Scrie două expresii/ locuţiuni care conţin cuvântul…

Expresiile verbale trebuie scrise la infinitiv.

EX. Expresii cu cuvântul:

- “cap” ( a bate pe cineva la cap, cap de lemn );

- “suflet” ( a avea ceva pe suflet, a pune suflet în ceea ce faci );

- “foc” ( a pune paie pe foc, a avea un foc la inima ).

!!!-NU se scriu propoziții ( decât dacă ți se cere să realizezi enunțuri cu aceste expresii ).

Alcătuiește două enunțuri pentru a ilustra polisemia cuvântului …

Se vor alcătui propoziții cu respectivul cuvânt, care poate avea mai multe sensuri.

EX. Polisemia cuvântului “vatră”:

- Mama a făcut pâine pe vatră.

- Țăranii se adună duminica în vatra satului.Ilustrează omonimia

cuvântului …

Omonimele = cuvintele cu formă identică și înțeles diferit.

!!!Trebuie să se alcătuiască propoziții, pentru a răspunde cerinței. EX. Corn - produs de panificație, de la animale, instrument muzical, plantă.

Menționează câte un sinonim/ antonim contextual pentru cuvântul…

….

Sinonimele = cuvintele cu formă diferită și înțeles asemănător.

(zăpadă = nea = omăt).

Antonimele = cuvintele cu formă diferită și înțeles total opus

(rău ≠ bun).Transcrie două cuvinte / structuri , care aparțin câmpului lexical/ semantic al…

Cuvinte care au legatură cu expresia/ cuvântul menționat în cerință.

EX . câmpul semantic al “naturii”: copaci, frunze, izvor, luna , stelele …

Alcătuiește câte un enunț în care cuvintele … să aibă sens conotativ/denotativ

- Sens CONOTATIV = sens figurat.

- Sens DENOTATIV = sens de bază, sens propriu.

EX. lumina :

sens conotativ: Lumina ochilor ei m-a urmarit mult timp.

sens denotativ: Seara aprindem lumina .Scrie doi termeni ai familiei lexicale…

Cuvinte formate cu sufixe și prefixe.

NU se admit :

forme de plural( floricele, florarese …), forme verbale( au înflorit, vor înflori…),

și forme de masculin(florar) și de feminin(florareasă)!! Ori masculin, ori feminin.

EX. Floare – floricică, florăreasă, florărie, …Transcrie două mărci lexico- gramaticale prin care se evidențiază prezența eului liric …

Utilizarea verbelor și pronumelor de persoana I și a II-a , singular /plural ……(+EXEMPLE!!!)

Precizează două teme /

motive ….

TEME: istoria, natura, iubirea, trecerea ireversibilă a timpului, singurătatea, condiția nefericită a geniului …(ideea generală a textului ).

MOTIVE: timpul, codrul, luna, elemente ale portretului iubitei, melancolia… (elemente care susțin tema/ ideea generală, întâlnite și în alte texte ).

Pot fi scrise: 2 teme, 2 motive, 1 temă și 1 motiv.Măsura unui vers … MĂSURA UNUI VERS = numărul de silabe dintr-un

vers

(se desparte versul în silabe și se scrie cifra constatată) ex. 17 silabe

Explică semnificația unei figuri de stil / a două figuri de stil …..

Trebuie alese două figuri de stil diferite …( epitet, metaforă, comparație, personificare ….) exemplificate si explicate !!!! Dacă doar menționezi citatele, nu se ia punctajul maxim!

Prezintă semnificația titlului în relație cu textul poeziei.

Trebuie să discuți despre tema textului, legătura dintre text și titlul textului.

Comenteză în 6-10 rânduri strofa …. prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice.

Minimum 6 --- maximum 10 rânduri, în care se prezintă tema, ideea strofei și figurile de stil prin care aceasta este exprimată. + Exemple , din text !!!

