Q

) N

.

~

~=

. -=

""'-~Q

) """~

.,Q)"t)

... .,O

._t) ~

.- .~

~

=

u =

- - ,Q

~

N

.- N

t). C

Q

) '"

t) - '"

OJ .-

c'" - - -

Q) C

0)

+-.

£:. ~

~

E

Q)

g -v;

~

.~

J(\I =

2 ,~

~

~

~

E

0..

-v; .><

Q

) -e

. ~

-g Q

) ..9 § ~

~

C

,- a ~

~;

.5 -g c .5,-=

8 ~

Q

) ~

8 -=

~

E

~ 5 ~

8 ~ ~

-0

~ ~

,.E.-

.5 ~ -e -

"-6 B

1Y: .",:=

.=

0-,,..

-<0

d) ~

0

", 0

~

... 0)

~

.- O

J ~

.

. C

-"Q

)'~.E

C

'"

t) -=

~

~

u 0

t) <

"0

~

0.. '.;i

Q..

Co

-=

.9 ;..

~

0. ~

5

.::: 'S

;;.

C-'

.c <

... t)

C

.=

0) .;s.

>(

=

~'""

-- --

,-. t)

t) I

C

'.~

=

- N

0.,.-,.

~

. 0..

~

-a ,.

'- -

N

~

=

=

J(\I .=

.s uE

=

--"'1" Q

.. t) -

§- C

~

- .- t) - .-

t) .,

- .,...

t) ;-

'"' v~

~

'"

.-0-

~-

.- =

"""

Q)

E.

cO.--=

"".;i~

~

,~

N'-

-0

... ,-

'.s 0)

... ~

-0

,~

e.-:, O

) ~

t) .~

c,j

-.I ~

'"

--=

t.;: t)

E

a ;..

.~

-u ~

-

~

=c

'z."E

a) .§

~

~

..E

~

E

~

.~

><

~

t) ~

-~~

~t)

o.""bO)

0 0..0)(JI.I0),Q

,5 -0

-v; >

<

~

e ,=

-o.;s.

t) '-=

-o~

~

;IOi_""!i""""~

~-"._:;,,/

"",,""",~--

~,

-=

0) ~

...

- -

.- ;::

~

-0. 0

=

~

~",.

- ---

- ~

-, -.,.-

- .-

~

-~

- .-

- -

~0.

- .~

.- ;..

0) ;..

- =

a) C

o"Q)

-:;-:;ss s~

0

~

~...

-a=~

~

~~

~

V

) ~

.- -

J(\I C

- '"

N§

0 --

-w

-~

~~

,~

- -

.;;; ...0

~

~;.=

N

'-'

XV

) XV

) -

- t)...

C

- -

~

N

..~

.-

...; 0

0) ~

~

,.,

... - ,...

~

t) ~

-0

...:. '"

'" '-"

0 -EQ

) x

..;::=

5

0.. 0)

=

~

.=

C

- :-

... 0

~E

.c: =

-

~

.- c

~

'r;.. c

0) ~

;:

~t)=

,Q-o..c

='"

(j

~

. 0

N

-a e-

~

a >

t)o0)

~

.0

'" ~

J(\I

Qt)

t) '-=

- 0)

'.;i -0'-

.2 ~

;..

)( - t.;::-

Qt)

-.~

~

'(;eN~

o~§

Eo..9

.::d)

0.. I

=

Q. Q

) t)

0 :-=

.- c

a ~

g

;!2 ~

0) sob

o..'~

5N

0) -

§ ~

~

.~

'.;i =

=

E

t) a..

~.-

,Q

'" I

-="

=

o.co~c

0 0

.-

=

,~-

- t) -

N.

~~

0)

~

- =

C

~

Q

) 0.

.- ~

N

'-J

~

e=

"Q)

-0~~

"'"

E

...5

5 v,.

- ...

x ~

~

...'" 0

O)~

' 0)

~

~

0 0

1::~

_0

...",N~

)( -o~

~

~

'"'"

'" u

0) t)

.- ;.=

tC

0)

t) IIJ

- 0)

~

~

-8 ..

~

~

: ~

§

~

~

! ~

. .~

fi'

U

~

][ ~

g

~

.~

6.2 iIi~

-o~~

O)e

!8~

-.!!.J..-rn':;;"'

...;..,-:-0) o~

-~

...~'"

-", ~

-

.,.-

~

.- t)

O_M

~

C

~

:=

_I'" II

rn IIJ

~

~

a '-J

~0.

"Q)

'(;" ~

:-x<

'- 0)

0 "3

:='.c:.;j

Q.

'--' rn

!!:..- V

) .9

;: .,..

E

... .- -0

§ ~

8

-0 t)

E=

=

t) - ~

"II

'-~

"t: ~

~~

-act)~

"'6Q).-

Q)8".&

).&)

"" ::."00

-- =

'~o'-~

-""" o..~

C

:C~

~C

;; ~

~.~

d)

, E

t)

'.;i "'"

t) 's.

t) ~

~

~

~

~

::>

:;;:':=

-:" ~

5.

~

~u

~

~..

0) ..:

~

,.-,. 0

E0

~

E'c;

... ... ...

~

rJ) ,~

-.,

.- I-

~

'" =

~

=

'.;i

'.;i... 0)"

0) V

) ,

, ;:

~.-;..'"

...0) ,~

.,- --

... 0

--Q

~

..

Q)

~

... ~

0)

,Q

~ -

-o-~

u '"

0 N

~

~

'" ~

~

= =

=.9 t)~

-a -

~

'" E

t)

N

~

~2

c; 'u;.5~

2:

'S .-

0) Q

t) 6 ~ ~

'-=

~

0 ,~

~

~

£:

-,p~

"=,,,">

-~I

E~

""8.

.~>

t)

-;-:~=

-.- -'

~

- '~

--

~c--a-~

Q)...

I 0)=

'" Q

)"':.o;; ~

.

0. ',; ~

§

~

~ @

go ~ e

c ';;'

S

.5 x'

~

£:"5~

S~

s"Q)Q

)"""-=~

d) '"

Q

~-~

~",Q

)""" Q

)?t)Q)1;O

~

e '-'

.=

~

'" .

rJ) I

rJ)2

>

.a -

t) ~

=

Q

) ~

'"

~E

,11~Q

) t)E

~~

t):=~

5

~.:

'C;

~

~

u ~

g

~ .2 =

~

.$

e c

,Q.2

t-U

o.t/}t/}~<

:EQ

.."-':ZB

O::1S

~

~

"'G

0-,.~

c

'" ;.=

. c

~

~'"

Q)

-- ~

~

-- ,-

-d)

-0 >

<>

,.-,.~

e e

I~

~.=

...

~

0) =

;-

- -

0 ...

"'" "'"

-'-.c

~

0) ~

Q

) ...""

-0"

~

Q

t) b

"'.- .-

:! X

U...

0) 0

- 0)

0) Q

) ~

V

)

- '"

~

.=

-0 -0

- ~

. O

J '"

!\~~

: '::t';~

:~

---

,.'

I

..'

,a)

- -

--...

~=

=

~

a) C

-""-a) .

!:: ~...

u~

-=

~

._=

=",

"iJ

0 ~

-'

V"

~

'" -

... ""

, =

: -

C

=

a) a)

-~

~

-C

-~

a) .'.'

-- ~

~

~

-+

+

- -+

E

~

ec ~

~

So ~

£~

~a)

.- :=

-"'"0

- "

- C

'"

~,--

,.. ":::

C

-.. :=

a)

e a)

co. %

:",;;'"

'"' .,

'-' '-'

'-' ..

--" u

'" -..

"-

.- N

-

a) ...

-- '"

a) -- "'~

.":3 .=

>

X

>

xC):;

X.-ct

e ~

C

-Q

oS .2

a) co. a)

=

~t

o u..

u. u:

- '"' ~

. :=

= -

"0 "

:: bO

~

::

-- e £

U

a) ~

-- "._~

e .

X

='

~.2:£

~S

..s-~.2

;'!"

a) -

-~

U

.~

.2: ~

~

-0 ~

e "Q

. .2:'"

,£ ..,.

~ --

-5 >

( a) --

=

~

oS

:--3 ":3

~

~~

-8~

]~~

§...

'E

~"O

c -

~ -

§ ~

","O

~8aJ~

.S?

a) -Q

~

!0

:=:

C

~

8 5 -

;>

~

;-c

;>

a) §

GI .::-

L- G

I C

~

~

'0 -

U

§ - ~

=e

... ~

U

"tJ

C

C

~"O

E

~

§

:- ~

Ie

'" K ~

-5

='

0 .S

? - -m

. ~

8

'6 G

I ~

~

§ -

Q. <

= 2

a) fb

,~

-I:

:=

\I) ~

::

ga)

C

'" U

~

e

'" ~

- --

- ~

J

- :=

C

-.c.

:: ~

--

=' --

~

:= --

--;-:=

U

a)

~

~

-.c. I<

U ""::.

- =

=

'1<

-.

e ..s

.6'" 2.

~::-::: ":3 g

-g 0 ~

-8 ":3 ]~

4: -

a) -~

"O=

~

~co.

=-

~

c~'

~

C

'" ~

~~

"'" --u-..s

- ,

x a)

a) a)

~

~

:: C

oS

0=C~

i1

~

E -

- - ...

co. ::.

-- 0

- - a)

Et

-. -- e

~

C

~

~

U

a) U

=

"i)

§ '"

C

, ~

~

""

a) bO

os'

8. -g

~ --

~

~

~ ~

U

-=

a)

l -""

+

, ~

"ii

~

g ...

