securitatea europeanÃ

8/6/2019 SECURITATEA EUROPEAN

1/9

SECURITATEA EUROPEAN APORTUL ROMNIEI

Ioan Mircea Pascu

Actualul mediu de securitate este influentat de schimbrile si transformrile continuegeneratoare de noi riscuri si amenintri. Aceste provocri n lumea post - Rzboi Recenecesit o redefinire a conceptului traditional al securittii. Viitoarea agend de securitatetrebuie s fie fundamentat pe noi modalitti de abordare a riscurilor asimetrice si non-conventionale, nglobnd noi tipuri de solidaritate international. n acest context, devinetot mai evident faptul c interesele si obiectivele de securitate ale statelor pot fi realizatedoar prin cooperare international. Aceasta cuprinde forme de actiune conjugat alestatelor care mprtsesc interese si valori comune.

Europa evolueaz spre un mediu de securitate prin cooperare, al crui element definitoriueste integrarea politic si economic si extinderea comunittii statelor care mprtsesc si

promoveaz valorile democratice. Riscurile aparitiei unei confruntri militare majore pecontinent s-au diminuat semnificativ. Totusi, persist fenomene de instabilitate si criz lanivel subregional si tendinte de fragmentare, marginalizare sau izolare a unor state. Oprovocare serioas la adresa sistemului international este reprezentat de numrul ncrestere al societtilor fragile si, implicit, de inabilitatea acestora de a controla evolutiiledin interiorul propriilor teritorii. Asistm astfel la dezvoltarea unor noi mecanisme deasigurare a securittii continentale si globale, bazate pe prevenirea conflictelor, cresterearolului modalittilor diplomatice si a capacittilor civile de management al crizelor.

11 septembrie 2001 a accentuat faptul c securitatea nseamn mult mai mult dectsecuritatea militar si c, tinnd cont de interdependentele globale si de noile riscuri,abordarea securittii prin prisma factorului militar nu mai este suficient. Conditia sine quanon pentru un management cooperativ al securittii nu este reprezentat doar dereformele institutionale, ci si de angajamentul ferm fat de principiile comunittii europenesi transatlantice. Acestea includ indivizibilitatea securittii, transparenta, angajamentulglobal si regional al comunittii natiunilor democrate de a ntri cooperarea multilateral nconfruntarea cu noile amenintri.

Europa politic, al crei act de nastere l constituie reuniunea de la Nisa, tinde spreconstruirea unei politici externe proprii pe aceleasi baze ale promovrii democratiei sistatului de drept care reprezint esenta Noului Concept Strategic al Aliantei. Efortul NATOsi UE este directionat spre un scop comun, doar modalittile de actiune difer. Proceselede lrgire ale NATO si UE, desi diferite, sunt complementare si corespundcomplementarittii la nivel procesual dintre cresterea prosperittii si asigurarea stabilittii sisecurittii pe continent.Dezvoltarea Politicii Europene de Securitate si Aprare (ESDP) sintrirea capabilittilor europene de management al crizelor va avea un impact pozitivasupra NATO si legturii transatlantice, ct vreme vor contribui la ntrirea n cadrulAliantei a pilonului european de securitate si aprare. Romnia doreste s contribuie nmod direct la dezvoltarea ESDP, att la nivel politic, ct si militar tinnd cont de faptul c narhitectura viitoarei Europe, conform deciziilor summit-ului de la Nisa, Romnia se va plasape locul sapte din perspectiva ponderii demografice si influentei politice exprimate prinnumrul de voturi n Consiliul UE. Romnia, alturi de celelalte state candidate, poatecontribui la edificarea politicii europene de securitate, chiar nainte de a deveni membre dejure a acestei organizatii. O Europ unit va reprezenta o singur voce, cea a unuipartener euroatlantic cu un potential economic si militar pe msura provocrilor proceselorde globalizare. Un asemenea partener poate contribui n mod semnificativ la dezvoltareaInitiativei Capabilittilor de Aprare, lansat de NATO la reuniunea de la Washington, si sipoate asuma responsabilitti suplimentare. O dezvoltare continu a integrrii europene va

fi o conditie prealabil a mentinerii si pe viitor a parteneriatului transatlantic.

