1

ACTIVITATEA: ”DREPTURILE NOASTRE” Recomandăm această activitate atât învățătorilor, cât și profesorilor de gimnaziu și liceu. Activitatea poate fi realizată și de Grupurile Școlare AI Moldova, în scopul informării comunității școlare despre Drepturile Omului și Declarația Universală a drepturilor Omului.

SCOPUL: De a iniția elevii despre Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO).

VÂRSTA: 11+ (și mai mici, dacă adaptați limbajul).

MATERIALE:

• Fișe cu Drepturile Omului – câte o fișă pentru fiecare elev.

• Foi A3, ”Prioritate Majoră” și ”Mai puțin prioritar”

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

• Pregătiți spațiul din sala de clasă, astfel încât elevii să se poată aranja într-o linie dreaptă.

• Pe un perete este lipită fișa PRIORITATE MAJORĂ și pe peretele de vis-a-vis este lipită fișa MAI PUȚIN PRIORITAR.

• Fiecare participant primește câte o ”Fișă cu drepturi”. Participanții vor citi drepturile de pe fișă. Această activitate s-ar putea desfășura și în perechi, în funcție de auditoriu. Elevii ar putea discuta în perechi drepturile scrise pe fișa pe care o primesc, ca să verifice împreună ce au înțeles. Participanții ar putea să vă adreseze întrebări, dacă nu le este clar dreptul scris pe fișă.

• Explicați-le sarcina – persoanele se vor aranja într-o linie, în dreptul unei fișe, ”Prioritate majoră” sau ”Mai puțin prioritar”, acolo unde ei consideră că se încadrează dreptul scris pe fișă, în ordinea priorității. Unii elevi ar putea sta pe mijloc, dacă sunt indeciși. Participanții la activitate trebuie să discute împreună și să decidă care drepturi sunt de o prioritate majoră și care sunt mai puțin prioritare.

• Stabiliți timpul-limită pentru discuții.

• Când timpul stabilit a expirat, solicitați să fie liniște.

• Întrebați elevii dacă știu unde sunt scrise aceste drepturi. (în Declarația Universală a Drepturilor Omului) și încercați, împreună să definiți ce este un DREPT.

• Întrebați elevii, atât cei care au ales o afirmație sau alta, ”Prioritate Majoră” și ”Mai puțin prioritar”, de ce au ales această afirmație pentru dreptul din fișa pe care au primit-o. Ei citesc în glas dreptul din Fișă și explică de ce au decis că un anume drept este de o prioritate majoră, vital, iar alt drept este mai puțin prioritar.

• Încurajați-i pe elevi să discute – de exemplu, și-ar schimba opinia dacă ar trăi în altă țară/ într-o altă perioadă de timp/dacă ei sunt de acord sau nu cu ceilalți elevi/ dacă există drepturi care au legătură unele cu altele etc.

• La final întrebați elevii dacă ei consideră că această activitate este una bună, eficientă. De fapt este un exercițiu-truc/deoarece nu există drepturi extrem de importante sau mai puțin importante/, dar este un exercițiu care are ca scop de a-i face pe oameni să discute despre importanța drepturilor. De fapt, drepturile nu pot fi prioritizate, deoarece ele sunt ”indivizibile” (ele depind unele de altele) și ele sunt la fel de importante. Amnesty promovează toate drepturile omului, dar realizează campanii doar atunci când este vorba de cele mai grave abuzuri – atunci când repturile nu sunt respectate. FIȘA 1. Declarația Universală a Drepturilor Omului

Art. 1. Dreptul la egalitate.

2

Art. 2. Protecția împotriva discriminării.

Art.3. Dreptul la viaţă, libertate, securitate personală.

Art. 4. Dreptul de a nu fi ținut în sclavie sau servuție.

Art. 5. Dreptul de a nu fi supus la torturii.

Art. 6. Dreptul persoanei de a înregistra societăți comerciale.

Art. 7. Dreptul la egalitate în faţa legii./de a nu fi discriminat/.

Art. 8. Dreptul la remedii/reparații eficiente.

Art.9. Dreptul de a nu fi arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar.

Art. 10. Dreptul la proces echitabil.

Art. 11. Prezumția nevinovăției.

Articolul 12. Inviolabilitatea vieții private.

Articolul 13. Dreptul la liberă circulaţie.

Articolul 14. Dreptul la azil.

Articolul 15. Dreptul la cetățenie.

Articolul 16. Dreptul la căsătorie şi familie.

Articolul 17. Dreptul la proprietate.

Articolul 18. Dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie.

Articolul 19. Dreptul la libertatea opiniei și exprimării.

Articolul 20. Libertatea întrunirilor şi asocierii paşnice.

Articolul 21. Dreptul de a alege și a fi ales.

Art. 22. Dreptul la securitate socială .

Art. 23. Dreptul la muncă.

Art. 24. Dreptul la odihnă şi recreere.

Art. 25. Dreptul la un nivel de trai decent.

Art. 26. Dreptul la educație.

Art. 27. Dreptul de a participa la viața culturală.

Art. 28. Dreptul la o ordine socială.

3

Art. 29. Îndatoriri față de societate.

Art. 30. Interzicerea imixiunii persoanelor sau statului în drepturile menţionate anterior.

ACTIVITATEA: ”ÎN STRADA MEA” / Right Up My Street/ Recomandăm această activitate atât învățătorilor, cât și profesorilor de gimnaziu și liceu. Activitatea poate fi realizată și de Grupurile Școlare AI Moldova, în scopul informării comunității școlare despre Drepturile Omului și Declarația Universală a drepturilor Omului. Tema: Drepturile Omului în clasele mici. Scopul: De a familiariza elevii cu drepturile omului.