~.g

:- -g ~

-8 =

=

_2- ~,

:. +

~

~

... 0

-- C

""

- -

~.';

~I~

--

§ 0

-. -"""-8

"'Gj

~

'0 ~

E

~

.£

e :b

B

t;",

=-

C.?

=.(U

~

e

.'>

§- ~

-~

!.~

L- -

Q

-::: §

0 C

a) -

_c ',=

I<

U'1:C

, Ix;>

=

- 8

E u

a) ~

. ~

'" -2

e -~

~

g

~

~

=

co. .~

.£

e C

8.

~,

C

x~

=

:= _e ]

~

a) -8:=

-'§

~ ~

CgL-

QI E

~

~

8 'S

-'

e ..s ~

~

0-"'--6

-;..c ~

(.)

QI"O

QI

~~

~

~

'-;"""--

-""'.::=

~.&

:I U

=

- tt

I/) U

I U

I ~

- 2

-~

:: U

- ~

~

I<

U4:

0 0'

~

a) ~

=

tt =

a) -8

g -~

-=

~

- §

2 -2

~

:= ~

.~

t'J

,... co. ~

C

C

-~

S

"'Gj

- ~

a)

a) 0

- - C

- co.

"" c::

I -

~~

:==

="'=

'" e

.&:I

~

c."'-:~

.5~~

e$.

.1 II

II=

~a)a)~

a)" -m

. ~

0

~-r;;~

~'8

.~C

/)-=C

.? '"

1=

'" '"

co. '"

~

a) =

0

1=

0 =

' ;:.

=-~

'"

~

:=

0N

:=

;>

:i:. c

I I

I I

c- --

a) -

- ~

co

~

~

U

U

~

~

~,~

..s e <

~

U

x;"

.g ~

~

!#.

~

t; -~

,.5 ~ X

~ :#. -8

~~

C~

J ~

c.; ~

L:..

,... :::

u.~

C

---

-3 ~

~

-+

-+

J:' ~

N

,- Q

-~

-

a) C

~

~

U

~

~;~

a)

.~~

~

Ie

I/) V

I a;:

I/)X

>- ~

-=

~

a) tt'"

-- --

:: -

u. C

/) C

C

.- ~

c

-- a)

-I: :: -

-- 'oJ

N-

~

va)'" a)

- "'

-0 .~

...

.uco.

'cc~

~

l-I..

,~

-=--

... -

'" -

I.. a)

~'"

- C

~~

~

.~

U

=

c;-~~

a)

, ,;I;

c ~

c.~

"0

. ,,;c

~.

'..)~

N

-.

~

:=]5

-- a)

"$ ~

E

G~

""

~

..a -'-

~

Qj

~-

a) ~

~

- C

, C

~

~

- I

~

:=

~

0 C

~I-

~

>

Q.~

~o"'iS

,a)

=-=

--

<..:)

- a)

, --

~

>

N

~

~~

-5

~

... -=

~ -

- (': -"

-.~

~

..,

.- -

I.. .-

t; a)

...~

u

~

~

co. 0

'-I -.c.

:: -0

ti1Q

<

..:) a)

:a. ..

c,Q

~

X

~

co.

0 X

~

'"

~

cc~

'S ~

'0 X

~

~

<

..:) ~

g

~

~i{

~

~(8

(.) ~

a)

,-c:I

N

-'" --.£

"..;!,~~

§

I- (.)

,:: ~

co.

§. =

toe

'I"': I..t)

-::~

X

0 0.2a)

'"5

'~

c '"

~

~

M

.~

- a),~

... ,~

.£

-~

~~

~

g > i

]5- .gEle

u X

~

~

X

?S

:a 'gi-

'oJ .v

' a)

C)

v - ~

- "

.~

E

~

-3 a)

-!:...'" ~

e

e U

a)

,,"r..:.

~

~

- cr

.c"O

e ~

.&:I

~

a) "-8

::~

~

c;:,:

:=11

U

q)"'" a)

co ~

U

C

-~~

t:

::- ~

.,

~

co. -5

...5:

C

a) --

U:=

C

C

"":I

(-- ~

... C

§ =

~

E

e

~

I I

~

1 1

Q<

2 -,<

~

a) 0'-' ~

-5i:, ~

:-:§ ...e

£ a)

~,

:: 0'0"

§-

~

'" --

- a)

~

1 -

:=C

Q

. ~

:: X

'" 1

-- ~

-

U.

~

§ -~

a)

(5 g

E

~

/@

~~

a)

.~

_2 -~

~

I

1 ..s

- ---

II.

I- '-:e

Q.

.Q

C

'" II

N

~

- ...

c0

:=

-- 0

0 .0

, --

~-

..- -

~

0'0 .-

1 "'I

u:=

0::-<0'0

(.5 ~

.

~

~~

.

... a)

!"oj :=

...

~-

Q/)

, tt

. t;

~.

1=--

-5~

~~

- f

~---

- ~

!';--

.-

- ,

\.

or,~

~....

