Scoala Postliceala Sanitara De Stat Grigore Ghica-Voda

coala Postliceal Sanitar De Stat Grigore Ghica-VodIaiProiect de absolvire Examenul de absolvire a colii postliceale sanitare

Calificarea profesional: Asistent Medical Generalist

ngrijirea bolnavului cu

SCOLIOZndrumator Candidat

Prof. Stan Mihaela Miron Andreea Promoia 2014I.ArgumentSCOLIOZA const n deviatiile laterale ale axului normal al coloanei

vertebrale manifestate n trei planuri: frontal, sagital si

orizontal (pe o suprafat mai mare sau mai mic) cu rotatia

corpilor vertebrali spre partea convex fr pierderea

continuittii osteo-articulare.Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de ngrijire specifice pentru un pacient cu Scolioz.Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu Scolioz i de care trebuie sa in seama asistentul medical la ntocmirea planului de ngrijire sunt:problema de ngrijire,obiectivele de ngrijire,interveniile aplicate si evaluarea pacientului.Obiectivele prezentului proiect sunt:

Noiuni generale de anatomie i fiziologie;

Prezentarea general a afeciunii;

Rolul autonom i delegat al asistentului medical n ngrijirea bolnavului cu Scolioz;

Procesul de ngrijire al unui pacient cu Scolioz;

Educaia pentru sntate a unui pacient cu Scolioz.Aplicarea procesului de ngrijire la pacienii cu Scolioz s-a realizat prin analiza unui caz asemntor -caz pentru care s-a elaborat un interviu.Pe baza interviului realizat s-au evideniat problemele de dependen specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale -conform principiului Virginiei Henderson.

n final a fost elaborat planul de ngrijire la un pacient cu Scolioz respectnd obiectivele generale ale proiectului.Pe plan au fost evideniate problemele de dependen,obiectivele de ngrijire,interveniile autonome i delegate aplicate,precum i evaluarea interveniilor aplicate.II.ngrijirea Bolnavului cu SCOLIOZObiectiv 1

Anatomia chirurgicala a coloanei vertebrale

Coloana vertebrala este alcatuita din unitatile sale anatomice si functionale,vertebrele care se unesc pentru a desena 5 regiuni:

-cervicala,dorsala,lombara-cuprind coloana mobila dintre baza craniului si sacrum,care contine maduva spinarii(rahis);

-sacrum si cocis-fixe,care functional fac parte din bazin.

Vertebra tip este alcatuita dintr-un corp anterior si un arc posterior(fig. IV.25)

Vertebrele se unesc intre ele:

-La nivelul corpurilor prin discul intervertebral si cele doua ligamente comune(anterior si posterior)(fig. IV.26).

-La nivelul arcurilor prin elementele segmentului mobil rahidian si apofizilor articulare.

Examenul din profil al unei coloane vertebrale normale descopera:

-O curbura cervicala cu concavitatea posterioara(lordoza cervicala);

-O curbura dorsala cu concavitatea anterioara(cifoza dorsala);

-O curbura lombara cu concavitatea posterioara(lordoza lombara).

Examinata din posterior se constata ca linia varfurilor apofizelor spinoase este dreapta in asa fel incat un fir cu plumb care porneste de la protuberanta occipitala externa ajunge la nivelul pliului interfesier(coloana echilibrata pe bazin).

Examinata in miscare,la o coloana normala se constata:

-La aplecarea spre inainte (flexie) isi sterge curburile lordotice si formeaza o cifoza cu curbura continua (fig. IV.27A).

-La aplecarea indarat (extensie) isi sterge curbura dorsala si accentueaza lordozele cervicale si lombare.

-La aplecarea laterala linia spinoaselor descrie un arc de cerc avand concavitatea de partea directiei de miscare.

-La miscarea de rotatie isi aduce aportul mai putin coloana dorsala si mai mult cea lombara si cervicala.

Obiectiv2

Scolioza(Prezentarea Generala a Afectiunii)

a)Definitie

Prin Scolioza se defineste o boala caracterizata prin deviatiile laterale ale axului normal al coloanei

vertebrale manifestate n trei planuri: frontal, sagital si

orizontal (pe o suprafat mai mare sau mai mic) cu rotatia

corpilor vertebrali spre partea convex fr pierderea

continuittii osteo-articulare.b)Clasificarea Scoliozelor

Pentru a ajunge la tipul de scolioza care ne intereseaza,cea idiopatica,trebuie sa separam:

->Scoliozele nestructurale:

-Atitudinea scoliotica(de exemplu cea de compensatie din inegalitatile de lungime ale membrelor pelvine).