A. Romnia si Organizatia pentru Securitate si Cooperare n Europa


2/9

OSCE reprezint un mecanism credibil pentru promovarea dialogului, solidarittii,parteneriatului si cooperrii, folosind instrumente de prevenire a conflictelor, gestionare acrizelor si reconstructie post-conflict.

Secolul XXI a consacrat formula securitate european egal structuri de securitateinterconectate. n cadrul abordrii securittii prin cooperare, Romnia, detinnd n 2001

presedentia OSCE a depus eforturi substantiale pentru folosirea potentialului OSCE nreglementarea tensiunilor si conflictelor, prin implicarea n actiunile OSCE n Bosnia-Herzegovina, Albania, R.F. Iugoslavia, FYROM etc. O serie de reprezentanti romni aufost sau sunt membri ai misiunilor OSCE sau au participat ca supraveghetori la alegeri.

Romnia consider deciziile Summit-ului OSCE de la Istanbul (1999) un document dereferint pentru dezvoltarea si adaptarea organizatiei la noile realitti politicomilitare de pecontinent. n acest sens, tara noastr s-a implicat n negocierile privind adaptarea TratatuluiCFE, controlul armelor mici si armamentelor usoare, precum si n cele privind mbunttirea sidezvoltarea Documentului de la Viena.

Responsabilitatea asigurrii presedintiei n exercitiu a OSCE a oferit Romniei ooportunitate deosebit de afirmare ca partener credibil, o sans de a contribui la formareasi consolidarea unei comunitti de state prospere si pasnice, bazat pe respectul valorilordemocratice comune.

Presedintia romn actioneaz, n principal, pentru:

consolidarea rolului OSCE ca for de dialog politic si de cooperare n problemelesecurittii; sporirea eficientei OSCE n domeniul diplomatiei preventive, al gestionrii crizelor sin reconstructia post-conflict ; realizarea unor progrese pe linia solutionrii conflictelor care amenint stabilitatea sipacea n spatiul euroatlantic; ntrirea cooperrii OSCE cu alte organizatii cu atributii n domeniul securittii (ONU,

NATO, UE).

De asemenea Romnia sprijin dezvoltarea capacittilor actionale ale OSCE, incluzndstructurile de reactie rapid prevzute la Summitul de la Istanbul. Ca detintoare apresedintiei OSCE, Romnia a participat n mod direct la negocierile pentru solutionareacrizei din Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei si consider necesar o participaresustinut si n continuare, de la aspectele politice la cele operationale, incluznd crestereanumrului de observatori OSCE n zon.

B. Romnia si Uniunea European

Ca tar care a nceput negocierile de aderare la UE, Romnia sprijin deciziile Consiliului

European de la Helsinki care au stabilit elementele esentiale pentru nfptuirea PoliticiiEuropene de Securitate si Aprare (ESDP). n acelasi timp, consider c dezvoltareapoliticii amintite este de natur s ntreasc capabilittile UE n ceea ce privestemanagementul crizelor.

Romnia consider c Uniunea European posed o serie de instrumente politico-economice ce i permit o abordare global a noilor tipuri de riscuri si amenintri la adresasecurittii, n special n ceea ce priveste diplomatia preventiv si aspectele civile alemanagementului crizelor. Romnia are sansa unic de a participa la un proces deanvergur european, PESA, nc de la lansarea sa. Aceasta reprezint o oportunitate dea contribui la consolidarea stabilittii si securittii n spatiul european si subregional, prinincluderea trii noastre ntr-un proces complex de prevenire si gestionare a crizelor.

n acest context, legitimitatea demersurilor noastre este justificat, n primul rnd, deinteresele securittii nationale, ct si de experienta acumulat prin participarea la misiuni si


3/9

operatiuni de sprijin al pcii n diverse zone de conflict, n special cele din spatiul fosteiIugoslavii.