0 \

-'~a~91

9Z

Y

~.

~~~'~~

'

')S

~

~f

x o~

-

\J '- "

~

.ft ~

~

ox ...

~--

,x

~

~

.~-

"~

~

I ,

os '\3

s:W

S

x- \J

=:

- ~

x ~

'"

~

'{~

'I~gry.

\3 "",ii.

.,.,.

a: ~

x

~

"!~~

¥,. E

Z

9ZY

. E

c.-:;

,,"'~~

'D

x It ~

It "0

':-

- SO

ZZ

'Y

~

,-

~

~soa.o

"-:~

~

,r~

.,.'..

- - -., - -

- - ., - -.,

- - - - - -

-- '~

-I-- '"'

--- -,~

-- -~

---,~

---

--"'--- '-'

--., ,~

- ---

,~--

/'1.- ~

---'" --

'"'o.'~-

~;=

;=

E

« u

"" x

0. ""C

) G

J E

-=

~

-u 'fj

-;e 0

'"S-

t;.:;~,

,,':-,u.o~

"",~.,~

--.

x uu-;e

i'-'c ,~

:; .c

000 C

I: -

E~

-.

- ~

N

0 ~

.5

'" '"""

~

",-'~\i

, --

-=- -

- - ,- -=

- -:.:

'"' -cd

0~

... -

~

c.", C

to: -'~

.,,- -N

- ->

~

'~

-", ,

to: ~

"U

000

0=

~

"'" .r;;

0.. N

0

~

~

~

- --=

.! '-. ~

~

~I-

1-"';:- 0

00001-1-' y;o

--~~

.

t..g -t:

0 ""

--;: ~

~

... -

-t: Q

J

- x =

~

- I-

-:JJ.

Q.

CIj

=

-5 .E

'"

~

~

~

Q.

~ -

"4) ~

-c ~

;:

0 ~

-=~

0

'1;;~'-

~"""~

0°:Z

.~

Q.Q

.~5

"4) '-'

=-

- -~

"'-

...", -~

~

~

~

-"'.~

~I-

~-~

~

~,..~

-,~-

NtI)---

~-

-=

"'-r.;:5

~'"

0_-

~=

-O;)

~ -;;

IE. "4)

;: ~

... c - ,-,'

is ~

-9-

- ""

~::.

~

... ~

>

~

to: ~

\-

=

~

I --,~

0;)

0;) ~

- 0;)

N

~

0;) ...

'-' N

-

:: ~

~

. ""

.~

~

0;) ~

~

"" ~

.c

:f e ~

:.:...

~

..9 >

~

-

'5"t:

~

~

~

;: -;e""

"" c.;;:

"4) - ~

;:

0;) ~

~

~

=

~

0;)

~

I;; +

1 '"

=~

~

2-t:0;)... -s=

",~o._""C

) ~

.c ...u~

Q

+1

'\3 ~

to:N

\-caQ

~

-~~

...~~

... ~

~

~=

'"""S

;: \.I;:

-,.0 ~

~

>

=

~

=

~

~~

- -

5'"

~

~;:

C

- I

~~

=

~~

"'o ""C

ijO;)oe

--~

<,

~'~

-="o

~

~~

2

~;:

'" E

"s§

=

~

~..g.a

u X

c. ~

!::

>

~

u ;:

x~

c.,-

~ ,- -- °

'-' =

Q

. ~

--

~

0;) ~

\J

-~

v ~

"'"- =

00;)-=--'"

.=.5,~

-"'0~

- ;:

,.'" "--"'",

~O

;) ~

-

--->

;:Q.j..0;)

-_

.. ""-

... -

- '-'

'" - -

'" ~

... --

Q,. \-

...x!

~ -~

e ~ x:;: ~

-~

.§. ,5 B

~

~

§. ~ --§ ..g ~

.,; ::E

0:

~

~

~-- 2

-5 '"

os:- ~

:9

=

.5 ~

R

'" ~

~

Q. ~

-5 =

~ .g

-;;; -

~-..

~

~--

~=

"' ~

-",-"","""

~

-(..,~

~

-= Q.

~ ":

U -

~ --

= °

~ 0

~ -=

~ ~

° '"

= N

P :5

I.:J -~.

=

=

"".- <

£ 0 ~

~

- °

= -- :c'~

5 ~

'"

~

... =

-c

a -

M-['

x>

'\3 .S

!. 0.

'" -::

~

-=.. ~

os

~

"$' -5

"" =

'"

. 0;)

~

~

=

"3 ~

Q

. ~

x>

u.

\J~

~

5 -;:;

~

g ~

u Q

~

-c

~

0 ~

s -§ 5:5 5 g

Q.

,~

u. ~

- Sto: v

'S e ~

§ oS

:?u <

£ S -S

' ~ 2

<£ , -u

'" ~

-; ~

... .e ~

~'r

~

I ~

~

""

-=

~

-:: '"

-'" ~

;:;: .-

~

~

~

x ,5

-c - ...

-.- 0;)

~

~ -

~

~~

~

-=

0.""

a) =

Q

., :. 0;)

0 0

~

i e

Co;

a) ~

Q

. 0;)

.Q

a) =

-~

...

o~,

"- -

~ --

~

'" -0

~

=

~

u5

~

~ .- £'i

:>

0 '=

" -t:

~

= -=

ur~

--6,

/ \3

u-c~

'0;) --

N;:..c=

~

~o=

", x:

~

~X

:: -

;: ;:

~

a) .r;; °

~

=

:.: ,...

0 -

-0 ~

~-

0 -

;- ~

I/J

-. ~

vvc=~

;:;:-o-~=

=~

"'~-",

~..,oc'"

- '"

'"

N"'~

~

Eo

~"'=

10;)~;:0;)~

.c e',.g~

O;)-

<::>

"E

a)v '~

-QU

a) os

~"'~

'-"4)l:o --~

==

"'U

- '"'"

"0 ""

~

~

~

'" - ~

N

Q

. os =

a)

~

-" ...

C

a) ~

0

v 0

-=.. .s

CIj

>

~

..'--

-~

a) a)

--'-"'_."'-O",~

~~

".r;; "'"

'v

-t: ..

~

'" ~

>

\-

' ~

-0 - - -;;

>

~

C

0 - ca -

0 -=

~

~

;;

>

r"', i,!'

0.-'- ---

.r;;--0;)~'"

-.:;- O

;)'-'-a) ~

~

0

-c2 ~

-"§ § ~

.Ci.~

~

~

~

E Q

~

~

~

g "8 ~ ~

~

f

Q.:2

"C6

~

l'i: ~

-

c:ifC

) .- ...

u ~

-~

50

u -~

0;)':;

~

Q. -

50

,~

000 5

~

~

g ,..;

~

:~:1

.t: ,:

-;;j

\- ~

-0

0 ~

2

0=

5 !::

'" =0

~

-0 ~

:.: ...

-~

:: :::;

c~=

::v --~

,-=

-c=

"'a);: =

O

;)~

~

, ~

,"'",- -

I- ""

V

Q.

~

'-' - -- 0

0.. ~

...

0 ,- §- a .- <I:: 0

Q '" -

~

1 C

;c.N

"';...,:

05°"";. ,.'

,':8

~

"'i:~a)

0 '

~..;.

~

~

. ;

!~]

~

=

~

" ,

(~

~u

'" \'

...6

.,,;;;:.=

.=

vc...

=.&

;; - o-

r-- - -=

. ~

- :=

'-':t"'~

Vt)

- -~

~

,.. ~

...0

=

~

~

~

t) v

,.."l;

=-

-= :e:

... .-

Q.

~-

~ s

... ...

~

~c0

...---

~

~

t) -

.. - c

- .~

'-, -

':::.

,~

= -

-- ~

.~

..;)

~ --

~

... ~

=

=0

---

.! ~

-.

t) ~

:::'-..:'"-!.;: «

I.J ~

~

~

~

E

V ~

If)

~

~

'5. ~

--...

-: ...

- c5

-' ...

C

t) ..:::

- -=

- ~

-=

~

~~

-

- -

!--

- ... - "

- ~

(01 - ~

- ,..

=,.

~ --

-=

... ~

~

.~

~

,~ [/)0 - .- -

... ~

.,

..-(':ot)-

~

~

Q.~

~

.:.£ ~

t)

"5 E

~

-

~

~

N

~~

"Q

j ~

"

~

I.J ~

-0

"0 ""

.. t)

- ~

,

-- -

N~

~

-e '"

~

'-:- ~

C

'-- ~

- -

~

-0 ,.

" c- .-

(': =

~

- ';::"';,

~ -

~...

,.. -,..e

- =

0=

C

o =

-- 0

~

~

C

C

--- --

... - -.-

-V

t,j.t:

,..~

~

-- .,..

-o~Q

.B-=

E

5 ~

"'~

~

-- '-

- 0

t) ~

,..

... '"

~=

~

(':

... .-

I.J ~

. 0

-:. ~

-=

::;. =

Q. t-=

: ..

- -""' ~

~

~

,

-~-

~,

~

- -

'"'-=

'"

=2

~

I.: ~

-

-U;...

-Q

.. ~

... "'.-

~

0 -

=

... '" - ,(':

~

~

~

~=

=

~

~

~

~

-

;>.-

~

---~

~~

"-

~

v- ""'

..;::

~

v ~

Q

. to:;; -,.",

, ~

-

'" ...

~

~

'" -

Q.

~

- ..:

=

~

.2. ~

-I.J

~

~

~

~

0 x

~c

u ~

~

e)

::: "... --

~

C

::-

-- --

:: ...

~

- =

=.,

., - -

... (01

.~

~

"" -'"

- ~

~

~

=:::=

~~

~

- ,..,=

=~

-u;~

:.: u~

uQ.v

~

~~

-- ~

~

~

.~

0 '"

- ~

~

...

~

~

'" "

:.:: .. '- .-

=

~ ~

~

'-

~

- ~

t)1.

~

v ... --

, V1

~...

C -

:: X

~

- '-

~ - -

- "~

, - t,j

- '"

=

~

~

v; (':

::: '~

~.=

L.:

:.:~

- ...

od ~

~

~

",'[h.

~

a.. :=

~ '"

~ -

- ~

'..

.~

- ~

:::.~~

=~

.

-~

e)~

e) -

-"':::-;-'~

~

~ ---o;. '"

;:~

~

... - "

:- ~

~

00;

i3"==

~~

.

~~

::".c'" ~

- =

.- .

'r\ -

~ -

'" -

.- - - ~

-- 0

~

t) - ~

-0

[/)0 =

~

'"

[/)0 -

,..:".- --

~0

- , ~

~

t,j

~

. ~

.-~

~

-:..

M

~

-= '-

'. ;:

~

.~

==

-c ~

,?f: ~

t'i

-=

c ;:

, -

'.:.(.-'

~

~

~

;:::

=

~~

,-

'" -.~

~'"

.

~

- "=

-0 -- =

~

oo::i

... ...

'-~

--

-.c. :e:... ..:

0 c

C

~ - -

--"'~

~

"=~

::-::

'-~.:;:

~~

~~

,(': t,j

-=

t,j -

... .£

... -

~

=

N

;,: :r

~u;.:

t:!.;:~

==

c-:==

~

-=

"'~

~=

=~

[/)0 '"'

-- - t)

~g

- O

LI -'~

-~

Coo ::..

=--~

~

--

--"E

.-

~

e) E

.s E

~

~

~

~

0

;>

~

=

Ee)

-;>

~

~

- ..;>

'-

==

,-