->Scoliozele structurale:

-Sunt cele in care coloana prezinta la nivelul curburii principale o rotatie a corpilor vertebrali:

~Scoliozele congenitale(negenetice)-in care exista defecte vertebrale prin displazie(posterioare,ale arcului=spina bifida sau anterioare,ale corpului=vertebra cuneiforma,hemivertebre).

~Scoliozele idiopatice(genetice)-forma comuna a scoliozelor(75%). Scolioza Idiopaticaa)DefinitieScolioza idiopatic reprezint o deformare a coloanei vertebrale, care evolueaz mai ales in perioada de cretere pan la maturitatea osoas, cu o posibil evoluie ulterioar la varsta adult,avand o etiologie necunoscut.Scolioza idiopatica este o boala familiala si genetica.b)Clasificare

In funcie de momentul instalrii deformaiei coloanei vertebrale, scolioza idiopatic se clasific in:

1.Scolioza idiopatic infantil care se instaleaz inaintea vrstei de 3 ani i este mai frecvent la biei.Scolioza idiopatic infantil este o scolioz structurala, cu curbura primitiv toracic i convexitatea orientat spre stanga.

Cu cat copilul este mai mic la debutul scoliozei, cu atat prognosticul este mai grav. Majoritatea ins dispar spontan, chiar netratate.

2.Scolioza idiopatic juvenil, se instaleaz intre 4 i 10 ani ,cu repartiie egal pe sexe si obisnuit curbura toracic este spre dreapta. Evoluia este benign mai puin grav decat primele, cu rezerva c acele forme ce se constituie inainte de4 ani si au o curbur de 30, sunt rapid

evolutive.

3.Scolioza idiopatic a adolescentului este cea mai frecvent form de scolioz idiopatic i apare inainte sau in timpul pubertii, fr o cauz aparent.Cu debut intre 10 ani si instalarea maturaiei scheletale (dar inainte de terminarea cresterii) cu o preponderen feminin de 70%.

Frecvent curbura toracic este orientat spre dreapta cu evoluie in general benign, cu condiia s fie supravegheat copilul in timpul puseului de cretere pubertar, cand progresia scoliozeieste foarte rapid.c)Etiologie

In apariia scoliozei idiopatice sunt incriminai numeroi factori:

a. Factorul ereditar:Influena genetic are un rol important, boala fiind frecvent la pacienii cu antecedente heredocolaterale de scolioz. Tulburarea elasticitii prilor moi determinat genetic, conduce la afectarea funciei locomotorii si a metabolismului colagenului.O predilecie genetic s-a observat la gradul unu de rudenie pentru forma scoliozei.Forma dextro-convex predomin la fetele dreptace, iar cea sinistro-convex la fetele stangace.Dup studiile lui Milenkovic, frecvena scoliozei sinistro-convex la fete este mai mare decat la copiii de aceeasi varst.

Varsta mamelor acestor copii este mai mare decat in populaia general ; curburile scoliotice la acestia fiind mai grave.Ca si displazia congenital de sold si piciorul plat static , scolioza idiopatic pare a fi transmis prin combinaia predispoziiei genetice cu alte afeciuni.

b.Factorii neuro-musculari:Reprezint o tulburare de maturaie a propriocepiei si a echilibrului postural, sub inciden genetic (predominen feminin).

Dup teoria interdependenei podalico-ocluzale, o presiune inadecvat a greutii corpului asupra picioarelor ( prin purtarea tocurilor sau mers in coborare) duce nu doar la modificri in lordozo-cifozoscolioz dar si in poziia mandibulei. Aceasta va fi posteriorizat, producand contact insuficient intre incisivi in timpul deglutiiei.

Majoritatea copiilor cu scolioz idiopatic au tulburat propriocepia, disfuncia reflexelor oculomotorii si nistagmusul spontan fiind evideniate prin electrononistagmografie.Copilul sare, alearg si face salturi, pentru a roda propriile mecanisme neuro-musculare.Prin pierderea gradual a dinilor de lapte si apariia dentiiei permanente are loc o reorganizare a

ocluziei printr-o coordonare intre stimulii receptorilor exteroceptivi ai picioarelor, ai ochilor si ai arcadelor dentare.In consecin, se va produce o deviere a coloanei cervicale de partea convex ( umr ridicat scolioz) curbe refleze compensatorii toraco-lombare si dezechilibre musculare mai ales a muschilor iliopsoas, cu inclinri ale bazinului fa de coloana vertebral.Sistemul reflex osteoarticular diminuat determin deformaii biomecanice supuse legilor cresterii rahisului.

c.Factorii de mediu: Copiii nscui din mame mai in varst de 26 ani sunt mai predispui s

dezvolte scolioz la vrsta pubertii.Varsta tatlui nu influeneaz apariia scoliozei.Factorii de mediu sunt considerai mai importani decat factorii ereditari.