Progresele nregistrate n planul implementrii obiectivelor asumate de ctre UniuneaEuropean la Helsinki definirea aranjamentelor privind rolul statelor candidate n cadrulPESA si crearea structurilor politico-militare din cadrul Consiliului UE sunt de natur s

ateste determinarea Uniunii Europene n a-si asuma responsabilitti sporite n domeniulasigurrii securittii continentului european. Contributia la edificarea politicii europene desecuritate se poate realiza prin implicarea candidatilor att n mecanismele de analiz sireflexie a dinamicii mediului de securitate international, precum si n procesul de evaluarea capacittilor. O conditie necesar este participarea statelor candidate la activitateaorganismelor militare si la subgrupurile de lucru existente la nivelul UE. n egal msur,este util ca statele candidate s fie implicate n cadrul activittilor desfsurate de UniuneaEuropean n plan militar exercitii, aplicatii etc. avnd n vedere experienta acumulatde ctre acestea n urma participrii la astfel de activitti derulate sub egida Parteneriatuluipentru Pace.

Avnd n vedere elementele cheie pe care implementarea obiectivelor stabilite la Helsinkile impune, Romnia consider cooperarea european n domeniul industriei de aprare ca

avnd un rol esential n cadrul procesului de implementare a PESA. n acest sens,experienta unora dintre statele candidate, printre care si Romnia poate fi utilizat namplul efort de constituire a unei Agentii Europene n domeniu.

Cu prilejul Conferintei de Angajare a Capacittilor de Aprare desfsurat n noiembrie2000, la Bruxelles, Romnia a pus la dispozitia Uniunii Europene un pachet de forterezultat n urma reevalurii capacittilor sale militare puse anterior la dispozitia UniuniiEuropei Occidentale (UEO). Oferta romneasc s-a bucurat de aprecierea organismeloreuropene cu atributii n domeniul securittii si aprrii, pe parcursul diferitelor reuniuni aleacestor structuri, ct si n cadrul discutiilor bilaterale UE-Romnia. Conformangajamentelor asumate, o parte din unittile romnesti puse la dispozitia UniuniiEuropene vor deveni operationale nc din 2001, putnd astfel participa n cadrul unor

viitoare misiuni conduse de UE.

Expresie a disponibilittii de a participa la viitoarea structur european de aprare,Romnia si-a propus s eficientizeze contributia sa cu forte si mijloace la Forta de ReactieRapid european a UE. Aceasta presupune un pachet de forte mbunttit puse ladispozitia UE pentru crearea Fortei de Reactie Rapid (FRR), contributia trii noastre ncadrul FRR urmnd s fie n concordant cu oferta de forte puse la dispozitie pentruoperatiuni n sprijinul pcii conduse de NATO. Contributia Romniei presupune un numrde 3500 militari, din cadrul tuturor categoriilor de forte armate, precum si o serie decapabilitti militare (nave si aeronave) care s contribuie la constituirea capacittilorstrategice ale FRR.

Prin cresterea ofertei sale la FRR, Romnia contribuie ntr-o manier mai eficace la

realizarea Headline Goal, precum si a obiectivelor colective de capacitate - domeniicheie pentru a oferi UE o capacitate credibil de actiune n situatii de criz - si la ntrireapozitiei Romniei ca furnizor de securitate si factor de stabilitate n regiune, n perspectivacresterii rolului UE n gestionarea crizelor din Bosnia-Herzegovina, Kosovo, FYROM.

C. Romnia si NATO

Alianta Nord Atlantic, la 50 de ani de la nfiintare, a devenit, prin ntreaga sa activitate, unpilon central al securittii si stabilittii ariei euroatlantice. Aderarea Romniei la NATOreprezint modalitatea optim de asigurare a securittii nationale, precum si o consacrarea continuittii si profunzimii eforturilor nationale n aceast directie.

n prezent, att Alianta, ct si ntreaga comunitate international trece printr-o perioad dereconceptualizare a principiilor si mijloacelor de actiune n promovarea stabilittii sisecurittii, incluznd o reevaluare a riscurilor si provocrilor n plan global. Romnia a


4/9

actionat n sprijinul luptei mpotriva terorismului ca un aliat de facto al NATO, demonstrndc dispune de capacitatea, vointa politic si credibilitatea actional necesare integrriidepline n Aliant.

Romnia va fi pregtit s rspund asteptrilor Aliantei si s contribuie n mod direct ladiminuarea riscurilor la adresa securittii regionale si subregionale, prin asumarea

obiectivelor NATO definite n Noul Concept Strategic.

