securitatea ciberneticã pentru un oraº inteligent - o ... · securitatea ciberneticã pentru un...

Securitatea ciberneticã pentru unoraº inteligent - o luptã permanentã

de-a "ºoarecele ºi pisica"

l "Un oraº fãrã o planificare urbanã optimizatã, fãrãcapacitatea de a-ºi corecta deviaþiile în ceea ce priveºte

spaþialitatea ºi rezilienþa ecologicã, este o «glumãamarã» din punctul de vedere al conceptului de oraºinteligent"l "Primarii sunt interesaþi sã capitalizeze

politic conceptul de oraº inteligent ºi cautã sãdistorsioneze focalizarea pe probleme minore,

pe care le prezintã ca fiind realizãri majore"

Reporter: Este pregãtitã Româniapentru a asimila conceptul "SmartCity"?

Conducerea Cluj IT: Din punctde vedere tehnologic, anumiteoraºe din România sunt pregãtitepentru a asimila conceptul "smartcity". Ne gândim în acest sens laoraºele mari din þarã noastrã, carese confruntã deja cu multe provo-cãri din punctul de vedere al admi-nistrãrii problemelor referitoare latrafic, energie, siguranþã publicã,relaþia administraþiei locale cu ce-tãþeanul etc.

Reporter: Ce înseamnã, în opiniadumneavoastrã, un oraº inteli-gent? Cum vedeþi idealul?

Conducerea Cluj IT: Conceptulreferitor la oraºele mai inteligente("smarter city") a fost cu adevãratadus pe agenda publicã de cãtreIBM, prin iniþiativa sa mai largã din2008 denumitã "smarter planet",pornind de la o analizã a graduluide risipã a resurselor în ecosiste-mele artificiale.

IBM a definit câþiva piloni de in-tervenþie înspre materializareaoraºelor mai inteligente, precum arfi mobilitatea, educaþia, sãnãtatea,

guvernanþa, energia, utilitãþile, si-guranþa, spaþiile de locuire. Scopuldeclarat este de a contribui la dez-voltarea economicã sustenabilã aspaþiilor urbane ºi la creºterea cali-tãþii vieþii cetãþenilor. Pentru a ex-cela în acest demers, se recunoaºtenevoia de resursã umanã, capitalsocial ºi infrastructurã IT&C denivel înalt.

Cluj IT a articulat în proiectelesale un nivel superior de oraº inte-ligent, în care "inteligenþa" se refe-rã la înþelegerea corectã a eco-sis-temelor urbane complexe prin sis-teme expert ºi analitica de datemasive, urmatã de intervenþii co-respunzãtoare în planificarea urba-nã susþinutã de sisteme tehnice ºimodele economice corespunzãtoa-re. Oraºul inteligent nu înseamnã osumã de aplicaþii ºi sisteme IT&Cutilizate în diverse domenii de in-tervenþie, aºa cum considerã ceimai mulþi oameni. Aceasta este oviziune simplistã, care mai degrabãse referã la informatizare decât lainteligenþã. ªi nici în aceastã viziu-ne simplistã nu se gândeºte întot-

12 Bursa Construcþiilor nr. 5 / 2017

Smart City

Cluj IT reprezintã o platformã care facili-teazã colaborarea între organizaþii activeîn domeniul tehnologiei informaþiilor:companii furnizoare de servicii ºi soluþiisoftware, instituþii din sectorul academic,organisme publice ºi alte organizaþiicatalizatoare.Cluj IT acþionãm pe multiple planuri, de lacooperarea cu autoritãþile, pânã la organi-zarea de sesiuni de "matchmaking" întrecompanii ºi organizaþii de cercetare pen-tru identificarea unor interese comune, darderuleazã ºi acþiuni de reprezentare aindustriei (spre exemplu în relaþie cu auto-ritãþile de reglementare), de dezvoltare aresurselor umane ºi de internaþionalizare.Stelian Brad (foto sus), Preºedinte Cluj IT, ºiAndrei Kelemen (foto jos), Director executivCluj IT, au avut amabilitatea sã ne rãspundãcâtorva întrebãri despre conceptul "smartcity".