DE CE AVEȚI NEVOIE PENTRU ACTIVITATE

• O cutie sau o pungă în care veți pune anumite lucruri (opțional).

• Obiecte: o jucărie de pluș, un pașaport, un ghiozdan, imaginea unei școli, dulciuri, o sticlă cu apă etc.

SAU

• Imagini cu nevoi și dorințe.

• Activitatea Right Up Your Street.

• Imaginea Right Up Your Street.

• Feedback.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII:

Activitate de început (10 min)

• Explicați celor prezenți că această sesiune este despre drepturi. Întrebați elevii dacă poate cineva să explice ce sunt drepturile omului și încercați, împreună, să formulați o definiție, pe care s-o scrieți pe flipchart – drepturile sunt ceea ce fiecare persoană deține încă de la naștere, pentru că suntem ființe umane. Drepturile noastre sunt ceea ce ne este permis să facem.

• Arătați-le copiilor 4 imagini sau 4 obiecte (alternativ – acestea pot fi scoase, câte una, de copii, dintr-o cutie – pentru a avea în acest exercițiu un element surpriză).

• Întrebați elevii ce reprezintă fiecare dintre imagini sau fiecare obiect. O ”nevoie” (ceva vital, de care nu ne putem lipsi / un ”drept” sau

O ”dorință” – ceva ce ar putea să ne placă, dar de care ne putem lipsi, nu este neapărat să-l avem.

Perechile vor discuta câteva minute apoi veți discuta toți, împreună. Verificați dacă toate perechile au înțeles

prin ce se deosebesc ”nevoile” de ”dorințe”.

ACTIVITATEA DE BAZĂ (25 min)

• Arătați-le elevilor imaginea Right Up Your Street /ÎN STRADA TA/. (Aceasta, de asemenea, poate fi proiectată).

• Elevii vor descrie anumite situații, activități din imagine.

• Pot elevii identifica anumite exemple de drepturi în acea imagine? Ar fi bine ca să le dați un exemplu sau să le solicitați să discute în perechi sau echipe mici.

• În funcție de timpul de care dispuneți, realizați întreaga activitate Right Up Your Street sau unele elemente.

4

• Întrebați elevii dacă pot să-și amintească despre un drept care l-au trăit în acea zi sau anterior.

ACTIVITATE (5 min)

• Copiii vor discuta, în perechi, despre un drept, despre care au învățat/aflat în acea zi. Ei ar putea povesti în grup sau pentru toată clasa.

• Explicați-le că sunteți membru al unei organizații care ajută oamenii drepturile cărora au fost încălcate (ca cele din imagini).

• Spuneți-le elevilor că ei de asemenea s-ar putea implica pentru a promova drepturile omului, povestindu-le și altor persoane despre ceea ce au învățat în acea zi.

ACTIVITATE de Inițiere în Drepturile Omului Materiale necesare

• O cutie sau o pungă în care veți pune anumite lucruri (opțional).

• Lucruri: o jucărie de pluș, un pașaport, un ghiozdan, imaginea unei școli, dulciuri, o sticlă cu apă etc. SAU

• Imagini cu nevoi și dorințe.

• Activitatea Right Up Your Street.

• Imaginea Right Up Your Street.

• Feedback. ACTIVITATE de ÎNCEPUT (5 min).

• Arătați-le elevilor 4 obiecte (sau propuneți copiilor să extragă aceste lucruri dintr-o cutie).

• Solicitați copiilor să explice ce reprezintă fiecare obiect.

• Elevii vor discuta în perechi despre fiecare obiect: o Este ”o nevoie” sau ”un drept” – ceva esențial, vital. o ”O dorință” – ceva care poate să ne placă, dar de care ne putem lipsi.

• În perechi, timp de 2 min elevii vor discuta, apoi vor prezenta opiniile colegilor – verificați dacă toți copiii înțeleg diferența dintre ”nevoi/drepturi” și ”dorințe”.

• Verificați dacă cineva poate explica ce este un ”drept”, apoi scrieți pe tablă explicația că ”un drept este ceva ce deține fiecare din noi din simplul motiv că suntem ființe umane”.

ACTIVITATEA DE BAZĂ (25 min).

• Realizați activitatea Right Up Your Street.

• Începe și cu o discuție. Întrebați elevii să explice anumite situații din imagine.

• Pot elevii identifica situații care implică exercitarea/nerespectarea drepturilor omului? Ați putea da câteva exemple. De asemenea, ați putea propune elevilor să identifice aceste situații în perechi.

• Alternativ, ați putea lucra împreună, proiectând imaginea sau în grupuri mici, pentru a identifica situații când drepturile sunt exercitate, negate sau cerute – probabil nu veți avea suficient timp pentru a face conexiune cu Declarația Universală a Drepturilor Omului (unde limbajul este destul de complicat).

ACȚIUNEA (10 min)

• Copiii discută, în perechi, un drept despre care au învățat în cadrul activității curente. Apoi ar putea prezenta informația celorlalți colegi.

• Le puteți spune că Amnesty International este o organizație care ajută persoanele drepturile cărora au fost încălcate ( în unele situații similare cu cele din imagine).

• Le puteți spune elevilor că și ei ar putea să se implice în procesul de promovare a drepturilor omului, de educare pentru drepturile omului, povestind altor persoane despre ceea ce au învățat în acea zi.