Integrarea Romniei n structurile euroatlantice constituie un obiectiv fundamental alpoliticii externe si interne romnesti. Procesul de aderare la NATO reprezint un demerscomplementar procesului de integrare n Uniunea European, Romnia apreciind criteriilede integrare n cele dou institutii ca fiind convergente si cu putere de sustinere reciproc.

Mutatiile esentiale nregistrate de relatiile internationale confer o nou relevantprocesului de lrgire al NATO. n contextul actualelor dezvoltri, continuarea proceselor delrgire la nivel european si euro-atlantic constituie o necesitate. Lrgirea NATO nseamnastzi o aliant revitalizat, care poate servi ca baz pentru un nou parteneriat n fatanoilor riscuri si amenintri. Romnia este angajat ireversibil n procesul de integrareeuropean si euro-atlantic, fiind hotrt s continue si s aprofundeze procesul dereform politico-militar, indiferent de decizia care va fi luat la Summit-ul NATO de laPraga n 2002.

Romnia doreste s contribuie n mod substantial la atingerea acestui obiectiv si si asumnu doar postura de consumator de securitate, ci si responsabilittile unui contributor directla stabilitatea regional si subregional. n acest sens, oferta militar a Romniei includeforte puse la dispozitia NATO pentru operatiuni n sprijinul pcii cu participarea statelorParteneriatului pentru Pace. n perspectiva aderrii la NATO, Romnia va acorda o atentieprioritar operationalizrii pachetului de forte care va fi pus la dispozitie pentru misiuni nsprijinul pcii (PSO) si de aprare colectiv (de tipul articolului 5). Pachetul de forte pentrumisiuni de tip PSO a fost mbunttit, iar pentru aprarea colectiv au fost deja identificatefortele participante, urmnd ca nivelul lor s creasc progresiv pn n 2003 la nivelul unei

brigzi.

Recent a fost demarat cel de-al treilea ciclu MAP printr-o analiz credibil a cicluluiprecedent. Acest nou ciclu se defineste prin continuitatea obiectivelor asumate si realismulcu care Romnia doreste s ating aceste obiective. Romnia este pe deplin constient cMAP va constitui un indicator prin care vor fi cuantificate credibilitatea, capacitatea deplanificare si gestionare.

Priorittile ciclului III MAP sunt focalizate pe sporirea participrii cu forte la operatiuni PpPconduse de NATO din Balcani, mbunttirea managementului personalului si pregtireade facilitti n cadrul Sprijinului Natiunii Gazd. Reforma militar si pregtirea pentruaderarea la NATO sunt apreciate ca dou procese interconectate, ndeplinirea cerintelorAliantei contribuind n mod direct la asigurarea unei capacitti credibile de aprare aRomniei.

n acest sens, n ciclul III MAP se va urmri cresterea nivelului capacittii operationale si ainteroperabilittii unittilor nominalizate pentru operatiuni PfP conduse de NATO, precum sicresterea nivelului de pregtire a personalului militar si civil ncadrat pe functii cheie nconformitate cu standardele NATO. Un obiectiv prioritar l constituie realizarea capacittiide sustinere n teatru a 500 de militari, simultan, din cadrul fortelor nominalizate pentruoperatiuni PpP conduse de NATO. n sprijinul dislocrii fortelor n teren, n cadrul cicluluianterior MAP, s-a acordat prioritate mbunttirii capacittii de transport aerian greu. S-auncheiat acorduri cu companiile comerciale pentru asigurarea de capabilitti suplimentarede transport aerian si maritim, la cerere.

De o important deosebit este si asigurarea, n sprijinul desfsurrii de forte pentruoperatiuni n sprijinul pcii, a unui cadru juridic si practic pentru tranzitul si stationarea


5/9

fortelor pe teritoriul Romniei, precum si punerea la dispozitie a unor facilitti cuprinse nconceptul NATO Sprijinul Natiunii Gazd (Host Nation Support).

n ceea ce priveste aspectele juridice, recent a fost semnat Acordul SOFA cu Statele Uniteale Americii, care suplimenteaz cadrul deja existent n Parteneriatul pentru Pace.