(continuare în pagina 14)

deauna corect, pentru cã dimen-siunile referitoare la integrabilitateºi interoperabilitate sunt foarteslab definite ºi concretizate.

În contextul unor proiecte deru-late de cãtre Cluj IT, s-a efectuat oinventariere comprehensivã a ini-þiativelor de "smart city" pe planmondial, precum ºi o sintezã a di-verselor documente în acest sens.În urma sistematizãrii informaþiei,s-au identificat peste 1000 de te-me posibile de intervenþie referi-toare la oraºul inteligent, grupatepe 15 domenii mari. Analizele noas-tre ne-au condus la concluzia cãputem discuta despre un programcât de cât matur de oraº inteligentîn momentul în care, pe fiecare

dintre cele 15 domenii mari, suntaplicate în practicã între 10-12 sis-teme specifice; cu alte cuvinte,atunci când numãrul (ºi tipul) siste-m e lor /apl i c aþ i i lor i nt e g r at edepãºeºte valoarea de 150. În ceeace priveºte domeniile majore deaplicabilitate, harta capacitãþilornecesare pentru un oraº inteligent,din perspectiva Cluj IT, include:

- Înþelegerea evoluþiei ecosiste-mului urban;

- Crearea facilitãþilor ºi guvernan-þei urbane într-un mod transpa-rent ºi eficient;

- Dezvoltarea reþelelor inteligen-te de mobilitate urbanã;

- Dezvoltarea infrastructurii inte-ligente pentru muncã ºi locuire;

- Susþinerea reþelelor sociale ºispaþiilor culturale ºi turistice inteli-gente;

- Dezvoltarea reþelelor inteligen-te de energie ºi alte utilitãþi;

- Dezvoltarea comunitãþilor inte-ligente;

- Creºterea gradului de siguranþãºi securitate urbanã;

- Dezvoltarea economiei localebazate pe cunoaºtere ºi tehnologiiinteligente ºi a inteligenþei econo-

mice pentru mediul de afacerilocal;

- Dezvoltarea spaþiilor urbaneecologice ºi reziliente;

- Dezvoltarea ecosistemelor inte-ligente pentru sãnãtate ºi îmbã-trânire activã;

- Dezvoltarea ecosistemelor inte-ligente pentru educaþie formalã ºiinformalã;

- Implementarea tehnologiiloravansate pentru comunicaþii, secu-ritate ciberneticã ºi servicii înspaþiul urban;

- Implementarea tehnologiilor in-t e l i g e nt e pe nt r u i nc lu z i u neurbanã;

- Asigurarea conectivitãþii sporitecu spaþiile rurale din proximitate ºid ezvolt ar ea met a- s is t emu lu iurban.

În ceea ce priveºte idealul de oraºinteligent, trebuie sã pornim de larealitatea curentã.

Tehnologiile actuale, deºi suntnumite inteligente, dar în adevãra-tul sens ele nu sunt inteligente. Seconfundã IT&C-ul cu inteligenþa înmarea majoritate a cazurilor. Unoraº cu adevãrat inteligent este,din punctul nostru de vedere, un

ecosistem urban rezilient sub as-pect social, economic ºi ecologic,în care dimensiunea naturalã ºi ceaartificialã (creatã de om) suntîntr-o simbiozã ridicatã, în care fie-care sistem constituent (de la per-soane la automobile, clãdiri, echi-pamente, dispozitive, reþele, etc.)are capacitatea de a interacþiona încondiþii de securitate maximã cuoricare alt sistem în manierã încare poate sã îºi adapteze acþiunileproprii la context, sã înveþe din ex-perienþe, sã acþioneze proactiv, sã„socializeze", sã colaboreze, sã"negocieze" ºi sã îºi atingã obiecti-vul cu consum cât mai redus de re-surse. Într-un oraº inteligent totuleste interconectat prin reþele dina-mice ºi platforme cloud (a se vedeaconceptul de Internet of Things/Everything), datele sunt prelucrateîn timp real de sisteme expert ºi al-goritmi de inteligenþã artificialã ºise transmit apoi în timp real celemai bune variante de intervenþieînspre fiecare sistem din spaþiul ur-ban considerat.