5

ACTIVITATEA RIGHT UP YOUR STREET (separat sau integrată în activitatea anterioară)

Scopul: De a investiga și înțelege drepturile omului consfințite prin Declarația Universală a Drepturilor

Omului.

Timp: 45 min.

ÎN STRADA TA. /RIGHT UP YOU STREET/

Scopul activității: de a studia și înțelege drepturile omului, consfințite în Declarația Universală a Drepturilor

Omului.

Această activitate este concepută pentru a încuraja studierea drepturile omului, consfințite în Declarația Universală a

Drepturilor Omului (DUDO). Participanții la discuție vor analiza o scenă din viața de zi cu zi. În cadrul unei discuții de

grup participanții se vor familiariza cu drepturile omului, consfințite în DUDO și sensul acestora.

Pregătirea pentru activitate.

Pentru vorbitor: Proiectarea power-point a imaginii Right Up Your Street. /Pe strada ta/.

Pentru fiecare grup participant.

• O copie a imaginii Right Up Your Street.

• Fișe cu lipici.

• O copie a Fișei de Lucru ”Drepturi cerute/exercitate/încălcate”, pentru a fi completate de participanți.

Activitate inițială. Prezentați participanților imaginea ”În strada ta”/”Right Up Your Street”/. Le veți spune că

vor juca rolul unor ”detectivi” în domeniul drepturilor omului.

• Ce observați ei în această imagine?

• În ce colț al lumii s-ar putea afla această stradă (imaginară)?

• Există vreun element/situație în imagine care nu poate fi întâlnit în țară noastră?

Explicați că este o imagine despre drepturile omului. În această imagine unele persoane își cer drepturile, alte persoane

își exercită drepturile, altor persoane le sunt încălcate drepturile. Solicitați participanților să privească atent scena care

se desfășoară în fața magazinului de dulciuri.

• Ce se întâmplă acolo?

• Este aceasta o situație care ar putea să se transforme într-un act de injustiție?

• Ce fel de familie ar putea fi cea care se află în preajma stației de autobuz?

• Despre ce drepturi putem vorbi în această situație?

Activitățile de bază.

• Fiecare grup primește materialele de lucru: Imaginea Right Up Your Street și Declarația Universală a

Drepturilor Omului.

6

• Participanții identifică în imagine situații în care drepturile omului, stipulate în DUDO sunt a)cerute;

b)exercitate; c)încălcate.

• Ei marchează fiecare dintre situațiile identificate cu un stick-er color, pe care indică o literă din alfabet. Ei

decid dacă în situația respectivă un drept este cerut, exercitat sau încălcat.

• Ei scriu litera respectivă de pe lipici, în coloana corespunzătoare, din Fișa de Lucru și o încercuiesc.

• Care dintre drepturi este abordat în această situație: participanții răsfoiesc DUDO până când identifică

articolul care corespunde situației respective. Ei notează numărul articolului lângă litera din alfabet.

• Apoi procedează similar în celelalte situații.

ALTERNATIV. Lucrul în grup

Participanții sunt divizați în grupuri a câte 10 - 15 persoane. Utilizarea Culorilor Participanții marchează fiecare situație identificată, cu implicarea unui drept, cu un lipici colorat, respectiv: Lipici Galben: Situația în care un drept este încălcat. Lipici Roz: O situație în care un drept este exercitat. Lipici Verde: O situație unde un drept este cerut.

Pe fiecare dintre foile cu lipici participanții vor nota numărul articolului/articolelor din DUDO care poate/pot fi aplicat/e în situația respectivă. Fiecare grup trebuie să identifice cel puțin 10 situații diferite.

În această imagine sunt cel puțin 30 de situații cu referire la drepturile omului. Discuție Fiecare grup prezintă situațiile identificate. Se discută situațiile controversate și abordate/percepute diferit de diferite grupuri. EXEMPLU: Oare cerșetorul din imagine își cere dreptul său la alimentație și adăpost (un drept cerut) sau își exercită dreptul său de a protesta contra incapacității statului de a asigura toate ființele cu un adăpost (un drept exercitat – dreptul de a protesta) sau faptul că el nu are un adăpost este rezultatul încălcării dreptului lui la un adăpost, trai decent? După ce fiecare dintre grupuri primește o copie DUDO, participanții examinează imaginea în detaliu. Facilitatorul poate adresa următoarele întrebări și exemple:

1. Priviți copiii de pe terenul de joc. Ce drepturi exercită? /art.24. Dreptul la odihnă și recreere/. 2. Ce se întâmplă lângă magazinul de dulciuri? Oare au prins polițiștii un hoț adevărat? Arătați participanților, în

imagine, un băiat care fuge cu o pungă de dulciuri? În care dintre situații, care drept al băiatului vizat este încălcat? (Articolul 11, dreptul de a fi considerat nevinovat până la dovedirea vinovăției).

3. Priviți la mulțimea adunată în mijlocul străzii și semnele care le poartă. Ce drepturi cer aceste peroane? (Articolul 23, dreptul de a munci și de a primi o remunerare corectă).

