secţiunea 6: contextul - · pdf fileevaluarea locaţiei geografice, peisajului, riscurilor...
TRANSCRIPT
16
Secţiunea 6: Contextul
INTRODUCERE
În această secţiune analizăm oraşul Focşani în contextul mediului extern dar şi al presiunilor
sale interne şi îi evaluăm opţiunile. Această secţiune este împărţită în două părţi: Informare şi
Analiză.
Informarea este structurată astfel:
Prezentarea unei scurte istorii a Focşaniului;
Evaluarea locaţiei geografice, peisajului, riscurilor naturale şi climatului;
Delimitarea strucuturală a populaţiei, a resurselor pieţei de muncă şi naturale disponibile
Prezentarea structurii economice şi sociale a oraşului.
După această etapă urmează analiza:
Evaluarea punctelor forte, punctelor slabe, oportunităţilor şi posibilelor ameninţări pentru
oraşul Focşani, pentru a înţelege care-i sunt capacităţile interne şi cum pot fi ele exploatate.
Identificarea factorilor implicaţi, contribuţiile şi recompensele implicării lor în procesul de
implementare a Strategiei.
De asemenea, lumea exterioară are un impact mare asupra abilităţilor oraşului Focşani de a-şi
exploata capacităţile. Pentru a realiza analiza acestor influenţe, vom folosi o formă modificată
a analizei celor 5 forţe ale lui Porter.
Analiza realizată până acum a fost destul de statică. Ştim cu toţii că forţele oraşului Focşani se
schimbă în timp, iar capacităţile oraşului vor evolua în anumite aspecte şi vor descreşte în
altele. Pentru a realiza acest lucru, folosim analiza tendinţelor narative.
Anumite tendinţe au un efect disproporţionat asupra succesului oraşului Focşani. Pentru a
schiţa acţiunile pe care trebuie să le întreprindă oraşul Focşani în momentul în care aceste
tendinţe se schimbă, noi am construit diverse scenarii, care iau 2 tendinţe deodată şi le
explorează acţiunile.
După ce am realizat acest lucru, ne dăm seama că anumite activităţi şi teme ar trebui urmărite
mereu, indiferent de cum se modifică mediul. Noi accentuăm acest lucru în opţiunile noastre
strategice.
SCURT ISTORIC
Denumită în multe scrieri “Oraşul de pe Milcov“, râul pe care voievodul Ştefan cel Mare a
stabilit hotarul dintre Moldova şi Ţara Româneasca în anul 1482, localitatea a intrat în
conştiinţa oamenilor drept “Oraşul Unirii”.
Toponimia oraşului Focşani se trage de la numele familiei Focşa “moldoveni buni şi drepţi,
din vremea lui Stefan cel Mare”. Deşi atestat documentar din secolul al XVI-lea (30 ianuarie
1575 când, Alexandru Vodă din Ţara Românească arăta, într-un document, că a fost lovit “cu
înşelăciune pe la Focşani de Ioan Vodă”), aşezarea de pe Milcov este mult mai veche.
Săpaturile arheologice efectuate în anul 1977 în sudul Focşaniului atestă că vatra actuală a
17
oraşului a fost locuită încă din neolitic, obiectele descoperite aparţinând culturii Cris (cca.
5000 i. Hr.). Au mai fost descoperite un tezaur dacic din secolul III – II i. Hr., un tezaur de
monede imperiale romane, alte mărturii ale culturii materiale care au aparţinut carpilor si
sarmaţilor din sec. II - III e.n..
În 1859 are loc unificarea României. Acesta este un moment cheie în istoria României,
sărbătorit şi astăzi. La Focşani a funcţionat, între anii 1859 şi 1862, Comisia Centrală. Aceasta
era însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate Unite, Curtea de Casaţie
pentru două Prefecturi (Putna şi Râmnicul Sărat), două tribunale, două secţii de poliţie şi două
municipalităţi. În anul 1862 se realizează unirea celor două părţi ale oraşului - Focşaniul
Munteni şi Focşaniul Moldoveni, Focşaniul devenind reşedinţa Judeţului Putna.
Oraşul a cunoscut o uriaşă dezvoltare în perioada dintre Unire si Declaraţia de Independenţă.
Clădiri importante datează din acea perioadă, cum ar fi Gimnaziul, cunoscut astăzi drept
Colegiul Naţional Unirea, construit în 1866, Spitalul Judeţean în 1867 şi Grădina Publică în
1873. Sfârşitul sec. al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea cunoaşte aceeaşi dezvoltare
înfloritoare, se înfiinţează Societatea Filarmonica denumită simbolic “Doina Vrancei” (1907),
Biblioteca Publica (1912), Teatrul “Mr. Gh. Pastia” inaugurat în 1913 şi Palatul de Justiţie.
La 8 septembrie 1917 se semnează, la Focşani, armistiţiul între reprezentanţii Armatei
Române si cei ai Puterilor Centrale.
Între cele două războaie mondiale se continuă procesul de dezvoltare a oraşului Focşani prin
construirea unei uzine electrice, Ateneul Popular, clădirea Băncii Naţionale, Palatul
Telefoanelor; se îmbunătăţeşte reţeaua de alimentare cu apă si reţeaua stradală, se construieşte
Mausoleul Eroilor (între anii 1924 – 1926), Monumentul Eroilor Regimentului 10 Dorobanţi
(1930).
După anul 1950, se înregistrează un rapid proces de industrializare, cu implicaţii directe în
procesul de creştere economică, migrarea populaţiei către mediul urban si, implicit, în
structura urbană a localităţii:
- apar primele cartiere de blocuri de locuinţe (Cartierul Gară, Cartierul Sud, Cartierul Bahne,
zona de centru a oraşului);
18
- se prefigurează zona industrială care se va dezvolta treptat;
- s-au construit Fabrica de Confecţii (azi S.C. INCOM S.A.), Combinatul de prelucrare a
lemnului (S.C. MOPAF S.A.), Întreprinderea de scule şi elemente hidraulice (S.C. ROMSEH
S.A.), Întreprinderea de aparataj electric (S.C. INSTAELECTRIC S.A.), întreprinderi de
producere, prelucrare şi valorificare a vinului (S.C. VINICOLA, S.C.VINCON S.A.),
Întreprinderea de prelucrare mase plastice (UNIPLAST), Întreprinderea de vase emailate
(VEF), Întreprinderea metalurgică (METANEF), unităţi aparţinând industriei uşoare (S.C.
HEIM-MILCOV S.A., FILATURA, EFECTOFIL), precum şi întreprinderi din industria
alimentară (prelucrarea laptelui, valorificarea cărnii, valorificarea legumelor şi fructelor)
Oraşul Focşani a devenit municipiu, reşedinţă a judeţului Vrancea, odată cu noua împărţire
administrativ - teritoriala a României din anul 1968..
AŞEZARE GEOGRAFICÃ
Municipiul Focşani este situat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României. străjuind
partea sud-estică a
Carpaţilor de curbură, la
contactul dintre Câmpia
Siretului inferior şi dealurile
subcarpatice, ce culminează
cu Măgura Odobeştilor
(1001 m).
Municipiul Focşani se afla
la intersecţia căilor de
comunicaţie rutiere şi
feroviare europene, fiind
străbătut de coridorul
feroviar nr. 9 (Helsinki -
Moscova - Chişinău -
Bucureşti - Plodviv) şi poate
beneficia de propunerea de
extindere a coridorului rutier
nr. 1 (Talin - Varşovia -
Cernăuţi - Bucureşti),
devenind astfel un punct de
intersecţie al României.
Este încadrat geografic la intersecţia latitudinii nordice de 45 grade si 42 min. cu longitudinea
estică de 26 grade si 13 min.
Municipiul Focşani are o suprafaţa de 4815 ha., ceea ce reprezintă 1% din suprafaţa judeţului
Vrancea, fiind o localitate de dimensiune medie.
SUPRAFATA
TOTAL din care:
Ha
4.815
Intravilan 1.645
Extravilan 3.170
Mândreşti Moldova 43
Mândreşti Munteni 62
Reţeaua de comunicaţii este dispusă radial, accesul în oraş făcându-se prin şase porţi de
intrare:
dinspre sud pe E85 (DN2) din direcţia Bucureşti - Buzău prin Bariera Bucureşti;
19
dinspre est, pe DJ 204 din direcţia Brăila - Galaţi prin Bariera Brăilei si Galaţi;
dinspre est, pe DJ 204D din direcţia Suraia prin Bariera Galaţi – Suraia;
dinspre nord, pe E85 din direcţia Suceava – Bacau - Mărăşeşti sau Iaşi - Vaslui -
Tecuci prin Bariera Mărăşeşti si pe DJ 204E si DJ 209 din direcţia Petreşti si
Vânători;
dinspre vest, pe DN 2D prin Bariera Drumul Vrancei - Odobesti din directia Târgul
Secuiesc – Vidra – Boloteşti – Drumul Vrancei sau pe DJ 205C din direcţia Vidra-
Bolotesti – Odobesti – Focşani;
dinspre sud, pe DC 141 prin Bariera Coteşti din direcţia comunei Câmpineanca
RELIEF
Fiind situat pe magistrala feroviara Bucuresti - Ploiesti - Bacau - Suceava si pe cea rutiera
Bucureşti – Buzău – Suceava pe E 85 (DN 2), flancat de râurile Putna, spre răsărit la o
distanţă de 7 km., si Milcovul, spre miazăzi la o distanta de 2 km., oraşul Focşani se situează
în câmpia joasa a Siretului Inferior la o altitudine de 50- 55 m deasupra mării, câmpie ce se
întinde de la linia Mărăşeşti, Vânători, Tataranu, Ciorăşti până la albia Siretului.
RISCURI NATURALE
Teritoriul judeţului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din ţara noastră.
Răspândirea focarelor de cutremure pune în evidenta existenta a două zone:
Zona 1: trunchiul Vrîncioaia-Tulnici-Soveja, unde se produc cutremure la adâncimi între 80-
160 km., legat de curbura arcului carpatic.
Zona 2: în regiunea de câmpie între Râmnicul Sarat, Mărăşeşti si Tecuci cu cutremure mai
puţin adânci.