-- '"'

~

- ,-

'" ~

~

i1j

- ~

~

't:

- t,j

'c-: ~

'"'

- ~

-~

~

-0

-=.

-: =

=

~

5. =

=

C

- -

t,j

~

~

t: Q

. ~.-

t)~

"0 .-.

:.: =

t,j

g ~

;:.I 2

.~

0 Q

. =

=

==

.£...

~

'" .s -

==

..;)-~

~

-=

-=

e) -

--- e)

u==

==

=0

~

-=

qj -=

'"

t,j co

'- ~

~

-:;

~:lJ

U

1J-

C

,~.-

- ~

C

'"'

==

x

.- Q

.=

t:

Q

"" e)

C

~ ,-

t,j ~

=

=

0 5

1J '"

t:~

=

=

~

,~ ,~

... E

J:J ';i). .-

~

~

~

C

~

0 ~

t::~

"Q5~

..~

~

c~""

- "Q

5~1J

e)~t:'-E

.. -0

(7)...;>01)

'" !t)~

~

"-"Q

50L1 "'~

~~

~

'0 ~

!.;:

~ g ~

~

..

~

~

=

t,j -=

'-"::

- "5.~

Q

.~

""'c-:~c-:

~

.£~c

-' E

1:I--=

-~'=

.,=",

...~

0E

E~

0

c-: ~

c 'co: Q

. -

-- .-

~

~

0 Q

. ~

~

- -

C

..:::.- (.)

-- ~

-0

~ ,-

\.j ':

Q.

.-. ~

"":'"

'3 ~

0" v

E

'" 2

g ~

§

~

-.~

~

,fi

~

c ~

'3 .

~

~

(.) t,j

~

~

=:

""'c.,..

~

t) ;>

-~

'0.;. ,~

... ~l:.

~

~

.-. .- '-

~

- ..

- ~

-~

(oIC

-:. "'=

.."3~~

t,j-2Q

. ~

~

'-~

=-..:",0

- ij

~.2 ~

c ~

~

~

.E

. -c~

I.J

~ e ~

'(j

~

~

E~

-

,- '-'

0 Q

. ~

~

C

e)

'- ...

.! 2

u 0

~

I B

... ~

]

.c ~

=

=

'-:- .~

;>

~

':5

.- =

':

'"

~

0- ~

'-~

.£...Q.'",

---Q.",

~,~

._'" C

~Q

.~~

-=

~

~

""..:

~

..c. ...

8- ~

- ~

~

0.

~

co: ,-

E

t,j

~

-=',

t.I L

:e ~

'"

Q.;.:

~

~E

C

~

~

C

.~

. 0

-; ~

~

~

~.-.

~

~

~

~-o

t,j2

=

~ s:

~

C -

~-

C

C-0

~

'-' ~

=

=

'" -- ...

~

'" ~

"

- t,j

$: ~

- --

~

B

~

-- G

' - C

~

=

~

.Q

~

C

.c ~

~

~

~

~

~

~

,~

c 0

\.j .-

N

'" ~

E

- Q

. t) --

0!

t,j - ">

" Q

. c;>

,

.-'" .-

c~'~

E'-Q

. -

""3 ~

~

~~

'" ~

=

~-

J~ JJ. B

C

C

'"

0. -- ~

E

C

t) ~

'"

C

~

~

-E

~

'" '=

,~

~

"'.E

t:

qj ~

-- '5. -E

~

~.£ ,- .::

~

$" -g

~

6 .g~

~

~

~

"'~=

=

- ~

.t) ~

..o~

-~~

-==

.. -,-,~

Q

.~

cc~

-~

~

-::~.~

~~

t)

"b is...

$: ,~

~

==

=

~

~

.£ t.c

'3 '=

, B

~

~

Q

. -"3

~

a1 -=

~

=0.,

$:. .S

~-=

=o.~

~

~'"

i-(.)~

-.." '--~

-.~

.-

- -

~

.- =

~

- 01) ~

~

.=

- =

=

p ~

=

=

~

'- .t:

- ~

.,

~

~...

~

~

- ..

~

-- t)

-6 t,j

U

~

- -

t) t,j'"

~~

~

'~

C

C

t,j ...

C

'" ~

.~

- -.-

~

~

04:)"1e :-

-=

., 'i3

't: ?

~~

-

- ~

c

co: ~

;>

~

C

I)o.- .

- ~

"'"..

~

. -

C

-- =

~

~

C

~

~

0

~I~

8.~

t,j J~~

~

Ec ,~

E

~

.~

& ~

0

r~

- -.-

~

- .,~

C

-

C

- ~

-

~

~

c '-

~

C

",-'"

-:w

-=

'"-' =

=

-- 0

~

~

~

., :..,.&;;

;>

~

.. --

~

0 '"

- -

om

~

't:

- ~

=

-t:

... 0

'" t)

~

-=

- ~

~

~

~

~

-

'" .-

~

~

- ~

-0

=

. t

~

~

Q.

.E"C

--

'co: '=, - :.;.

" "

5~

a .c

a "5

~

;:! U

'" -;

,~ ~

=

~

II'. ~

-

~

0 -

;.: .£

C==

Q. C

~

t)

VJ

CE

:r'" J:J =

C

=

~

.

- =

=.

, ~

'"

- ~

=

= ~

~

- 0(

= --

"~C

-~

C

J:J -- %

t)

~

~

~

~

. ~

.

u =

=

0 ~

-

3 ~

~

Q

~

=

=

~

~

~

&.

.a Q

. v

C

.~

~

~~

! ,-

'6.. .=

~

;>

;>

~

-0 ~

-0

0 04:)

co: ~

'"

,- E

Q

. Q

.~

-

0-

.- '"

.- -

r-- -

~.~

-

==

-

-~

""'

::§

.c ~

- ~

N

~

t,j '=

, =

= ..

==

,

- ~

~

,-

- --

-~

'" ~

-

~~

~

""~~

=

c'"

- c~

=E

c

0 ~

=

: E

-- E

i.t:

t) u..J

~

~~

~~

'"

(! ,,-~

.-

---

t' '--

"

-ca .-

ca ='

Q) ,-.

-- -

Q) 0,

.=

ca -

=' -

~ '"

::>

>2

~ 'C;:

-=

~

=

:=~

I- ~

;> .~

'-" ='

~ =

:c ='

0 ~

Ir) N

S.ca

Q) I-

'" ~

t) CC

- Q)

- 0,"0:-

E Q)

".; 0,

N Q)

= ='

- ca

~ .-

'" (/)

-- 00

~

g2

t)

. r

~ .(/)~

Q) .-

:) -

=' §

Q) ;..

... >'c

,5 0

~

=

.? ~

Q,~

Q)

CC

=

' 000

~

~..

~ I-

CC I-

.~ 0

t) t)'-

~ ::

0 CC

S 0,

~ N

Q) ~

Q) ,-

CC

Q) E:

"$ -

cc -

cc N...c

I: ~

"0 Q)

0. ~

(/)Q)

~ i

~

Q)

='

c: t)

.5 t)

.:c 0

QI I

~

'" "

~'-e- -=

:=

0 .-0

~ ..s

0) ..$

:a ,

\) -

QI QI

t L-

'- Q)

0) t)

S .

§ 0,

'-" -

""

"; (/)

'2-~ ~"O~

\ ~

~

Q."O

.g ~

~

'§ t)

5 *

8 a)e

~

;!

~

0 '-

~ ~

~ :

~ \)

a) ~

a) .-

"'1.

- ,.

N

r: .=

- a)

0 ~

O

)..c 0,

t) ~

0

.- ,

Q) QO

N I

~

cc 0

* ~

~ ~..c

=' 'C;:

a) CC

..c 2.

';

~

0 X

I

>

'-;::. ~

=

' Q

) ~

=

' .~

0)

t) a)

..c S

a)

~

'~

- 0

",,- I

~'e ca

=' =

t) ~

00:- ~

,- 00

CC ",C!

'Q)

e I

-0;: ~

'"

=

'-..s ~

a);E

Q

) §;.§

~

t) '.;;1

.=

- I::

-ca ~

a)

.~

t) t)

- =

,'" -

CC

C

I,\)

5i> I

~ CC

'" ~

~ .-

'C a)

a) ,-

'" "

'" I::

I E

: -. ~

=

'C

.~

~

>

- ~

"3

~

='

~

'8 j

Q)

C

I 0

-.: -ca""

S

..2 ~

.c

S

0, 0

>-

=

t) §

'-' "",

~

,- I

~

0 ...

CC

~

=

o.~

'C

;: ~

";"Q

) -ca:=

a)

c' ~

,- ;>

a) ~.-

-0

., cc.,

- -

- ~

'- '-

Q) I-

.- ~

-) a)

.- t)

- ~

Co ...

Co ~

I-

~ !;;

S .E!

S~

~ .s

-ca ~

-6 ~

a) "EJ',;

SI!

'" - ::

~

tU

~

'" -.~

-

=

a) ~

Q) ~

I

~

;. S

~

8

~

t2 ~

,5

~.-

,S

~

I-'~

t:'5 ~

:

~

: ~

a).5

CC

~"3

~

~

~ ..$

=" ~

0

~

~

'\)

.. "0/

~ 00

- ca

',=, -

~ I-

~.-" 0

N ca-=

.J!. ~

'~

'3: '-e-.

13 g

~ e-

~

3 ~

§ -;:-

,S

.. ~

=-:=~= ~

1-t)00 CoCo

-~-ca

Q) .

~ ...

~ ...

0 --

=

.- (/)

S t)

C

\) ..

0~

"!a,cc ""'

= t)

~ 0

~ <CC

- a)

t) .-

~

's;, -

~ 5

- a)

,- ...

~ =

a)

a) 00

0 '=

(/)

=

~

t) ~

2

~

t) ,-

a) 00

0 ,=

.5 ~

- '"

0 ~

Q) Q)

0 -

N ,-

CC ~

~ t)

,-. 0

N a)

.~ 00

- -

-.- CC

,~

:= ~

N

~

'" ',=,

~ 00

§ =

.

CC ~

Q) g

t) ':=.

-

- Q

) -

t) 0

00 C

o ~

'-'r:

~

- ~

u ..

X .-

0 -.::

a a)

a) =

~ 0,:1'-

cc ,S

- 5

~ ~

=: 0.

4: .-1.)

X"' ~

~ -

0 .-

Q) ~

'-00 ~

0 -

cc -

e a)

= ,-

0 ",

~ t)

e ,-oc;;

~ ~

- =

a) ~

- =.

'" 0

...

.. .2

'. co'

. :=

0...2 ~

~ ~

~ <e

~ "'~

2 ~

~ ..c

'S

~ .2

b 0

,- 0

..c ~

... ~

"= .,

-c OO'~

~ '~

~ '"

- -

- .-

ca... -

,~

~

- -..

:I -

to:

~ ~

~ a)

t) c..

t) '."=

Q. c

,= 3

,5 t)

... Q)

\)~

~

CC

N:=

-- ~

=

~\)

~:=

.a)\O

U.

-< -

~u

~ '=

Q) ~

M

~ ~

,- -J.-

- ~

, -<

,.-

~ -

..-

t)-,~

- -

0 ?'""~

~- -

:I -

.,~

~ ~

r ~

-

-

.. '-;-

"!a \)

~ ;..

~ .=

.- -

~ -

'"' a)

.. ':"

Q)

~

\) ~

-=

(J:

.:: ...

~ ...

= ~

c 0,

.- ~

.- \)

- 0,

-. -

S,-

-

.. -

~ -

- ,~

0,

-,~

--

:I "'=Q~

.;?:I~.9.~ ~

:j;

y .CC

Y .:

'" 0

~ 0

x a)

'-=

..E ",~t)~

Y(/)\O t)~

>- -

-,-.

! .

-=

~ Q)

'-

- C

/O~

=

~

~~