7

Un drept cerut Un drept exercitat Un drept încălcat

O persoană/un grup care cere să-i fie respectat un drept

O persoană/un grup care își exercită un drept O persoană/un grup care încalcă drepturile altei

persoane/altui grup//altor grupuri

8

DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI din 10.12.1948 Articolul 1. Dreptul la egalitate. Articolul 2. Protecţia împotriva discriminării. Articolul 3. Dreptul la viaţă, libertate, securitate personală. Articolul 4. Dreptul de a nu fi ținut în sclavie, nici în servitute. Articolul 5. Dreptul de a nu fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Articolul 6. Dreptul fiecărei persoane să i se recunoască pretutindeni personalitatea juridică. Articolul 7. Dreptul la egalitate în faţa legii. Articolul 8. Dreptul la satisfacția efectivă din partea instanțelor juridice naționale împotriva actelor care violează drepturile fundamentale recunoscute prin lege. Articolul 9. Dreptul de a nu fi arestat, deținut sau exilat în mod arbitrar. Articolul 10. Dreptul la audiere publică corectă. Articolul 11. Dreptul de a fi considerat nevinovat pană la dovedirea vinovăţiei. Articolul 12. Eliberarea de imixtiune în viaţa personală, familie, domiciliu sau corespondenţă. Articolul 13. Dreptul la liberă circulaţie în interiorul şi în exteriorul ţării. Articolul 14. Dreptul la azil în alte ţări din motive de persecuţie. Articolul 15. Dreptul la naţionalitate şi libertatea de a o schimba. Articolul 16. Dreptul la căsătorie şi familie. Articolul 17. Dreptul la proprietate. Articolul 18. Dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie. Articolul 19. Dreptul la libertatea opiniilor și exprimării. Articolul 20. Dreptul de întrunire şi asociere paşnică. Articolul 21. Dreptul de a participa la alegeri libere; de a lua parte la conducerea treburilor publice ale țării sale, fie direct, fie prin reprezentanți liber aleși; de acces egal la funcțiile publice din țară. Articolul 22. Dreptul la securitate socială. Articolul 23. Dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile de muncă, la salariu egal pentru muncă egală, de a întemeia și afilia la sindicate. Articolul 24. Dreptul la odihnă şi recreere. Articolul 25. Dreptul la un nivel de trai adecvat. Articolul 26. Dreptul la educaţie. Articolul 27. Dreptul de a participa la viaţa culturală a comunităţii. Articolul 28. Dreptul la o ordine socială care să articuleze acest document. Articolul 29. Îndatoririle esenţiale ale comunităţii de dezvoltare liberă şi deplină. Articolul 30. Protecţia împotriva imixtiunii persoanelor sau statului în drepturile menţionate anterior.

9

10

ACTIVITATEA: DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A DREPTURILOR OMULUI (DUDO) Recomandăm această activitate atât învățătorilor, cât și profesorilor de gimnaziu și liceu. Activitatea poate fi realizată și de Grupurile Școlare AI Moldova, în scopul informării comunității școlare despre Drepturile Omului și Declarația Universală a drepturilor Omului. Activitatea poate fi realizată la lecțiile de Educație pentru Drepturile Omului, la lecțiile de Istorie, dar și în cadrul activităților extracurriculare de promovare a Drepturilor Omului.

NOTIȚELE PROFESORULUI

Deși nu este ușor de definit drepturile omului, una din definiții ar fi că drepturile omului sunt drepturile pe care ființele

umane le au din simplul motiv că sunt ființe umane, indiferent de rasă, sex, etnie, limbă, cetățenie, naționalitate sau

abilități. Într-un limbaj mai simplu, mai accesibil pentru copii, vă recomandăm să definiți drepturile omului ca

necesitățile de bază ale oamenilor, de a trăi o viață lungă și fericită, de a fi sănătoși și de a se simți în

siguranță. Acestea sunt standardele minime de viață care trebuie să fie asigurate de stat. În cadrul acestei lecții, copiii

se vor familiariza cu drepturile (și responsabilitățile aferente), prevăzute în Declarația Universală a Drepturilor Omului

(DUDO). Ei vor studia contextul istoric, care a marcat elaborarea DUDO și evoluția drepturilor omului în general.

În plus, scopul acestei lecții este de a-i informa pe copii că toți oamenii sunt egali în drepturi, deoarece toți oamenii au

demnitate. La această lecție copiii vor avea posibilitatea de a fi în pielea Hanei Brady, o fată în vârstă de 13 ani, care a

murit în lagărul Auschwitz. Scopul acestui exercițiu este de a-i face pe copii să înțeleagă că toți oamenii sunt egali în

drepturi deoarece toți suntem ființe umane și avem demnitate.

DECLA

i INFORMAȚIE UTILĂ

Declarație: în contextul Națiunilor Unite, o Declarație (i.e. Declarația Universală a Drepturilor Omului) este exprimarea

opiniei și intenției guvernelor, dar nu este o lege.

Convenție: Acest tip de documente, în comparație cu Declarația, au putere juridică și obligă guvernele care le-au

semnat să respecte toate prevederile, de exemplu Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC). (CDC este

documentul existent care a fost ratificat de cele mai multe țări din lume. Doar 2 țări din lume nu au ratificat CDC până în

acest moment – SUA și Somalia.)

RA OBIECTIVE. În această lecţie: • copiii vor fi informați despre Declarația Universală a Drepturilor Omului. (DUDO); • copiii vor afla cum a fost elaborată Declarația, despre relevanța istorică și potențialul viitor al DUDO și CNC. • copiii își vor dezvolta aptitudini precum empatia, abilități de investigație, reflectare, de luare a deciziilor de comun acord, lucru colaborativ, audiere activă și imaginație.

11

RESURSE Pentru Activitatea A: • Posterul ce conține Convenția privind Drepturile Copilului. • Posterul ce conține Declarația Universală a Drepturilor Omului. • Fișa de Lucru 3.1. Pentru Activitatea B: • Fișa de Lucru 3.2. Pentru Activitățile Opționale 6 și 7: • Posterul cu Axa Drepturilor Omului • Fișa de Lucru 3.3. ABC-ul Declarației Universale a Drepturilor Omului.