Seismele, cu epicentru în Vrancea, au origine tectonică, fiind provocate de deplasările
blocurilor scoarţei sau alte părţi superioare ale învelişului, în lungul unor falii formate anterior
sau în lungul unora foarte adânci. Cutremure devastatoare, cu magnitudinea cuprinsă între 7 si
8 grade pe scara Richter, s-au înregistrat în 8 octombrie 1620, 9 august 1679, 12 iunie 1701,
13 mai 1738, 6
aprilie 1790, 26
octombrie 1802,
1829, 28 ianuarie
1838. În secolul
al XX-lea, cele
mai
semnificative
evenimente au
avut loc la 25
mai 1925, 10
noiembrie 1940
care, a distrus
aproape în
întregime oraşul
Panciu având
magnitudinea de
7,4 grade, 4 martie 1977 cu magnitudinea de 7,2 grade, 30 august 1986 cu magnitudinea de 7
grade, 30 si 31 mai 1990 cu magnitudinea de 6,9 respectiv 6,4 grade
Analiza factorilor de risc la nivelul municipiului Focşani trebuie să ţină cont în mod prioritar
de faptul că cea mai importantă zonă seismică din România se află în zona Vrancea
20
CLIMÃ
Pe teritoriul municipiului Focşani, clima este temperat continentală, influenţată de adăpostul
Carpaţilor de curbura, cu variaţii mari de temperatură.
Temperatura medie este de cca. 9 ° Celsius, maxima absolută înregistrată fiind de +42,3 °C
(iulie 1990), iar minima absolută de -33,7 °C (februarie 1987).
Volumul precipitaţiilor depăşeşte 400 mm, lunile cele mai ploioase fiind mai – iunie, iar cele
mai secetoase decembrie – februarie.
Numărul zilelor cu ninsoare este de cca. 20 pe an.
Vânturile dominante în toate anotimpurile bat dinspre nord – est, iar vânturile calde, mai rare,
dinspre sud, sud-est.
RESURSE
Resurse umane
Populaţia Municipiul Focşani are o populaţie de 101.854 locuitori (cf DJS Vrancea la 1 iulie 2005)
structurată în următoarele cartiere: Centru, Gară, Obor, Bahne, Autogară, Sud, Mândreşti.
Locuitorii municipiului Focşani reprezintă 0,4% din populaţia ţării, 3,3% din populaţia
regiunii Sud-Est si 25,27 % din populaţia judeţului Vrancea. Deşi este considerat un oraş cu o
populaţie medie, analizând din punct de vedere a densităţii, municipiul Focşani se încadrează
printre oraşele cu o densitate brută de 20,556 locuitori pe ha.
Femeile reprezintă 51,56% din populaţia municipiului. Recensământul din 2002 arăta că la
Focşani preponderenţi sunt ortodocşii urmaţi de romano-catolici. Comunitatea romano-
catolică atipică zonei se datorează şi vechii tradiţii catolice a zonei încă din secolul 12.
Din punct de vedere etnic Focşaniul este un oraş compact unde populaţia română este
preponderentă. Persoanele de etnie romă, maghiară şi evreiască fiind foarte puţine. În timpul
şi după cel de-al doilea război mondial Focşaniul a cunoscut o spectaculoasă transformare
etnică. Astfel de la o populaţie evreiască de 13% în 1930 s-a ajuns în ultimii 60 de ani la
0,4%.
Etnie Nr. populaţie
Români 100.511
Romi 1.093
Maghiari 52
Evrei 43
Forţa de muncă Resursele de muncă, în municipiul Focşani, au înregistrat, în ansamblul economico-social,
mutaţii generate de factorii specifici perioadei de tranziţie cum ar fi: schimbări profesionale si
Religie Nr. populaţie
Ortodocşi 100.219
Romano-catolici 679
Creştini după Evanghelie 191
Adventişti 153
Creştini de rit vechi 105
Penticostali 97
21
structurale ale economiei de piaţa, privatizarea, şomajul. În ultimii ani se înregistrează o
puternică migraţie in occident, a forţei de muncă din Focşani.
Populaţia activă intre 18 şi 62 de ani, înregistrată la 1 ianuarie 2005, în municipiul Focşani
este de 73.516 persoane. Nu există date care să arate ce procent din această populaţie activă se
regăseşte în realitate în municipiu. Migraţia masivă, vizibilă, în ultimii ani a populaţiei active
din Focşani către ţări occidentale gen Italia, Spania, Germania etc. este aproximată de diverşi
factori din comunitate la o cincime din populaţia oraşului. Această migraţie masivă a forţei de
muncă creează probleme pentru dezvoltarea economică locală, ultimii ani înregistrând
paradoxul imigraţiei din alte judeţe sau chiar din Republica Moldova.
În anul 2006, numărul şomerilor în municipiul Focşani reprezintă 1,03% din populaţia stabilă
aflată la vârsta de muncă, ceea ce nu reprezintă o imagine reală deoarece mulţi locuitori
lucrează în străinătate şi de asemenea datorită metodologiei de calculare a numărului de
şomeri în România acest procent nu include şi pe cei fără loc de muncă şi care nu mai
beneficiază de ajutor de şomaj.
Resurse naturale
Resursele naturale ale oraşului Focşani constau în agricultură, 56% din resurse naturale sunt
folosite în agricultură.
DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ
La nivelul municipiului Focşani sunt 3.306 agenti economici care desfăşoară activităţi
aproape in toate domeniile de activitate pornind de la industrie, comerţ, transporturi,
agricultură.
Industria În anii de după revoluţie producţia industrială a cunoscut
profunde modificări structurale, astfel încât in anul 2000
producţia preponderentă o constituiau confecţiile textile care
faţă de anul 1990 a crescut cu 46%, iar faţă de anul 1996 de
circa 4 ori in detrimentul celorlalte ramuri ale industriei
respectiv producţiei vinului pentru consum, prelucrarea
produselor agroalimentare, mobilier din lemn, tricotaje din lână
si bumbac, etc. După 2003 se constată o scădere a numărului de
firme implicate în industria textilă şi de confecţii.
Anul 2006 marchează o cotitură pentru această industrie
specializată în producţia tip „lohn” şi care acum trebuie să se
reprofileze pentru a rezista pe piaţa europeană şi să respecte
noile standarde în domeniu.
Agricultura Agricultura este slab reprezentată, fiind concretizată in creşterea animalelor şi a culturilor
mici, in cartierul Mândreşti.
22
Comerţ, servicii Comerţul şi prestările de servicii deţin o pondere însemnata in activitatea municipiului. Din
datele Primăriei Focşani, în 2006 erau 243 magazine autorizate. Fost târg cu tradiţie în zonă,
Focşaniul a dezvoltat
după revoluţie cu
preponderenţă acest
sector al comerţului în
detrimentul producţiei.
În 2005 un mega proiect
de construire a unui City
Center s-a demarat cu
investiţii private la
Focşani. Noi investiţii în
domeniul comerţului se
întrevăd ca un răspuns la
poziţionarea strategică
regională a oraşului. La
nivelul municipiului
sunt 12 instituţii bancare
cu sucursale şi puncte de
lucru.
Turism
Focşaniul din punct de vedere turistic este situat într-o zonă cu un potenţial ridicat datorat
producţiei de vin, celebră în România şi cu deschidere spre piaţa internaţională. Din păcate
acest potenţial nu este valorizat aproape deloc.
Agenţiile de turism locale sunt
concentrate în scoaterea locuitorilor
din Focşani, mai ales la muncă în
străinătate şi mai puţin în atragerea
turiştilor în comunitate. Deşi situat pe
ruta europeană E85 de la Bucureşti
spre nordul Moldovei, Focşaniul este
un oraş evitat de cei aflaţi în trecere
datorită unei centuri ocolitoare a
oraşului care nu îndeamnă la oprire în
Focşani pe potenţialii turişti. De
asemenea vizibilitatea pe Internet a
oraşului, din punct de vedere al
informaţiilor turistice, este aproape
inexistentă, în limbi de circulaţie
internaţională. Comunitatea evreilor care au locuit în Focşani este singura poartă multi-
lingvistică online pentru potenţialii turişti.
Municipiul Focşani dispune de patru hoteluri şi două pensiuni. În 2005 erau deschise
clienţilor 75 de restaurante, baruri, fast-food-uri şi cofetării. Deja se observă o insuficienţă a
localurilor de servirea mesei de înaltă calitate pentru locuitorii oraşului şi pentru cei ce îl
vizitează.
Urbanism
Focşaniul este un oraş compact, reconstruit aproape în totalitate în perioada comunistă, mai
ales după cutremurele din 1940 şi 1977, dar şi urmare a transformării sale în reşedinţa de
judeţ, în 1968. Această reconstruire a presupus demolarea construcţiilor vechi pentru
construirea blocurilor de locuinţe, model comunist. De aceea în prezent Focşaniul, deşi
23
recunoscut pentru a fi oraşul Unirii – este un oraş cu tradiţie istorică dar fără istorie palpabilă,
din punct de vedere urbanistic.
Câteva biserici şi case vechi au scăpat demersului de construire a socialismului din anii 1950-
1980, când ideea renovării şi prezervării fondului de patrimoniu cultural – istoric nu exista.
Cartierelor de blocuri construite odată cu industrializarea şi urbanizarea forţată a României le
sunt alăturate case vechi sau biserici scăpate printre aceşti coloşi gri. Aspectul acestor blocuri
este a unor cuburi gri si cu tencuiala căzută care dau oraşului o tentă austeră.
Din fericire, există încă multe zone verzi şi copaci pe marginea străzilor, spre deosebire de
alte oraşe din ţară. Verdele naturii mai suplineşte, primăvara şi vara, aspectul mohorât al
oraşului. Deşi timid, în 2005 municipalitatea a demarat un program de reabilitare termică a
blocurilor construite în perioada comunistă şi cu această ocazie s-au colorat căteva blocuri
mai vesel, dând viaţă zonei.
După revoluţie municipiul Focşani
a suferit şi continuă să sufere de
abundenţa magazinelor şi firmelor
de prestări servicii improvizate la
parterul blocurilor, multe ieşind
din cadrul urbanistic zonal. Lipsa
unui arhitect şef al oraşului şi a
unor regulamente de urbanism
clare şi detaliate bazate pe o
viziune de ansamblu asupra
oraşului crează imaginea unei lumi
pestriţe, fără contur peisagistic.
24
Din fericire noi cartiere de locuinţe atât prin fonduri publice (tip ANL) cât şi private sunt
construite în Focşani. Acestea duc la extinderea municipiului dar şi la oferirea unui aspect
modern.