Menționează, prin evidențierea a +!!!Exemple din text / versuri !!!

două trăsături existente în text, apartenența poeziei la …( curent literar ) ROMANTISM = (Eminescu…)

Tema romantică: condiția nefericită a geniului

Motive romantice: cadrul nocturn, marea, reverie, incantația magică, cadrul înserării, luna, teiul, antiteza

Caracteristicile romantismului: 

· predilecția pentru descrierea unor tablouri erotice aproape caste, spiritualizate.

· discreția scenelor de dragoste, ascunse privirilor străine prin protecția naturii sau a nopții.· elementele de portret ale iubitei.

SIMBOLISM = (Bacovia …)

Tema simbolistă: condiția de damnat, a poetului, prizonier într-un Univers aflat în disoluție, care alunecă în moarte sub apasarea destinului.

Motive simboliste: orasul trist, ploaia depresivă, solitudinea, plictisul, pustiul..

Caracteristicile simbolismului:  

· Totul este sugestie bazată pe simboluri: nicio afirmarție directă, nu se face în legătură cu ideea centrală a poeziei (utilizarea simbolurilor: plumbul, pasărea cu glas amar, locuința lacustră…).

· Mediul este unul dezolant (poezia citadină oferind un decor al piețelor pustii, grădinilor desfrunzite, caselor sordide..).

· Starea generală este aceea de “spleen“ (melancolie, deznădejde..).

· Sugestia (exprimarea aluzivă, neclară).

· Folosirea refrenelor/ repetițiilor.

TRADI Ț IONALISM = (Voiculescu, Pillat…)

Apartenența la tradiționalism se poate motiva prin :

· Evocarea , în prim plan, a lumii mirifice a basmului.

· Întoarcerea spre trecut, motivul amintirilor…

· Inspirația modului de a gândi, din lumea trecutului, cu valorile sale arhaice.

Menționează, prin evidențierea a două trăsături existente în text, apartenența poeziei la conceptul de poezie lirică.

EX. Conceptul de poezie lirică poate fi demonstrat prin urmatoarele două trăsături specifice:

· textul devine expresia spontană a sentimentelor

( sentimentele sunt transmise în mod direct ).

· prezența unei “voci” care nuanțează trăirile eului liric și implicit ale cititorului.

+ !!! Exemple din text, versuri !!Motivează, prin evidențierea a două trăsături, faptul că textul citat este o artă poetică.

ARTA POETICĂ = text despre cum se scrie o poezie, despre rolul poetului și a creației sale în lume.

EX. Textul citat poate fi socotit o artă poetică pentru următoarele motive:

· Schițează portretul poetului la bătrânețe, prin care se fac trimiteri la ceea ce a caracterizat creația déjà scrisă.

· Surprinde o coordonată a creației sale la senectute, interiorizarea mesajului poetic.

Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic, prezența în poezie (Atenție !! este posibil să nu fie menționate acestea în cerință, între paranteze !!!!)

EXPRESIVITATE = utilizarea figurilor de stil

AMBIGUITATE = cuvinte cheie, metafore ….

SUGESTIE = în special la poeziile simboliste ( Bacovia)

REFLEXIVITATE = folosirea persoanei I

+!!! Exemple, citate din text !!TIPURI DE RIMĂ ÎNCRUCIȘATĂ = 1-3, 2-4

ALĂTURATĂ/ ÎMPERECHEATĂ = 1-2, 3-4

ÎMBRĂȚIȘATĂ = 1-4, 2-3

MONORIMĂ = 1-2-3-4ATENȚIE

LA VERBELE FOLOSITE

ÎN CERINȚE !!!

TRANSCRIE = cuvintele trebuie să fie căutate în text

SCRIE = pot fi și din text, dar și din mintea ta

RESCRIE = din text

SELECTEAZĂ = din text

EXPLICĂ= explicație + exemple

COMENTEAZĂ = explicație + exemple

MENȚIONEAZĂ = scrise din textNiveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic

– pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul;

– cacofonia; hipercorectitudinea;

– pronunţare nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie).

