igloo 118: betonul – noi expresii

HABITAT & ARHITECTUR~

OC

TO

MB

RIE

20

11

nr.

11

8 a

n I

Xig

loo

- hab

itat

& a

rhite

ctur`

inside>>o

cto

mb

rie

20

11

#1

18

Arena Na]ional` l Eye Candy: Sugar Beach l Muzeul Can Framis l Villa 115 lei

Cprt 1-4 Igloo118 oct 9/30/11 9:11 AM

arta

nr. 2-3 / 2011

revist` de arte vizuale

Tema num`rului:

NNOOUULL FFIIGGUURRAATTIIVVdup̀ 2000

ROM

AN

TO

LICI

–N

OBO

DY

8, t

empe

ra [

i ule

i pe

pânz

`, 6

0x30

cm, 2

011

• Co

urte

sy t

he a

rtis

t

DIN SUMAR:• Bienala de Art` de la Vene]ia, 2011• Expozi]ii interne [i interna]ionale• Eseuri• Dosare de artist• Ancheta de art`

Cprt 1-4 Igloo118 oct 9/30/11 9:12 AM

03-07 Edito+Sumar 9/30/11 8:08 AM

editorialS

pecificitatea ora[elor care au trecut prin comunism este (înc`) cel mai bine

vizibil` în particularit`]ile structurii urbane interne, în caracterul centrelor

urbane, al zonelor suburbane [i în transform`rile legate de locuire. Dincolo

de anumi]i factori majori (inexisten]a pie]ei imobiliare [i introducerea unor pre]uri

fixe pentru terenuri, na]ionalizarea spa]iului urban etc.), dezvolt`rile locale au stat

sub semnul unor influen]e complementare: una general`, legat` de caracterul

sistemic al propriet`]ii în comunism, de centralizarea puterii, planificarea centra-

lizat` [i de subdezvoltarea societ`]ii civile, [i alta care reune[te specificul,

referindu-se la particularit`]ile culturale [i istorice ale fiec`rei ]`ri, la particularit`-

]ile politicilor urbane [i la tradi]iile guvern`rii. Arhitectura totalitar` nu a constituit

o noutate, îns` puterea cu care s-a manifestat în anumite circumstan]e [i cu care

a schimbat, prin edificare, mentalit`]i [i tipare de via]` face ca ora[ul comunist, în

toate aspectele sale, s` constituie o tem` de cercetare extrem de bogat` [i înc`

neexplorat` pe deplin, cu prec`dere în spa]iul autohton.

Ap`rut` în timpul unei deconcertante dezbateri despre necesitatea sau rolul unui

Muzeu al Comunismului la Bucure[ti, cartea „Arhitectura în proiectul comunist.

România 1944-1989” semnat` de Ana Maria Zahariade face (înc`) un pas în

direc]ia studierii acestei epoci nu numai din punctul de vedere al „rezultatelor”, al

construitului, dar [i din perspectiva practicii arhitecturale. Dup` lucr`rile cu o

dimensiune puternic conceptual` semnate de Augustin Ioan, recentul volum pu-

blicat de editura Simetria are meritul de a pune în discu]ie, a[a cum m`rturise[te

chiar autoarea, „o chestiune de fond a meseriei de arhitect, a c`rei ambiguitate

vine din oscila]ia profesiunii între inevitabilul caracter comercial al practicii [i

atributele artistice [i sociale care definesc cu adev`rat arhitectura-edificarea [i

care ]in de verticalitatea profesional`”. {i continu`: „O reflec]ie serioas` asupra

modului în care proiectul comunist a intervenit asupra acestei dimensiuni, asupra

felului în care a deformat (sau nu) profesiunea [i con[tiin]a ei este cu atât mai

necesar` ast`zi cu cât presiunea pie]ei nu este mai iert`toare; în cazul lungii

noastre tranzi]ii, noua presiune este [i periculos de în[el`toare pentru c` flutur`

stindardul atractiv al libert`]ii individuale pe un fond în care ideologia comunist` a

discreditat ideea de bun comun.”

A redescoperi „normalitatea” democratic` a profesiei de arhitect, dar [i într-un

sens mai larg al unei societ`]i nu este posibil, într-un mod real [i profund, f`r`

cunoa[terea, înfruntarea [i asumarea propriei istorii. Tocmai de aceea, dincolo de

semnele de întrebare ce ar putea sta lâng` o posibil` „construire” autohton` a

Muzeului Comunismului, credem în necesitatea unui astfel de demers [i în faptul

c` arhitectura, împreun` cu toate aspectele edific`rii, ar trebui s` primeasc` o

acoperire adecvat` într-un astfel de spa]iu. Pân` la concretizarea unui proiect

atât de amplu [i complex, sper`m ca mai multe studii precum cel men]ionat mai

sus s` preg`teasc` aparatul critic necesar pentru o perspectiv` coerent`, expre-

siv` [i revelatoare.

VIORICA BUIC~

Arhitectur` [i memorieCity and Memory

The specificity of all former communist cities is (still) best seen in the peculiarities of their internal urban structure, in the characteristics of urbancenters, suburban areas and in the transformations undergone by inhabi-tance patterns. Aside from certain major factors (the complete absence ofan actual real estate market, the introduction of fixed prices on land, nationalizing the urban space etc.), local developments have stood at thecrossroad of complementary influences: the first one, a general tendencyconcerning the systemic nature of property during communism, centralizedpower, centralized planning and an underdeveloped civil society, and thesecond, rounding off what is specific to these cities, concerning the culturaland historic peculiarities of each country and their respective urban policiesand governing traditions. Totalitarian architecture was in no way novel,though the force with which it manifested itself in certain circumstances andits power to change, through edification, mentalities and life patterns, iswhat makes communist cities, in every aspect, a rich and yet unexploredresearch theme, particularly in our own backyard. Published during a disconcerting debate regarding the necessity for aMuseum of Communism in Bucharest, Ana Maria Zaharide’s book,“Architecture In The Communist Project. Romania 1944-1989” takesa(nother) step forward in the direction of studying that era not only from thepoint of view of what was built, but also in terms of architectural practices.Following works of a strongly conceptual nature signed by Augustin Ioan,the recent volume put out by Simetria publishing house is definitely due itscredit for taking on what is, as the author herself states, “an underlyingtheme of being an architect, a theme whose ambiguity is due to the profes-sion’s permanent oscillation between the inevitably commercial nature of thepractice and the artistic and social attributes that truly define architecture-edification, attributes pertaining to every architect’s professional back-bone.”And she then continues: “A serious reflection on how the communist proj-ect has intervened where this dimension is concerned, on the ways it has(or has not) deformed the profession and its conscience is all the morenecessary today as market pressures are unforgiving; in the case of ourlengthy transition, new pressures are also perilously deceptive, flying the flagof individual liberties over a land where communist ideology has permanent-ly discredited the notion of common goods.”To rediscover the democratic normalcy of the architectural profession, aswell as democratic normalcy in a wider, societal sense, is not possible without truthfully and profoundly getting to know, confront and acknowl-edge one’s history. Which is why, beyond any question marks that may casta shadow over a possible local “building” of a Museum of Communism, webelieve in the necessity of this endeavor and in the fact that architecture,along with every other aspect of edification, should also be granted appro-priate coverage in such a space. Until the actual coming into being of suchan ample and complex project, we hope that many more studies of the typementioned above will prepare our critical apparatus for a coherent, expressive and revelatory perspective.