Catalogul capabilittilor pentru sprijinul natiunii gazd va fi finalizat si pus la dispozitiaAliantei, fiind deja pregtite patru aerodromuri n acest sens. De asemenea, infrastructuraRetelei de Transmisiuni Permanente si cteva facilitti de instruire pot fi puse la dispozitiaNATO.

n cadrul pregtirii pentru aderarea la NATO, Procesul de Planificare si Analiz alParteneriatului (PARP) asigur o abordare structurat pentru cresterea interoperabilittii,prin definirea domeniilor de prioritate, stabilirea de obiective planificate si convenitereciproc, analiza comun a progreselor n domeniul reformei si ncurajarea transparentei nplanificarea aprrii. Cele 84 de obiective de parteneriat asumate de Romnia au fostreevaluate astfel: pn n prezent 19 obiective au fost complet ndeplinite din 2000, alte 5vor fi finalizate pn la sfrsitul anului 2001. Pentru 2002, este prevzut realizarea a 17obiective. ntre 2003-2006, este prevzut realizarea a 29 obiective. Pentru 14 obiective,termenul de finalizare a fost prelungit dup 2007.

Activittile din cadrul Programului Individual de Parteneriat (PIP) au fost corelate cuobiectivele din Programul National Anual de Pregtire pentru integrarea n NATO (PNA),realizndu-se astfel adaptarea PIP la cerintele MAP

n ceea ce priveste participarea la activitti si operatiuni PpP, ciclul III MAP are ca obiectivecontinuarea participrii la exercitii si activitti n cadrul PpP, care contribuie la realizareaobiectivelor de parteneriat (PGs), precum si a obiectivelor asumate n PNA, precum sicresterea gradului de participare la operatiuni n sprijinul pcii conduse de NATO, de la162 la 400 militari (n cadrul SFOR si KFOR). De asemenea, este prevzut intensificareaprogramelor de pregtire, n conformitate cu standardele NATO, pentru unittile

participante la Forta Multinational de Pace din Europa de Sud-Est (MPFSEE), BatalionulMixt romno-ungar, SHIRBRIG si BLACKSEAFOR.

D. Romnia si securitatea subregional

Politica de cooperare si bun vecintatereprezint un obiectiv prioritar al politicii externe aRomniei, fiind conceput ca o dimensiune complementar demersurilor diplomaticepentru aderarea la NATO si UE. Situat ntr-o regiune cu potential ridicat de risc, taranoastr continu s reprezinte un reper n cresterea zonei de stabilitate democratic acontinentului european, avnd relatii bune cu toate statele vecine. Politica regionalpromovat de Romnia poate facilita identificarea unor formule de reconciliere sicooperare.

n acest sens, Romnia va actiona la nivel bilateral si multilateral pentru:

Dezvoltarea unei politici coerente care s sustin aspiratiile trii noastre de a exercitaun rol de autoritate subregional. ntrirea relatiilor de colaborare cu trile din spatiul geografic proxim si participarea lastructurile militare multinationale constituite la nivel regional. Promovarea proiectelor de interes regional si national n cadrul Pactului deStabilitate. Intensificarea demersurilor n cadrul diplomatiei preventive, insuficient exploatatepn n prezent n stabilitatea Sud-Estului Europei. ndeplinirea angajamentelor internationale ce revin Romniei n domeniulneproliferrii si controlului armamentelor.

Continuarea participrii la operatiunile n sprijinul pcii sub egida ONU, OSCE siNATO, n primul rnd la cele din zona de interes a Romniei.


6/9

Optimizarea capabilittilor de participare a Romniei la managementul crizelor sioperatiuni n sprijinul pcii. Continuarea participrii la exercitiile de management al crizelor si n sprijinul pciiorganizate n cadrul NATO/PpP. Armonizarea legislatiei interne privind participarea la operatiuni n sprijinul pcii cucea a trilor membre NATO.

n substantierea acestor initiative, Romnia sprijin procesele de democratizare din SudEstul Europei, att prin puterea exemplului individual, ct si prin msuri concrete deactiune, schimburi de experient si ofert de expertiz n domeniul reformei interne.Romnia sustine necesitatea reintegrrii Republicii Federale Iugoslavia n cadrulcomunittii internationale si europene si sprijin n mod direct pregtirea sa pentruaderarea la Parteneriatul pentru Pace.