Nivelul lexico-semantic

– variante lexicale; câmpuri semantice;

– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică;

– derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide),

schimbarea categoriei gramaticale;

– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie);

– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor);

– unităţi frazeologice;

– etimologia populară, hipercorectitudinea;

– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ.

Nivelul morfosintactic

– forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de comparaţie,numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului;

– elemente de acord gramatical; (între predicat şi subiect –acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată);

– elemente de relaţie (prepoziţi, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative);

– anacolutul.

Nivelul ortografic şi de punctuaţie

– norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie);

– rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise.

Nivelul stilistico-textual

– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.)adecvate situaţiei de comunicare;

– coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă;

– tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv,informativ, argumentativ;

– stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare;

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon;

– stil direct, stil indirect, stil indirect liber;

– rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului.

Precizează rolul semnelor de punctuație …..

VEZI TABELUL DE MAI JOS !!!

Cratima - Indică scrierea corectă a unui cuvânt compus.

Indică rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte, cu / fără dispariţia unei silabe ( uneori şi dispariţia unui sunet / dispariţia hiatului).

Leagă desinenţa sau articolul hotărât de abrevieri sau de unele neologisme.

Cratima marchează rostirea împreună a două părti de vorbire diferite (scrie care sunt, dacă le știi sigur ) pentru evitarea hiatului și păstrarea măsurii !!!!!!!!!!!!!!

Linia de dialg - Indică începutul vorbirii directe .Ghilimelele “ ” Închid între ele un citat sau un titlu.

Marchează cuvintele unui personaj /ale eului liric (în locul liniei de dialog).

Indică folosirea unui cuvânt cu sens figurat. Indică existenţa unui citat în citat.Punctul și virgula ;

Desparte o propoziţie sau un grup de propoziţii de restul frazei.

Virgula , ÎN FRAZĂ

Desparte propoziţii de acelaşi fel, coordonate prin juxtapunere (prin virgulă).

Desparte o atributivă explicativă de regenta ei.

Desparte anumite subordonate de regenta lor.

Desparte o incidentă(care poate lipsi, iar fraza să aiba totuși înțeles ) de restul frazei.

ÎN PROPOZIŢIE

Desparte elementele unei enumeraţii.

Desparte două părţi de propoziţie de acelaşi fel.

Desparte apoziţia simplă sau dezvoltată de restul propoziţiei.

Desparte gerunziile şi participiile aflate la începutul comunicării de restul propoziţiei.

Desparte complementele circumstanţiale aşezate între subiect şi predicat.

Desparte adverbele de afirmaţie sau de negaţie ( egale cu o propoziţie) de restul enunţului.

Desparte substantivul în cazul vocativ de restul propoziţiei. Desparte o interjecţie exclamativă de restul propoziţiei.

Marchează lipsa predicatului.Două puncte : Se folosesc înaintea unei enumerări.

Arată începutul vorbirii directe ( vorbirea unui personaj/ eului liric ).

Se pun înaintea unei explicaţii sau a unei precizări.Punctele de suspensie …..

Marchează o întrerupere în cursul vorbirii (al gândirii).

Indică lipsa unui fragment din text.Semnul exclamarii !

Marchează sfârşitul unei propoziţii / fraze exclamative.

Marchează sfârşitul unei propoziţii / fraze imperative. Desparte un vocativ sau o interjecţie de restul enunţului.

Semnul intrebarii ?

Marchează sfârşitul unei propoziţii sau fraze interogative. Se pune după un cuvânt interogativ.

Punctul . Marchează sfârşitul unei propoziţii sau fraze enunţiative.

Se pune după o prescurtare.Linia de pauză - Delimitează o explicaţie, o completare de restul enunţului.Apostroful ’ Indică lipsa accidentală a unui sunet sau a unui grup de sunete dintr-un cuvânt.

Indică lipsa unor cifre ( în scrierea anilor ).