03-07 Edito+Sumar 9/30/11 8:08 AM

03-07 Edito+Sumar 9/30/11 8:08 AM

14 AGENDA INTERN~. INTERVIU. O altfel de biseric` la Alba Iulia

18 AGENDA INTERN~. PATRIMONIU. Case uitate din M`rginimea Sibiului

22 AGENDA INTERN~. PROIECT. Cas` strada Octavian

28 AGENDA INTERNA}IONAL~. PROIECT. Riverside Museum of Transport, Glasgow

40 AGENDA INTERNA}IONAL~. ECO. FyF Residence – Locuin]` unifamilial`

46 IGLOOSTUDENT. EXPOZI}IE. New G(o)ods! Best of young czech design

50 ARHITECTUR~. PROIECT. Arena Na]ional`

66 ARHITECTUR~. PROIECT. Ansamblu Rovere

76 ARHITECTUR~. PROIECT. Atelierul de locuit

82 PATRIMONIU. RESTAURARE. Palatul voievodal Turda

88 HABITAT. TRADI}II. Sfintele Vineri

90 SPA}II PUBLICE. PROIECT. Eye candy: Sugar Beach, Toronto / PUBLIC SPACES. PROJECT. Eye candy: Sugar Beach, Toronto

98 DOSAR. BETONUL. Muzeul Can Framis, Barcelona/ DOSSIER. CONCRETE. The Can Framis Museum, Barcelona

104 DOSAR. BETONUL. Villa 1, Olanda / DOSSIER. CONCRETE. Villa 1, Holland

110 DOSAR. BETONUL. Vodafone Office Building, Porto/ DOSSIER. CONCRETE. Vodafone Office Building, Porto

50 ARHITECTUR~. PROIECT.Arena Na]ional`. Transformareaproiectului pentru a se adapta lasitua]ia particular` a Bucure[tiului [i aanului 2011 a \nsemnat pentru echipade proiectare \n primul rånd [ansa dea regåndi designul arhitectural.

Eliminarea copertinei pline care marca

linia corni[ei a fost, f`r` \ndoial`, cel

mai curajos gest arhitectural. |n

proiectul românesc, aceasta este des-

fiin]at` complet, l`sând s` se vad`

\nc` de la intrare pânzele elegant

curbate care protejeaz` tribunele.

66 ARHITECTUR~. PROIECT.Ansamblu Rovere. Pentrufiecare cl`dire, principala cale deacces este marcat` de un porticinten]ionat incomplet, ce trimite \nmod ironic (dar f`r` pic de mali]iozi-tate) la imaginea idilic` a locuin]elordintr-un sat alpin. Aspectul inovator [i\ndr`zne] al exteriorului se traduce lainterior printr-o serie de spa]ii mari [iconfortabile, cu un design unic per-sonalizat. Fiecare volum ad`poste[tecâte 48 de apartamente de 2 pân` la4 camere, fiecare cu propria identitate...

76 ARHITECTUR~. PROIECT.Atelierul de locuit. Locuin]a uni-familial` pe care o prezent`m în acestnum`r a fost rodul unui dialog ineditîntre solu]iile spa]iale, func]ionale [iestetica epurat` propuse de Republicof Architects [i preferin]ele decorativeale beneficiarilor, impresiona]i de exu-beran]a lucr`rilor lui Hundertwasser.Cu o suprafa]` desf`[urat` de 200 mp,cl`direa a luat na[tere în urma suprae-taj`rii construc]iei parter existente,fost` anex` a casei vecine.

sumar

82 PATRIMONIU. RESTAURARE.Palatul voievodal Turda. Centrulistoric al ora[ului Turda ascunde pestr`zile sale una dintre cele maiimportante exemple de cl`diri publiceconstruite \n Transilvania medieval`.Palatul Voievodal a fost modificat denenum`rate ori de-a lungul secolelor,iar trecerea timpului nu a ezitat s`-[ipun` amprenta asupra sa. Dup`aproape dou` decenii, timp \n care afost supus` unor ample lucr`ri derestaurare, cl`direa care ad`poste[teazi Muzeul de Istorie, [i-a redeschispor]ile publicului...

03-07 Edito+Sumar 9/30/11 8:08 AM

I G L O Oh a b i t a t & a r h i t e c t u r `

N U M ~ R U L 1 1 8 o c t o m b r i e 2 0 1 1

© C

OSM

IN D

RA

GO

MIR

90 SPA}II PUBLICE. PROIECT.Eye candy: Sugar Beach,Toronto. Revitalizarea frontuluiindustrial al ora[ului Toronto c`trelacul Ontario constituie unul dintrecele mai ample proiecte de conversieurban` din America de Nord [i unadintre cele mai mari zone de interfa]`cu apa care au trecut prin astfel deschimb`ri la nivel mondial. SugarBeach se afl` printre primele proiecteimplementate, cu scopul de a transfor-ma o parcare din East Bayfront (ozon` central`) \ntr-un spa]iu public.

98 DOSAR. BETONUL. MuzeulCan Framis, Barcelona. Una din-tre calit`]ile definitorii ale acestuiproiect care ofer` Barcelonei un ineditcentru de art` este sinceritatea dia-logului \ntre arhitectura nou` [i ceaveche: interven]iile noi sunt \n totalitatedin beton nefinisat, iar cele vechi aufost „acoperite” cu o vopsea gri care leprotejeaz`, l`sând \ns` la vedere tex-turi, imperfec]iuni, detalii. Faptul c`cele dou` tipuri de cl`diri nu se con-topesc, dar totu[i formeaz` un \ntreg,ce poart` \nscris` istoria locurilor,spore[te expresivitatea ansamblului...

104 DOSAR. BETONUL.Vodafone Office Building,Porto. Dinamismul [i spiritul ludicsunt tr`s`turile definitorii ale acesteicl`diri situate la intersec]ia dintrebulevardul Boavista [i strada Correiade Sá, acoperind o suprafa]` total` de1 970 mp. Prezen]` surprinz`toare,f`r` a fi \ns` strident`, cl`direa seprezint` printr-o fa]ad` neregulat`,dominat` de alveole cu m`rimi [ideschideri diferite, ce creeaz` impre-sia unei imagini reflectate \n ap`, animat` de unduirea valurilor.

110 DOSAR. BETONUL. OlympicVilla 1, Olanda. Schema careguverneaz` cele dou` niveluri aleconstruc]iei din beton ar fi putut fielementar`. O simpl` cutie dreptun-ghiular` nealiniat` la nimic putea la felde bine, poate, s` al`ture spa]iile inte-rioare în care se desf`[oar` locuirea,într-un caz tipic. Dar nu este cazul aici,unde în[iruirea obi[nuit` de zone cugrad diferit de intimitate este rupt`,regândit` [i compus` sub forma litereiY, r`spunzând nu doar cerin]elorobi[nuite de însorire [i priveli[te aleunei locuin]e...

www.igloo.rofacebook.com/igloomedia twitter.com/igloomedia issuu.com/igloomedia

igloo – habitat & arhitectur` este o publica]ie editat` de

director: arh. Bruno Andre[oiu director executiv: arh. Adrian Cioc`zanu

redactor-[ef: Viorica Buic` art-director: Corina Duma secretar general de redac]ie:

Andreea Amzoiu redactori: Silvia Gugu, Luiza Hanc, Laura Jiga Iliescu, Laura Li]canu,

Catrinel Negru, Ioana P`unescu, Anca Rotar, Reka }ugui fotografie: {erban Bonciocat,

Cosmin Dragomir traducere: Smaranda Nicolau, Silvia Gugu dtp, procesare imagine:

Cristian David, {erban Bonciocat publicitate: Alexandru David [email protected],

Petre Lic` [email protected] financiar: Ioana Nastea, Magnolia Bo[tinaru, Raluca P`un

abonamente: Dan Minc` [email protected] tipar: Master Print Super Offset Str.