E. Participarea Romniei la initiativele de cooperare regional

n ultima decad, Sud-Estul Europei s-a aflat n centrul preocuprilor euro-atlantice privindsecuritatea. Bosnia, Kosovo, Macedonia sunt doar cteva exemple ale evolutiilornegative din Sud-Est Europei, dar, n aceeasi msur, exemple ale progreselor nregistratede eforturile statelor din regiune si ale comunittii internationale de a consolida stabilitateasi securitatea n aceast zon instabil a continentului european. De aceea, Romniaacord o atentie particular evolutiilor din proximitatea sa, iar anagajamentul nostrusustinut n Europa de Sud-Est este ndreptat spre dezvoltarea unei cooperrii efective.

SEDM (Reuniunile Ministrilor Aprrii din Sud-Estul Europei) si Forta Multinationalde Pace din Sud-Estul Europei (FMPSEE)

Scopul acestor reuniuni este de a realiza un schimb de informatii si experient n domeniulmilitar, avnd ca finalitate pregtirea comun pentru integrare n structurile de securitateeuropene si euro-atlantice, n conformitate cu ntelegerile din cadrul reuniunilor ministriloraprrii din trile sud-est europene participante la PpP.

La FMPSEE particip: Albania, Bulgaria, Grecia, Italia, Macedonia, Romnia si Turcia.SUA, Slovenia si Croatia particip ca observatori. Initiativa se nscrie n seria de actiuni decooperare militar pentru materializarea Aranjamentele ONU Stand-by privind sprijinulorganizatiilor de securitate internationale. Romnia este hotrt s actioneze nconformitate cu principiul regional ownership si s contribuie la cooperarea n planregional prin realizarea unor structuri de securitate regional si a capacittilor de actiunenecesare n acest sens, facilitnd astfel integrarea n structurile euro-atlantice, precum siprocesul de modernizare, profesionalizare, reform si conducere a fortelor armate. Attinitiativa SEDM, ct si FMPSEE, au un caracter deschis si transparent pentru intensificareacooperrii cu alte institutii regionale si internationale din Europa de Sud-Est.

Romnia particip la constituirea FMPSEE cu 1 batalion de infanterie n structurmodular; 1 pluton de cercetare; 1 pluton de transport; o grup de ofiteri si subofiteri destat major.

ncepnd cu 1 septembrie 2001, Romnia detine, pentru o perioad de doi ani, presedintiaComitetului Director Politico-Militar al Fortei Multinationale de Pace din Europa de Sud-Estsi a Comitetului de Coordonare a Procesului Reuniunilor Ministrilor Aprrii din Europa deSud-Est. n cadrul acestei initiative, Romnia a propus extinderea proiectelor SEDM pentrua aborda si modalittile de contracarare a noilor riscuri la adresa securittii (o initiativ pecontraterorism, contra proliferarea armelor de distrugere n mas si securitateafrontierelor).

Priorittile presedintiei Romniei vizeaz:


7/9

1. asigurarea unei contributii reale la procesul de crestere a stabilittii si securittii nSud Estul Europei, n contextul continurii eforturilor Romniei concretizate anterior nelaborarea SEECAP (South East European Common Assesment Paper)2. asigurarea unei capacitti credibile de gestionare a problematicii complexecircumscrise n initiativa SEDM3. mentinerea caracterului transparent si deschis al initiativei n perspectiva includerii de

noi membri n SEDM4. crearea conditiilor necesare pentru participarea MPFSEE la operatiuni de sprijin alpcii si umanitare, n conformitate cu acordul de nfiintare a fortei5. pregtirea transferului n conditii optime a comandamentului MPFSEE la Constanta.

Batalionul romno ungar de mentinere a pcii

Aceast form de colaborare reprezint un proiect comun romno-ungar supervizat deFranta si Germania, menit s conduc la sporirea ncrederii si apropierii dintre cele douarmate, concomitent cu asigurarea compatibilittii si interoperabilittii la nivelulsubunittilor din compunerea acestei unitti mixte.