• Întrebați elevii dacă își amintesc definiția drepturilor omului (drepturile omului sunt necesitățile de bază ale fiecărei persoane).

• Înainte de a prezenta Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO), propuneți copiilor să-și amintească unele drepturi ale omului din Convenția cu privire la Drepturile Copilului (CDC).

• După ce elevii și-au amintit unele informații, ați putea studia posterul CDC, pentru a vedea dacă au omis vreun drept.

• După această ați putea face referire la posterul DUDO. Copiii vor compara drepturile prevăzute de DUDO și CDC, vor identifica drepturile sunt prezente într-un document și lipsesc în alt document.

• Punctați că DUDO recunoaște că toate ființele umane au aceleași nevoi de bază și, prin urmare, fiecare ființă umană are aceleași drepturi și aceste drepturi sunt egale pentru fiecare.

NOTIȚELE PROFESORULUI

”Dreptul la căsătorie” este prevăzut de DUDO (Articolul 16), dar nu este prevăzut de CDC;

”Dreptul la vot” este prevăzut de DUDO (Articolul 21), dar nu este prevăzut de CDC;

”Dreptul la timp liber și joacă” este prevăzut de CDC (Articolul 31). În DUDO este menționat dreptul la odihnă și

recreare (Articolul 24);

”Dreptul copilului de a-i fi asigurată supraviețuirea și dezvoltarea”, este prevăzut de CDC (Articolul 7).

Fiecare copil primește o copie a ”Alfabetului Declarației Universale a Drepturilor Omului”. Drepturile Omului sunt formulate printr-un cuvânt sau mai multe. Asigurați-vă că elevii înțeleg toate cuvintele sau încurajați elevii să elaboreze propriul Alfabet al Drepturilor Omului. O idee alternativă ar fi ca elevii, utilizând inițialele DUDO, CDC, DREPTURI sau alte cuvinte cheie pe care le-au învățat în lecțiile precedente, să creeze poezioare despre drepturile omului, în contextul exercițiului despre alfabet.

12

De asemenea, copiii ar putea realiza jocuri gen CUVINTE ÎNCRUCIȘATE sau SE CAUTĂ UN CUVÂNT, pentru a se familiariza cu anumite concepte din domeniul drepturilor omului. În funcție de aptitudinile copiilor și/sau reacția clasei la tema lecției, profesorul poate solicita elevilor să scrie sau să deseneze anumite indicii pentru asemenea activități. CONTEXTUL ISTORIC AL ELABORĂRII DECLARAȚIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI.

Această activitate are ca scop informarea despre contextul istoric în care a apărut DUDO. Ați putea începe activitatea prin a spune copiilor istoricul apariției ONU. Notițele profesorului includ informație despre istoria ONU. Mai multe informații despre istoria ONU și evoluția drepturilor omului, pe parcursul istoriei, sunt incluse în anexele de final. Dacă doriți să accentuați faptul că drepturile omului nu sunt un concept Occidental și nu au apărut abia în secolul 20, vă sugerăm că realizați Activitățile ce includ Axa Timpului, despre istoria drepturilor omului. Alternativ, aceste activități pot fi realizate şi la finele cursului Educație pentru Drepturile Omului sau Educație pentru Societate, pentru a consolida cunoștințele elevilor şi a le dezvolta în continuare abilitățile lor de gândire critică.

NOTIȚELE PROFESORULUI

Organizația Națiunilor Unite a fost înființată în anul 1945, după cele două războaie mondiale.

Scopul acesteia este de a consolida toate națiunile, pentru a lucra pentru pace și dezvoltare. Ideile ONU sunt incluse

în Declarația Universală a Drepturilor Omului, elaborată de ONU în 1948. În Introduce se menţionează:

• indignarea popoarelor faţă de "actele barbare", cum ar fi cel de-al doilea război mondial;

• aspirațiile popoarelor de a trăi într-o lume "în care ființele umane se bucură de libertatea de exprimare și credință ";

• demnitatea fiecărei ființe umane și importanța drepturilor omului;

• promisiunea ONU de a promova respectarea drepturilor și libertăților omului în toată lumea. THREE

După ce copiii studiază drepturile omului, cuprinse în DUDO, întrebaţi copiii dacă-şi amintesc vreun caz, din istorie, când drepturile vreunui grup au fost încălcate. Explicați copiilor că intenționați să le citiţi o istorioară despre Hana, o fată de 13 ani, de origine evreică, care a trăit în Cehoslovacia în timpul al doilea război mondial. Propuneți copiilor să închidă ochii și sau să pună capul pe banca lor pentru a asculta foarte atent povestirea. Explicați-le elevilor că atunci când veţi termina de citit, le veţi sugera să închidă ochii, dacă doresc, pentru a reflecta în liniște asupra modului în care se simt, după ce au ascultat textul.

13

Citiţi textul „Valiza Hanei” (Fişa de Lucru 3.2). După ce copiii au reflectat câteva minute, le propuneți să se gândească la un cuvânt și/sau o culoare și/sau o imagine, care ar comunica ceea ce simt ei după ce au ascultat povestirea. Împreună cu elevii, încercați să răspundeți la întrebarea "Cât de importante sunt drepturile omului?" referindu-vă la informația citită şi la emoțiile copiilor în urma lecturii. ACTIVITĂȚI OPȚIONALE. CUVINTE CHEIE. Selectați activități, din cele propuse mai jos, pentru a facilita asimilarea și utilizarea corectă de către copii a noțiunilor-cheie din această temă.