Reporter: Unde se aflã România,în acest moment, din punct de ve-dere al dezvoltãrii conceptului de


Smart Cityurmare din pagina 12

"În ceea ce priveºtedomeniile majore deaplicabilitate, harta

capacitãþilornecesare pentru unoraº inteligent, dinperspectiva Cluj IT,

include ºi dezvoltareaecosistemelor

inteligente pentrusãnãtate ºi

îmbãtrânire activã".

"smart-city"?

Conducerea Cluj IT: Între nevo-ile exprimate ºi situaþia actualã exis-tã un decalaj major, în special dinperspectiva integrãrii sistemelorinformaþionale, din perspectivagradului de implementare a teh-nologiilor inteligente în domeniilede intervenþie care definesc oraºulinteligent, din perspectiva analizeiîn timp real a informaþiilor ºi a ca-pacitãþii de intervenþie proactivã ºiadaptivã. Problema este cauzatãatât de lipsa de înþelegere a provo-cãrilor ecosistemelor urbane, cât ºide perspectiva capacitãþii de inter-operabilizare, scalabilizare, conver-tibilizare, granularizare, personali-zare rapidã ºi ieftinã, integrabiliza-re a tehnologiilor actuale dedicatedomeniilor care definesc oraºul in-teligent.

Reporter: În ce proiecte de"Smart-City" este implicat Cluj IT?

Conducerea Cluj IT: Cluj IT a ex-perimentat pentru prima datã înRomânia conceptul de "smart city"în cadrul unui proiect amplu, depeste 1 milion de euro, finanþat dinfonduri europene. Experienþa acu-mulatã ne-a deschis oportunitateade a coordona ºi alte proiecte, pre-cum ar fi proiectul Smart City Ora-dea. În prezent, Cluj IT este impli-cat în alte douã proiecte de smartcity, la Cluj-Napoca ºi la Alba-Iulia.De asemenea, companii membreale Cluj IT au implementat soluþiiîn Timiºoara ºi Bucureºti. Existãpremise favorabile ca în viitorulapropiat sã deschidem alte câtevafronturi ºi în alte oraºe ale þãrii.

Reporter: Care este opinia dum-neavoastrã referitoare la manage-mentul inovãrii în România?

Conducerea Cluj IT: Manage-mentul inovãrii este un subiectcomplex ºi trebuie vãzut atât la ni-vel de sistem naþional, cât ºi la ni-vel de organizaþi i . În ceea cepriveºte iniþiativele naþionale caresusþin inovarea, opinia noastrãeste aceea cã, deºi existã o serie depolitici publice în acest sens, cu

15

"O zonã cu multe blocuri înghesuite unele în altele,fãrã locuri suficiente de parcare, fãrã spaþii verzi etc.,cu gâtuiri privind cãile de acces la artera principalãnu are cum sã devinã o zonã inteligentã de locuire".


certitudine putem spune cã nuexistã nici pe departe masa criticãde programe ºi fonduri care sã lefacã ºi eficace. Nu avem încã o pro-punere de valoare pentru þarã ºinici strategii bine articulate pe di-mensiunile productivitate, compe-titivate ºi inovare la nivel naþional.O economie competitivã este ace-ea care are un surplus comercial,puþine bariere pentru importuri ºi"discount-uri" limitate pentru ex-porturi.