Din aprilie 2000 pn n aprilie 2001, comanda a detinut-o Ungaria, iar din aprilie 2001aceasta a fost preluat de tara noastr. 30% din programul de pregtire n comun alpersonalului unittii este alocat operatiunilor de mentinere a pcii si umanitare.

Initiativa de Cooperare Central European (CENCOOP)

Aceast initiativ a fost lansat de Austria, n 1998. La ea particip: Austria, Elvetia,Ungaria, Slovacia, Slovenia si Romnia. Pn n prezent nu exist un document semnatcare s confere cadrul juridic pentru constituirea efectiv a CENCOOP. n anul 2000,Romnia a detinut presedintia CENCOOP, iar n 2001 Slovacia este cea care detinepresedintia.

CENCOOP reprezint o initiativ important, datorit caracterului su unic este singurul

proiect militar dezvoltat n cadrul cooperrii central europene si include att state membreNATO si UE, ct si parteneri si candidati la aderarea n aceste organizatii, sau stateneutre. Varietatea aranjamentelor de securitate n care sunt angajate statele participantepoate reprezenta un catalizator al cooperrii regionale, att politice, ct si militare,sprijinind dezvoltarea parteneriatelor inter-institutionale care reprezint n prezent esentaarhitecturii securittii europene.

Brigada Multinational cu Capacitate de Lupt Ridicat a Fortelor ONU n Asteptare(SHIRBRIG)

Aceast initiativ a fost lansat de Danemarca, n 1995, si vizeaz constituirea unei brigzimultinationale cu capacitate de lupt ridicat, n msur s fie desfsurat rapid (15-30 de

zile) pentru ndeplinirea unei misiuni de mentinere a pcii sub mandat ONU.

Trile care au semnat toate documentele SHIRBRIG sunt: Argentina, Austria, Canada,Danemarca, Olanda, Norvegia, Polonia, Italia, Suedia si Romnia. Disponibilitatea fortei afost declarat ncepnd cu 1 ianuarie 2002. Misiunile fortei s-au materializat n cadrulmisiunii ONU de mentinere a pcii din Etiopia si Eritreea (UNMEE). Contributia Romnieicu forte si mijloace const n: 1 companie de infanterie; 11 ofiteri si subofiteri de stat major.

n prezent Romnia detine, n cadrul SHIRBRIG, 4 posturi: un post permanent si treiposturi nepermanente. Din 2002 a fost propus preluarea presedintiei SHIRBRIG de ctreRomnia.

Forta naval multinational din Marea Neagr (BLACKSEAFOR)


8/9

Ideea constituirii acesteia este inspirat din cooperarea militar regional la Marea Baltic.Trile participante sunt: Ucraina, Federatia Rus, Georgia, Turcia, Bulgaria si Romnia.Scopul este constituirea unui grup de cooperare naval n Marea Neagr, n vedereaparticiprii la operatiuni comune de cutare-salvare. Anul acesta, a avut loc n Turcia oprim activare a BLACKSEAFOR. Romnia a participat cu 1 corvet si ofiteri de stat major.

Blackseafor reprezint o initiativ important pentru cresterea ncrederii si securittii nzona Mrii Negre, spatiu de tranzit dinspre Caucaz spre Europa Central si de Vest,precum si un element de sustinere a initiativelor politico-militare existente n regiune.

Forta Multinational de Geniu

Pe data de 15 ianuarie 1999, la ntlnirea trilateral a ministrilor aprrii din Romnia,Ungaria si Ucraina de la Ujgorod (Ucraina), s-a propus constituirea unei unitti militare degeniu, n scopul participrii la operatiuni internationale de mentinere a pcii si umanitare,dar si pentru limitarea si nlturarea efectelor unor calamitti n zona bazinului rului Tisa.Colaborarea initial trilateral, a devenit o colaborare cu patru state membre: Romnia,Ungaria, Ucraina si Slovacia. Misiuneaprincipal a modulului romnesc ar urma s fiesupravegherea, interventia n regim de urgent n cazul revrsrilor rului Tisa siparticiparea la nlturarea efectelor unor astfel de evenimente.Romnia poate participa la constituirea unei unitti multinationale de geniu de nivelbatalion cu o companie avnd pn la 200 de militari.