• Universală

• Declarație

• Convenție

• Demnitate

• Egalitate

• Libertate

Lucrul cu Dicționarul:

Găsiți în dicționar definiții pentru fiecare dintre noțiunile menționate. Profesorul ar putea, de asemenea,

propune mai multe definiții pentru aceiași noțiune, iar elevii ar putea să o selecteze pe cea corectă.

Alternativ, copiii ar putea formula definiții pe care să le noteze în dicționarul propriu al drepturilor omului.

ACTIVITATE GRAFICĂ Copiii ar putea-o picta pe Hana, aşa cum şi-o imaginează ei. Le puteți recomanda copiilor să caute pe internet imagini cu Hana. COPIII ȘI RĂZBOIUL Dacă doriți să studiaţi, împreună cu elevii, genocidul din timpul Războiului II Mondial, aţi putea oferi copiilor mai multă informație despre Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului , marcată în fiecare an la data de 27 ianuarie, când lagărul de concentrare Auschwitz a fost eliberat, în 1945. Alternativ, ați putea aborda tema copiilor-soldați, prin tema de Copiii pe timp de război. ACTIVITATE MEDIA Divizaţi clasa în perechi și propuneţi ca fiecare pereche să lucreze împreună, în decurs de circa câteva săptămâni, sau cât timp aveți la dispoziție:

• Să selecteze informații, din surse mass-media care ilustrează sensul unui drept stipulat în DUDO, referindu-se la situaţia actuală a acestui drept în lume (de exemplu, informații și imagini despre modul cum acesta este protejat și/sau încălcat).

14

• Este bine să ajutați elevii oferindu-le idei de organizare şi prezentare a informației în sala de clasă, pentru colegi (de exemplu, în formă de discuție /dezbateri, un colaj, un album, un joc de rol sau spectacol).

NOTIŢELE PROFESRULUI

1. Vă recomandăm să propuneți elevilor o listă de drepturi pentru acest proiect, în funcție de complexitatea

drepturilor în cauză sau de vârsta copiilor.

2. Folosiți alfabetul DUDO ca un punct de plecare pentru acest proiect. Solicitați fiecărei perechi să selecteze un

cuvânt /un drept din alfabet, pentru a-şi focusa proiectul.

3. La modul ideal, fiecare pereche va cerceta un drept diferit. Cu toate acestea, în cazul în care mai multe

perechi doresc să cerceteze același drept, le puteți sugera să studieze diferite aspecte ale acestui drept (de

exemplu, să abordeze relevanța acestui drept pentru un anumit grup de persoane sau anumite probleme cu

referire la un drept, într-o anumită țară).

Următoarele 2 activități pot fi realizate inclusiv şi la finalizarea cursului de Educație pentru Drepturile Omului sau Educație pentru Societate, pentru a consolida cunoștințele copiilor şi pentru a le dezvolta gândirea critică. ZARURILE Pentru ca elevii să înțeleagă mai bine istoria şi evoluția drepturilor, pot juca jocul cu zarurile „Axa Drepturilor Omului”, de pe posterul din anexă. Ei vor avea nevoie de zaruri. Instrucţiunile le găsiţi pe poster. ISTORIA DREPTURILOR OMULUI Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine istoria drepturilor omului aţi putea discuta următoarele aspecte din istoria drepturilor omului.

• Întrebați-i pe copii când, în opinia lor, au apărut drepturile omului şi să-şi argumenteze răspunsurile.

• Plasaţi afișul într-un loc vizibil. Utilizaţi "negura timpului", ca un punct de pornire, explicaţi-le că ideea drepturilor omului a apărut cu mii de ani în urmă. Doar că acestea, la diferite etape din istorie, aveau denumiri diferite.

Distribuiţi fiecărui elev Fişa de Lucru 3.3, “Axa Drepturilor Omului”.

Divizați copiii în perechi, pentru a realiza următoarele sarcini:

- Să sublinieze cuvântul „drepturi” pe Axă.

15

- Să încercuiască cuvinte sau fraze, care, în opinia lor, au același sens cu ceea ce numim noi astăzi

„drepturile omului”.

- Să prezinte informația colegilor. Copiii identifică locul cuvintelor pe Axă.

Explicați copiilor că nu numai limbajul, dar şi sensul drepturilor omului a evoluat în timp. Aceste modificări

de sens sunt marcate de evenimentele care s-au produs în anumite locuri, în anumite perioade istorice.

Pentru a studia aceste schimbări, adresați următoarele întrebări:

- Cine are drepturi? - Cum credeți, drepturile aparțin fiecărei ființe umane? - Ar trebui ca toţi oamenii să aibă aceleaşi drepturi? - Ar trebui ca toţi oamenii să aibă drepturi egale? - Sunt drepturi mai importante şi mai puţin importante?

Utilizaţi tabelul de mai jos pentru a oferi copiilor câteva exemple de schimbări de accente, pe axa timpului. Este bine ca mai întâi elevii să sugereze schimbările percepute. on …

Anul Accentul

1200s

Magna Carta

… drepturile unui grup specific. Feudalii care

deţineau proprietăţi şi putere.

1700

Constituţiile Americii şi Franţei

….un principiu cheie a drepturilor omului:

egalitatea

… un grup specific de drepturi: drepturile civile şi

politice

1800s

Karl Marx

Abolirea Sclaviei

Noua Zeelandă

… drepturile unui grup specific: muncitorii

…Americanii de origine africană

… un drept specific pentru un grup specific:

dreptul femeilor la vot.