Brezoianu nr. 4, cod:005023, Bucure[ti 5, tel: 0213134118, 0318052010; fax: 0213134118;

e-mail: [email protected] ISSN 1583-7688

oogli: Miruna Antonescu, Gruia Dragomir, Daria Ghiu, Mihaela Michailov, Daniel Nicolescu, Ioanina

Pavel; grafic design: Corina Duma

03-07 Edito+Sumar 9/30/11 8:08 AM

|n ultimii 20 de ani, ora[ele situate pe teritoriul cuprins

\ntre Europa Central` [i Asia Central` s-au confruntat cu o

schimbare revolu]ionar`. |n urma pr`bu[irii comunismului,

\nf`]i[area lor exterioar`, compozi]ia lor func]ional` [i

reprezentarea lor simbolic` au fost distruse [i reasamblate

de noile for]e politice [i economii de pia]`. Totu[i,

mo[tenirea planific`rii urbane [i a imagina]iei socialiste nu

a disp`rut dar nici nu coexist` \n armonie cu noul. Putem

vorbi mai degrab` de conflict [i hibriditate, de \nlocuire [i

recodificare. Volumul exploreaz` astfel de transform`ri din

numeroase perspective. Dezv`luind o vitalitate \ncålcit`,

eterogen`, capitolele pun \n contrast asem`n`rile cu

specificul local de-a lungul unei jum`t`]i de emisfer`, din

Berlin [i pån` la Astana. Printre autorii care semneaz` tex-

tele se num`r` [i Augustin Ioan [i Carmen Popescu.

|n ultimul deceniu peste 200 de milioane de oameni au fost

afecta]i de dezastre naturale. 98 % din victime provin din

]`rile \n curs de dezvoltare, dar asta nu \nseamn` c` lumea

dezvoltat` este protejat`. Beyond Shelter. Architecture for

Crisis este un apel la ac]iune. Volumul prezint` o serie de

rapoarte din zone afectate (Manila, New Orleans, Gujarat,

Sao Paulo, Vietnam, Kashmir, Sierra Leone, Kansas,

Khartoum), realizate de o palet` larg` de exper]i care se

situeaz` la frontiera dintre prevenirea dezastrelor [i recu-

perarea \n urma lor. De asemenea, volumul \[i propune s`

atrag` aten]ia asupra rolului esen]ial pe care arhitec]ii \l

joac` \n contextul cre[terii riscului la care sunt expuse

a[ezarile rurale [i cele urbane din \ntreaga lume.

Criza economic` mondial` ofer` contextul perfect pentru

revizuirea consecin]elor grave produse de politicile urbane

neoliberale [i pentru dezbaterea posibilelor alternative la o

dezvoltare dictat` de economia de pia]`. Volumul studiaz`

motivele pentru care arhitec]ii au abandonat ideea con-

form c`reia arhitectura trebuie s` r`spund` nevoilor omu-

lui. O alt` preocupare a autorilor este motivul pentru care

condi]iile urbane, unul dintre fundamentele bine stabilite

ale arhitecturii moderne, au fost \ndep`rtate de pe agenda

arhitec]ilor [i \nlocuite cu un set de ipoteze neoliberale.

Volumul \[i propune s` contrazic` discursurile care abor-

deaz` ora[ul ca pe „un dat” \n loc s`-l priveasc` ca pe un

fenomen \n evolu]ie socio-istoric` precum [i ideea c` arhi-

tectura este lipsit` de orice putere de transformare social`.

Editori Alfrun Kleims

Marina Dmitrieva

Limba Englez`

Nr. pagini 271

Dimensiuni 165 x 240 mm

ISBN 978-3-86859-018-0

Editura Jovis

An apari]ie 2010

www.jovis.de

Editor Marie J. Aquilino

Limba Englez`

Nr. pagini 304


ISBN 978-0-500-28915-0

Editura Thames & Hudson

An apari]ie 2011

www.thamesandhudson.com

Editori Tahl Kaminer,

Miguel Robles-Durán

Heidi Sohn

Limba Englez`

Nr. pagini 288


ISBN 978-88-849-1419-4

Editura 010 Publishers

An apari]ie 2011

www.010.nl

C`r]ile se g`sesc în libr`riile C`rture[ti [i pe www.librarie.carturesti.ro

Beyond Shelter. Architecture for Crisis

The Post-Socialist City

Urban Asymmetries

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:41 PM

Arhitectura \n proiectul comunist. România 1944-1999Ana Maria Zahariade

La sfâr[itul lunii septembrie, Editura Simetria a prezentat publiculuivolumul critic „Arhitectura româneasc` în proiectul comunist.România 1944-1989 / Architecture in the Communist Project.România 1944-1989” de Ana Maria Zahariade, un volum ce adun`cinci studii [i eseuri, scrise între 2002 [i 2007, revizuite [i adùgitepentru acest volum, pe care autoarea le intituleaz` „schi]e pentru oistorie care trebuie scris`”: Dou` c`r]i, visul comunist [i Dacia 1300,Despre t`cere [i cuvinte, Citind t`cerea: „arhitectul fericit”,Arhitectura care nu a existat: „arhitectura ocult`” [i Proiectul comu-nist în beton – o istorie a profesiunii.„Schi]ele” \ncearc` s` descifreze sensul în care a evoluat practicade arhitectur` sub comunism, cùtând s` identifice punctele deinflexiune care au modelat construitul de-a lungul acestei perioade[i s` surprind` existen]a [i geometria variabil` a acelui spa]iu delibertate profesional` care a sc`pat dicteului politic. Volumul nepropune, astfel, o reflec]ie asupra istoriei recente [i a modului încare proiectul comunist a intervenit asupra profesiunii [i con[tiin]eide breasl`. Este cu atât mai important de men]ionat c` volumul aap`rut cu sprijinul Ordinului Arhitec]ilor din România, din fondulTimbrul Arhitecturii.Ana Maria Zahariade pred` teoria arhitecturii [i conduce lucr`ri dedoctorat la Universitatea de Arhitectur` [i Urbanism „Ion Mincu“din Bucure[ti, este puternic implicat` în cercet`ri teoretice despremodernismul românesc [i central european, arhitecturaromâneasc` sub comunism [i dup`, locuire [i reabilitarea mariloransambluri, precum [i registrul estetic în teoria arhitecturii. Printrealtele, este autorul a numeroase articole în reviste de arhitectur` [ivolume colective în România [i în strìn`tate; volume de autor, încoautorat [i în calitate de coordonator. Ultimul titlu: Simptome detranzi]ie (bilingv, dou` volume, Arhitext Design, 2009, 2010) a primitdou` premii na]ionale pentru publica]ii. |n 2003, Anei MariaZahariade i s-a acordat Premiul Herder (2003, Alfred ToepferFoundation [i Universitatea din Viena) pentru activitate teoretic` [iactivism cultural.

www.simetria.ro

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:41 PM

10 l agenda intern` l patrimoniu

14 expozan]i – din care 11 edituri, doi distribuitori de carte str`in` [i un anticariat – au

propus trec`torilor mii de titluri de beletristic`, literatur` de specialitate, carte de arhi-

tectur` [i design, albume [i c`r]i eveniment.

Strada de Arhitectur` a g`zduit expozi]ia „14 birouri de arhitectur` sub 40 de ani”,

creat` de igloo media. Birouri tinere, premiate [i recunoscute profesional, ai c`ror

membrii fondatori nu au dep`[it vårsta de 40 de ani au putut fi cunoscute de publicul

larg prin intermediul panourilor sau chiar prin \ntålniri directe. Tot aici, trec`torii au

putut afla mai multe despre concursul de arhitectur` organizat de Prim`ria Capitalei,

Ordinul Arhitec]ilor din Romånia [i compania Wienerberger – concurs pentru reame-

najarea Pie]ii Universit`]ii, care va c`p`ta \n curånd o nou` \nf`]i[are.

|n lounge-ul Readers, preg`tit special pentru acest eveniment, doritorii de relaxare au

putut s` se delecteze cu o cafea sau cu o gustare, \n timp ce r`sfoiau c`r]ile [i revis-

tele de arhitectur` [i design, cu [tampila „Furat de la Igloo”.