Educaţie Situaţia reţelei de învăţământ în municipiul Focşani, este următoarea:
INDICATORI 2000 2006
1. Unităţi de învăţământ 49 44
Din care private 0 1
2. Elevi 22.675 19.343
3. Cadre didactice 1.492 1.402
4. Număr copii la cadru didactic 15,20 13,80
Sănătate Municipiul Focşani concentrează cea mai mare parte a dotărilor pentru sănătate şi asistentă
socială ale judeţului (peste 50%), oferind servicii diversificate.
Focşaniul dispune de un Spital Judeţean „Sf. Pantelimon”, 5 complexe medicale – din care 3
private. De asemenea în sistemul medical mai există: Staţie de dializa, Centrul de diabet
judeţean, Centrul de diagnostic şi tratament al persoanelor în vârstă, Staţia de hemodializă,
Clinica de zi pentru copii infestaţi cu HIV, Centru de Transfuzie Sanguină
Asistenţa socială Serviciile sociale sunt oferite în Focşani de Serviciul Public de Asistenţă Socială din
subordinea Consiliului Municipal Focşani, cât şi de organizaţii non-profit. Serviciul Public
oferă servicii prin: Cantina de ajutor social care asigură hrana caldă pentru circa 240 de
asistaţi; centre rezidenţiale pentru protecţia copiilor aflaţi in dificultate.
Cultura În municipiul Focşani îşi desfăşoară activitatea o serie de instituţii culturale: 2 case de cultură,
1 teatru, 1 ansamblu folcloric, 1 institutie corala, 25 biblioteci şcolare, 1 bibliotecă publică, 1
cinematograf, 3 muzee, 1 instituţie de valorificare a tradiţiei populare.
Sport Activitatea sportiva este reprezentata prin existenta unui liceu cu profil sportiv, cluburi de
gimnastica şi alte sporturi de performanta, o sala polivalenta, doua stadioane.
Sectorul mass media Presa, radio-ul şi televiziunea sunt bine reprezentate în municipiu, după cum urmează: 2
posturi de radio, 2 de televiziune, 6 edituri de presă, 3 cotidiene, 1 săptămânal şi o revistă
lunară.
Presã Radio Televiziune
Monitorul de Vrancea Radio DADA Diplomatic
Corect Radio Uno Atlas TV
Ziarul Tău
Focşanii
Ziarul de Vrancea
25
Siguranţa publică
Municipiul Focşani este un oraş
sigur datorită mai ales prezenţei
permanente pe străzi a Poliţiei.
Numărul infracţiunilor se
încadrează în mediile naţionale. O
problemă o reprezintă numărul
maşinilor furate (14 în 2005) şi a
furturilor din maşini (145) cât şi
comercializarea de maşini furate
din alte părţi ale ţării sau din
străinătate.
Odată cu îmbunătăţirea sistemului
de iluminat public în întreg oraşul
şi cu mărirea capacităţii Poliţiei
Comunitare se pot crea premizele unui oraş cu un nivel ridicat de siguranţă publică.
FACTORII IMPLICAŢI
Iniţiativa pentru realizarea viziunii oraşului, în strânsă colaborare cu factorii implicaţi care pot
derula procesul implementării, va fi preluată de administraţia municpiului Focşani. Factorii
implicaţi au o relaţie cu oraşul, precum şi o reţea de legături între ei. Am analizat
interacţiunea dintre factorii implicaţi şi oraş, prin descrierea acţiunilor prin care factorul
implicat contribuie la dezvoltarea oraşului şi în ce mod este recompensat factorul implicat
pentru contribuţia sa.
Următorii factori implicaţi ai oraşului Focşani sunt cei mai relevanţi pentru formarea şi
implementarea strategiei oraşului:
- Consiliul Local şi Primăria
- Consiliul Judeţean
- Departamentele guvernamentale deconcentrate
- Investitori / companii locale
- Cetăţeni
- Agenţia de Dezvoltare Regională
Următoarele tabele prezintă contribuţiile pentru oraş şi recompensările oferite de oraş
principalilor factori implicaţi.
Factor implicat: Consiliul Local si Primăria
Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)
Implementarea Strategiei cu sprijin
politic
Iniţierea proiectelor de dezvoltare, cu
sprijinul cetăţenilor
Alocarea resurselor financiare pentru
investiţii (%)
Accesarea investiţiilor Fondurilor
Structurale
Mediator în relaţia cu partenerii
economici, sociali şi politici
Facilitarea parteneriatelor
Oameni sănătoşi, fericiţi şi mulţumiţi
Îmbunătăţirea imaginii
Creşterea veniturilor din impozite şi
contribuţii
Reducerea migrării populaţiei
Recunoaşterea naţională a
potenţialului cultural şi istoric
Conştientizarea şi aprecierea
electoratului
26
Îmbunătăţirea condiţiilor de trai,
muncă şi recreere
Un oraş curat
Factor implicat: Consiliul Judeţean
Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)
Sprijin politic acordat autorităţilor
locale în procesul de implementare al
Strategiei
Asocierea activităţilor utilităţilor
publice, de interes pentru judeţ
Voinţa politică pentru sprijinirea
mediului de afaceri
Îmbunătăţirea calităţii mediului
(groapa de gunoi)
Dezvoltarea judeţului
Servicii de educare pentru tinerii din
judeţ
Gradul de atractivitate al slujbelor
din mediul rural
Voturile legale
Factor implicat: departamentele Guvernamentale de-concentrate
Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)
Implementarea legilor
Finanţarea unor proiecte cu fonduri
de la bugetul de stat sau cu fonduri
externe
Realizarea unor utilităţi publice în
parteneriat cu autorităţile publice
locale
Îmbunătăţirea serviciilor oferite
cetăţenilor
Monitorizarea stadiilor de
implementare a aquis-ului European.
Eliminarea corupţiei şi birocraţiei
Buna colaborare cu autorităţile
publice
Creşterea nivelului de interes din
partea catăţenilor, privind serviciile
care li se oferă
Nivel înalt al implementării
proiectelor
Facilităţi în obţinerea informaţiei
necesare pentru luarea deciziei
Creşterea încrederii în entitatea
instituţională
Factor implicat: Investitori / Companii Locale
Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)
Creşterea nivelului venitului
bugetului local
Creşterea nivelului venitului
companiilor locale
Crearea de noi oportunităţi de locuri
de muncă
Îmbunătăţirea condiţiilor de trai
pentru cetăţeni – nivel înalt de
salarizare
Dezvoltarea zonei
Parteneriate public privat, prin
ofertarea de terenuri
Facilităţi locale – reducerea nivelului
de taxe şi contribuţii
Obţinerea autorizaţiilor de
funcţionare în condiţii rapide
Acces la utilităţi
Factor implicat: Cetăţeni
Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)
Impozite şi contribuţii la bugetul
local
Întreţinerea zonelor verzi din jurul
zonelor de locuit
Percepţia / Monitorizarea non-
conformităţilor din toate sectoarele
Facilităţi în stabilirea impozitelor şi
contribuţiilor (până la 10%)
Scutirea de la plata impozitelor a
persoanelor cu venituri mici
Conferirea de recompense şi diplome
Intrare gratuită în târguri
27
(iluminatul stradal, prinderea
animalelor fără stăpân, avarii ale
reţelei de apă / canalizare)
Implicarea în luarea deciziilor prin
instituirea grupurilor de dialog cu
cetăţenii
Munca de voluntariat
Plata electronică a impozitelor şi
contribuţiilor locale
Factor implicat: Agenţia de Dezvoltare Regională
Contribuţia (pentru oraş) Recompensa (din partea oraşului)
Promovarea oraşului pe plan
internaţional
Asigurarea fondurilor
Implicarea în programele strategice
pentru dezvoltarea socio-economică
a regiunii
Atragerea de noi resurse
Dezvoltarea oraşului Focşani
contribuie la prosperitatea regiunii
Îmbunătăţirea imaginii regiunii
Oraşul Focşani este conectat la alte
oraşe din regiunea SE şi se implică în
iniţiativele şi proiectele regionale
Accesarea mai multor Fonduri
Structurale în această regiunie
Cele două diagrame care prezintă relaţia bazată pe Contribuţiile pentru oraş şi Recompensele
din partea oraşului între factorii implicaţi şi modul în care ei interacţioează cu Viziunea
Oraşului pentru 2013. Factorii implicaţi au influenţă diferită asupra dezvoltării oraşului iar
contribuţiile lor au, de asemenea, o importanţă diferită. De aceea, înţelegerea lor este crucială
pentru interacţionarea cu diversele Parteneriate Strategice care vor fi definite pentru
dezvoltarea instituţională a dezvoltării municipalităţii.
28
Companiile Locale /
Investitorii
Asigurarea veniturilor
pentru bugetul local
Asigurarea oportunităţilor
locurilor de muncă
Cetăţenii
Impozitele şi contribuţiile la
bugetul local
Implicarea în procesul de
luare a deciziilor
Agenţia de Dezvoltare
Regională
Promovarea oraşului
Atragerea de noi resurse.
Departamentele
guvernamentale de-
concentrate
Finanţarea proiectelor cu
fonduri de la bugetul de stat
sau bugete externe
Consiliul Judeţean
Asocierea activităţilor
utilităţilor publice de interes
judeţean şi naţional
Primăria
Implementarea Strategiei
Alocarea resurselor
financiare pentru investiţii
Iniţierea dezvoltării
proiectelor
În 2013 Focşaniul este un
loc dorit, sigur, sănătos,
pentru a investi, trăi, munci
şi vizita, unde toţi oamenii
îşi pot atinge pe deplin
potenţialul
29
Companii Locale /
Investitori
Calificarea personalului în
şcoli specializate
Acordare facilităţi fiscale
Facilităţile Teren / Utilităţi
Cetăţeni
Facilităţi în stabilirea taxelor
Scutirea de la plata taxelor a
persoanelor cu venit scăzut
Plata electronică a taxelor
Agenţia Regională de
Dezvoltare
Îmbunătăţirea imaginii
regiunii
Prosperitatea regiunii
Departamente
Guvernamentale de-
concentrate
Bună colaborare cu autorităţile
publice locale
Creşterea încrederii
instituţionale
Consiliul Judeţean
Dezvoltarea Judeţului
Educarea tinerilor din judeţ
Primăria
Recunoaştere a
potenţialului cultural şi
istoric
Reducerea migrării
populaţiei
În 2013 Focşaniul este un
loc dorit, sigur, sănătos,
pentru a investi, trăi, munci
şi vizita, unde toţi oamenii
îşi pot atinge pe deplin
potenţialul
30
ANALIZA SWOT
Puncte Forte
Cea mai mică rată a şomajului din Estul şi Sud – Estul României
Acesta este un punct forte deosebit de important pentru oraş. Dacă rata şomajului este mică,
mai mulţi oameni din zonele învecinate vor veni la Focşani pentru a lucra. Prin transformarea
politicilor de dezvoltare industrială şi sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, putem fi siguri
că noii veniţi vor beneficia de slujbe bine plătite şi vor construi o economie energică. Astfel,
migrarea forţei de muncă va asigura dezvoltarea oraşului Focşani, care va duce la rândul ei la
un nivel mai mare de investiţii, atât din
partea guvernului federal cât şi a UE.