Creºterea productivitãþii poatesusþine competitivitatea, în modspecial dacã aceasta este concen-tratã în sectoarele tranzacþionateinternaþional, care reduc costurileºi permit firmelor sã vândã maimult pe pieþele globale fãrã a sebaza pe facilitãþile date de guvern.Inovaþia este relaþionatã cu pro-ductivitatea ºi conteazã enormpentru competitivitate.

Dacã ne raportãm la organizaþii,perspectiva noastrã este aceea cã,cu foarte puþine excepþii, inovarea

nu este abordatã structurat ºi siste-matic. Prin managementul inovãriise urmãreºte instaurarea ºi perma-nentizarea unui climat în careorganizaþia inoveazã continuu întoate ariile sale funcþionale (mana-gement, produs, proces, organiza-re, marketing, model de afaceri,strategie, administrare, etc.), cuimplicarea tuturor angajaþilor ºi cuacoperirea tuturor componentelorlanþului valorii, precum ºi cu asigu-rarea sinergiei între inovaþiile sec-toriale. Probabil cã aproximativ 3%dintre agenþii economici autohtonisunt inovatori strategici ºi aproxi-mativ 8% sunt inovatori intermi-tenþi.

Acest lucru trebuie sã-l înþele-gem ºi în raport cu poziþia Româ-niei în lanþurile globale de valoare,precum ºi în raport cu gradul deacumulare al capitalului autohtonºi structura sectoarelor economice.

Reporter: Care ar fi rolul autori-tãþilor în dezvoltarea conceptuluide smart city? Pot înþelege actualiiprimari aleºi avantajele unui oraºsmart?

Conducerea Cluj IT: Rolul autori-tãþilor publice în dezvoltarea con-ceptului de smart city este acela demotor ºi jucãtor cheie. De regulã,am observat cã autoritãþile publicedin þara noastrã, care co-cheteazã cu ideea dea lansa diverse ini-þiative ºi proiectedin sfera "smartcity", nu înþelegcã acest lucrunu se poate re-aliza corespun-zãtor ºi eficacefãrã implicarealargã a mai multoractori locali, precumar fi ºcolile, spitalele, poli-þia localã, universitãþile, regiile au-tonome, ONG-urile, clusterele eco-nomice ºi reprezentanþii cetãþeni-lor. O astfel de iniþiativã complexã,cu implicaþii pe termen lung, nupoat e f i abor d at ã e m pi r i c ,dezlânat. Este nevoie de o strate-gie integratã, bazatã pe studii înteren, pe consultarea tuturor pãrþi-lor implicate, pe simulãri ale evolu-þiilor viitoare, pe scenarii, pe înþele-gerea factorilor de influenþã ºi pemodelarea modului de corectareîn timp a acestora. Pornind de laaceastã perspectivã, considerãmcã primarii actuali înþeleg într-oprea micã mãsurã avantajele unuioraº inteligent, deoarece înþelege-rea avantajelor implicã în primul

rând înþelegerea pierderilor actua-le de naturã financiarã, de naturãeconomicã (pe ciclul de viaþã) ºi decompetitivitate non-financiarã.Acest lucru implicã modelarea fe-

nomenelor complexe, anali-za scenariilor de evolu-

þie, evaluarea costu-r i lor v i z i b i le º i

ascunse, estima-rea economiilor,dar ºi a efectelormultiplicatoareºi externalitãþi-

lor pozitive ºi ne-gative. Un oraº

fãrã o planificare ur-banã optimizatã, fãrã

capacitatea de a-ºi corectãdeviaþiile în ceea ce priveºte spa-þialitatea ºi rezilienþa ecologicã,este o "glumã amarã" din punctulde vedere al conceptului de oraºinteligent (a se vedea doar proble-ma traficului din perspectiva infra-structurii de bazã ºi fluxurilor zilni-ce de oameni ºi mijloace de tran-sport, din perspectiva amplasãriispaþiale a comunitãþilor în arealulurban, etc.).