d. Creterea: Inlimea medie a pacienilor scoliotici este mai mare decat cea a copiilor de aceiai varst. Creterea este indispensabil procesului de structuralizare a scoliozei.Gradul scoliozei se agraveaz in perioadele de cretere intens. Scoliozele cu curbur mic i medie nu se agraveaz in perioadele de cretere intens.Scoliozele cu curbur mic i medie nu se

agraveaz dup incheierea creterii osoase. Calvo a artat c scolioza nu se agraveaz dac rata de cretere a segmentului vertebral T8- T12 este mai mic de 0, 3 mm/lun. Prin apariia scoliozei , inlimea este diminuat datorit deviaiei vertebrale in plan frontal i sagital( prin cifoz). De asemenea, a fost demonstrat i creterea asimetric a discurilor intervertebrale.

Schema Nachenson (fi. IV.28) arata ca patologia porneste de la factori genetici familiali,iar echilibrul dinamic si structural al coloanei este influentat multifactorial(neurologic,metabolic,dar mai ales biomecanic).Se ajunge de la progresia diformitatii in perioada de crestere la stabilizare spontana la pubertate dupa maturarea osoasa(terminarea cresterii,care se admite ca ar surveni in jurul varstei de 17 ani),cu posibilitatea evolutiei la adult(in sarcina,menopauza). Scolioza trebuie supravegheata toata viata.Cu toate c exist foarte multe studii referitoare la etiologia scoliozei, cauza acestei boli rmne incerta. d)SimptomatologiePacientii cu scolioza idiopatica prezinta grade variate de disfunctie ventilatorie restrictiva determinata de modificarile grilajului costal si de modificarea diametrelor toracelui. In scoliozele grave sau neglijate, comprimarea maduvei poate sa apara in concavitate. De asemenea, radacinile nervoase pot fi comprimate din cauza rotatiei vertebrale. Toate aceste modificari trebuie cautate sistematic la examenul clinic.In general, scoliozele nu sunt dureroase. Daca pacientul cu scolioza acuza totusi dureri, trebuie cautata cu minutiozitate o eventuala cauza a acesteia. Probabil ca cel mai important rasunet al scoliozei este cel estetic. Acesta este motivul care, in cele mai multe cazuri, determina consultarea medicului. In cazul scoliozelor grave, diformitatea este usor remarcata de anturaj, afecteaza perceptia asupra propriei persoane, conferind si o dimensiune psiho-sociala acestei maladii.e)Diagnostic

Depistarea Scoliozei:

In maternitate - formele congenitale

In primii ani de viata - formele precoce (foarte rare)

In perioada pubertatii - prin screening scolar

Se apreciaza :

a) rectitudinea sau deformarea axului coloanei vertebrale

b) rotatia vertebrala reprezentata de gibozitatea costala

c) echilibrul umerilor

d) echilibrul bazinului

e) simetria soldurilor EXAMENUL CLINIC Examenul clinic trebuie sa contina examenul trunchiului si al coloanei vertebrale, precum si examenul neurologic si al celorlalte aparate si sisteme. Examenul trunchiului va avea in vedere echilibrul global al acestuia, pozitia bazinului, pozitia umerilor in raport cu bazinul si in raport cu solul, asimetria triunghiurilor formate de membrul toracic cu trunchiul ( figura 1). In cazul scoliozelor cu curburi importante, rotatia vertebrala poate fi responsabila de infundarea asimetrica a peretelui toracic anterior. La pacientul in ortostatism, examinat din spate, se identifica curbura prin palparea apofizelor spinoase. Firul cu plumb coborat de la nivelul apofizei spinoase a vertebrei C7 ar trebui sa intalneasca pliul interfesier in cazul coloanei normale. Cand firul este deviat la stanga sau la dreapta fata de pliul interfesier, scolioza este dezechilibrata la stanga sau la dreapta. Se noteaza de asemenea distanta de la apexul curburii la linia verticala descrisa de firul cu plumb.La examinarea din profil, in ortostatism, firul cu plumb coborat de la nivelul conductului auditiv extern ar trebui sa intalneasca relieful marelui trohanter in cazul coloanei vertebrale normale. Cand nu se intampla acest lucru, coloana vertebrala este dezechilibrata anterior sau posterior.Pentru studierea gibozitatii, pacientul este pus sa se aplece spre inainte din pozitia in ortostatism ( figura 2). Privind tangential spatele, pe directia anteroposterioara, se poate observa proeminenta regiunii paravertebrale de partea convexa a curburii. Proeminenta este cu atat mai pronuntata cu cat curbura este mai accentuata. Aceasta parte proeminenta se numeste gibus si este data de rotatia in plan orizontal a vertebrelor. Sub masa musculara proeminenta se afla partea posterioara a coastelor, in cazul scoliozelor toracale sau apofizelor transverse, in cazul scoliozelor lombare.La pacientul aflat in pozitia asezat se examineaza rotatia umerilor in raport cu bazinul, iar in decubit ventral se poate constata stergerea scoliozelor care nu sunt structurale. Bilantul neurologic este obligatoriu si poate decela unele anomalii in cazurile de scolioza idiopatica grava sau in cazul asocierii unor malformatii osteoarticulare sau ale sistemului nervos. Tot examenul clinic ar trebui sa deceleze o eventuala inegalitate de membre pelvine, care poate induce o atitudine scoliotica.Prima examinare a unui pacient care prezint o deformare vertebral trebuie s cuprind mai multe etape:a) recunoaterea deviaiei coloanei vertebrale;