Forţa de muncă expresivă şi calificată
Aceasta este foarte importantă pentru
investitorii care analizează oraşul
Focşani, mai ales în sectoarele
serviciilor pentru persoane. Există o
tendinţă a companiilor occidentale de a
reloca sau externaliza parte din
procesele lor de operare către ţarile cu
costuri mai reduse; spre exemplu, în
Europa de Est, Polonia, Republica Cehă,
şi Slovenia sunt favoritele. Principalele
motive pentru care se investeşte în
aceste ţări sunt forţa ieftină de muncă,
salarii mici cauzate de inflaţie, personal
foarte bine calificat (datorită prezenţei
universităţilor în zonă) regimul prietenos al impozitelor, vis-a-vis de investitori şi procedurile
birocratice eficiente.
Teatre
Municipiul Focşani doreşte să se înscrie în rândul primelor oraşe culturale ale României (vezi
declaraţia Viziunii). Teatrul şi zona geografică din jurul lui, ar putea constitui nucleul pe baza
căruia o astfel de viziune poate fi construită. O astfel de viziune trebuie să fie structurată
pentru locuitorii oraşului şi nu pentru turişti. Turiştii vor căuta spectacole autentice – de ex.
acolo unde se pot implica şi ei în ceva tradiţional, pe placul localnicilor.
Să luăm exemplul oraşului Maastricht. Periodic, în oraş se desfăşoară un eveniment care
atrage o mulţime de rezidenţi (pornind de la un carnaval, un târg în care restaurantele de
prestigiu îşi prezintă mâncărurile). În acelaşi timp se desfăşoară spectacole scenice,
muzicaluri, simfonii şi toate folosesc teatrele din oraş. Multe dintre aceste grupuri sunt din
oraşe şi sate din apropierea oraşului Maastricht.
Reţea modernizată a utilităţilor subpământene (apă, canalizare, gaz)
Acesta este un punct forte, deosebit de important. Companiile şi, într-o oarecare măsură,
muncitorii care reprezintă forţa de muncă migratoare şi care văd în Focşani o locaţie, vor dori
la un moment dat să se stabilească într-un loc ce beneficiază de toate facilităţile de bază
complete. Aceştia vor îndura blocajele de trafic, penele de curent, poluarea atmosferică, dar
nu şi o proastă canalizare.
Întotdeauna problema este de a avea o infrastructură care să se poată ridica la cerinţele unei
populaţii mai mari. Există în lume exemple de „oraşe secundare adormite” care se pot
dezvolta foarte repede în ceea ce priveşte populaţia, fără o dezvoltare adecvată a
infrastructurii, care să acompanieze creşterea populaţiei. Oraşul Focşani trebuie să ia în
31
considerare dezvoltarea susţinută a infrastructurii, pe baza previziunilor de creştere a
populaţiei şi dezvoltarea socio-economică planificată pentru perioade mai mari de timp.
O bună poziţie geografică
Deşi turismul aerian promite în viitor, traficul în Europa încă se bazează pe traficul terestru,
atât pentru cetăţeni cât şi pentru mărfuri. O bună poziţie geografică şi legături de transport
eficiente, care permit accesul în Focşani dinspre cele mai apropiate oraşe internaţionale, este
cu siguranţă un puternic avantaj competitiv asupra celorlalte oraşe din România şi din alte
părţi.
O societate civilă
optimistă
Oraşul Focşani
necesită o schimbare
de la un oraş mediu
dezvoltat, cu un
proces de extindere
neplanificat, la un
oraş care s-a
dezvoltat şi are
programe şi acţiuni
de îndrumare pentru
extinderea rapidă şi
eficientă. Acest lucru
va necesita sprijinul
oamenilor, în
principal atunci când
lucrurile deviază de
la cursul stabilit sau
sunt eşecuri reale. O societate civilă optimistă îi va ajuta pe conducătorii oraşului să îşi
păstreze viziunea şi să accepte micile obstacole pe care le întâlnesc în realizarea viziunii.
Puncte slabe
Existenţa unor unităţi industriale care folosesc tehnologie şi maşini invechite
Acesta este un punct slab, dar şi o oportunitate. Ca si punct slab, exista trei aspecte ale acestui
element.
1. Aspectul exterior neplăcut al acestor unităţi afectează imaginea turistică la care
visează oraşul Focşani.
2. Aceste unităţi industriale nu sunt competitive în faţa companiilor mai puternice din
alte locuri ale lumii, ceea ce duce la şomaj şi reducerea investiţiilor realizate de aceste
unităţi.
3. Aceste unităţi cauzează poluare, ceea ce pe termen le face responsabile pentru un oraş
în dezvoltare, în special în lumina noilor legi.
Asta poate fi şi o oportunitate. Două lucruri se pot face:
1. Acordarea de împrumuturi fabricilor în schimbul proprietăţii lor, pentru a-şi
moderniza linile de productie şi de a devenii mai competitive. Rezultatul va consta în
creşterea profitului, a numarului companiilor investitoare, a locurilor de muncă.
2. Dacă anumite fabrici ajung la faliment, soluţia ar fi închiderea acesteia şi refolosirea
terenului pentru construirea unei zone rezidenţiale. Această acţiune duce la mutarea
afacerilor din zonele congestionate şi departe de centrul oraşului.
În multe oraşe din Europa de Vest (de ex. Maastricht, Durham, Manchester, Londra, etc.) au
existat fabrici şi mori vechi, care foloseau utilaje vechi şi nu erau viabile din punct de vedere
32
financiar. În această situaţie autorităţile locale au ajutat la închiderea şi vinderea proprietăţilor
investitorilor imobiliari. Rezultatul a fost că mai multe companii au cumpărat aceste
proprietăţi şi au construit afaceri. Valoarea imobiliară a terenurilor în cauză a crescut de
aproape 5 ori, de exemplu în Maastricht şi aproape la fel şi în Londra. Oameni bogaţi locuiesc
acum pe acele terenuri.
Dezvoltarea industriei textile şi a confecţiilor, din ultimii 15 ani şi orientarea
investitorilor înspre aceste industrii
Acest punct slab poate fin redus şi administrat.
Regulamentele Organizaţiei Comerciale Mondiale, referitor la industria textilă, au denaturat
piaţa de muncă, China, India şi Bangladeş preluând o mare parte a pieţei celorlalte ţări, când e
vorba de exporturile către Europa şi America. Dar asta nu înseamnă că pieţele locale nu
necesită ramuri noi în industria textilă. România încă are o piaţă mare. Ţările învecinate au de
asemenea pieţe mari. De ex. se obţin mai mulţi bani dacă India şi China ar vinde hainele pe
teritoriul ţării lor, decât dacă ar fi exportate.
Probabil că municipalitatea ar putea acorda acestor fabrici împrumuturile (aşa cum s-a
menţionat mai sus), pentru a deschide ramuri noi, care pot fi lansate în România şi oriunde
altundeva în lume. Ar trebui să se pună mai mult accent pe logo-ul „Fabricat în România” şi
mai degrabă „Fabricat în Focşani” pentru a dezvolta un brand local, care să aducă prestigiu şi
dezvoltare economică. Probabil că ei pot investi în mod comun în anumite lanţuri de
magazine care le pot promova produsele.
Când ne gândim la o fabrică de confecţii, spunem „Aceasta nu este o atracţie turistică”. Dar
când ne gândim la „case de modă”, atunci, acele fabrici devin „magazine de desfacere – o
modalitate de a cumpăra produse ieftine şi de foarte bună calitate”, ceea ce ar atrage mai mulţi
clienţi.
Infrastructura nemodernizată şi slaba infrastructură regională
Acesta este un punct slab care poate cauza neplăceri în dezvoltarea economiei. De ex.
infrastructura fixă în India va adăuga o creştere de 2 – 3% la PIB în fiecare an. Modernizarea
infrastructurii va avea cu siguranţă un impact puternic asupra dezvoltării viitoare a economiei
în Focşani. Pentru a fi mai puţin costisitoare, ea poate fi realizată prin organizarea unor
33
parteneriate private – public, şi poate fi integrată în politicile de planificare urbană din cadrul
oraşului.
În mod normal, acestea se realizează ca şi aranjamente quid-pro-quo în cadrul grupurilor
private, ca de exemplu:
1. Vă vom acorda autorizaţii de construcţie pentru X metrii pătraţi reprezentând spaţiu
comercial, dacă refaceţi structura acestor 3 – 4 drumuri;
2. O altă abordare este – construiţi un drum şi veţi avea posibilitatea de a construi /
vinde şi închiria o secţiune de pământ, pe ambele părţi ale drumului, de-a lungul unor
anumite porţiuni.
Cea de-a treia metodă constă în aranjamentele Construieşte-Operaţionalizează-Transferă
(COT) şi Construieşte-Operaţionalizează-Posedă (COP) pe care le întâlnim în sectoarele
energiei, drumurilor, podurilor şi reţelelor de cale ferată din multe ţări Vest Europene.
Puţine zone verzi / cetăţeni
Acesta nu este un punct slab puternic.
Aşa cum am menţionat mai devreme,
anumite fabrici pot fi închise, iar
domeniul poate fi re-dezvoltat. Parte a
procesului de re-dezvoltare poate consta
în parcuri. Pe lângă asta, se pot construi
parcuri în zonele periferice ale oraşului.
Pe măsură ce oraşul se dezvoltă,
clădirile din jurul acestor parcuri vor
deveni foarte atractive. Nu este de greu
de crezut că acesta ar putea fi următorul
centru al oraşului.
