IZVORUL MINUNILORApa de Legenda…

,,Cat a tinut vrajmasia dintre Imparatul Focului si Regele Gheturilor?!Pana cand ...Iubirea...Pana cand , plecat la vanatoare , feciorul Imparatului de Foc lua urma inorogului fermecat, prin padurea ielelor ,peste valea plangerii pana in inima muntilor.Asa cunoscu printul pe cea mai frumoasa dintre fapturi: Printesa Gheturilor.Si iubirea lor –Minune!Izvor vesnic s-a facut!Lumea s-a schimbat dar izvorul inca mai susura...Transforma-te in Iubire!IZVORUL MINUNILOR- APA DE LEGENDA!’’

Vocea insistenta a legendeiLegendele vizualului constituie un fapt de comunicare interesant, mai ales pentru cei care studiaza, dintr-o perspectiva semiotica, legatura dintrelimbaj si imagine, interferentele dintre codul lingvistic cu cel vizual. De fapt,de cele mai multe ori intra în relatie trei elemente: un text de baza, imaginea(fotografia) care îl ilustreaza si legenda imaginii. Textul de baza al acestei reclame facuta la apa ,,IZVORUL MINUNILOR’’ este cel inserat mai sus in corpusul caruia se distinge ca dominanta secventa narativa.Criteriul temporalitatii de baza este asigurat de ceea ce se povesteste in textul reclamei - succesiunea evenimentelor:prezentarea rivalitatii dintre imparat si rege-durata evidentiata prin interogativa initiala,,cat a tinut..’’? si intarita prin raspunsul narativ ,,pana cand...’’care declanseaza actiunea fiului de imparat care pleaca la vanatoare,luand

urma inorogului,prin paduri,peste vai,pana in munti - toposuri de basm ce ilustreaza o calatorie indelungata,pe parcursul careia o cunoaste pe printesa si aici povestirea prefigureaza orientarea tensiunii create in ,,t1’’(vrajmasia celor doi actanti initiali-imparatul si regele) catre un sfarsit in ,,t+1’’iubirea actantilor de ordin prim(dupa importanta lor in desfasurarea actiunii si configurarea de ansamblu a textului,):feciorul imparatului si printesa gheturilor-iubire ce se transforma (produs prin –inanimat-+inanimat-personificare)intr-o minune,aceea a unui izvor vesnic.Articularea logică prevazută de către Tomaşevschi – Teza-Pn2 + Antiteza-Pn4 + Sinteza-Pn5 – constituie structura punerii în intrigă.„Logica” macro-propoziţională a punerii în intrigă ierarhizează relaţiile, de altfel cronologice şi liniare, între cele cinci momente (m) al oricărui proces din interiorul unei secvenţe (sau al unui întreg text) :

Situaţie iniţială

(orientare)

Pn1(m1)

Secvenţa narativă

ComplicaţieDeclanşator

1

Pn2

Acţiunesau

EvaluarePn3

(m2) + (m3) + (m4)

RezolvareDeclanşator

2

Pn4

Situaţiefinală

Pn5(m5)

(Pn3)

(Pn1)

Cat a tinut vrajmasia dintre Imparatul Focului si Regele Gheturilor?!

(Pn2) Pana cand ...Iubirea...

M2: Pana cand , plecat la vanatoare , M3: feciorul Imparatului de Foc lua.. urma inorogului fermecat, prin padurea ielelor ,peste valea plangerii pana in inima muntilor. M4: Asa cunoscu printul pe cea mai frumoasa dintre fapturi: Printesa DECLANSATORII Gheturilor.

(1&2)

(Pn4) Si iubirea lor –Minune!Izvor vesnic s-a facut! ( Pn5) Lumea s-a schimbat dar izvorul inca mai susura...

Aplicarea schemei de mai sus realizeaza decupajul urmator spre a releva ierarhia relatiilor,cronologice si liniare ,momentele procesului din interiorul secventei si înţelegem mai bine noţiunea de „scandare a evenimentelor” despre care vorbeşte U. Eco şi concepţia aristotelică a „unităţii de acţiune” :

P1=[a]Cat a tinut vrajmasia dintre Imparatul Focului si Regele Gheturilor?!{situatie initiala-orientare}Pn2=[b]Pana cand ...Iubirea...{complicatie-declansator 1}Pn3=[c]Pana cand , plecat la vanatoare {,}[d]feciorul Imparatului de Foc lua urma inorogului fermecat; prin padurea ielelor ,peste valea plangerii pana in inima muntilor{.}[e]Asa cunoscu printul pe cea mai frumoasa dintre fapturi: Printesa Gheturilor.{actiune sau evaluare}Pn4=[f]Si iubirea lor –Minune!,Izvor vesnic s-a facut!{rezolvare-declansator 2}Pn5=[g]Lumea s-a schimbat dar izvorul inca mai susura... {situatie finala}

[h]Transforma-te in Iubire!

[i] IZVORUL MINUNILOR- APA DE LEGENDA!{macro-propozitia evaluativa finala sau <morala>-sensul configurational}.