BCU atrage lunar \n s`lile de lectur` peste 20 000 de tineri care studiaz` \n Bucure[ti

sau care pur [i simplu iubesc cultura. Strada de C'Arte a fost organizat` pentru ei, dar

[i pentru to]i cei care \[i doresc s` experimenteze un festival cultural „altfel”, tån`r [i

liber. A[tept`m edi]ia urm`toare!

www.stradadecarte.ro

Strada de C'Arte|ntre 17 [i 25 septembrie, cu ocaziafestivalului organizat de BibliotecaCentral` Universitar` „Carol I”,perimetrul descris de str`zile CARossetti, Boteanu [i Golescu s-atransformat \ntr-un mini ora[ cultural.Strada de C'Arte a reu[it s` aduc` \ncentrul ora[ului literatura, arhitectura,cinematografia, pictura, poezia, muzi-ca, teatrul [i atelierele de crea]ie pentru copii, \ntr-o formul` interac-tiv`, de agora. Kilometri \ntregi aufost popula]i cu standuri de carte cuun design aparte, realizate pro bonode biroul de arhitectura Tecon, cuexpozi]ii de arhitectur`, lounge-uri deexterior, ilumin`ri stradale [i mobilierurban de excep]ie.

Text: REKA }UGUI

Foto: ANTONESCU PR & CONSULTING

08-27 Ag_Interna+Ads 9/30/11 11:23 AM

Ini]iat în 2010, proiectul a demarat cu o serie de ac]iuni de inventariere a patrimo-

niului reabilitat la nivelul Bucure[tiului. În urma studiului, a rezultat un fond de

aproximativ 300 de case reabilitate relativ corect în ultimii 10-15 ani. În urma unei

selec]ii tehnice, pe site-ul dedicat proiectului au fost publicate 100 de cl`diri ce ar

putea constitui repere pentru investitori sau proprietari responsabili.

Pentru 6 dintre acestea, a fost realizat un documentar, implicând cercetarea informa-

]iilor existente în arhive [i opiniile proprietarilor, investitorilor [i arhitec]ilor, cu privire

la procesul prin care cl`dirile în cauz` au devenit repere culturale. The Ark – Bursa

M`rfurilor Creative, Grand Hotel Continental, Casa Panaitescu, Casa cu magnolii,

Casa Voina [i Caru' cu bere sunt prezentate [i în ghidul de reabilitare, fiecare abor-

dând un alt program arhitectural, la o scar` diferit` [i cu un concept de punere în

oper` personal.

O component` important` a ghidului, o constituie prezentarea unor modele urbane

europene, în versiunea actual`, fiind detaliat programul dezvoltat de regiunea

Bruxelles – capitale, „Les contrats de quartier”, un reper care s-ar putea dovedi

foarte util pentru administra]ia local`, în cazul în care s-ar ridica problema reabilit`rii

la un nivel mai amplu. Pentru etapa urm`toare de lucru, se au în vedere, în primul

rând, dezvoltarea capitolelor dedicate reperelor legislative, cu accent pe mijloace de

sus]inere financiar` [i modelelor urbane europene.

Întregul demers a fost realizat de Asocia]ia Rhabillage [i a fost posibil cu sprijinul

Ambasadei Fran]ei în România [i al Uniunii Arhitec]ilor din România. / LOREDANA

BRUM~

În prezent, ghidul este disponibil doar pe site-ul

www.casecarenumaiplang.ro

Case Care Nu mai PlângGhid de reabilitare a caselor de patrimoniu din România

Mar]i, 20 septembrie, a fostlansat` prima edi]ie a ghidu-lui de reabilitare a cl`dirilorde patrimoniu din România,„Case Care Nu mai Plâng”.Documentul completeaz` un demers de documentareînceput anul trecut [ireprezint` a doua etap` înrealizarea unui instrumentde lucru concret [i actualprivind interven]iile asupramo[tenirii arhitecturale autohtone.

08-27 Ag_Interna+Ads 9/30/11 11:23 AM

12 l agenda intern` l eveniment

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:41 PM

Luminile marcante adaug` accente, iar luneta foarte

joas` accentueaz` caracterul sportiv al lui Audi Q3.

Datorit` construc]iei u[oare consecvente, varianta

de baz` a lui Audi Q3 nu cânt`re[te nici m`car 1 500 de

kilograme. Capota sa [i hayonul, ale c`rui linii continu` la-

teral [i care con]ine stopurile, sunt construite din aluminiu;

compartimentul rigid [i sigur pentru pasageri are \n com-

ponen]` multe o]eluri ultrarezistente. Coeficientul sc`zut

de 0,32 contribuie la consumul redus de carburant.

|n interior, noul Audi este foarte spa]ios; ergonomia sa [i

calitatea finisajelor sunt exemplare. La fel ca [i \n cazul

aspectului exterior, clien]ii au multiple posibilit`]i de a-[i

exprima stilul propriu – Audi ofer` o varietate mare de

materiale [i culori. Compartimentul pentru bagaje ofer` o

capacitate de 460 pân` la 1.365 de litri, ideal pentru sport

[i timp liber.

La cerere, dotarea serie poate fi suplimentat` cu multe

dot`ri op]ionale provenite din clasa de lux. Printre acestea,

tehnologia adaptive light pentru farurile Xenon plus, care

lumineaz` [oseaua excelent [i \n curbe. O asisten]` de

parcare \mbun`t`]it` \l avertizeaz` pe conduc`torul auto

inclusiv asupra obstacolelor laterale.

|n domeniul infotainment, Audi ofer` un set \ntreg de com-

Reseteaz` standardele \n segmentul SUV-urile compacte

Noul Audi Q3 este SUV-ul premium \n format compact.Acest Audi veritabil stabile[testandardele \n toate aspecteletehnice – cu caroseria sa, cupropusoarele, [asiul [i sistemelemultimedia de asisten]` ultra-avansate. Audi Q3 este un com-panion multilateral pentru via]acotidian` – un caracter urban.Designul lui Q3 este tipic m`rcii– linia coupé este unic` pentruun SUV, simbolizånd caracterulsportiv.

ponente, \n frunte cu sistemul de naviga]ie MMI plus pe hard disc [i sistemul surround sound Bose cu

woofere iluminate cu efect \n fa]`. |n viitorul apropiat va ap`rea telefonul auto online cu bluetooth care va

include un hotspot WLAN pentru conectivitate total` la internet.

SUV-ul compact premium de la Audi ruleaz` pentru \nceput cu trei motoare diferite \n patru cilindri, un

TDI [i dou` TFSI. Toate motoarele combin` injec]ia direct` cu supraalimentarea turbo, un sistem de recu-

perare de energie [i un sistem start-stop. Acestea au \ntre 103 kW (140 CP) [i 155 kW (211 CP), fiind \n

acela[i timp puternice [i eficiente. Versiunea de baz` a Q3 2.0 TDI de 103 kW (140CP) cu trac]iune fa]`,

care urmeaz` s` apar` ulterior, va consuma \n medie mai pu]in de 5,2 litri de carburant la 100 de kilometri.

Motorul cel mai puternic pe benzin`, respectiv Diesel, este coroborat cu trac]iunea integral` permanent`

[i cu transmisia \n [apte trepte S tronic, care schimb` vitezele \ntr-o clip`. S tronic-ul prezint` o inova]ie –

\n regim de roat` liber`, transmisia cu dublu ambreiaj deschide cuplul [i \i permite lui Q3 s` ruleze liber

dac` [oferul a selectat modul efficiency din sistemul op]ional Audi drive select. Aceast` m`sur` contribuie

[i la reducerea consumului.

Cu ajutorul sistemului Audi drive select [oferul poate adapta prin cele 4 moduri diversele sisteme la stilul

s`u individual de condus, printre acestea [i managementul motorului [i amortizoarele adaptive op]ionale.

{asiul lui Q3, cu o punte spate cu patru bra]e, cu servodirec]ia electromecanic` [i cu frânele puternice de

roat`, are un design constructiv deosebit. Func]ia hold assist este disponibil` ca dotare op]ional`, ulteri-

or va ap`rea [i func]ia hill hold assist.

Audi Q3

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:41 PM

14 l agenda intern` l interviu

Arhitectura de cult ortodox` e cunoscut` pentru con-

servatorismul ei. Cum crede]i c` pot comunica tradi]ia

[i tendin]ele contemporane \n arhitectur` [i art`?