Există exemple de oraşe în care s-au
dezvoltat 5 – 6 centre. La un moment
dat, cele mai scumpe erau parcurile de la
periferia oraşului.
Un oraş dezvoltat fără o strategie
arhitecturală
Acesta este un punct slab care poate fi
remediat doar prin munca viitoare.
Urmările greşelilor anterioare sunt aproape imposibil de corectat. Fiecare magazin mic sau
apartament care trebuie înlăturat pentru ca oraşul să corecteze aceste greşeli, va genera un nou
proces. Trebuie făcut ceva pentru a regla fluxul traficului – folosirea drumurilor cu sens unic,
construirea pasarelelor şi crearea capacităţii pentru lucrările publice subterane.
Trebuie pus accentul pe redezvoltarea zonelor de la periferia oraşului şi folosirea lor pentru
diminuarea presiunii pe zonele existente.
34
Investiţii slabe în protecţia mediului
Acesta este un ciclu – mai puţine reglementări din partea oraşului şi a autorităţilor
guvernamentale cuplate cu investiţii în infrastructură, înseamnă că fabricile şi oamenii
folosesc metode care poluează mediul.
În timp ce autorităţile UE / autorităţile naţionale guvernamentale / oraşele plătesc pentru
curăţarea zonelor rezidenţiale, zonele industriale poluate pot di folosite doar pentru alte
industrii, şi nu în scopuri rezidenţiale. Lucrările de curăţenie sunt în mod invariabil, foarte
scumpe.
Deşi nu poţi anula acţiunile din trecut, este bine să stabileşti un set de reguli pentru folosirea
viitoare a terenului, a apei şi energiei atât pentru consumatori cât şi pentru industrii, pentru a
limita impactul asupra mediului.
Oportunităţi
Spiritul optimist al persoanelor care locuiesc în Judeţul Vrancea
Există două mari avantaje în acest sens:
1. Oamenii vor fi de acord să accepte anumite greutăţi în munca lor de zi cu zi, în
speranţa că lucrurile se vor îmbunătăţi. Acest lucru trebuie afirmat în mod continuu
prin publicarea adecvată a modului în care municipalitatea rezolvă problemele
oraşului.
2. Oamenii ar putea fi mobilizaţi în a presta muncă de voluntariat, în zilele naţionale,
când pot fi demarate acţiuni comune, care să-i antreneze în activitati care trebuie
făcute pentru oraş şi ale căror costuri sunt prea mari, pentru ca municipalitatea să le
plătească singură. Aceste activităţi ar trebui mediatizate, iar oamenilor care lucrează
în astfel de echipe de voluntari, ar trebui să li se ofere cel puţin răcoritoare.
35
Poziţia egală în ceea ce priveşte „capitalele” regionale
Avantajul în acest caz este că ori de câte ori autoritatea centrală trebuie să distribuie fonduri,
banii vor merge către capitalele regionale şi către Focşani. Ca şi factor implicat responsabil,
oraşul Focşani va trebui să contribuie în mod eficient la formarea politicilor naţionale şi
regionale.
Accesul la fondurile structurale
Oraşul Focşani ar trebui să folosească această oportunitate ca şi fond de iniţiere. În acest caz,
aceste fonduri ar trebui folosite pentru a sprijinii iniţiativele private şi semi-private în
rezolvarea problemelor, şi pentru a plăti balanţa iniţiativelor şi a garanţiilor de împrumuturi
(în parte). Aceste fonduri ar trebui folosite pentru finanţarea totală a proiectelor, doar în
cazurile în care nu există iniţiativă privată absolută, dar care sunt importante pentru binele
cetăţenilor.
Dezvoltarea unui centru cultural
Oraşul ar putea folosi sediul teatrului, ca centru al renaşterii sale culturale. S-ar putea construi
şi o altă structură care complementează facilităţile teatrului. Construirea unui alt centru
cultural care să servească acelaşi scop ca şi teatrul, ar putea fi ineficient, iar investiţia nu ar
merita.
Pe lângă „spectacolul
pasiv” oferit de teatru şi
structurile adiţionale,
oraşul ar putea folosi şi
biroul de informaţii
turistice şi biblioteca
publică, pentru a stabili
„spectacolul cultural
pasiv” – activităţi
precum atelierele de
pictură, sesiunile
degustării vinului, etc.
Oraşul ar putea oferi
locaţia pentru
desfăşurarea unor astfel
de evenimente, în timp
ce iniţiativele private ar
putea folosi locaţiile
pentru a oferi
experienţe minunate atât rezidenţilor cât şi turiştilor oraşului.
Dezvoltarea unui parc industrial
Redezvoltarea locaţiilor fabricilor existente, sau folosirea terenurilor ne-cultivate din jurul
oraşului Focşani, ar fi cea mai
bună modalitate de abordare a
acestui demers.
Anumite locaţii ale fabricilor ar
putea fi redezvoltate pentru a
găzdui centre industriale non-IT,
cu spaţii flexibile, pe care
antreprenorii le pot folosii pentru
stabilirea mecanismelor – un fel de
36
incubator pentru companiile bazate pe manufactură (companiile textile care adoptă metoda
concedierii personalului, în vederea retehnologizarii, ca şi companii de modă).
Alte locaţii de fabrici pot fi redezvoltate pentru a găzdui proprietăţi comerciale, care pot fi
folosite de companiile IT, care doresc să închirieze spaţii de birouri şi să le organizeze după
bunul plac.
Alte locaţii, din apropierea regiunilor viticole, ar trebui redezvoltate ca şi centre de marketing
/ logistică / pentru accentuarea dezvoltării producţiei locale de vin.
O bună poziţie geografică
Subiect tratat deja în secţiunea punctelor forte.
Programele de Dezvoltare Naţională
În cadrul UE, se aşteaptă din partea regiunilor planuri concrete, executarea unor programe de
dezvoltare, sprijinite de diverse instrumente financiare ale UE, (de ex. Fonduri Structurale ale
UE, etc.).
Angajarea constructivă a autorităţilor regionale, îndrumarea programului de implementare a
acestor programe, poate fi de un real folos dezvoltării oraşului, în special privind finanţarea
programelor industriale, civile şi de infrastructură ale oraşului. Ele pot asigura feed-back-ul
programelor naţionale de dezvoltare.
Ameninţări
Riscul seismic
Riscul seismic poate fi redus
mult prin planificarea
construcţiilor, utilitatea
conductelor, şi a
infrastructurii, realizate la
standarde de rezistenţă
împotriva cutremurelor.
Plasarea sistemelor de
stingere a incendiilor în
zonele congestionate poate
reduce riscul incendiilor şi
minimiza efectele cutremurelor.
Pe lângă asta, ar trebui dezvoltat un sistem pentru a organiza în mod adecvat evacuarea
cetăţenilor din oraş, în caz de dezastre.
Schimbarea constantă a legilor
Nu ne putem apăra în faţa acestei ameninţări, decât
prin a ne asigura că atunci când legile sunt adoptate,
ele vor fi sprijinite şi de alţi membrii ai partidelor
opoziţiei.
Migrarea forţei de muncă înspre Europa de Vest Dacă ar fi să luăm exemplul Greciei, vom observa că
o mare parte a expatriaţilor greci, se reîntorc în ţară,
pentru a profita de avantajele oportunităţilor pe care
le oferă Grecia odată cu integrarea în UE. În mod
asemănător, mulţi români se vor reîntoarce, atunci
37
când vor realiza că Europa de Vest nu are foarte multe oportunităţii.
Multe companii din Europa de Vest sunt obligate să-şi îndrepte atenţia spre Europa de Est,
pentru a-şi dezvolta pieţele, să dezvolte facilităţile din aceste ţări, şi pentru a evita efectele
stagnarii pieţelor vestice. Mai întâi vor încerca să găsească cetăţeni români pentru a încerca să
dezvolte afaceri româneşti, iar apoi să folosească cetăţenii români şi pe cei ai Europei de Vest
în dezvoltarea pieţei de afaceri româneşti.
DE LA ANALIZA SWOT LA ANALIZA CELOR 5 PUTERI ALE LUI PORTER
Folosind analiza SWOT am studiat capacităţile interne ale oraşului Focşani. Acum trebuie să
înţelegem care sunt influentele externe, care ar putea avea impact asupra acestor capacităţi.
Pentru a face acest lucru, noi folosim „analiza celor 5 puteri” dezvoltată de Porter, după cum e
descris în secţiunea următoare.
ANALIZA CELOR 5 PUTERI ALE LUI PORTER
Michael Porter, de la Şcoala de Afaceri Harvard, a venit cu ideea unui model pentru
înţelegerea industriilor atractive şi a celor ne-atractive.
Idea principală este de a înţelege, a urmări, şi de a se orienta spre influenţele externe ale
companiei. Dacă influenţele asupra companiei sunt mai degrabă negative decât pozitive, şi
dacă continuă să se înrăutăţească, atunci însemnă că industria respectivă nu este una în care să
se merite investit. În acelaşi timp, dacă industria este favorizată de influenţele externe, şi dacă
influenţele continuă să se îmbunătăţească în timp, înseamnă că merită să se investească în
această industrie.
Valoarea acestui instrument, în cazul nostru este nu de a decide dacă să se investească în
Focşani (pentru că deja s-au făcut investiţii), ci de a înţelege forţele externe şi modul în care
ele funcţionează. Într-o foarte mică măsură, am modificat diagrama celor 5 puteri a lui Porter,
pentru a se potrivii situaţiei oraşului Focşani. Acestea sunt menţionate şi explicate mai jos.
38
Figură: Diagrama celor Cinci Forţe a lui Porter
Competiţia
Puterile tipice
Există multe oraşe ale Europei de Est care încearcă să se dezvolte, aşa cum face oraşul
Focşani. Si cum cazurile par să se asemene, nu există un potenţial mare de diferenţiere a
oraşului Focşani faţă de celelalte oraşe.
Oraşele mari
Oraşele mari atrag mai multe investiţii deoarece există un număr mai mare de cetăţeni. Astfel,
ele se bucură de tratament preferenţial în alocarea fondurilor civile şi de infrastructură. Apare
întrebarea, ce anume determină efectul migrării către oraş, iar acest cerc vicios continuă.
Focşaniul nu este încă un oraş mare în România.