~u

- -

-- -

-

~ =a)

C/O -

= ~

Q. ~

a) ;::

~ -=

..0N

'" '--'

\) I-

- ,-

~ Sa)

cc .?

~~

:s.~

Q) ,"=

a S

~

cc ~

§a

~

-oc;; N

-

:: --

Q)

:; ~

~

"c

E:

cc ~

. ~

':" oS

!Q

~;..

~

B

. ~

5

~

~

'"

\) ~

a)

5 '"

E

00 -

cc=

5

Q. =

..E

,..:

Q.-

CC

0

.'",-~

fi x!

~,.- 0

'" ~

Q) .S

'c!T~

00 ~

-= C/O

CC ~

~.- t)

a ",~

.: -=

"- ,

~ Q)

':" '-

.00 ~

.~ 3

. "OJ

X ><

>< x

.."0 t)

;: a)

0 -

"

X

8. ~

t:

"" ""

""" a)

'" ~

-- '"

00 C

o ""'"

S

0 "Q

) ~

-

cc ~

0..

<

. .,

- .~

.

a)..c-"

~,- ~-

... .,

... C/O

0, '-"

... ~'~'~.-

.. -

=S

cc x

-0;: "Q)

- t)

':"

E. 0"

. ,-=- . ~

.c)~

00

&.:::..

cc =

13

~ s

~

,=

-

=

a.. ~

cc 5

=' .-

'" Q)

~ ~

3 Q)"

es;;

- =

~ 00

Q) ...

~ ~."

0 a)

=

, ~

- -"

0. -

~ Q)

(/) ~

.-

- "

go ~

.a)

0 ~

00

~ 0:2

~ ..

~ 0

- t)

I ~

o..~;i 2

!~

~ r.,

§E

~

" :=

-<

-"

E

~

2 .-

> "

- -

- 0

0 -""=

'=:= i1

> =.~

~ u:=

:: 0

CC ~

'--' (oj:;

-=

=

go!~

U

~~

- Ie

=

~ ~

E"-

.- :=

r::;"';

- ~

-=.!

'~ -

8.-

~ ='

0 -

- .-

~ ~

,- '"

-

~ -"OJ

.8 .~

,-

- ~

t+= .

~~

0 'CC

"2 t)

0 '"

Ec

~

i- x::s

9""

~:.E.'~ ,Q!-

g ~

r, :s

go ' /

'" <

~

~-ca

- -

.- ~

-.: ...""

c +

Q) ~

,5. '"

."= ~

.c QlI.)

L- ,';::

~ Q)

'... 'J::

.~

'" Q)

~ ,5

5iJ.c I.)"OQlo:)

~ -

00 C/O

-

R.J!.

~ -.0

-3 =

a) ~

V) "OJ

g ~

'(J' ~

~ ~

x<

:= -

<-

-0

(7) - '~

~

:=

~

>-

V)

- C/O

~ ~

~ a)

- ' /

13 Q)

= Q

..$ ;::

~ ~

'c S

0, Q

. x<

-.

'- 00

C

::I =

' 0

~

0. ~

cc

- V

)

~].;n.

~ .g

"0 00

-+ ~

~~

'CC I

~ '3

XO -

xO

.- "

~

Q

-=,...

~ -

V) -

V)

~ x

:;. ~

!~

~

c

'u x

xv>o

-c ~

~

-.E

. -

- ~

N., ,=

~ 11

~ 0,

0 a)

~ -

~ 0

to: -

'"

:= ~

§ ~

.e ,5"

t) ~.

,E: Q

'-" .~

=

-=-

0 -=

-

~~

:;...J":..J

6' ~

;:s cc~

~

"'~

'-S

-'" --'"

:C'" ~

t).t: -oc;;

r-- -.::

-ca ~

'S Q)

0 II

0

=:'=

' =

=

'-$; ~

-oc;;.c::l'"

- C

o-_0

Q) ~

=

~ ~

tC

~ CC,~..c:.

~ II

:.: II

00 S

~

- ~

r--

Q) -

t) -

,~

;:>C

'3 (J:

U

~

~

~

0 t)

~

~

cc:..; >

0

~-=

"Q) ~

- -<':1

~ ~

=

~

~

~

- ...

'-" ~

C

C::l

"!a ~

-.:

-=

t) N

C

/OOt

C ~\)

~ ~

~~;:oi

'" E

;.. t.8

~ i~

5 ~

~

c

~

eQ)

~

='£5-

0,00 ~

~

cc

Q)

~-

'" t)

'" ,=

I,

r'.c~-. --1'i~

;. ./

- ,~

'~

:

~'- Q

J-

~

.- .-

- '-

- "'"

'" Q

.I --

:: ~

...

C

Q.

=

"\-

.r;, -

-c -

-., ~

~

.'"

..2..g

~

goN.2

co-'

Q)

~

-- --

C,

060 '"'

- tI)o-~

5.

:: 0)

... ~

"..

=:

~

('$-

4)0L

\.;...L

... "'~

"'-c ~

:: Q

. -"'" ';:

~.,'-

'"-

"'- -

... '-

~

~

-=

~

ItU

- ~

co

- -..

- ::

- ~

=

.-

e- ~

~

~

- ~

c

- --

","a'...

"0 ~

'{)

~

-c -

c~

.

. ~

~...~

- =

'J) 9

.., cn'-

~c

"0~

-

c"O

0 =

:-

" =

::-~

,-=

-.-

co -

,- -

co ~

c

~

::" .

- ~

:..

Q.

-2 In

0 "0

" .

==

c

co -- .

c~

-

-.:5

- -

- Q

) .-

,8 >

-".. +

- +

- -

C=

=tI)o

0"; t..'

~

- C

O Q

) - q)

"='

'" ~

=

-

- =

: ...

~)

"3 -

~

U)

CO

=

q)

"Q)

-; C

O

~

!Ii.q).c 0/}

S\

() c'"

. _'-C

.CO

~

-0~

~

0

:: 'c

CO

5~

.5

~

- =

-

0~

.. ~

~

. =

.--

4) --

- -;:J

0Q

) U

)=

'"

~

~ocQ

)~

2 '"

. .

Q. ~~

MOO

~

Q)

-:: a .5

E

.@>

<

c~

' ~

-

:: Q

.cJ:: E

-S

go~

&

~

-+

-+

+'-

.9 ~

§

.2 ~

.5

..2 .;;

Q)

I- .,

- U

)N

"rn =

.,...

00 ,=

~

-~

o~~

- ~

-0.

~---

-@

': I

co =

: ~

0

=.=

: II:

Q)

= -

C

,..

~

-8 =

--

:-:: -=

-

... c -

U)

N

~~

4)

5 §

'--- -

~

C=-8

§ ~

~ g

>«

1>«

- .!!

~

- -

,..., ,,'"

E;

~

.§~

~

.=

4) '"

~

~

Q)

'" (I:

5"t, =

=

.. - '--

.: ~

~

.2 ~

~

...Q.Q

)- C

=

~

+-

~=

-"O

='cU

)Q)"=

"-' -

-~

! ~

'.

~\

-+

5~

~

~e=

~:::'2~

c

"=

-

I '.

U

E

5' C

O;:J

-;; =

c!a

X>-

~-

... ~

51!

u Q

..c 1;0 ~

...

r,>Q

) I

.c, ~

~

..,,;

- c

~

.9 .=

_5

~

~'1:-,

.' t:~

=~

'=-~

5b-

- -

~

~

-j1

e?; ;:J

""E

Q.

01) q) ~

'=

"0 Ie

tU.c

-- ltU

...oQ.~

"O

~

.. Q

J C

--

~

=

0 ('$ -

0) ,...:.

~

B. ~

~

~

><

'Q

;' ' !

>,

>

g Q

. ~

=

="E

E

o ...

r;~

><

~ ~

~

~--=

'-

v, ~!_5!

- =

:s

- =

-

"0 a ~

:=

~

"--'"

~

-;,-

c. -

'" i

rJ 0)

==

'- 0

5 .-

-.- -

,.

E.;:i:!~

~

i ... I~

t .c

l.2 ~

-Eotl)og'";ll

II 11

II

., C

o -I

~

.Q

Q.

co ;:

- C

- =

.,

~-

...N

"". .,.

- '"

- .-

1--

- ",-

r.'" J-

~~

, ~

'-Q)O

)--"'".r=

-..

I -

j--

;:J ;-

.~

- ~

~

tI; ..:..

~~

8-

Q.

0) '=

~

~!.t:

'('$ $:

-::<

0.0:

uSi;

~'"

-. ~

~

U)

(J-

;:&_;i~

..~,..""-,.,""c,.""",,,,-

~

u .2..ci

~:=

=

',c: =

~

~

-

-=-

,-".

,. -

==

~

-".)~

-

... =

' ~

.~

0)

. ~

~

"""

,w

" ..

~

U

... ~

~

co ~

- '-'

Q)

=:c

=-

- :..

- -~

, ~

-

.

~

~

- .,

,- --

- co

....

- -

'w

... --

~~

... Q

."O

~

'" c

-- -

.;: ~

'u <

) -;

- --

-':" ~

: ;'..~

. C

~

~

('$ -=

Q

) ~

~

~'c"

.. .~

-c

~

co .::

~ ~

.;::;

"".' .

~

~

Q..c.~

~

0

-5 --

;::

~

~

... 0

-; Q

):: -a;

0) '5

... ~

.9.

5 '-

"00=

J::

5." ;.,

0 ~

--

0) ~

Q

) -

"/5 o;;co~

-;;§Q)

>~

,5-co ~

I.) ~

c

.- -

Q).

0) co

E

5--

- E

.£. co

"0 C

~

.

0 ~

~

, !.t:

Q)

==

U

-

rE

... x

-=

~

c;I:S

~

§ ~

£-8_u.2O)~

:::

':;:::

!3 U

Q

) .~

Q

) c

..g -t:

... 0)

~~

.~

~

~

~

-~

£

=

-Cd ~

.- ~

I.I

II

- ~

Q

) =

co

Q.

Q)

I- $:

...

IltiI

- -

:: ;:J

~~

.. "0

~

U

-=:

:.:: ;:

It):: c

a ~

cc_=-Q

) -

I ~

,,=

0 O

~;-a

Q)=

Q

)"O

~I

"'0) -~

... "0

~..

~

c )"/5.

Q.

.-=

c;:J ~

'=

2

--Ou

:: ,~

. -

---" -

- ~

=

: .c

0 -

.- "0

- ~

~

M -

-t ~

£

Q.

-- =

: <

) -~

...

co .::

::c ~

...

r;. ~

;: .-

Q) "0

0) ,~

-

Q.

U

=

~

~N

-"

'" Q

.-==

=

=~

I~

"'"

N

~

...0 O

) i-O

)~N

'-~'"

-c-

_0'" x;:

t: -

-- --

- -

~

~

r..9 co

..2 Q

. Q

) ,~

u § ~

-

,S-

~

t -

"ai.' c

- Q

. .E

o --

Q)

~

~ ~

~

e §

-A

~

5 ~ 5

-s c e

"8 In

-~~

c ~~

~

In

;..: g

co ~

In

~

~

(.) ~ -

-c -

"3 x

~

~E

-:::

.- 0

... (~

.~

"0

- 0)

~

§ 0)

e U

a:

~

~

:=

~

;.,6=

.

1('$ Q

) Q

) =

U

Q

. 0

.:=

~~

~

-

"'- -

'" >

"0

"0 :=

=

: 0)

.~

U

~~

O

;;U~

O)O

)~

"'~Q

)'-'~

0)(.)- 0;;

.,c~;:

~

:g. &~

"0

"0 -=

6.~

.2:'::.Eo

~..cg &

-8 ~

,,:;] '.<