S.D. : Arhitectura bizantin` a primului mileniu doar pare

conservatoare; de fapt este esen]ialmente canonic`, iar

între canon [i stereotipul „tradi]ionalist” e un hù!

Stereotipul bisericesc, atât de frecvent \n clipa de fa]`,

este produsul c`derii credin]ei în religiozitate. Canoanele

conciliare nu spun cum s` faci, nu sunt modale. Sunt doc-

trinare, motiv pentru care niciunul nu fixeaz` bunòar`

reprezentarea Adormirii Maicii Domnului neap`rat pe zidul

vestic al naosului, nici a Maicii Domnului cu Pruncul /

Theotokos \n marea absid` a altarului. În secolul VI, la

Sinai, acea[i absid` cuprinde Schimbarea la Fa]`!!!

Sminteala [i reac]iile la sminteal` le-a adus cu sine goticul,

schisma [i func]ionalismul. R`s`ritul ortodox a rezistat ce a

rezistat, dup` care a fost [i el contaminat, producând

penibilul metisaj a iconicului [i func]ionalului, sub numele

pompos de eclectism eclezial (vezi biserica sf. Elefterie

[.a.m.d.). Demn de remarcat e faptul tulbur`tor c` lungul

drum al artei laice occidentale a dus în cele din urm` pân`

în imediata proximitate a expresiei bizantine, exact tipul de

art` p`r`sit iresponsabil \n Duecento. Datele recente pe

care le ofer` modernitatea în act vorbesc despre zorii unei

culturi a Duhului Sfânt. Concep]iile arhitectonice dedicate

construc]iei edificiilor de cult cre[tine vor trebui s`

p`r`seasc` urgent func]ionalismul. O biseric` este o

icoan`, iar icoana este o ar`tare. Iat` de ce arhitectura

bisericeasc` este funciarmente iconic` [i, în consecin]`,

incompatibil` cu func]ionalismul. L`ca[ul gândit de Dorin

{tefan se legitimeaz` preponderent ca ar`tare arhitecto-

nic`. Cam ca o icoan`.

Pictura mural` este legat` de arhitectur` prin \ns`[i

natura ei. Cât de puternic` vi se pare aceast`

leg`tur`? Cum v-a influen]at silueta propus` de Dorin

{tefan \n conceperea/ alegerea unor direc]ii pentru

pictur`?

S.D.: Originar, cuvântul eklesia/biseric` nu se refer` deloc

Care au fost pa[ii \n stabilirea colabor`rii pentru a picta

biserica ortodox` din Alba Iulia proiectat` de DSBA?

Sorin Dumitrescu: F`r` pa[i. Cum ne-am v`zut (eu [i

l`ca[ul dorin[tefanian) ne-am pl`cut. Atât. Restul e istorie [i

griji…

A]i sim]it vreun soi de afinitate cu arhitectura propus`

de Dorin {tefan? Cum privi]i solu]ia propus` de acesta?

S.D. : Solu]ia e surprinz`toare doar la prima vista.

Deconcertant`, desigur, pentru tradi]ionali[tii amnezici care

uit` faptul, altminteri bine [tiut, c` Tradi]ia e un duh, care ca

duh se transmite, duh care nu ofer` garan]ii formale, cum ar

zice Vladimir Losky. |n ce prive[te l`ca[ul, dinaintea lui te

treze[ti în fa]a unui imens paralelipiped, 24 x 12 x12 m, lipsit

de bol]i, abside, stâlpi, naos, pronaos etc. O hal` t`v`nit`,

pe-afar` cu cozoroc vorone]ian, neverosimil cuceritoare [i

simpl` ca „bun` ziua”. Cinste p`rintelui Jan Nicolae c` a

reu[it s`-i perceap` simplitatea înalt`, cinste [i beneficiaru-

lui/ctitor pentru curajul [i în]elepciunea de a sus]ine

îndr`zneala unui proiect atât de necesar \n zilele noastre.

V`zându-l, adev`ratul credincios intuie[te repede paradoxul:

un l`ca[ f`r` precedent \n contextul arhitecturii religioase

moderniste, dar ingenios înrudit` cu glorioasele bazilici latine

ale primului mileniu cre[tin.

O altfel de biseric`la Alba Iulia

INTERVIU REALIZAT DE VIORICA BUIC~

FOTO: DSBA, SORIN DUMITRESCU

|ntr-o zon` nou` a ora[ului Alba Iulia, beneficiind de sus]inerea ctitorului Ioan Popa [i a preotului paroh Jan Nicolae, arhitectul Dorin {tefan a gândit o biseric` ortodox` care se remarc` prin silueta elegant` [i a c`rei form`nuan]at` aminte[te de evolu]ia \n timp a edificiilor de cult, de la simplitateageometric` a planurilor bazilicale la complexitatea rezultat` ulterior prin curbarea liniilor [i adùgarea progresiv` a navelor [i ni[elor. Pere]ii sunt gândi]i pentru a sublinia o anumit` continuitate a spa]iului. Ca [i \n cazul m`n`stirilor de pe vremea lui {tefan cel Mare, taina se continu`\n exterior prin intermediul picturilor. Având \n vedere importan]a acordat`picturii religioase – o completare puternic` a obiectului de arhitectur` – am considerat binevenit un interviu cu pictorul Sorin Dumitrescu, cel care va da via]` zidurilor.

08-27 Ag_Interna+Ads 9/30/11 11:24 AM

la spa]iul [i arhitectura unui edificiu. Pu]ini [tiu c`

primele comunit`]i cre[tine au refuzat în mod explicit

edificiul, tocmai pentru a deosebi sfin]enia bisericii, de

sacralitatea templului tradi]ional. Biseric` era numele dat

adun`rii [i rela]iei persoanelor care formeaz` comuni-

unea euharistic` întru Hristos. În momentul când a

devenit imperios necesar un loc unde s` se strâng` bis-

erica/adunarea, atunci a luat fiin]` împrejmuirea [i

zidurile ei. Iconografia este numit` de obicei podoab`

sau ve[mânt al acestei zidiri, iar zidirii a ajuns s` i se

spun` biseric`. |n realitate, zidurile unei împrejmuiri pot

fi numite biseric` numai când poart` o iconografie.

Iconografia personalizeaz` zidurile, le transform` în chip

al adun`rii biserice[ti, le îmbiserice[te. Chiar dac` ar

cuprinde pronaos, naos, altar, cupol` [.a.m.d. f`r`

iconografie tot spa]iu profan [i nebisericesc ar r`mâne.

Iconografia [i iconologia a[az` frumos [i ordonat pe

ziduri sfin]i [i evenimente sfinte, încât pe bune se spune

c` prin iconografia pictat` zidurile unei biserici se roag`

[i laud` pe Domnul f`r` încetare. Pe scurt, iconografia

este cea care statuteaz` caracterul [i calitatea bis-

ericeasc` a unei arhitecturi. Arhitectura bisericeasc`

exist` prin icoan`; f`r` icoan` poate fi hambar, orice...

Iat` de ce solu]ia iconografic` trebuie s` precead`

proiectul arhitectonic. Azi se fac iconografii pentru arhi-

tecturi deja existente. Adic` exact invers, ca [i cum edi-

ficiul, arhitectura ar fi cauza iconografiei. Mai întâi se

ridic` un edificiu, dup` care se caut`, ca la m`riti[,

iconografia convenabil`!? Nici prezen]a mea în contex-

tul bisericii de la Alba Iulia n-a f`cut excep]ie. Îns` sur-

priza de a fi recunoscut \n silueta paralelipipedului

dorin[tefanian modernitatea proasp`t` a nout`]ii vechi,

a ritmului iconologic specific str`vechii bazilici bizantine,

m-a ferit s` inventez dup` ureche o iconografie „la

cerere”. Lungul neted al zidurilor cere în mod expres

canavaua [i palpitul sinapselor teologice care caracter-

izeaz` elocu]ia bizantin` de pân` în Duecento. Este

vorba despre tipul inconfundabil de etalare iconologic`

prin vaste [i extrem de variate epure iconografice.