Primarii sunt interesaþi sã capita-lizeze politic conceptul de oraº in-teligent ºi cautã sã distorsionezefocalizarea pe probleme minore,pe care le prezintã ca fiind realizãrimajore. Din nefericire, nici la nivelcentral nu se înþelege corect bene-ficiul unui program naþional de su-sþinere a iniþiativei de oraº inteli-gent, iar în ceea ce priveºte furni-zorii de soluþii IT&C specificeoraºelor inteligente, abordareaeste una fragmentarã, de regulã in-dividualistã ºi lipsitã de perspecti-va holisticã asupra problemei. Esteºi cauza principala pentru care va figreu sã identificãm o abordare in-tegratã, absolut necesarã în mate-rializarea unui model matur deoraº inteligent. Cluj IT tocmai peaceastã dimensiune cautã sã inter-vinã, prin acþiuni de coagulare a re-surselor în consorþii ºi de încuraja-re a dezvoltãrii de soluþii integrateºi integrabile, cu posibilitatea deinteroperabilitate a datelor ºi deasigurare a unei platforme deschi-se pentru adãugarea permanentã,într-un mod eficient, de noi soluþiiºi sisteme.

Reporter: Cât de expus este unoraº smart atacurilor cibernetice?Cum pot fi ele contracarate?



"Tehnologiileactuale, deºi sunt

numite inteligente, înadevãratul sens ele nu sunt

inteligente. Se confundãIT&C-ul cu inteligenþaîn marea majoritate

a cazurilor".

"Creºterea productivitãþii poate susþinecompetitivitatea, în mod special dacã aceastaeste concentratã în sectoarele tranzacþionate

internaþional, care reduc costurile ºi permitfirmelor sã vândã mai mult pe pieþele globale

fãrã a se baza pe facilitãþile date de guvern.Inovaþia este relaþionatã cu productivitatea ºi

conteazã enorm pentru competitivitate".

Conducerea Cluj IT: Un oraº in-teligent va fi permanent expus ata-curilor cibernetice. Cu cât numãrulde sisteme interconentate va fi maimare, cu atât cresc ºi riscurile.

Acesta este un paradox care poa-te fi contracarat prin strategii co-recte. Prima condiþie este creareaunor reþele de comunicaþii modu-lare, cu capacitate ridicatã de cu-plare ºi decuplare ºi cu anumitegrade de redundanþa la nivelul no-durilor critice. A doua condiþie esteimplementarea unor strategii desecuritate ciberneticã pe mai mul-te "layere", asemenea fortãreþelormedievale cu mai multe rânduri deziduri ºi cãi de acces de tip "labi-rint". A treia condiþie este decupla-rea magistralelor critice de la reþe-lele globale prin crearea unei reþe-le locale independente, la care sãfie conectate unitãþile care au mo-dule comandate de la distanþã. Cualte cuvinte, administraþia localã artrebui sã punã la dispoziþie o reþealocalã, independentã, la care sã fieconectate informaþional sistemelecritice (ex. spitale, utilitãþi, energie)pe baza unor protocoale foartestricte. În final este nevoie ºi de an-gajarea unui corp de specialiºticare sã vegheze permanent la ata-curile cibernetice.

Putem afirma cã securitatea ci-berneticã pentru un oraº cu adevã-rat inteligent va fi un adevãrat"coºmar", o luptã permanentã de-a"ºoarecele ºi pisica".

Reporter: Cât de mult creºte cali-tatea vieþii cetãþeanului într-unoraº inteligent?