: ~

Q

)1-;:J"3-e

~O

)~('$.;$.~

=Q

)~Q

) ~

""',. -

~

"0 - -

1;0 .~

N

- ,=

.~.-

..x,,'"

0\ ...

~oo

~'.""""

E~

' -

~

'-' -

0 ';'

~

'"

{,;C

0 .1:>

.E

o ('$

.. -

- t

- 5

"0 0)

co '6

I; g

~,-

,-~=

~~

('$ ~

cti:O)",O

)-~",

-~

- ,~

E ~

-- -~

-;

.2 =

§ -::

0) ~ -t:

~

0 ~

0;; 0

... 0)

"0 "0

- -

'" .,

","" ~

=

"0

0;:;:

- -=

'"

.'=

_5=

=

~

0) =

' '"

0) '"

U

-- ~

""

Q(;

-'W

- .-

01) c !.t:

-- ~

~

Q

) In

Q.

-- ~

=

.,-".c,c

t. ~

..::

- N

~

~

c

~

- ..,

;;; -0

0 ItU

-

0;; ~

,

0) 0

"0 '"'-

... u

- -

;: O

J -

Q..,

0 ~

-

, Q

(;"" '"

- Q

J - .2

:;; ;-"-'

~

"O~"Q

) ,-.2

.- !=

- L,.

'" -

-C

'" ...

:: -

~,co

~

~';

-- "0

U

5 -;

~

lcU

~=

= =

c:

U'"

.c '-;"'

'('$ ~

Q)

'- ~

...

-...

U

'" '"

.u iE

~

. I

~

.~-;:

~

'::' -

~

~

Q)

~

~

~

'0 ";j

- Q

«

:.I II:

-r- -

~.-

- .~

'"

. Q

) ~

Q

....

- ri.~

~

"'"

~

u ~

,:

'- N

~

- -

- ~

N

~

~

Q

) ~

.- .-

U:;:.

~

c.. ~

~

...

- ~

~

~

~

-ca

-C

o.

., -"

~

.-'- ~

.,

-~

'"

~N0

~

.. ~

-

~

~

~

.-.'

~

~

".- Q

'-'

~

Q

... '-'

.. ~

, ...

=

=

- .-

- ~

Q

) -

.- ~

,~~

(.)~=

E

~.::

~E

0...

:.I E

ca e -=

=

'G

.~

-0

~

2 -

.in- .

~

~

Co ~

5~

~

u "';3

0 Q

) .2

.. C

/) ~

'"

c.. ~

~

Q

) ~

>'-

- ";'

~~

(':

Q

'" -

0 "i)

~

~

(j -0

;.. a)

~..

~;:

{j C

/O

.- 0

-~(j

Q)

-""-I:

~'

- =

..

..~

'-'

u {to

""' ~

..:=

N

"1;;1

.- C

v, ,.

., ...

~.,

- -

N-..to

0;: -0

-C

/) ~

...

~

- '-'

.. -

>-

- .-

~<

. E

{to ~

u -;

..-U-

S

x «

- ~

.. ...

-ca.-

~

{to u

0 =

. .

:>~--(~

~~

~

L ...

0 0

~\':

~

cl:~

C

""Q)o

c- -;

- ~

~

-;':"

2 '~

--a ~

~

.2.:'

"Z

2. ..

.~

---(]

E 9

.~

~.

.g

II: ..~

Q

)=

'~~

?"""'~

...!{j

-0 ",-0

'- ~

'-o ~

,~

'~~

=

'"

=~

-.-

~

,-: (j

,~

~

Q.

.- .-

--

"0 ~

""Q)::

=.-

Q)

~Q

) ~

fn -=

-=

...

Iro

~

~

.- .~

~

=

.., ~

-

- "'"

a .::

Si)

Q)

-=

- 0

~

Q)

E

u ~

,- 0"";..

~ 8

0 -

"" -

.!!:,. -

c =

c

~

=

0 5i!

. ~

.t. u

." ~

~

=

Q

) ~

I-

.- ~

Q

) "'-

x -=

~

~

~..

Q)

,-,'- =

:.;.

~

~

=

'cr' '"

- ~

\::

+

~

~1:§-.2.

="'~

"'{jCj)5b{j

>~

~

0=

I -=

~

""'

Q)

::==

,-,~~

)Q)~

~

0 -'-

~

a) ~

'!j""'.2. ~

"C

o."3

.~

.:1 .!!:,.

.!!:,. .c

0\]

~

':E

~

I- ~

... -'-

... Q

) {j

"Q

N

-8.

., 0-

=

,~

- -..

~

- ~

{to

- ~

N-

- ~

-.w

- 0'-0-

~

~

~

~~

-~

2.

~

~'-:,g

Q)

~

8 ~

=

'Q

j °Q

j a

x ~

-..t

£:)!D

~

~

~

- -$

~

§

"0 E

. E

c..

§ ~

~

0

!6 ~

..§

";:' ':;'

.;.. ~

>

-- )~

's

u ~

~ ~

~

;- ""

~

. fJ- --a

~

=E

c..

-0 ...

'rl g ~

>---I~

--~.

:::!. -=

.,9

. - ~

5-

.- .-

- .-

0 ..

.. -

... -

."'"

... a)

0 ~

-;:

6'110

~

.~

=

- .-

.- ~

...

~

~

c ~

~

~

"i;r =

..

",... ~

-=

- Q

) -0 ~

;.:

;.- =

~

.2 .

~

--

- =

--=

e ~

ut)2{jQ)~

~

~

-Q)~

~~

'"~

~

...

~

-=

- .-

~

~

~

t) (j

\]~

c

~

;: '"

0 ~

"0 -

0 0

0 =

Q

)I:

>(

.9 c

\:: \::

=

C)

- c:

~

.~

~-

;" ,-:

{j.. ~

I:~

~

=

.-

.- ..

. - ~

'"

~

tij {j

-;=

~

..

~ c

'" .-

~

{j {j

U

~

r- E

: ~

~

{j

~

"0. =

~

0

"f"UJ

:i:.~

'" ;e

§ 8.

8. Q

j 0 u

~ ~

.5

.. ...

~

\::=

':

~

(J (j)o{l)

tJ.-o;:" ~

C

t)

'" '"

Co -

.,., B

5-.9.

~

~

;.:(.)

N

u <

I: '- '"

N

... --

~.

."" ~

~

~

C

o-':"":.tIJ

=

-~O

~~

I-t:C~

1- ~

=

'~

'G~

"'~(':

..w

- -

., C

o {j -

=

=

~

..~

. ,-

- ~

-

=-

u ::

=

~

~

'c (j

tJ U

::

\r\'- ~

:: ~

~

- -

- ~

-

., ~

-

"" -

~

~,w

.- ~

,~

=

Q)~

~...I.;:

- -~

C-=

->':

,.. ~

.-

~

~..

t) - ~

tJ .c

.c .t. -

- .v _0

0 .v

U

~=

'-0

1:"

o_~

{j=

U

{j-~-

...O-

N~

~

~~

-I-'-'- .~

,- ..

... .v

..-

~..

:--' -

- -

~

Q.;-

~

~

.. .-=

,-

- .-

~

.. ~

~

-'

'.0.-

- .-

-=0

{j -

~

~

-0

" ~

- O

'~

Co",=

(j

- >

': 0.-

~

~

~'.o.

~:

"- ,-

C/)

~

~

tJ .=

-=

;-

{j ~

t.I

'"-

~..v'W

- -

-- -

~

~-o

::.. U

.:=~

~

... ~

",.t.--=

~

-=

~

(': -

~

II; .:

~

N

..: =

0

..

- ~

',..

- ~

~

~

-

~

-0

.. ~

-tg>~

"" ~

~...

~

0.""~

f.

:.. u'O

S

'" >

- Q

. '"

~

',,"cO

1:-~

"i~_"-"C

-'" ~

-..;,...'"' .-;:;;8~

'=e=

.-

".: ,.~

,-.: oi ~

..\.

~

i: (':

.~

~'"

-, '-'

" =

~

"Q

-;.. N

""',c,

~-

0-

- --

..' -,

., . (J

~

., ~

, .w

-- ",

~

- .- ~

-0

~.

VI

-i~

- ...

.- N

.-

-: ~

'

I ce

~

- .-

=

.: 0

..

,-; e

~

0---;=

--=~

N

c

- ~

-

,~

~

~-

N-

.~

-" -

.- -

~

.:.. ~

~

-='"'

- .

. ~::...

~~

~

{j ~

'-'

... ~

;;:. - -- "'=

-

--=

.- ...

c -'~

.- x

~.

,~

"0 ...

~E

-0 ~

- -

>~

a

N

~

'" :~

0

>

~

- ~

..-

Co

~

=C

o ~

~

.j;'!.- ~

0

~.-

~

U~

~

. '-

:.8..5 ~

;:,

=

=

.- 'S

-;:.. ~

-

";' -...

rn~

{j

~

-- -

'"' ~

.S

:. {j

QJ

(j ~

=

- ~

'-"0

._~

.- Q

J c;

~

-.-:. Q

J '"

E

/II

' ~

~

~

.5 'E

o ~

~

=

..-

~

:E

~

~

~.:!

~

::

~

~

'-' .~

~

~

'-

- ~

.~

B

=

~

~

7; -..t

~

~

Co

=

'"8

~

_0-" '::'

~

;: ~

- -

-.- ,--

U)

~~

0

)~~

"t?

(j ~

.es .-

~

~

=~

~

~

-

c -

~

'" 5

~

.- -

N

'" S

~

=

~~

=

a E

E.-

~

,~

~

.. ~

-

0 .

02

.ce

-r ~

-cac

= c

-a "r-':

';;,. "i)

c =

C

o ~0

;..-

rB.,;

e=

0

~

~

I- Q

J .- 2

.. ~

.S

~

.a I:

><

E

:.- § E

~

~.~

~

--g

C/)

'... C

'...;9

"6 '5

~

.g :=

~

Q

J ~

.~.;

I~'&

~

'e

~

"::8 'E

~

~

:

'-;- ~

':f;. -g

,50

~

., B

~

~!

~ ~

.~

~

~~

~

.-~'"

0. ~

0"

.-c..

.., --

(j ..

~

l-.

-"" ~

~

,

Q)

! ~

:1)

~

.~

~

'"' ~

~

::

I.;: '8"in

9 ~

'" ~

-.::.

~~

- ..;

CJ

~

~

~

- =

.-

~

c: ~

~

~

~

t). ~

0

~

~

~

:i: 0

~

.- =

=

Co

.~

V)

~

C

I: -c ~

~

~

~

~

{j (j

~

~

'rl C

~

0 ~

,-

,- =

'S

.U

";:'

~

~

.- ~

~

..

g ..c

.-..9

N

.'"' "C

.m.c;

- -6

~

~

QJ

. ,i

0"" ~

M-t:

~

0. =

=

~

~

~

"0

-"i) ~

~

..:=

N

-

~

e '.:;;I -ca

.- Q

i) I;;

- -in-

0 (j

- '"

~

0Q

x,

~

~

0 ~

S

C

o~

~

'cr' Q

J - 8.

~

~

!6'-:;:

~

- ",'+

=-°D

-c.==

'"'~

._-V)~

~

. -.E

~

0

Q)

~

0 .-

c: s:

.- ~

0

0 5

~

~

N..

~

",-~"'._U

,...~

LJ..,,"aJ-~

~"

'5 X

E

: =

13

"oS -

~.

~

.~

~

~

.ti C

/) ~

I:

:.)

i"; ~

~

~