Acest model de vorbire pe ziduri impune ca sfin]ii [i

praznicele s` fie trata]i concentrat, sub forma laconic` a

diagramelor iconologice. Deocamdat` atât.

Care crede]i c` sunt motivele pentru care calitatea

picturilor din bisericile contemporane este cel pu]in

controversat`?

S.D.: Absen]a ctitorului [i lipsa institu]iei ctitorului repre-

zint` cauza principal` a dezastrului. Pictori s-ar mai g`si,

ctitori ba. Pustiu. |n institutele teologice care produc

sute de preo]i-ctitori nu se pred` iconologie, icono-

grafie [i cu atât mai pu]in arhitectur` bisericeasc`.

P`rin]ii sunt lemn în materie de art` eclesial`. Pe de alt`

parte, în academiile de arte frumoase eventualul curs de

icoan` exist` la limita deriziunii universitare, ca o

cenu[`reas` a sec]iei de art` mural`. În consecin]`, cu

vremea a ap`rut o tagm` de vl`jgani ai pensulei biseri-

ce[ti ostil` cunoa[terii [i priceperii profunzimii picturii [i

teologiei liturgice. Nu vor s` \nve]e, dar practic` în

schimb un fel de spiritism plastic prin care solicit` aju-

torul expres de la Maica Domnului [i sfin]ii lui Hristos.

B`nuiesc c` Duhul Sfânt nu agreeaz` acest târg [i c`

într-un târziu le-a întors spatele.

|n parcursul personal, care a fost momentul

descoperirii/alegerii artei religioase? Care crede]i c`

este esen]a/condi]ia pentru a ajunge ast`zi la arhi-

tectura [i arta sacr` de calitate?

S.D.: Încep cu sfâr[itul. Condi]ia principal` este înv`]a-

rea calm`, intens` [i r`bd`toare a regimului teologic [i

iconic propriu artei sfinte. N-am ales arta religioas`;

cum spune]i, am ales modul bisericesc de a face art`,

radical deosebit de arta sacral` produs` de religiozi-

tatea societ`]ilor tradi]ionale. Trebuie s` încet`m s` mai

punem semnul egal între sacru [i sfânt. Întruparea

Logosului în istorie [i pogorârea Duhului Sfânt au intro-

dus în lume puterea sfin]eniei, o putere nou`, f`r`

precedent, nelumeasc`, cople[itoare. Cu aceasta

voteaz` plin` de n`dejde biata mea f`ptur` artistic`.

Restul e fum.

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:42 PM

16 l agenda intern` l [tiri

Organizatori:

Pro.Do.Mo.,

„Salva]i Bucure[tiul”

Finan]atori:

Uniunea Arhitec]ilor

din Romånia, aso-

cia]ia Pro.Do.Mo.

Asocia]iile Pro.Do.Mo. [i „Salva]i Bucure[tiul” organizeaz` \n perioada 8-15

octombrie la Muzeul }`ranului Romån, sala „Irina Nicolau”, expozi]ia Cine prote-

jeaz` zonele istorice protejate?.

Consfin]ite prin lege, ignorate de autorit`]i, necunoscute de locuitori, zonele

istorice ale Bucure[tiului sunt pe cale de dispari]ie. F`r` aceste spa]ii \nc`rcate de

memorie, Bucure[tiul \[i pierde identitatea.

Organizatorii \i invit` pe bucure[teni s` exploreze cåteva dintre aceste zone prote-

jate, s` se familiarizeze cu problematica acestora [i s` participe la identificarea

solu]iilor care s` fac` posibil` conservarea [i punerea lor \n valoare.

www.pro-do-mo.ro; www.salvatibucurestiul.ro

Atelierele Deschise de Arhitectur` 2011-2012

Bucure[ti: de la ora[ la metropol`

Institutul Francez din Bucure[ti [i Ambasada Fran]ei lanseaz` a doua edi]ie a

Atelierelor Deschise de Arhitectur`, cu tema Bucure[ti: de la ora[ la metropol`.

Primul invitat de marc` este Marc Barani, arhitect [i urbanist, profesor, laureat al

premiului Echerul de Argint. Printre proiectele lui se num`r` locuin]ele sociale de

lâng` Rennes, podul între insula Seguin [i Trapeze [i polul multimodal de tramvai

din Nisa [i Centrul de Congrese din Nancy. Printre ceilal]i invita]i confirma]i se

num`r` Pablo Katz, pre[edintele Societ`]ii Franceze a Arhitec]ilor, Michel

Desvigne, arhitect peisagist, câ[tig`tor al Marelui Premiu de Urbanism [i Nathan

Starkman, inginer [i urbanist, director al agen]iei de urbanism din Lille. Arhitec]ii

francezi au fost ale[i pe baza interesului lor pentru România [i Europa [i a notori-

et`]ii lor în afara frontierelor Fran]ei. Atelierele vor începe în luna decembrie [i se

vor desf`[ura la Universitatea de Arhitectur` „Ion Mincu” din Bucure[ti.

www.institut-francais.ro

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:42 PM

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:42 PM


„|n c`utarea pentru autenticitate \nsatele din M`rginimea Sibiului nuam avut parte decåt de dezam`-gire, sentiment care, atunci cåndam \n]eles ce pierdem, s-a trans-format \n revolt`. Nu sunt nici arhitect [i nici istoric, dar v`zåndcase vechi \mbr`cate \n polistiren [ipictate \n culori stridente, am fostcuprins` de o senza]ie de fals [igre[it. Un b`ie]el de 8 ani mi-aspus atunci p`rerea lui cu privire laaceste case: e ca [i cum o fardeztare pe bunica, o \mbrac \n fust`scurt` [i o trimit la discotec`”.Acestea sunt amintirile DanieleiComan, legate de momentul care adeterminat-o s` se implice direct \nrecuperarea patrimoniului construital M`rginimii Sibiului.

Case uitate din M`rginimea Sibiului

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:43 PM

Proiect general [i concept: DANIELA COMAN

Proiect restaurare: ARH. LIVIU GLIGOR

Text: REKA }UGUI

Foto: {ERBAN BONCIOCAT

|n anul 2009, \n ciuda neapartenen]ei la breasl`, Daniela Coman a primit finan]are de la Uniunea

Arhitec]ilor din Romånia pentru un proiect intitulat „Protejarea patrimoniului construit tradi]ional din

satele jude]ului Sibiu”. |mpreun` cu partenerii sì, Direc]ia Jude]ean` de Cultur` Sibiu [i OAR filiala

Sibiu-Vålcea, a identificat trei case pentru care s-a elaborat ulterior toat` documenta]ia necesar`

restaur`rii [i ob]inerii autoriza]iei de construc]ie. Printre cele trei case se num`ra [i o construc]ie

din lemn de secol XIX, din comuna Poplaca, \nscris` pe Lista Monumentelor Istorice. Un an mai

tårziu, UAR a finan]at un al doilea proiect, „Case uitate din M`rginimea Sibiului”, menit s` asigure

fondurile necesare reabilit`rii acestei case.

Construc]ia se afla \ntr-o stare avansat` de degradare: soclul [i acoperi[ul necesitau interven]ii

rapide, tencuiala era c`zut` \n unele locuri [i fisurat` \n altele, iar multe dintre elementele din lemn

erau deteriorate iremediabil. Luc`rile coordonate de arhitectul Liviu Gligor au respectat pe deplin

autenticitatea cl`dirii. Conform bunelor practici de restaurare, nu s-au folosit decåt materiale [i

tehnici tradi]ionale. Restauratori de la Muzeul ASTRA din Sibiu, elevi de liceu voluntari, \mpreun`

cu proprietarii casei, cu to]ii au muncit cot la cot pentru un rezultat demn de laud`.

Poate c` una dintre cele mai importante componente ale proiectului este tocmai faptul c` aceast`

cas` este \n continuare locuit` de aceea[i familie modest` care trìa aici [i \nainte de restaurare. Ea

nu a fost transformat` \n re[edin]` de vacan]`, nu a fost cump`rat` de vreun investitor strìn [i nici

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:43 PM


nu a fost str`mutat` \ntr-un muzeu al satului. Casa este

vie [i ofer` exemplu pentru \ntreaga zon`.