Conducerea Cluj IT: ModelulCluj IT de implementare a concep-tului de oraº inteligent este mode-lul orientat pe cetãþean. Conformacestui model, noi gândim lucruri-le prin prisma unor ecosisteme in-teligente, dupã cum urmeazã:

- Ecosistemul inteligent pentrulocuire;

- Ecosistemul inteligent pentrumuncã;

- Ecosistemul inteligent pentrueducaþie ºi dezvoltare personalã;

- Ecosistemul inteligent pentruasistenþã medicalã;

- Ecosistemul inteligent pentrupetrecerea timpului liber;

- Ecosistemul inteligent pentru

mobilitate (caretrebuie sã susþi-nã ecosisteme-le menþionateanterior);

- Ecosistemulinteligent pentrusecuritate ºi siguran-þã publicã (care trebuiesã susþinã ecosistemele menþiona-te anterior);

- Ecosistemul inteligent pentruguvernanþã localã (care trebuie sãsusþinã ecosistemele menþionateanterior);

- Ecosistemul inteligent pentrusecuritate ciberneticã (care trebuie

sã susþinã ecosi-stemele men-þ i onat e ant e-rior);- Ecosistemul

pentru modela-rea, s imularea ºi

predicþia comporta-mentului ecosistemelor

urbane complexe (care trebuie sãsusþinã ecosistemele menþionateanterior).

Noi considerãm cã existã o creº-tere proporþionalã a calitãþii vieþiicetãþenilor cu creºterea maturitãþii

17

Conceptul referitor la oraºele mai inteligente("smarter city") a fost cu adevãrat adus pe agenda

publicã de cãtre IBM, prin iniþiativa sa mai largã din2008 denumitã "smarter planet", pornind de la o

analizã a gradului de risipã a resurselor înecosistemele artificiale.

"Oraºulinteligent nu

înseamnã o sumã deaplicaþii ºi sisteme IT&C

utilizate în diverse domeniide intervenþie, aºa cum

considerã cei maimulþi oameni".


ºi capabilitãþii ecosistemelor maisus menþionate. Abordarea ecosi-stemelor enumerate mai sus tre-buie fãcutã integrat, interoperabil,cvasi-simultan ºi echilibrat (în ace-laºi ritm). Fiecare ecosistem trebu-ie susþinut de tehnologii IT&C, pecât posibil cu elemente mature detip "expert"/"inteligenþã artificialã".Cu toate acestea, nu este suficientsã avem soluþii IT&C. Tehnologiileinteligente trebuie sã fie doarvârful aisbergului. Pentru a înþele-ge mai bine acest lucru, exemplifi-cãm cazul ecosistemului inteligentde locuire. Acesta nu þine doar deintegrarea de tehnologii inteligen-te la nivelul clãdirilor ºi spaþiilor delocuire, ci ºi de modul în care esteasiguratã intimitatea ºi confortulcetãþeanului în spaþiul exterior dinproximitate. O zonã cu multe blo-curi înghesuite unele în altele, fãrãlocuri suficiente de parcare, fãrãspaþii verzi etc., cu gâtuiri privindcãile de acces la artera principalãnu are cum sã devinã o zonã inteli-gentã de locuire.

Reporter: Câte companii fac par-te din Cluj IT ºi care este menireaacestui cluster?

Conducerea Cluj IT: În momen-tul de faþã avem peste 35 de com-panii membre ale clusterului, re-prezentând circa un sfert în ceeace priveºte numãrul de angajaþidin industrie la nivelul Clujului. Pelângã acestea sunt prezente un nu-mãr de 6 universitãþi, 5 din Cluj ºiuna din Bucureºti, dar ºi alte orga-nizaþii situate pe lanþul de valoareal industriei. Contãm, de aseme-nea, pe prezenþa autoritãþilor pu-blice locale ºi regionale.

Misiunea principala asumatã încãde la înfiinþare a clusterului Cluj ITeste de a promova inovaþia ºi dez-voltarea soluþiilor proprietare dinsectorul IT al þãrii noastre, încã do-minat de servicii prestate pentrualþii în lanþurile globale de valoare.Inovaþia, dincolo de faptul cã a de-venit un cuvânt la modã ºi prin ur-mare cu un conþinut din ce în maidiluat, rãmâne pentru noi obiecti-vul principal. ªi nu doar la nivel de-clarativ. Pentru noi este evident cãsustenabilitatea unei industriicaracterizate de modele de afaceribazate pe servicii de outsourcingdepinde fundamental de felul în