1900s

DUDO, CDC

Amnesty International

India, South Africa, Iran

… Documente internaţionale pentru drepturile

omului.

… Campanii pentru drepturile omului.

DISCUȚIE – “Dacă nu înțelegem trecutul, suntem condamnaţi să-l repetăm”.

16

Aţi putea utiliza povestirea Valiza Hanei ca punct de pornire pentru o discuţie comună: • Învăţăm istoria pentru a învăța din istorie? • Ce putem învăţa din istorie? • Cât este de important să ne amintim şi să comemorăm evenimentele din trecut? ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA ȘCOLARĂ – ADUCEM

DREPTURILE OMULUI ACASĂ.

Folosind ca punct de pornire povestirea „Valiza Hanei”, aţi putea întreba copiii dacă ei cunosc vreo persoană/grup de persoane din comunitatea lor, din ţara lor sau din altă ţară a lumii ale căror drepturi nu sunt respectate. Această abordare poate rezulta într-un proiect de clasă. În cazul în care activitatea este organizată la nivel comunitar sau național, elevii ar putea realiza un interviu sau ar putea merge în vizită la o persoană care aparține unui grup discriminat sau care a fost discriminat în trecut. În cazul în care acest lucru nu este posibil, clasa ar putea cerceta situația drepturilor omului cu referire la un anumit grup, utilizând internetul. Rezultatele acestei activități ar putea fi proiectate pe un ecran sau afișate pe un perete din clasă sau într-un alt spațiu școlar, la care ar avea acces întreaga școală. Alternativ, clasa ar putea face o prezentare pentru toată școala. ACTIVITATE ÎN CARE ESTE IMPLICATĂ TOATĂ COMUNITATEA ȘCOLARĂ – Integrarea conceptului

drepturilor omului în viața întregii scoli

Selectați unele principii de bază ale drepturilor omului, care sunt consacrate în DUDO (de exemplu, demnitate, egalitate, universalitate, respect, libertate, dreptate, pace). Prezentați elevilor una dintre aceste valori. Le puteți propune ca timp de două săptămâni sau o lună să lucreze pentru a integra această valoare în procesul de învățare, activitățile de clasă și/sau în viața de zi cu zi a școlii. Acest lucru ar putea fi realizat prin mai multe metode:

• O conferinţă ce ar aborda principiul respectiv.

• Discuții cu elevii din clasele mai mici. În grupuri, elevii pot merge în alte clase, pentru a discuta despre drepturile omului.

• Integrarea principiului în viaţa de zi cu zi a şcolii.

• Realizarea unui colaj care abordează principiul în cauză. Ulterior și alte clase sunt invitate pentru a contribui la completarea colajului.

FIȘA DE LUCRU 3.1.

AFFABETUL DECLARAȚIEI UNIVERSALE A DREPTURILOR OMULUI

A /Ă, Â/ ARESTAT, ARBITRAR (ARTICOLUL 9), ACUZARE (ARTICOLUL 10), APĂRARE (ARTICOLUL

11), AZIL (ARTICOLUL 14)

B BUNĂSTARE (ARTICOLUL 25)

C CONȘTIINȚĂ (art.1)

17

CULTURĂ (ARTICOLUL 27)

D DEMNITATE

DIFERENȚE (ARTICOLUL 2)

E EGALITATE (ARTICOLELE 1 ȘI 2)

F FIINȚE UMANE, FRATERNITATE (ARTICOLUL 1)

G GUVERN (ART.21)

H HRANĂ (ARTICOLUL 25)

I/Î/ ÎNTREBARE (ARTICOLUL19)

J JUSTIȚIE (ARTICOLELE 6 ȘI 7)

/K/

L LIBERTĂȚI (ARTICOLUL 2), LEGAL (ARTICOLUL 16), LOCUINȚĂ (ARTICOLUL 25)

M MEMBRU (ARTICOLUL 22), MUNCĂ (ARTICOLUL 23), MORAL, MATERIAL (ARTICOLUL 27)

N NAȚIONALITATE (ARTICOLUL 15)

O OPINIE (ARTICOLUL19)

P (A) PROCLAMA, POLITIC (ARTICOLUL 2) PEDEAPSĂ (ARTICOLUL 5), PROTECȚIE (ARTICOLUL 7)

/Q/

R RELIGIE (ARTICOLUL 18)

S SCLAVIE (ARTICOLUL 4), SUFRAGIU (ARTICOLUL 21), SECURITATE (ARTICOLUL 22),

SINDICATE (ARTICOLUL 23)

Ş ȘCOALĂ (ARTICOLUL 26)

T TORTURĂ (ARTICOLUL 5)

TRIBUNAL (ARTICOLUL 10)

Ţ ȚARĂ (ARTICOLUL 13)

U UNIVERSAL (PREAMBUL)

18

V VOT (ARTICOLUL 21)

VIAȚĂ (ARTICOLUL 3)

/W, X, Y/

Z ZI (de muncă) (ARTICOLUL 24)

FIȘA DE LUCRU 3.2.