:5 ~ '!n.

~.§

~ ~

%

§ ~

~

'.§. :-:g

--; E

..,Q

~

'"'

=Q

) (II

0 .-

..I ~

~

~

~~

~

.-

, ~

... ~

.,tJ---""

~"

'- ",C

o ~

._-~,~

l:

J .J.-

~ =

~

-

~

- , ;

- Q

) ~

.

'o~:\

~.=

.U'

-- .

-:-="1;;1

{j t:

.;;; -<

&

..:..: -.J.-

.=

C

.~

.-;: ~

.:;:;.

" N

('f;

=,;:.

~

., 0

§.

~~

Q

) ~

.-E

N~

~

-

- ~

-~

~

-

~

--- c

..,. ~

:I)

., -=

0.t. ~

'-

ce - ~

C

o.=.=

"'" -".0.

~

- ~

,co .-

..=

'" '"

~

a-' ~

""

- ~

(j

B -=

2-=

C

o~

=

'"

- ~

C

o .-

Q)

~

.- ~

'"

- 0

-,

~

-=

a:: '.,t

- §

e ,.=

'S

8

e ~

.:"'

~

~.=

~

~

)~

~

~

ti -a

t-V>

t-' ;~

r~

-9;

"'.- ~

fc

~

9 y

=

0s:;

'of.. '#.J

- -

- .-

~

~

- ...

. ::

" .tI

t' E

:.8. t.t:;

~

.~

,- -

c...

~

C

N

~

y '"

U

e :.;j

0c

C/)

-.- ~

~

Q

) 0

~

.- ,-

(j-

""", -

-"0.0

-=

Q)

=.c:

~

~.::

=.~

._,--

'-' "--'""

-I

- '-'

.- -

.

\- ,-

= -

0) =

~

..:

:=

~

,='

'3 ~

~

-;::

~.

. 't:

':" ,-

~

Co

C

-=

C

"Q)

co> -

~

:;: I:: -0,=

-=

~

~

- =

-'

- -

:::'" ..,: -

,":: ~

IJ . -

,; ,e.

=

,- C

E

~

~

':" =

C

-~

s.;~'"'

'=~

~

><

.-

~

(I) =

IJ8

~:::~

- ~

- Q

I) tC

U..'"

~

~

,=~

=0

., co>

'CIS

~

IJ

-.-

~~

., .-=

'-C

(I) .,

---'.,.-

~.

- :I) ,- - -

~

'-' -.w

-

- ,..

~

... - - .. =

0

N

..-: 0)

E - -

0) -~

~

~

,5

a a.i ~

~

co>

~

0)

..2 ~

,O)

- ~

=

"0 --a

.~

- - - ~

~

e

~

-, -

,- =

~~

IJ =

=

- ~

=

=

0);,

,- 0)

-0 =

0)

~

:="

~

-0- ~

., ,-

,-.~

.. -

u - -

~

.. ,-

- - ..~

~

=

0

0) 0)

Co"O

,-

e §

~

'~=

- ~,,-

- =

=,

't: -

= "0 =

.]"- '=

,- -0

- fI\

co>

~

0) =

=

0)

.- ~

.,

~

fI\ ~

;;i

><

=

0)

=

=

'=-

_0t: -

... ~

- - ~

,- ~

~

0)

~

- 0)

IJ - -

Q.

~

~~

,",C

oo -=

~O

) =

=

- ~

E=

--~

"0,.,::-~

~

'v,

co>

'" "=

c

,-0 -

0 2.

- =

,=

=

(.I

~..-

~

- ,-

0):: =

~

0)

tCU

=

Q

C

~

~

0) ;a

~

~

,_.: =

ow

~

~

"'" ...

'S

- a

~

~

'0 Q

=

~

=

"... ~

.. ~

,~

a>~

~

e

~

0 ~

~

~

Q

~

9

-0 '£.

,5 ~

~

,~

~

=

"'3,~

,5 ~

";: ~

0

. =

= '0

,- ~

~

Q

. ~

S

=

-0

-0 =

=

a

'v, ~

~

'"

Q

'oW

N

":: -=

5

~

~

-0 ~

~

- IJ

=

,- ~

0

,- ,-

IJ 5

~~

~

16 ~

:-

=

~

;.§ .- fl).

-;- .

- 'S

I~

N

"3 ,~

IJ:-a'"

-0.:-

<~

- ~

,-

~

=

-.2 's

~]

=

,S

= -

0 C

(I)

~ -

-=

-

- =

\"

,- =

0

- ~

-

- 1m

"-

- I

=

'=

-0 -

=

- ~

-

=

;a -

'.., ~

..

-=

CO

>

Q

~

(I) ~

~

.

=

i:e ~

-

~

- 0

Q

Q

=.

"s:: "0

=

5 co>

r/)o

=

=

=

~

~

- "0

'=

~

~ -E

.2 S

~.§ 2. ~

5 "3.;;'

'~,~

0

2.:=

'.: ~ ~

.::e. ~

~

~~

~

8 ~

~

~

9 a "os's ~

~

~ ~

5".§. ~

,8 a

a.i g '8 Z '0

: 'oW

~=

..=

.co=1J

(.I~

(.ICo'-

::co>-~

~§(I)~

o'$~

~

~

:o "s ~

'~ ,~

~ ~

"'§ 5

E 5 ~

,~

e.§';"Q.

x 8. ~

~ ~

... -

~"v,

t::o Q

) 5

~

~

~

e "=

::;' ~

'a

Q.

i:e eo E

0) to:

Co

.. ~

"- ~

~

~

.g

~

~ -

5 .~

~

~

~

,~

N

-:-

~

,5 ~

§

~

0) ~

-~

.~

=

'~

~ '6. ~

2.

E

c' ~

Q

. =

' '-e;

~

0 t:

on (I)

,5 co>

-0

~

~

Co

~

~

~

~

. =

co>

a :=

-:: N

~

~

.$ g.

Q.

'e ~

§

So

~

.~

:5 =

Po

'oJ s.;

~

(I) 'c

,=

~

0 =

C

~

~

tC

U :::..

=?

~ ,-

"0'" c. 0

(I)~

~

'"

=~

~

-0 '-'

~

8 Q

. -

~

Co

=

~

"~~

"'":=

,-

~

0) N

~

~

- ~

,-

'" -

-0 0)

=

- I

~

'" co>

..

- 0)

Q.

IJ -

~,

. ~

-

-0 =

'=

=

~

,- =

0

(I)E

=

.g =

'~

~

'5:1) ...

"- ~

,~

=

~

IJ

..:: -

:=

.. ~

~

- N

-

~

tCU

IJ

S~

-

~

loa~

~

~

IJ -

=

=2

0 =

=

~

- ~

,-

~

~

=

"0 -::-

~

~

., ...

IJ~

...

~

loa -

I- ~

=

' eo - (I) ,-

to: (I)

- Q

.e

,- - - -

t'J ~

~

"O

'"0 =

~

.9 '~

'u;.g ~

..

~

loa ~

0

"3 ~

E

~

U

~

.5

U~

.. ~

.~

2.'~

.

8 8.

~

e 5

=

-0 N

..2

§ ~

tC

U

~

,=

- ~

~

~

~

~

...

"- ~

-

,- -

'to: .g

0) - ~

,-. - 2. '~

=

>

~

u

='

C

"': C

I: -;::

:- ..2

.~

~

~

~

0 ~

~

~

- - ,- ~

-C

IJ -

... ,- ... eo ,-

... ~

- ~

~

~

'W

~

co> -

.w - - .-

CIS

.- = -

.w

... ~

,-

=

-0 eo -

~ ..c

...~

-

"- .,.

~

... ~

.c:=

" =

" C

IS

~

!=

"'.:- IJ

,- .,

~

=

.~

:":;..;

~

~"-

=

0) =

C

IJ

to: ~.. ;:

- :=

0

~

""'. .c

~

~

~

~

- c-: - -

",- "

IJ ,~

~

0

0):1' 'E

.c ~

':;i; '-,

~

0 0

.=

5 =

~

E

.. ~

~

-.~

.~

. =

~

0)

NE- =

C

!! =

'~

I.;:: =

-

~..

- ~

- ~

,~

0.~

"0

Co

r-;~

-,-.,- ""-

.,-- .,

~.

_.,-,.. .-

~,

'oJ~

~

. - - =

=

,- ~

- - '=

=

~

.~

C

- '=

-

~

» :=

.~

tf')

0.. ~

IJ ,- "Q.

0 ~

8. 0..

IJ ,- ~

-

,- 2 CI:

~

0 §

Q.

" Z

.~

:= ~

. 0)

~

N

=

=

of: ~

=

~

'.., - ~

',.

...~

.~

tf') =

"0

V)

"':~

-0 ~

~

~

u

~.,

.", -j

-.

- =

... -

- 0)

t;: ~

- '.)

~

~

~

~):::

't:'-'~

,=

'0 .§'

~

E

C

= ~

-0

,-"..::,e ~

~

ci u

E

t.' -

;~

~

~

'" ~

:. ~

o.'~

- 1)

of:,.. ~

0)

., loa

- C

'J -

~.,

- :.I -

~-

~"'

- 0

--~

:J--~

.=

E.

:.I -- - "0

~

~

!'; "'.-

- -

J: -"0

"'" '"

"0 =

-

co>

""" .~

'.)..,.

u '-'::;:

~~

"O,,",..,.,

c-"'-_.~::'~

~~

=~

~~

,~~

'..., '""--

'" ...:

- ~

=

O

).C:'~

~

~

... .,~

-.-

-~-""'"~

:: ,~

~

~

... '"

- =

-::

~

-- -Q

. O

)CO

>

'"...

=

~

c ,

IJ ~

~

,..;

..:~

-

., "",

' ~

,-

~

- -

.. 'w

'. --

~'~

." '-

-"

,,-,..

~

", '

"i-'x.. -

~-

, - ~

,-

.,-

- - '"""

~

0) -tn

'I") -

IJ -:J

':=

IJ t:

0"0 x~

I

~

><

g

~

. IJ

02 ':;:

IJ .

~

Q.

~

~

.'-

'" ~

'-"

. ,=

~

~

..- N

0)

=

- -

""" ~"O

-

-0 - ~

of:

-=

~

=

=:10.

~.

~

~

=

0)"0"-~

,t:

=

-~

. . ~

~

'"

=.=

-

0) 0)

=

~ ~

~

~

~

~ '=

'=

~

~ ~

tI)

"'3~

. ,-

co>

- c:=

~

-

Co

Coo '-.

V

... (I)

0 =

0)

- ~

,- ,~

CIS

'" ~

~

~

,~

f

-0 ~

~

=

.~

-:I) ~

- ~

-0

0) ~

c.-

=

'=

a =

x~

~

..:

~

-, -

., ...

~

Q

... -

.- ~

': -

- ~

-a

- ~

g--

...\)

..;:: ...

-0 ;.) ~

-

- eo

0 ~

",eo

=

-c.- t::=

-, ,...'-

r/) .t:

~..2

'S

o..u.

"':3 0

~

)~

0 ~

~

-

tI)

~

--~

- t:-

(1)--=0)

~~

.

~..

2 I l/)

.- =

'. -

~

.g.- "0

~ ,-

- lot..

~

=

xu. ~

,~

=

..s '-

... =

-

- 0

'=

-. ,=

=

.g

>

~

-0':; -0

~

~

~

~

><

-=

.- "0

,- C

IS ~-+

0..1

~

~

~

~

~ -

0) ~

-0

0)-

:: .w

co>

u

,- -

- '-

... IJ - N

.§ 0..

~o

g :o