care ea se poate transforma struc-tural, adicã sã treacã la noi modeleîn care proprietatea intelectualãaparþine companiilor româneºti. Înfelul acesta, valoarea adãugatãgeneratã este mult mai mare decâtceea ce oferã în acest moment mo-delele de tip outsourcing. A nu seînþelege cã acesta va dispãrea, ser-viciile de IT vor continua sã se dez-volte în continuare, însã mai alespentru companiile mici va fi din ceîn ce mai dificil sã îºi susþinã opoziþie pe aceastã piaþã.

Lucrãm îndeaproape cu universi-tãþile clujene ºi cu o universitatebucureºteanã, cu alte organizaþii ºicompanii care împãrtãºesc un inte-res comun în linia celor descrisemai sus pentru a dezvolta proiecteºi - mai ales - produse inovativecare sã ajungã pe piaþã.

Este un drum dificil, cu riscuri.Dar companiile care reuºesc sãfacã acest pas au un viitor pe ter-men lung. Noi promovãm intens,în ultima perioadã, dezvoltarea so-cio-economicã regionalã bazatã pe

specializare inteligenþã. Mai directspus, am identificat mai multe di-recþii de dezvoltare a industriei deIT&C din Cluj (ºi din RegiuneaNord-Vest), cum ar fi medicina di-gitalã, soluþiile pentru oraºe inteli-gente (smart city), aplicaþii de tip


"Inovaþiile provin dinrândul companiilor ºicelorlalte organizaþii

membre ale Cluj IT. Noisuntem o platformã

care faciliteazãcolaborarea între

acestea".


IoT (Internet of Things) în agricul-turã, dar ºi securitatea ciberneticã(cybersecurity). Credem cã toateacestea au un potenþial de dezvol-tare real, potenþial ce poate fimaterializat þinându-se cont deresursele materiale ºi intelectualeale regiunii noastre.

Reporter: Lucraþi ºi cu autoritãþidin alte þãri?

Conducerea Cluj IT: Da, în spe-cial prin intermediul unor organi-zaþii de tip cluster sau asociaþii dinsectorul IT&C. Spre exemplu, re-cent am participat la o misiuneeconomicã organizatã în Norvegiade cãtre o agenþie guvernamenta-lã a acestui stat ºi la care au partici-pat ºi reprezentanþi din Sofia, capi-tala Bulgariei. Am stabilit contacteºi posibile direcþii de colaborare pecare sperãm sã le putem valorificaîn viitorul apropiat.

Reporter: Care este stadiul de re-alizare a Cluj IT City?

Conducerea Cluj IT: ProiectulCluj Innovation City nu mai este deactualitate, cel puþin din punctulnostru de vedere. Am propus acestconcept comunitãþii clujene acumpeste 3 ani de zile (Cluj IT Cluster

deþine în continuare marca înregis-tratã pentru acest concept) ºi aminvestit resurse pentru dezvoltareaºi promovarea lui, considerând cãera un moment propice pentru ademara implementarea unui pro-iect atât de ambiþios. Am reuºit lamomentul respectiv coagularea ºialinierea unor factori de decizie, in-clusiv la nivelul Comisiei Europene,ºi resurse importante (inclusiv fon-duri de investiþii) pentru proiect,dar deciziile politice (sau mai de-grabã lipsa lor) au întârziat proiec-tul. Rãmâne de vãzut în ce mãsurãel va putea fi revigorat, eventualrescalat ºi remodelat, în aºa felîncât ideile noastre (altfel încãperfect valabile) sã poatã sã ajungãla concretizare. În continuare, unelement critic este susþinerea pro-iectului prin mãsuri concrete decãtre autoritãþi, atât cele locale,dar mai ales cele de la nivel naþio-nal. În schimb, suntem preocupaþiîn acest moment ºi colaborãmîndeaproape cu Primãria Cluj-Na-poca pentru actualizarea ºi extin-derea Strategiei de Smart City amunicipiului. Este un demers caresperãm sã ducã la un plan concret

(cu prioritãþi, posibile surse de fi-nanþare, termene de implementa-re) care sã ne ofere o per-spectivã mai clarã ºimai structuratã asu-pra transformãriidigitale a oraºu-lui nostru.