VALIZA HANEI

În martie 2000, o valiză a ajuns la Centul de Educație despre Holocaust din Tokyo, Japonia. Pe valiză, cu vopsea

albă, erau scrise următoarele cuvinte: Hana Brady, 16 mai 1931 și Waisenkind, din germană ”orfan”. Copiii care au

văzut această valiză aveau o mulțime de întrebări. Cine a fost Hana Brady? Ce s-a întâmplat cu ea? Ei l-au rugat

pe Fumiko Ishioka, conducătorul centrului, să-i ajute să răspundă la aceste întrebări. Copiii-membri ai Centrului de

Educație despre Holocaust, care sunt numiți "Aripile mici", au scris poemul de mai jos și i l-au citit lui George

Brady, când acesta a vizitat Centrul, în martie 2001.

Hana Brady, în vârstă de 13 ani, a fost proprietara acestei valize. La data de 18 mai, 1942, la două zile după ce

Hana a împlinit vârsta de 11 ani, ea se afla la Terezin, în Cehoslovacia. La data de 23 octombrie 1944. A fost

ticsită într-un marfar și a fost trimisă la Auschwitz. Ea a fost dusă imediat în camera de gaze. Oamenilor li s-a

permis să ia cu dânșii o singură valiză. Mă întreb, ce a pus Hana în valiza ei. Hana ar fi împlinit șaizeci și nouă de

ani astăzi, dar viața ei s-a oprit atunci când a împlinit treisprezece ani. Mă întreb cum era Hana. Câteva desene

făcute la Terezin, acestea sunt singurele lucruri pe care ni le-a lăsat. Ce ne spun aceste desene? Amintiri fericite

ale familia ei? Vise și speranțe pentru viitor? De ce a fost ucisă? A fost un singur motiv. S-a născut evreu.

Nume: Hana Brady. Data nașterii: 16 mai 1931. orfană.

Noi, Aripele Mici, vom spune fiecărui copil din Japonia ce i s-a întâmplat Hanei.

Noi, Aripile Mici, nu vom uita niciodată ce li s-a întâmplat celor un milion și jumătate copii evrei.

Noi copiii putem face o schimbare și aduce pacea în lume

Astfel încât Holocaustul să nu se mai producă.

CU PERMISIUNEA LUI George Brady and David Brady.

FIȘA DE LUCRU 3.3.

AXA DREPTURILR OMULU

19

Când? Unde? Cine şi Ce?

2200

î.e.n.

Imperiul

Persan

Împăratul Persiei a creat primul cod legal scris, numit Codul Hammurabi.

Acesta promitea că justiția va prevala în regat şi va fi promovat binele

oamenilor.

1300

î.e.n.

Egipt Moise, liderul şi profetul evreilor, primește şi propovăduiește cele 10 porunci la

muntele Sinai.

600

î.e.n.

India Buddha propovăduiește moralitatea, respectul pentru viața omului, non-

violenţa şi conduită corectă.

500

î.e.n.

Grecia Grecii Antici utilizează cuvintele ISOGORIA ceea ce înseamnă “libertatea de

exprimare” şi cuvântul ISONOMIA ceea ce înseamnă “egalitatea în faţa legii”

400

î.e.n.

China Mozi, filosoful, călătorește prin China în încercarea de a stopa liderii care

intenționau să pornească războaie.

1 e.n Palestina Isus Hristos propovăduiește egalitatea, toleranța, iertarea şi dragostea printre

oameni.

500

e.n.

Arabia

Saudită

Muhammad Ibh Abdullah, fondatorul Islamului, propovăduiește că unicul

dumnezeu adevărat, Allah, este plin de compasiune, pacifist şi just. Învățăturile

sale sunt înscrise în sfântul Coran.

1215

e.n.

Anglia Regele John a Angliei semnează Magna Carta. Aceasta oferă drepturi, în

principal, baronilor feudali. Carta, de asemenea, prevede că o persoană poate

fi întemnițată sau exilată doar dacă legea prevede acest lucru.

1787;

1789

SUA

Franţa

Constituția Americană apără libertatea de exprimate, libertatea religiei şi a

întrunirilor pașnice. În același an, în Franţa Adunarea generală aprobă

Declarația Drepturilor Omului şi ale cetățeanului. Aceasta declară că “toți

oamenii se nasc liberi, rămân liberi şi egali în drepturi”.

1848 Karl

Marx

În 1848 Karl Marx publică Manifestul Partidului Comunist. În această lucrare

el solicită respectarea drepturilor muncitorilor şi eradicarea sărăciei.

1863 SUA Ca urmare a Războiului Civil din SUA, a fost abolită sclavia.

1893 Noua

Zeelandă

Noua Zeelandă devine prima ţară din lume care oferă femeilor dreptul la vot.

1916-

1945

India Gandhi propovăduiește nonviolența. El promovează idea egalității şi înțelegerii

dintre locuitorii Indiei.

20

1945 După Războiul II Mondial (1939-1945), este creată Organizaţia Naţiunilor

Unite cu scopul de a “reafirma încrederea în drepturile fundamentale ale

omului, în demnitatea şi valoarea persoanei umane”. Este elaborată

Declarația Universală a Drepturilor Omului, care este acceptată de ONU în

1948.

1961 Este fondată Amnesty International, una din cele mai mari mișcări globale,

care promovează drepturile omului în lume.

1989 Națiunile Unite adoptă Convenția pentru Drepturile Copilului.

1994. Africa de

Sud

În Africa de Sud sunt organizate primele alegeri libere, după ce a fost abolit

apartheidul, sistem care prevedea segregarea persoanelor de culoare,

aceștia fiind considerați o clasă inferioară.

2003 Iran Shirin Ebadi primește Premiul Nobel pentru Pace, pentru munca sa în

domeniul protecției drepturilor femeilor şi copiilor.