Oraşele nişă
Anumite oraşe au o industrie proprie unică – de ex. San Jose, San Mateo, San Diego şi alte
oraşe din Sudul Californiei, au un sector tehnologic mare. Ele joacă jocul nişelor. Oraşele şi
satele din regiunile viticole ale Californiei, au propriile lor nişe. Focşaniul ar putea alege să
devină un oraş nişă, şi să aparţină unui grup selecţionat.
Resurse:
Preţuri / Salarii
Abilităţi
Disponibilitate
Parteneri de
alianţă
Software
Noi intrări:
Alte oraşe din
aceleaşi sectoare
Substitute:
Disoluţia
necesităţilor
Venit:
Turism
IMM-uri
Investiţii
Păstrarea
cetăţenilor în oraş
Dezvoltare
Competiţia:
Forţa comună
Oraşe mari
Oraşe nişă
Alte ţări
Politică
Economie
Social
Tehnologie
Legal
Mediu
39
Alte ţări
Orice ţară, în care guvernele vestice consideră că pot intra companiile Europene, se va califica
într-un fel sau altul pentru finanţare de către UE.
În acelaşi timp, există un număr de ţări Europene care vor adera la UE, şi vor prelua moneda
Euro. Ţările sunt tot mai deschise în a accepta recomandările UE pentru aderare, şi vor
constata că sunt favorite ţărilor care sunt mai puţin dezvoltate. România va concura cu aceste
ţări pentru finanţare.
Noi intrări
Alte oraşe ale aceloraşi sectoare
Este posibil ca şi oraşele mici, chiar şi din Europa de Vest să beneficieze de finanţare sau
investiţii private pentru dezvoltarea anumitor sectoare. Asta va determina intrarea în cursă a
unor noi oraşe care vor concura în anumite sectoare nişă. Fondurile UE vor merge mai întâi în
acele oraşe din cadrul UE, înainte de a fi repartizate oraşelor din afara UE.
Substitute
Disoluţia nevoilor
Nevoile pot fi îndeplinite şi în alte feluri. În mod real nu există substituţi pentru multele din
atributele unice ale oraşului Focşani.
Resurse
Preţuri / Salarii
România este o ţară cu un nivel scăzut al costurilor. Salariile, şi preţurile bunurilor şi
serviciilor sunt la ora actuală la un nivel scăzut. Focşaniul ar putea participa în direcţia
dezvoltării exterioare şi să beneficieze de pe urma resurselor sale de preţuri şi salarii mici.
Abilităţi
Între rezidenţii şi oamenii de afaceri ai oraşului Focşani există profesionişti capabili. S-au
făcut numeroase investiţii în sectorul textil, deşi Focşaniul este plasat într-o regiune viticolă.
Ambele necesită capacităţi puternice, a căror lipsă e resimţită.
Disponibilitatea
Resursele care la ora actuală sunt disponibile oraşului, cum ar fi construirea infrastructurii,
sunt deja utilizate. Trebuie doar să fie îmbunătăţite.
Partenerii alianţelor
De-a lungul timpului, oraşele Hertogenbosch, Ramadgan, multe fonduri, entităţi private s-au
aliat cu oraşul Focşani în vederea implementării ideilor specifice. Aceste contacte şi parteneri
sunt încă disponibili.
Software
Există o industrie software în Focşani care este chiar viabilă. Dacă Focşaniul îşi va putea
dezvolta industria software, se vor face multe investiţii în oraş. Se poate învăţa din cazul
Indiei.
40
Oraşele indiene au investit in Parcuri Tehnologice de Software – un model unic de sprijin din
partea autorităţilor centrale, scutiri de impozite, folosirea crescută a domeniilor – de ex.,
companiile IT din India nu plătesc taxe de venit pentru o perioadă de 10 ani. Acestea au
autorizaţia de a construi domenii comerciale dublu faţă de oricine altcineva din alte sectoare.
Autorităţile guvernamentale construiesc mari parcuri industriale in care o mică companie IT,
aflată la început, se poate instala şi îşi poate începe afacerile. Toate facilităţile, cum ar fi
infrastructura Internetului, construcţiile, restaurantele, facilităţile sportive, sunt toate
construite de guvern.
Venit
Turism
Oamenii vin în Focşani, cheltuiesc pe activităţi de petrecere a timpului liber şi stau în hoteluri.
Ei plătesc impozite pentru toate activităţile lor economice, ceea ce aduce venit oraşului. De
asemenea, există întreprinderi private care la rândul lor înfiinţează hoteluri şi alte centre de
petrecere a timpului liber, care servesc turiştii şi care plătesc impozit municipalităţii. De
asemenea, oamenilor le place să combine activităţile de relaxare cu munca, iar noua „cultură
ideală a muncii” aşa cum este exprimată de oraşe precum Nice, Montpellier, Dubai etc, este –
a muncii într-o zonă turistică luxoasă şi a te bucura de viaţă pe măsură ce munceşti. Asta
înseamnă că investiţia în turism, aduce în prim plan şi companii care nu au nimic de-a face cu
turismul, şi care investesc de asemenea în aceste oraşe turistice.
IMM-urile
IMM-urile formează masa oricărei economii. Deşi întotdeauna există nişte jucători mari,
IMM-urile sunt extrem de importante când vine vorba de angajarea de personal, plata
impozitelor.
Utilizarea favorabilă a regimului impozitelor, accesul la resursa umana calificata, apropierea,
fie de furnizor, fie de client, sunt factorii principali pe care IMM-urile îi folosesc pentru a
decide unde să se stabilească.
Investiţii
Guvernul Român, UE, şi interesele private investesc în proiecte din oraşul Focşani. Acestea
trebuie definite corespunzător împreună cu proiecte / programe adecvate de management,
pentru a reduce riscul eşecului unor astfel de proiecte.
Menţinerea cetăţenilor în oraş
Cea mai bună metodă de păstrare a cetăţenilor în oraş este de a se asigura că „barierele de la
intrarea şi ieşirea din oraş sunt păstrate cât mai jos posibil”. La fel se întâmplă şi cu
industriile. Persoanelor care au oportunităţi mai bune ar trebui să li se permită să părăsească
uşor oraşul, şi să-şi urmeze cariera în alte părţi, iar aceştia vor fi înlocuiţi de alte persoane
care se pot muta cu uşurinţă la Focşani şi se pot adapta uşor în oraş.
Oraşele olandeze, oferă noilor veniţi, fără nici o excepţie, pachete informaţionale referitor la
tot ceea ce trebui să cunoască pentru a se descurca uşor în oraş. Când o persoană părăseşte
oraşul, nu există nici un fel de bariere. Orice post este înaintat la noua adresă, iar birocraţia
este uşor evitata cu ajutorul reţelelor care leagă oraşele.
Dezvoltarea
Dezvoltarea nu poate fi niciodată planificată. Oamenii şi circumstanţele vă vor surprinde de
fiecare dată. Dar dacă se acordă libertate de dezvoltare fără îndrumare – cum ar fi libertatea de
41
dobândire a proprietăţii, libertatea de extindere a spaţiilor birourilor, libertatea de extindere a
zonelor industriale, atât companiile cât şi oamenii vor prefera să se mute în Focşani, mai mult
decât în oricare alte oraşe şi judeţe din zonă.
DE LA ANALIZA CELOR 5 PUTERI ALUI PORTER LA ANALIZA NARATIVĂ A
TEDINŢELOR
Secţiunile precedente ale analizei SWOT şi a analizei celor 5 puteri a lui Porter, au fost destul
de statice. Ele listează factori care guvernează oraşul Focşani. Trebuie să vedem cum se
schimbă aceşti factori. Pentru a realiza acest lucru, listăm mai întâi toate tendinţele care
sprijină aceşti factori. În acest caz trebuie să fim puţin selectivi. Există multe forţe care
acţionează asupra unui lucru. Noi vom alege acele forţe care au impact mai mare. Aceasta se
va face în secţiunea următoare a tendinţelor narative.
ANALIZA TENDINŢELOR NARATIVE
Parte a analizei forţelor care acţionează asupra oraşului, constă în analizarea forţelor care au
cel mai mare impact.
Pentru fiecare dintre acest forţe, stabilim tendinţe în societate, care conduc aceste forţe. Unele
dintre aceste forţe sunt foarte importante, iar altele sunt foarte variabile (în sensul că uneori
ele înregistrează creşteri, alteori descreşteri. Evenimente psihologice singulare sau reale, pot
schimba tendinţa).
Pentru a se pregăti pentru scenariile externe care au cel mai mare impact asupra dezvoltării
oraşului, toate tendinţele sunt clasificate folosind două variabile:
- Importanţa pentru dezvoltarea oraşului
- Variabilitatea impactului potenţial asupra oraşului
Lista tendinţelor
1. Turism
Tendinţă Imp Variabilă
Modernizarea infrastructurii hotelurilor; Da Nu
Dezvoltarea noilor categorii de turism: turismul de afaceri şi de
călătorii;
Da Da
Turismul de tranzit; Nu Da
Pensiunile sunt tot mai ocupate; Da Nu
A crescut importanţa vestigiilor din secolul al 19-lea (cimitirele
germane şi evreieşti, mausoleele).
Nu Nu
2. IMM-uri
Tendinţă Imp Variabilă
Numărul total al IMM-urilor este în scădere; Da Da
Creşterea numărului IMM-urilor în comerţ şi coonstrucţii; Da Nu
Dezvoltarea Supermarket-urilor; Nu Nu
Lipsa informaţiilor referitoare la accesarea fondurilor. Da Da
3. Noi investiţii
42
Tendinţă Imp Variabilă
Construcţii de noi spaţii comerciale pentru companiile existente
(companiile de combustibil, companiile materialelor de construcţii);
Da Nu
Noi companii dezvoltate în domeniul comercial (“Interex”, “Penny’s
Market”);
Da Da
Deschiderea de noi filiale bancare; Da Nu
Noi cartiere rezidenţiale. Da Da
4. Păstrarea cetăţenilor în oraş
Tendinţă Imp Variabilă
Numărul populaţiei este în creştere; Da Nu
Procesul de emigrare este în creştere (persoane între 18 – 45 de ani); Da Da
Numărul femeilor - manager este în creştere; Da Nu
Numărul populaţiei de etnie romă este în creştere – lipsa unei
strategii pentru includerea în societate a populaţiei de etnie romă.