Cooperarea multinational n domeniul mentinerii pcii, a urgentelor civile si misiunilorumanitare s-a dovedit esential ntr-o regiune expus adesea calamittilor naturale sicrizelor interne. n acest sens, Romnia sprijin finalizarea negocierilor pentru constituireaBatalionului multinational de geniu Tisa si semnarea documentului-cadru, care sreglementeze colaborarea n cadrul acestei unitti multinationale.

Initiativa NATO pentru Sud-Estul Europei (SEEI)

Aceasta a fost lansat la summit-ul NATO de la Washington, din 25 aprilie 1999. Scopul eideclarat este sporirea securittii regionale printr-o abordare larg n vederea implementriidirectiilor strategice stabilite n Comunicatul summit-ului de la Washington si prinpropunerea de activitti concrete pentru promovarea stabilittii n Sud-Estul Europei.

n calitate de coordonator al procesului de adoptare a SEECAP (South Eastern EuropeCommon Assessment Paper on Security Challenges), Romnia sprijin si ncurajeazparticiparea trilor din regiune la continuarea si implementarea acestui proces, dezvoltatsub auspiciile Initiativei NATO pentru Europa de Sud-Est. n acest sens, Romnia a sprijinito serie de proiecte pentru dezvoltarea unei abordri integrate si coerente a reformeisistemului de securitate n statele din Sud Estul Europei.

Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est

Este o initiativ lansat de Germania la 8 aprilie 1999, la reuniunea UE de la Luxembourg,pe fondul crizei din Kosovo. Scopul initiativei este crearea unei Europe de Sud-Estcaracterizat prin pace, democratie, prosperitate si integrare n structurile euro-atlantice.

Obiectivele Pactului se refer la:

Diminuarea si eliminarea potentialului conflictual al regiunii. ncurajarea si sprijinirea dezvoltrii unor regimuri politice democratice n stateleregiunii si a unor economii de piat prospere si competitive n aceste state.

Aprofundarea cooperrii regionale, transfrontaliere si accentuarea fluxuriloreconomice si politice ntre statele regiunii si ntre acestea si UE.


9/9

Crearea conditiilor pentru deplina integrare a regiunii n structurile politice, economicesi de securitate euroatlantice.

n 2001, a fost inaugurat la Bucuresti biroului Emisarului regional al PSESE.

Proiectele aflate n derulare la nivelul Ministerului Aprrii Nationale se refer la:

"Programul de reconversie a personalului militar disponibilizat din Armata Romniei",program finantat de ctre Banca Mondial n cadrul PSESE; participarea la ProgramulRegional Arms Control Verification and Implementation Assistance Center(RACVIAC);precum si dezvoltarea unui Program pilot de conversie a bazelor militare: Acest din urmproiect desi nu se afl sub egida Pactului de Stabilitate, a trecut de faza initial datoritinteresului manifestat de NATO pentru aceast problem. Sprijinul NATO pentru derulareaacestui program pilot de conversie a fost initiat n cadrul reuniunii Pactului de Stabilitatepentru Europa de Sud-Est (PSESE), Masa III, desfsurat la Zagreb, n iunie 2001.

n 2002, Romnia va prelua presedintia sub-mesei pe probleme de aprare din cadrulMesei III a Pactului de Stabilitate. Obiectivul strategic al Mesei III este s contribuie lacrearea unui climat de ncredere si securitate n regiune, inclusiv prin planificarea aprrii,demilitarizarea societtilor din regiune, realizarea transparentei n problemele de aprare sialte msuri de crestere a ncrederii si securittii, controlul democratic al fortelor armate etc.

Cu ocazia celei de-a doua Conferinte Regionale a PSESE de la Bucuresti (octombrie2001), reprezentatii trilor membre SEDM au solicitat fonduri n sum de 8 mil. USD pentrufinalizarea proiectului Sistemului de Comunicatii si Informatii (CIS/ SEEBRIG). Romnia s-a implicat activ n acest proiect, asumndu-si rolul de donator.

securitatea europeanÃ

Documents