~~~

~-

t: 5

~

~

5...:j=

~

~~

0) a..

Iu.~

... -=

5x

<t

x 9

~

~

5:: a>

=

..c-O...

ILU

"'. -

(1)'- =

~~

~

-(/)

XLU(/)

x->

~

§ 0)

,... a

N

-+

;;? § 'u;,

e 9

=

~

,~

~,,'"

0) N

X

N

~

~,

~

0~

- ...

co>

- ~

IJ

't: IJ

Q)"

tCU

~:L

j) ~

~

~

a

..2 o~

' ~

~

.8 ,=

=

.8

Co:o

e ...

(I)

~~

.o~-(][)~

/ ~

+

I)~

~

.C2

0 =

>...

- -

Q ~

~=

C

.~

)C

IS IJ

'" --

;.)...~'N

IJ ""

~t:"'.""

0 '~

~

loa'" '~

O

~

~~

~,=

=

-'-=~

co>

- O

...:j.cN

0.. ~

"-"a)

=,=

~

2.~~

~

~ ~

~

loa

N

<t

,l!:!:: '~

-s

~

..s -a

-~

co>

] ,~

"O.E

~

~

="-7O

)XN

X

;::~

Q

.O)

~.2.E

=

~"3

.=

-

g ~

...

<t

... ~

-

'=,

~ -

=

t) ...

0)0)

~

- .c

Q. ~

~

~

- ;.E

: ,=

co>

=

t::

'-:.2 -

Co

E

"2 '-

',= 5

- ~

-+

~

=

~

2. S

o .g

Q)

~

~ ~

)~

~0

'~

.'e

~

~

.=

0 =

' =

... ;>

'~

.\)

~

.=

- -

- co>

loa -

' .t:

'~

'-J ~

=0 ,-

,.. - N

Q

. of:,~

=

-

:;;J (I) -

... =

=

"0

.-co>

~

,~

,0

~

=

E

~

't: ~

2

=

,a .~

5

IJ~

0-:

-0 -e-

.:a 0)

~

Q.

~

.c ~

.-

c;: a

(1).8

~

- ,5

.]~

-0

~

=

(I) ~

0)

..2 ~

co>

,5

loa - -

- =

~

e

,5 ~

C

o "t:

-0 d)

~

v;-a

,.. ,=

=

' ~

.

~

- - =

~

(1)-

~

IJ - co>

:;; .

- ~

.

=

IJ '3:;;

'"'0)

~=

~

~

0

u (I)

~

~

0) ~

,~

=.=

-

=,.c

N

(I) -.c"=

~

co>

.-E

0 ~

co>

-

=

~

~

~

c.c IJ

'"C

I: "

~ ,-

-E

"Q) C

I: ~

,- ..!.~

'$

~

"g.g .~

'!=

~

.

2. 0

... ~

x

E

,=

=

., IJ

~(I)

.-:: ;:

0 co>

IJ

- ~-

0) co>

~

~

's

IJ "-

"0 ,-

...~

..

;- -"0

- .

=..r;

Q..

7; .c

=

""- -

~

.os =

IJ

~

=0

IJ =

~

=

' -

,-.- ~

~

--

- .,

,=

.£.c t)

~

... ~

.

"" -

,... 0)

~

><

- 0

IJ C

'J""'

Co'+

"' 0

o)loaIJloat)

Scanned by CamScanner

BIBLIOGRAFIE: Prezentul document este format prin concatenarea unor părți din următoarele surse:

Pag.3, 115, …, 127: Comanda și controlul obiectelor centralizate (N.Ignat, 1996) http://tet.pub.ro/studenti-materiale-an4-cescurs.html

Pag.4, …,114: Regulamentul de semnalizare 004, http://www.fstf.ro/wp-content/uploads/2013/06/Regulamentul-004.pdf

Pag.128, …, 131: CED și BLA (A.I.Stan și S.David, 1984) http://fedafer.ro/images/stories/admin/vol%20i%20ced.pdf

http://www.fstf.ro/wp-content/uploads/2013/06/Regulamentul-004.pdf

http://www.fstf.ro/wp-content/uploads/2013/06/Regulamentul-004.pdf

semnalizarea la calea ferată: semnale; o clasificarea ...tet.pub.ro/pages/ces/semnalizarea la cf,...

Documents