Da Nu
5. Costuri, plăţi, salarii, abilităţi
Tendinţă Imp Variabilă
Creşterea costurilor utilităţilor şi combustibililor; Da Da
Costurile pentru anumite produse pe terman lung a scăzut; Nu Nu
Creştere lenta a salariilor; Da Da
Diferenţa dintre venitul minim şi nivelul înalt de venit a crescut
considerabil;
Da Nu
Lipsa specialiştilor în anumite domenii de activitate. Da Da
6. Competiţia (cu alte oraşe)
Tendinţă Imp Variabilă
Numărul persoanelor care au renunţat la utilizarea sistemului
centralizat de încălzire a crescut;
Da Nu
A crescut interesul în pastrarea istoriei oraşului prin menţinerea
oraşului vechi alături de cel nou;
Da Nu
A crescut interesul privind îmbunătăţirea calităţii mediului (ex.
colectarea selectivă a deşeuirlor).
Da Da
7. Politici
Tendinţă Imp Variabilă
Preocupare de integrare în Aquis-ului European; Da Nu
Globalizarea; Da Nu
Mişcarea / transferul centrelor de putere înspre Europa. Da Da
8. Economie
Tendinţă Imp Variabilă
Atragerea capitalului extern ; Da Da
Noi tehnologii pentru facilităţi vechi şi creşterea performanţelor; Da Da
Închiderea companiilor mari care nu mai sunt productive. Da Da
9. Social
Tendinţă Imp Variabilă
Creşterea numărului şomerilor Da Da
Creşterea niveluliui de trai şi a profesionalismului ; Da Nu
Migrarea forţei de muncă. Da Da
9. Tehnologie
Tendinţă Imp Variabilă
43
Găsirea de noi resurse (eoliene, nucleare etc.) Da Da
Tehnologii moderne pentru selectarea, reciclarea şi procurarea
tehnologiilor selective
Da Da
Dezvoltarea noilor tehnologii. Da Nu
10. Cadrul local
Tendinţă Imp Variabilă
Legislaţia este în continuă schimbare; Da Da
Asimilarea legislaţiei UE Da Da
Necesitatea strategiilor sociale pentru o scurtă perioadă de timp Da Da
11. Mediu
Tendinţă Imp Variabilă
Calitatea mediului este tot mai slabă; Da Da
Mentalitate depăşită. Da Nu
DE LA ANALIZA TENDINŢELOR NARATIVE LA ANALIZA SCENARIILOR
STRATEGICE
Acum că am înţeles tendinţele narative ale oraşului Focşani, ne orientăm asupra tendinţelor
care sunt atât Importante cât şi Variabile. Aceste tendinţe determină potenţialul influenţelor
externe pentru care trebuie să fim pregătiţi. Trebuie să alegem cele mai importante tendinţe şi
să vedem cum s-ar putea schimba lumea. Această analiză ne arată cum să ne schimbăm şi
cum să acordăm mai multă importanţă anumitor sectoare faţă de altele. Vom descoperi că
anumite acţiuni sunt comune şi necesare indiferent de schimbările ce vor avea loc. Trebuie să
derulam anumite acţiuni şi să ne asigurăm că acestea vor conduce la rezultate adecvate. Toate
acestea sunt realizate în analiza scenariilor strategice.
ANALIZA SECENARIILOR STRATEGICE
Lista critică a tendinţelor
Ar trebui să alegem acele tendinţe care sunt importante şi variabile şi cele pe care trebuie să le
alegem cel puţin din primele 3 (acestea sunt numeroase în cadrul oraşului Focşani):
Numărul total al IMM-urilor în proces de descreştere;
Procesul de emigrare este în creştere
Atragerea capitalului extern.
De ce am ales aceste tendinţe şi nu altele?
IMM-urile sunt ţinte economice asupra cărora guvernul Român a hotărât să se axeze. Aceasta
este o decizie înţeleaptă, deoarece promovează procesul de angajare, este susţinut şi nu
implică accesarea mega-corporaţiilor internaţionale nestatornice care ar putea muta
operaţiunile dintr-un oraş într-altul, în funcţie de hotărârea lor preponderentă. IMM-urile sunt
şi o sursă fenomenală de impozitare a venitului şi probabil singura sursă majoră de finanţare
internă.
Oraşul Focşani trebuie să se asigure că există o bază viabilă a IMM-urilor în apropierea sa.
Scăderea numărului IMM-urilor loveşte în mod drastic programul oraşului Focşani de
44
revigorare a acestui segment al economiei. Din acest motiv, aceasta e cea mai importantă
tendinţă a noastră.
Cu cât este mai mare numărul populaţiei, cu atât municipalitatea va primi mai multe fonduri.
Pe lângă asta, toate obiectivele municipiului Focşani se îndreaptă spre îmbunătăţirea
facilităţilor disponibile cetăţenilor şi spre a se ridica investiţiile la nivelul acestor facilităţi,
prin asumarea unei dezvoltări a comunităţii. Dacă procesul de emigrare creşte, numărul
oamenilor care sunt activi din punct de vedere economic scade, iar numarul oamenilor din
oraş poate scădea (fără a socoti cazurile de imigrare). Altfel spus, trebuie astupate găurile din
găleată, înainte de a umple găleata cu apă. Din acest motiv, emigrarea este cea de-a doua cea
mai importantă tendinţă .
Toate programele pe care Focşaniul trebuie să le desfăşoare, necesită investiţii. Focşaniul, şi
prin analogie România, nu au o sursă importantă de bani. Banii trebuie să vină din afară. Fără
bani – nu se poate face mare lucru. Oricum asta este mai puţin important decât dezvoltarea
unui sector industrial la scară mică. De aceea, atragerea capitalului extern este cea de-a treia
tendinţă şi nu cea mai mare, aşa cum s-ar putea aştepta.
Apoi creăm scenarii în care aceste tendinţe sunt fie ridicate, fie scăzute. Această modalitate de
abordare este numită analiza scenariilor.
Analiza Scenariilor
Pentru a simplifica lucrurile, hai să analizăm două tendinţe în acelaşi timp şi să vedem ce se
întâmplă. Avem trei astfel de combinaţii.
Numărul IMM-urilor care scad Numărul IMM-urilor care cresc
Cre
ştere
a c
ap
italu
lui
exte
rn
Determinarea capitalului extern
să investească în IMM-uri.
Caracterul antreprenorial al
pieţei pentru şomeri şi studenţi
Investiţia în infrastructură ca şi
incubator
Administrarea dezvoltării IMM-
urilor
Crearea politicilor şi a
parcurilor industriale unde se
pot întâlni atât capitalul cât şi
IMM-urile
Anumite IMM-uri se pot
cumpăra între ele cu fonduri
externe
Des
creş
tere
a c
ap
italu
lui
exte
rn
Alocarea capitalului pentru
regenerarea marilor companii.
Creşterea lor va duce la
creşterea IMM-urilor, fără
capital extern
Încurajarea industriei spre
export. Va aduce în discuţie
capitalul extern.
Piaţă pentru IMM-uri cât şi
pentru sursele externe de
capital
Administrarea restructurării
noilor companii, pentru entităţi
externe, folosirea banilor pentru
investiţie
Anumite IMM-uri se vor
închide. Trebuie să le asigurăm
proceduri simplificate;
Marketing al IMM-urilor catre
surse de finanţare externă
45
Creşterea emigrării Scăderea emigrării
Cre
şter
ea c
ap
italu
lui
exte
rn
Investiţii în sectoare puternic
automatizate
Investiţii în infrastructură şi
investiţii externe de capital
Facilitarea afacerilor orientate
spre turism
Reducerea investiţiilor în
drumuri, trafic şi parcuri, etc.
Investiţii în ramuri care folosesc
oamenii (serviciile)
Folosirea fondurilor externe
pentru construirea unor cartiere
mai eficiente
Facilitarea afacerilor orientate
spre cetăţeni
Sporirea investiţiilor în
drumuri, trafic şi parcuri, etc.
Vinderea loturilor de teren
neutilizat şi investiţii în
infrastructură
Facilitarea investiţiilor mici in
servicii orientate spre turişti
Marketing al surselor externe
de capital
Negocierea asupra priorităţii
programelor
Facilitarea împrumuturilor
pentru afacerile locale, pentru
investiţii în proiectele de
infrastructură sub principiul
COP, COT
Facilitarea afacerilor intense de
manufacturare şi servicii
intensive (de ex. IT şi culegerea
datelor)
Locuri de muncă pentru români
şi surse de capital extern.
Creşterea emigrării Scăderea emigrării
Cre
şter
ea c
ap
italu
lui
exte
rn
Sprijinirea companiilor care
pornesc afaceri de inaltă
tehnologie
Accent asupra programelor de
care beneficiază mediul de
afaceri mai degrabă decât
cetatenii.
Facilitarea afacerilor orientate
către turişti
Promovarea exemplelor de
succes al IMM-urilor
Investiţii în industria (servicii)
care lucrează cu oameni
Planificarea urbană ar trebui să
se realizeze în aşa măsură încât
IMM-urile şi oamenii să poată
exista în aceeaşi vecinătate
Facilitarea afacerilor orientate
către localnici
Sporirea investiţiilor în drumuri,
trafic şi parcuri, etc.
Des
creş
tere
a c
ap
italu
lui
exte
rn
Obţinerea fondurilor externe
pentru a finanţa afacerile şi a
crea locuri de muncă
Facilitarea investiţiilor mici in
servicii orientate spre turişti
Îmbunătăţirea infrastructurii
locuintelor, teritoriului şi a
standardelor de viaţă
Înaintarea în ceea ce priveşte
sănătatea şi alte programe
orientate spre cetateni
Folosirea fondurilor externe
pentru imbunătăţirea tuturor
aspectelor .
Facilitarea marilor industrii care
necesită mulţi oameni.
Standardele pieţei
46
DE LA ANALIZA SCENARIILOR STRATEGICE LA OPŢIUNI STRATEGICE
Conştientizăm acum faptul că anumite acţiuni trebuie realizate, indiferent de cum se schimbă
societatea. Vorbim despre acest subiect în secţiunea următoare, numită Opţiuni Strategie.