Observam prezenta factorului uman in trasarea caracteristicilor secventei narative din acest text prin subiectul feciorului de imparat care traverseaza timpii d ela ,,t’’ la ,,t+1’’ dar si ,,caracterul individual al acestuia’’(cf.Aristotel) prin predicatele aferente povestirii : plecat,lua urma,cunoscu ,s-a facut,toate aceste predicate reusind in ,,t+1’’ sa construiasca progresiunea, trecerea de la starea de ,,nefericire’’ din timpul initial ,,t’’(al vrajmasiei) la starea de ,,fericire’’ din ,,t+1’’-,,iubirea lor,minune!izvor vesnic s-a facut!-deci povestire finita avand ca rezultanta starea contrarie celei intiale, si care , conform precizarii lui Hénault ,,defineste coerenta specifica povestirii si ii marcheaza incheierea’’. Actiunea unica –privita ca tot unitar - plecarea la vanatoare unde o cunoaste pe printesa - este partea integratoare a intregului text - la inceput aceasta relevandu-se in expozitia interogativa,si finalul conturandu-se in virtutea unei necesitati (iubirea lor[...]s-a facut). Este adevarat ca aici,in aceasta reclama expozitia este o expunere a situatiei conflictuale dintre cei doi actanti de ordinul doi(imparatul si regele) si raportul intre ea si actiunea propriu zisa are ca suport elementul declansator ,,iubirea’’,anuntat inainte chiar de de rularea actiunii .La acest nivel al secventei il avem pe fiul imparatului in raport de disjunctivitate fata de regele gheturilorsi abia dupa procesul operatiei de transformare a acestuia in cadrul

actiunii-intalnirea si cunoasterea si influenta printesei-ajunge in situatia finala ,la sfarsitul povestirii-in mod implicit-in raport de conjunctivitate cu regele gheturilor,tensiunea preexistenta fiind anulata. Avem , asadar,in cadrul programului narativ ,(dupa Greimas,PN ) un moment m1 de dinaintea procesului-vrajmasia –care face trimitere spre actiunea spre actiunea iminenta ,,t’’, avem m2 ,moment ce corespunde debutului procesului marcat prin Pana cand , plecat la vanatoare;un moment m3 il identificam in parcursul procesului-savarsirea calatoriei.La acest nivel al secventei feciorul imparatului de foc –pe urma inorogului fermecat trece prin padurea ielelor ,peste valea plangerii pana in inima muntilor.M4 marcheaza sfarsitul procesului: Asa cunoscu printul pe cea mai frumoasa dintre fapturi: Printesa Gheturilor.Momentele m2-m3-m4 fac corpusul macroconstructiilor lui Pn3, incadrate de declansatorii 1-complicatia si 2-rezolvarea din Pn2,respectiv Pn4.Ultima macro-structura narativa-Pn5-corespunde unui moment m5 DE DUPA proces : Si iubirea lor –Minune!Izvor vesnic s-a facut! care marcheaza trecerea in ,,t+1’’,si intregirea secventei de baza-cea narativa,a textului,privit in ansamblu: Lumea s-a schimbat dar izvorul inca mai susura... Pn2 este momentul ,,nodal’’ (cf.Tomasevschi) iar Pn4 constituie antiteza lui,rezolvarea decurgad din situatia finala –Pn5;aceasta este subliniata aici de conectorul ,,Si iubirea lor....[...]s-a facut’’ , macropropozitie ce arata cititorului (receptorului) traiectoria incununata de succes a subiectului(feciorul imparatului de foc). Lumea, ,,cat se poate de plina ,pana in cele mai mici detalii’’ dupa cum afirma U.Eco-ca premisa pentru a povesti , este completata de atmosfera de basm in care este imbracata povestea celor 4 actanti detectati :inorog fermecat,iele,valea plangerii,precum si de sensul sintagmei finale din reclama ,, APA DE LEGENDA’’ ,stiind bine ca o legenda ,potrivit DEX-ului ,este o povestire în proză ( sau în versuri )care conţine elemente fantastice sau miraculoase, prin care se explică geneza unui lucru, a unei fiinţe etc., caracterul aparte al unui eveniment (istoric), al unui erou (mitic) sau al unui fenomen subliniind inca o data caracterul dominant narativ al textului. Problematizarea in momentele m2 si m4 prin intermediul celor doua macro-propozitii aferente lor in Pn2 si Pn4 sunt extrem de importante;prima problematizare e inserata intre situatia initiala si debutul procesului actiunii iar cea de-a doua intre proces si situatia finala Pn5.Problematizarea din Pn4 se continua cu declansarea situatiei finale a secventei narative printr-o macro-propozitie narativa in care este reliefat elementul argumentativ de durata , de rezistenta a iubirii ,prin conectorii ,,dar’’ si ,,inca’’ precum si prin verbul ,,susura’’ care semnifica o actiune prelungita pana in prezentul expunerii reclamei-aceasta ca revers adversativ la sintagma Lumea s-a schimbat. Rezolvarea din Pn4 a iubirii fantastice(transformata) in izvor, corelata cu efectul de durata a acestuia pe care-l regasim in P5, face ca in corpusul textului sa apara o rezultanta a acestui silogism simplu si anume propozitia

[h]Transforma-te in Iubire! ,propozitie cu rol motivational si de convingere, textul incheidu-se cu macro-propozitia evaluativa finala [i] IZVORUL MINUNILOR- APA DE LEGENDA! sau morala care reda intreg sensul configurational al textului reclamei .

Data: 30.01.2010

Studenta:Apetrei C. Elena(cas.Sorodoc)An III ,IDSpecializarea: Romana-Franceza