Pentru a \mp`rt`[i experien]a reu[it` de la Poplaca, la

\nceputul acestui an, Daniela Coman a ob]inut finan]are

tot de la UAR pentru proiectul „Case uitate din M`rgi-

nimea Sibiului – partea a II-a”. Prin acesta \[i propune s`

con[tientizeze proprietarii unor asemenea case, de

valoarea construc]iilor tradi]ionale, s`-i \ncurajeze s` le

repare [i s` le \ntre]in` \n mod corect. Direc]ia de

Cultur` [i Patrimoniu Sibiu a inventariat [i fotografiat 360

de case de lemn \n M`rginime, c`tre ale c`ror propri-

etari va fi distribuit un \ndrumar de restaurare conceput

de arhitectul Liviu Gligor \mpreun` cu ini]iatoarea pro-

gramului. Acesta explic` motivele pentru care asemenea

construc]ii sunt valoroase, modul \n care ele pot fi

refolosite, cum se poate \mbun`t`]i confortul pentru a se

apropia de cerin]ele contemporane [i descrie p`r]ile

componente, degrad`rile care apar de obicei [i care

sunt solu]ii de repara]ii simple [i ieftine.

Obiectivul pe termen lung al tuturor acestor proiecte

este con[tientizarea oamenilor de valoarea patrimoniului

construit tradi]ional. „Poate astfel vom g`si proprietari

care s`-[i doreasc` asemenea restaur`ri [i pe care s` \i

putem ajuta m`car cu sfaturi gratuite [i consultan]`. Iar

ca obiectiv final: o re]ea de case restaurate, introduse

\ntr-un circuit turistic de ni[`, bine\n]eles la pachet cu

månc`ruri, tradi]ii, obiceiuri [i s`rb`tori, menit s` revita-

lizeze \ntreaga zon`”,www.proiecte-culturale.ro

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:43 PM

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:43 PM

22 l agenda intern` l proiect

ARHITECTURI SUSTENABILECas` strada Octavian

|n ultimii ani, din ce \n ce mai mul]ibeneficiari se orienteaz` c`trereabilitarea unor locuin]e vechi, din zone urbane care amintesc deatmosfera ora[ului de la \nceputulsecolului trecut. Demersul lor estel`udabil \n primul rând pentru c`, \n acest fel, ora[ul tradi]ional revine\ncet-\ncet la via]`, pentru c` puneaccent pe calitatea spa]iului urban,pentru c` implic` restaurareavechilor fa]ade [i retragerea ele-mentelor moderne, indispensabileconfortului contemporan, sprespatele parcelei, f`r` a afecta arhitectura [i propor]ia str`zii.

Text: CATRINEL NEGRU

Foto: COSMIN DRAGOMIR

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:43 PM

Reamenajarea podului ca mansard` locuibil` este, de

cele mai multe ori, principala modalitate de a câ[tiga

spa]iu f`r` a extinde suprafa]a construit`. Refacerea

\nvelitorii [i, uneori, [i a structurii [arpantei, ofer` arhitectului

posibilitatea de a regândi spa]iile interioare [i fa]adele. |n

cazul de fa]`, corni[a a fost ridicat` cu jum`tate de metru

f`r` a afecta propor]ia [i ornamenta]ia fa]adei principale,

ob]inând astfel \n`l]imea interioar` necesar` amenaj`rii dor-

mitoarelor. Singura solu]ie de iluminare [i ventilare natural`

a dormitorului din fa]ada principal`, apar]inând celui mai

tân`r membru al familiei, a fost integrarea \n planul

acoperi[ului a mai multor ferestre VELUX – o fereastr` sin-

gular` \n zona de noapte [i un grup de patru ferestre \n

zona de joac`, iluminând generos locul unde va fi amplasat,

peste câ]iva ani, biroul.

Proiect: ADN BIROU DE ARHITECTURA, ARH. ADRIAN UNTARU

Structuri: ING. A. APOSTOLESCU

Instala]ii: INDUSTRIAL CONSTRUCT

Loca]ie: BUCURE{TI

An realizare: 2010

Suprafa]a construit`: 262 MP

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:44 PM

24 l agenda intern` l proiect

Casa sc`rii [i holul dezvoltat pe dou` niveluri sunt de asemenea iluminate zenital prin intermediul unui luminator de

mari dimensiuni. Astfel, centrul volumului devine o prism` luminoas` care leag` zona livingului [i cea a diningului.

Spre deosebire de living-room, amplasat la strad` [i care comunic` cu exteriorul prin intermediul celor trei ferestre

vechi, diningul are perimetrul \n \ntregime vitrat, fiind orientat c`tre gr`dina din spate. Cantitatea de lumin` cre[te

astfel gradual, de la intimitatea spa]iilor din apropierea str`zii la deschiderea total` c`tre exterior a spa]iilor din

spatele casei – dormitorul matrimonial [i diningul. De[i dormitorul matrimonial se deschide spre o teras` proprie,

p`strarea aceleia[i cote orizontale a corni[ei a impus ca solu]ie de iluminare folosirea acelora[i ferestre de

mansard` [i \n cadrul volumului nou. Cele trei ferestre de mansard` aduc lumina soarelui \n dormitor, care, din

ra]iuni de intimitate, a primit o u[` spre terasa proprie [i dou` fante \nguste \n pere]ii perimetrali – una vertical` [i

una orizontal` la nivelul pardoselii.

Beneficiarul [i arhitectul au optat pentru p`strarea \n`l]imii ini]iale a casei [i pentru corpul nou dinspre gr`din` –

corni[a existent`, u[or supra\n`l]at` – [i a acelora[i materiale pentru a men]ine coeren]a fa]adei laterale pe care

este amplasat` intrarea. Golurile acestei fa]ade au aceea[i propor]ie cu cele vechi amplasate c`tre strad`, iar pen-

tru a anima ferestrele diningului a fost prev`zut` \n fa]a acestora o perdea de vegeta]ie, perpetuând spiritul caselor

vechi cucerite de ieder` [i sc`ldate \n parfumul florilor din gr`dini.

www.velux.ro

Ventila]ia realizat` prin efectul de tiraj natural

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:44 PM

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:44 PM

26 l agenda intern` l eveniment

DESCHIDERE_DE_STAGIUNE

Teatrul de creioane Sub cortina dichisit` a scenei show-roomului Delta Design din Intersec]iaR`zoare, se afl` \n preg`tire un spec-tacol. Actorii acestui prim spectacolvor fi nout`]ile Salonului Interna]ionalde Ceramic` [i Decora]iuni pentruBaie (Cersaie). Delta Design vadeschide la sfâr[itul lunii octombrie ogalerie permanent` cu nout`]i, printr-o translocare a principalelorvedete de la târgul sus-numit.

Pu]ine cuvinte pentru un târg abundent:

La nivel de pl`ci ceramice, accentul inovator s-a pus

pe pl`cile uria[e [i pe subtilitatea lor. Calitatea design-

ului a crescut [i ea, prin personalizarea cu tehnici de

imprimare noi. Un cuvânt \n plus pentru colec]ia Wire

Compact Out de la Tagina. Produc`torul italian a reu[it

s` combine armonios designul minimalist a lui Simone

Micheli cu tehnica de supra\n`l]are a pardoselii. A

rezultat din aceasta o contopire \ntre posibilitatea de a

dezvolta suprafe]e arhitecturale coerente [i senza]ia

puternic` pe care o las` suprafa]a pl`cilor. Colec]ia

prezint` elemente speciale, caracterizate printr-un

con]inut tehnologic puternic. De fapt, tehnica veche de

turnare \n ipsos, este reinterpretat \ntr-o cheie moder-

n`. Rezultatul este un sistem studiat de c`tre un

arhitect pentru arhitec]i.