Reporter: Care

su nt c e le m aiimportante ino-vaþii din cadrulCluj IT?

Conducerea Cluj

IT: Inovaþiile provin din

rândul companiilor ºi celorlal-te organizaþii membre ale Cluj IT.Noi suntem o platformã care facili-teazã colaborarea între acestea.Acþionãm pe multiple planuri, dela cooperarea cu autoritãþile, de-spre care am vorbit mai sus, pânãla organizarea de sesiuni de"matchmaking" între companii ºiorganizaþii de cercetare pentruidentificarea unor interese comu-ne, dar derulãm ºi acþiuni dereprezentare a industriei (spreexemplu în relaþie cu autoritãþilede reglementare), de dezvoltare aresurselor umane ºi de internaþio-

nalizare. O acþiune importantã ºideja de tradiþie este organizareaconferinþei internaþionale ClujInnovation Days , eveniment princare încercãm sã creãm cadrul ne-cesar, dar ºi înþelegerea unor direc-þii de frontierã în care tehnologiajoacã un rol important. Conferinþãnu este un eveniment de IT (existãmulte asemenea la Cluj), dar teh-nologia este mereu un bun pre-text. Cu fiecare ediþie aducem

în atenþie subiecte neabordatesau insuficient abordate în peisajulromânesc ºi, fãrã falsã modestie,deschidem trend-uri care suntapoi preluate ºi de alte organizaþiidin Cluj ºi din þarã. Un exemplueste conceptul de smart city pecare noi l-am propus ca subiect deimportanþã naþionalã încã din anul2012, având chiar marca înregistra-tã pentru denumirea "Next Gene-ration Brained City" ºi susþinereprintr-un proiect de amploare ad-ministrat de Cluj IT, într-o perioadaîn care în România lumea priveaacest subiect cã fiind unul foarteexotic. Acum evenimentele dedi-cate acestui concept s-au înmulþit,oamenii au devenit mai interesaþide subiect ºi întrevãd un potenþialde afaceri semnificativ. Anul acestaam propus în conferinþa Cluj Inno-

vation Days subiecte pre-cum inteligenþa artifi-

cialã, protecþia date-lor personale, dar

º i d i recþ i i le despecializare inte-ligenþã (desprecare am mai vor-b i t ) , su bi e c t e

care ne vor afectaviaþã, fie cã ne do-

rim sau nu acest lu-cru. Pentru ediþia de

anul viitor, vom aduce înatenþia publicului subiecte legatede transformarea industrialã (in-dustry 4.0, agriculture 4.0), dar ºi aeducaþiei (education 4.0). Am sta-bilit ºi perioada în care se va des-fãºura conferinþa, adicã 29-31 mar-tie 2018. În buna tradiþie a eveni-mentului, conferinþa de anul viitorva fi gãzduitã de cãtre una din uni-versitãþile clujene, de aceastã datãUniversitatea de ªtiinþe Agricole ºiMedicinã Veterinarã din Cluj.

19

"În ceea ce priveºte iniþiativele naþionale care susþin inovarea, opinia noastrãeste aceea cã, deºi existã o serie de politici publice în acest sens, cu certitudineputem spune cã nu existã nici pe departe masa criticã de programe ºi fonduri

care sã le facã ºi eficace".

"Probabil cãaproximativ 3%

dintre agenþiieconomici autohtoni sunt

inovatori strategici ºiaproximativ 8% sunt

inovatoriintermitenþi".

securitatea ciberneticã pentru un oraº inteligent - o ... · securitatea ciberneticã pentru un...

Documents