OPŢIUNI STRATEGICE
Matricele de mai sus au condus la acţiuni critice care par a fi consistente, indiferent de
scenarii. Acestea sunt:
a) Crearea unei politici industriale flexibile. Lucrări de atragere atât a industriilor mari
cât şi a industriilor la scară mică. Tăierea benzii roşii nu numai la inaugurarea
companiilor ci şi la închiderea lor.
b) Piaţă cu capital exclusiv extern, cu fonduri egale care se axează asupra restaurării
marilor industrii şi capitalul speculativ asupra demarării afacerilor.
c) Favorizarea companiilor care se axează atât asupra turiştilor cât şi asupra localnicilor
d) Pregătirea pentru achiziţionarea domeniului imobiliar nefolosit şi vinderea acestuia
pentru redezvoltare. Folosirea fondurilor cash şi a capitalului extern pentru finanţarea
infrastructurii.
e) Îmbunătăţirea standardelor de viaţă de bază – locuinţele, peisajul urban din jurul
apartamentelor, venituri din spectacole / activităţi culturale. Piaţa cetăţenilor români
şi a imigranţilor care încearcă să ducă o viaţă bună cu o carieră profesională relativ
bună.
Urmatoarea sub-secţiune se referă la priorităţi şi obiective. Toate acestea sunt importante.
Toate acestea ar trebui să aibă proiecte / programe definite pentru realizarea unor rezultate
concrete.
Din păcate, pentru a avea toate aceste lucruri, avem nevoie de mult capital extern, de o
activitate industrială bogată, de un cadru social şi legal pentru restructurarea companiilor,
redezvoltarea domeniului imobiliar şi aşa mai departe.
De aceea folosim scenariile pentru a orienta alegerile noastre privind:
CE FACEM MAI ÎNTÂI?
CE PROGRMAM AR TREBUI FINANŢAT MEREU?
DE LA OPŢIUNI STRATEGICE LA PRIORITĂŢI ŞI OBIECTIVE
Prin răspunsul la întrebările „Ce facem mai întâi?” „Care programe ar trebui finanţate?”
Grupul Strategic de Dezvoltare a realizat că opţiunile strategice trebuie să se axeze asupra
tuturor sectoarelor vitale ale oraşului. Pur şi simplu nu este posibil să excludem anumite
sectoare în favoarea altora. De ex. un oraş trebuie să se îngrijească de depozitarea deşeurilor
din motive de sănătate şi siguranţă, chiar dacă pe moment trebuie să se axeze asupra atragerii
industriilor la scară mică din domeniu IT – care în mod relativ generează mai puţine deşeuri.
Focşaniul este un oraş, şi ca oraş trebuie să se asigure că toate aspectele oraşului şi a vieţii
cetăţenilor sunt abordate corect de către toate activităţile, în fiecare an. Focşaniul trebuie să se
asigure că dezvoltarea sa viitoare este susţinută şi prosperă şi că cetăţenii sunt capabili să se
bucure de o viaţă socială, culturală şi economică.
În lumina Viziunii Strategiei, următoarele Sectoare Prioritare sunt identificate ca vitale pentru
municipalitate:
1. Planificare urbană şi modernizare;
2. Transport;
3. Economie;
4. Turism şi Cultură;
5. Educaţie;
6. TIC / Guvernarea electronică;
47
7. Mediu;
8. Sănătate;
9. Servicii Sociale;
10. Societatea Civilă;
11. Sport;
12. Consolidarea Instituţională.
Secţiunea 7 prezintă Priorităţile.
Analiza scenariilor descrise mai sus pot avea impact asupra finanţării unor sectoare
prioritare, dar nu pot opri finanţarea acestora! Din moment ce acestea vor fi finanţate
într-o oarecare măsură, trebuie să înţelegem care sunt nevoile în aceste sectoare şi cum vor fi
acestea îndeplinite de obiectivele strategice stabilite de municipalitate.
Astfel, trebuie să evaluăm toate obiectivele oraşului şi să le cartografiem pe sectoare de
prioritate care necesită dezvoltare. Acest lucru este realizat în următorul Tabel în care
priorităţile propuse şi obiectivele strategice definite se întâlnesc într-o matrice de activitate.
Tabelul „Priorităţi versus Obiective Strategice” prezentat mai jos ne arată cum putem
cartografia obiectivele strategice faţă de priorităţi.
Priorităţi
Pla
nif
icar
e
Urb
ană
Tra
nsp
ort
Eco
no
mie
Tu
rism
şi
Cu
ltu
ră
Ed
uca
ţie
TIC
Med
iu
Săn
ătat
e
Afa
ceri
So
cial
e
So
ciet
atea
Civ
ilă
Co
nso
lid
are
inst
itu
ţio
nal
ă
Sp
ort
Ob
iect
ive
Str
ateg
ice
Obiectivul 1: Zona
Metropolitană
Focşani X X X X X X X X X X X X
Obiectivul 2: „Un
Focşani Dinamic” X
Obiectivul 3: „Un
Focşani vizibil” X
Obiectivul 4: „Un
Focşani bine
conectat” X
Obiectivul 5: „Un
Focşani bazat pe
cunoştinţe” X X
Obiectivul 6: „Un
Focşani democratic
şi inclusiv” X X
Obiectivul 7: Un
Focşani cultural şi
vibrant X X X
Obiectivul 8: „Un
Focşani
responsabil din
punct de vedrere
social”
X X
Obiectivul 9: “Un
Focşani sănătos” X X
Obiectivul 10: „Un
Focşani curat şi
verde” X X
48
Cartografierea Obiectivelor şi Priorităţilor Strategice prezentate mai sus, este foarte relevantă
pentru asigurarea coerenţei inter-sectoriale, în timpul dezvoltării unor acţiuni pentru fiecare
Prioritate Strategică, asigurând astfel că fiecare acţiune individuală, dar şi set de acţiuni,
contribuie la realizarea diverselor Obiective Strategice. În Secţiunea 7 „Priorităţi” se pune mai
mult accentul asupra legăturilor inter-sectoriale, în timp ce Secţiunea 8 „Obiective
Operaţionale” leagă priorităţile cu obiectivele operaţionale a căror realizare duce la realizarea
unor Obiective, Scop şi Viziune Strategică.
Înainte de a prezenta Priorităţile din secţiunea 7 şi a recomandărilor, credem că ar fi folositor
să facem un sumar al interpretării relevanţei dintre Obiectivele şi Priorităţile Strategice. Acest
lucru va duce la mai buna înţelegere a motivului pentru care realizarea recomandărilor
priorităţilor Strategice este legată de diferite obiective Strategice, şi anume:
Zona Metropolitană Focşani:
O metropolă este un oraş modern. Un locuitor al unui oraş modern trebuie să aibă puncte de
referinţă în toate sectoarele prioritare. Astfel că acestea sunt toate cartografiate.
Focşaniul Dinamic:
Dinamismul înseamnă schimbare. Un
locuitor va experimenta schimbarea
astfel:
Schimbare în imaginea oraşului –
planificarea urbană
Schimbare în locurile de muncă şi
industria oraşului – economie
Schimbare în spaţiile verzi, depozitarea
deşeurilor – mediu
Schimbare în domeniul social, cultural şi
birocratic – societatea civilă
Focşaniul Vizibil:
Vizibilitatea constă în programe şi statistici cu impact asupra localnicilor, turiştilor şi
investitorilor. În cazul acesta, Focşaniul va fi vizibil prin locuri de muncă, companii, statistici
ale populaţiei, va fi vizibil prin numărul turiştilor şi va fi vizibil pe Internet. De aici derivă
impactul asupra Economiei, Turismului şi Culturii şi sectoarelor TIC.
Focşaniul cu bune legături:
Focşaniul trebuie să fie bine
conectat fizic prin legături de
transport, legături economice şi
emoţionale. De aici derivă
impactul asupra sectoarelor de
transport, economic, turismului şi
culturii.
Focşaniul bazat pe cunoaştere:
Focşaniul trebuie să atragă, să
investească şi să disemineze
cunoştinţe în sălile de clasă şi pe
Internet (educaţia electronică). De
aici derivă impactul asupra
sectoarelor educaţiei şi TIC.
49
Focşaniul Democratic şi Nediscriminatoriu:
Acest lucru înseamnă că Focşaniul doreşte o implicare mai mare a localnicilor în dezvoltare,
în activităţile de administrare a oraşului. Astfel, administraţia trebuie să fie mai eficientă şi
eficace, iar instituţiile – primăria, şcolile, trebuie să fie susţinute şi îmbunătăţite permanent.
Astfel, acest sector are impact asupra societăţii civile şi a întăririi sectoarelor societăţii civile
şi instituţionale.
Focşaniul Cultural şi Energic:
Localnicii şi turiştii din Focşani trebuie să aibă
posibilitatea să se bucure de vieţile lor. Asta
înseamnă că ar trebui să poată lua parte la actiuni
de petrecere a timpului, intâlniri, activităţi in
vederea atingerii unor scopuri comune. Acestea
trebuie asigurate prin acţiuni comune ale
administraţiei centrale şi locale, mediul de afaceri,
cetăţeni. Asta înseamnă că aceste obiective vor
avea impact asupra sectoarelor Turismului şi
Culturii, Educaţiei, Societăţii Civile şi Sportive.
Focşaniul cu responsabilitate socială:
Importanţa unei civilizaţii este măsurată de grija pe
care o poartă membrilor mai slabi ai societăţii.
Focşaniul trebuie să intervină şi să se preocupe de sănătate şi siguranţă, şomaj şi securitate
socială, sprijinul programelor susţinute şi durabile – cum ar fi programele de îngrijire pentru
copii, etc. Asta înseamnă că acest sector are impact asupra sectoarelor sănătăţii, afacerilor
sociale şi societăţii civile.
Focşaniul Sănătos:
Oraşul Focşani trebuie să se asigure că cetăţenii săi duc o viaţă împlinită, atât fizic cât şi
mental. Asta înseamnă că instituţiile publice ar trebui să se îngrijească de persoanele infirme,
bolnave sau vârstnice; păstrarea curăţeniei în cartierele oraşului, îndepărtarea poluării aerului,
a poluării cauzate de deşeuri, şi bineînţeles, asigurarea facilităţilor de îngrijire de sănătate,
primare şi secundare. Astfel acest obiectiv are impact asupra sectoarelor sănătăţii şi a
instituţiilor civile.
Focşaniul Curat şi Ecologic:
Noile cartiere ale oraşului ar
trebui proiectate de la
început, pentru a facilita
curăţarea străzilor,
suficiente spaţii verzi,
conform normelor UE. În
acelaşi timp, trebuie să
existe o coordonare
constantă între programele
de mediu pentru menţinerea
curăţeniei publice, a
spaţiilor verzi şi a poluării
scăzute. Astfel, acest
obiectiv are impact asupra
sectoarelor planificării
urbane şi a mediului.