Glass a prezentat la Cersaie conceptul Osmos. Acesta

este alc`tuit dintr-o serie de module din o]el vopsit, de

dimensiuni variate, care creeaz`, \n func]ie de pozi]ie,

un joc de forme [i de culoare. Conceptul st` \n a rea-

liza o fuziune \ntre spa]iul du[ului [i restul ambientului

de baie. Acolo unde \nainte erau mai multe elemente,

Osmos reu[e[te s` construiasc` un spa]iu personalizat

\n care uniunea [i coeren]a definesc un singur scop.

Filosofia este chiar dep`[irea spa]iilor rigide [i drepte

ale cabinei de du[ [i introducerea \n aceasta a unor

elemente ce pån` mai ieri p`reau exclusiv externe.

La Cersaie 2011, l-am \ntâlnit pe Marcel Wanders \n

colec]ia Bisazza Bagno. The Wanders Collection include o serie de console [i de oglinzi din lemn

l`cuit (inspirat` din mobilierul stil baroc) ce intr` \n contrast izbitor cu designul pop al chiuvetelor

ceramice albe [i cu c`zile de fibr` de sticl` albe supradimensionate. |n mod simbolic, \ntregul rein-

terpreteaz` pictograma unui s`pun clasic, moale [i rotunjit: „cu mult timp \nainte am desenat un

uria[ ce ]inea un s`pun \n mâna sa. |n s`pun era o gaur` ce g`zduia o superb` fat`. Cu ajutorul

Bisazza am reu[it s` dau form` unei linii de baie ce te trimite la ideea de a \nota \n s`pun”, spune

Wanders.

Acestea sunt trei dintre vedetele târgului Cersaie 2011!

Delta Design \[i propune s` g`zduiasc` cât mai multe nout`]i de la acest eveniment interna]ional,

invita]iile fiind deja lansate la fa]a locului. Scopul este dublu: primul, de a aduce protagoni[tii celor

ce nu au avut vreme s` mearg` la acest târg; al doilea, de a prelungi minunatul salon italian pe o

perioad` mai lung`. Ini]iativa galeriei cu nout`]i de la târgurile interna]ionale va fi permanent`: Delta

Design \[i asum` rolul de a vizita aceste momente de maxim design [i tehnic`, pentru a invita la

spectacole ulterioare \n cadrul Teatrului de creioane. Destinat \n principal arhitec]ilor [i designerilor,

spectacolul, ce va dura dou` luni, va fi deschis c`tre to]i cei care caut` nout`]ile [i se nutresc cu

frumosul. / PAUL SCARLAT

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:44 PM

08-27 Ag_Interna+Ads 9/29/11 3:44 PM

28 l agenda interna]ional` l proiect

GLASGOW

RiversideMuseum of Transport

Când autorit`]ile din Glasgow auhot`rât construirea unui nou sediupentru Muzeul Transporturilor, celexistent dovedindu-se ne\nc`p`tor,nu mai pu]in de 44 de birouri de arhi-tectur` [i-au \nscris propunerile \nconcursul deschis cu aceast` ocazie.Dintre cele trei proiecte finaliste s-aremarcat de departe cel semnat deZaha Hadid, unul dintre cele mai marinume ale arhitecturii contemporane [iprezen]` constant` \n cadrul com-peti]iilor majore din ultimele decenii.Cl`direa muzeului – o structur`impresionant` prin form`, ingeniosintegrat` \n context [i, \n acela[i timp,cu o individualitate puternic` –reprezint` primul s`u proiect deamploare de pe teritoriul MariiBritanii.

Proiect: ZAHA HADID ARCHITECTS

Text: ANCA ROTAR

Foto: © ALAN MCATEER, HAWKEYE, HÉLENE

BINET

28-45 Ag Externa+Ads.qxp 9/30/11 8:28 AM

Denumirea de Riverside Museum provine de la

situl pe care a fost ridicat` noua cl`dire –

punctul de confluen]` al celor mai importante

râuri din regiune, Clyde [i Kelvin, \n apropiere de portul

din Glasgow. Structura \n sine pare s` curg` dinspre

ora[ spre acest punct, devenind, astfel, un dinamic

mijlocitor al comunic`rii dintre cele dou` entit`]i [i

\ncurajând crearea de conexiuni \ntre exponatele pe

care le g`zduie[te [i contextul cultural, istoric [i eco-

nomic al acestora.

Structura apare ca o hal` dezvoltat` pe lungime, cu o

form` de zigzag neregulat, un tunel suprateran, accesi-

bil de la ambele extremit`]i. Finisat` \n zinc [i sticl`,

cl`direa reflect` atât curgerea de ap`, cât [i culoarea

norilor, ap`rând de la distan]` ca o prezen]` subtil`,

discret`.

Fa]ada dinspre râul Clyde, realizat` din sticl` clar`,

m`soar` nu mai pu]in de 36 m \n \n`l]ime, \ns` nu

acesta este aspectul cel mai spectaculos al Muzeului

Transportului, ci surprinz`toarele unghiuri ascu]ite ale

acoperi[ului, finisate impecabil cu pl`ci de zinc patinat.

Aceast` form` ambi]ioas` este sus]inut`, la fiecare

cap`t, de o serie de montan]i, a c`ror prezen]` a per-

mis renun]area la stâlpii de rezisten]`. Sec]iunea pe

orizontal` a acoperi[ului dezv`luie o serie de muchii

ascu]ite [i coborâri abrupte, a c`ror \n`l]ime variaz` \n

permanen]`, astfel \ncât nu se vor reg`si aici dou`

grinzi de dimensiuni identice. Zonele ce marcheaz`

schimb`ri de direc]ie sunt u[or curbate, pentru o

trecere lin`.


30 l agenda interna]ional` l proiect

La interior, acest aspect se traduce \ntr-un traseu a

c`rui form` imit` meandrele unui râu, iluminat natural,

de-a lungul c`ruia sunt dispuse cele peste 3 000 de

exponate. Mai mult, linia frânt` a acoperi[ului le

creeaz` vizitatorilor iluzia c` se afl` \n interiorul unei

nave, privind \n sus, spre catarge. Tot aici iese la iveal`

[i rolul practic al „pliurilor” elegante ale fa]adelor late-

rale, cel de a ad`posti spa]iile tehnice [i expozi]iile tip

black box. De asemenea, deschiderile prev`zute \n

ziduri privesc spre ora[, inspirând senza]ia unei cone-

xiuni graduale cu contextul. |n schimb, finisajul pere]ilor

interiori, \n verde crud, confer` expunerii o not` de

ludic. La cap`tul traseului, vizitatorii pot alege s` com-

pleteze aceast` experien]` unic` petrecând pu]in timp

\n cafeneaua muzeului – ce ofer` o perspectiv` pl`cut`

asupra \mprejurimilor –, sau \n cadrul centrului de

entertainment.

www.zaha-hadid.com


arta

nr. 2-3 / 2011

revist` de arte vizuale

Tema num`rului:

NNOOUULL FFIIGGUURRAATTIIVVdup̀ 2000

ROM

AN

TO

LICI

–N

OBO

DY

8, t

empe

ra [

i ule

i pe

pânz

`, 6

0x30

cm, 2

011

• Co

urte

sy t

he a

rtis

t

DIN SUMAR:• Bienala de Art` de la Vene]ia, 2011• Expozi]ii interne [i interna]ionale• Eseuri• Dosare de artist• Ancheta de art`

Cprt 1-4 Igloo118 oct 9/30/11 9:12 AM Page 2

HABITAT & ARHITECTUR~

OC

TO

MB

RIE

20

11

nr.

11

8 a

n I

Xig

loo

- hab

itat

& a

rhite

ctur`

inside>>

oc

tom

bri

e 2

01

1 #

11

8

Arena Na]ional` l Eye Candy: Sugar Beach l Muzeul Can Framis l Villa 115 lei

Cprt 1-4 Igloo118 oct 9/30/11 9:11 AM Page 1

igloo 118: betonul – noi expresii

Documents