b) aprecierea caracterului su structural;

c) atribuirea unei etiologii;

d) prognostic de evoluie;e) alegerea conduitei terapeutice.Examinarea in picioare - se apreciaza: a) echilibrul umerilor

b) echilibrul bazinului

c) balansul sagital

d) eventuala inegalitate a membrelor inferioare

e) starea tegumentelor Examinarea in flexie anterioara se apreciaza prezenta gibozitatiicostale .

Examenul radiologic

Radiografia de coloana vertebrala se efectueaza din fata si din profil si trebuie sa contina atat capul, cat si bazinul. Pe radiografia de fata se apreciaza echilibrul/ dezechilibrul C7-L5. Amplitudinea curburii se cuantifica prin masurarea unghiului Cobb, care se defineste ca fiind unghiul dintre linia tangenta la platoul superior al VLS si linia tangenta la platoul inferior al VLI ( figura 3). Tot pe radiografia de fata se evalueaza gradul de rotatie vertebrala prin devierea pediculilor si a apofizei spinoase catre convexitatea curburii. Rotatia vertebrala obiectivata de radiografie confera caracterul de scolioza structurala conform definitiei. Rotatia vertebrala face diferenta intre scolioza propriu-zisa si atitudinea scoliotica fara componenta structurala si fara caracter evolutiv. Oblicitatea bazinului se poate obiectiva pe radiografia de fata si impune cautarea unei eventuale inegalitati de membre pelvine sau a unei retractii musculare care sa o justifice.Pe radiografia de profil a coloanei vertebrale se evalueaza dezechilibrul antero- posterior al acesteia, modificarea curburilor fiziologice in plan sagital, precum si modificarile diametrului antero- posterior al toracelui.Ca examene imagistice suplimentare, se pot efectua radiografii ale coloanei la manevra de inclinare laterala, evaluandu- se astfel flexibilitatea acesteia. Radiografiile efectuate cu coloana in tractiune axiala pot cuantifica de asemenea gradul de reductibilitate a scoliozei. Examenele CT si IRM pot completa bilantul imagistic in scopul depistarii unor anomalii medulare sau vertebrale nedetectabile pe radiografia standard.f) Evolutie si prognostic

Din punct de vedere al evolutivitii, scoliozele sunt de dou feluri: evolutive i neevolutive.Se consider n mod clasic c, scoliozele neevolutive sunt acelea care la vrsta de 15-16 ani nu depesc 30.

Dimpotriva, scoliozele evolutive care sunt de altfel i cele mai numeroase, trec de 30 la vrste chiar mai mici, ajungnd la 80-90, uneori chiar la 140 i chiar mai mult.O scolioz evolutiv se agraveaz treptat n timp pn la vrste foarte naintate, pierznd ntre 1-2 anual. De altfel, o scolioz evolutiv netratat, va evolua pn la o limit ce pare programat genetic. Scolioza se agraveaza cu cresterea, la adulti evolutia fiind mult mai lenta. La menopauza, din cauza fragilitatii osoase, scolioza se poate agrava. Varsta la care este descoperita scolioza este unul din cele mai importante elemente de prognostic.Dupa Cotrel, in cursul evolutiei naturale, scolioza infantila (descoperita inainte de 3 ani) va avea un unghi peste 100 grade in 100% din cazuri. Scolioza idiopatica juvenila (diagnosticata intre 3 ani si 14 ani) va evolua catre un unghi intre 50 si 100 de grade in 50% dinte cazuri, iar 95% dintre scoliozele diagnosticate dupa menarha vor avea un unghi sub 50 de grade.In functie de topografie, scoliozele cele mai grave sunt cele toracale, urmate de cele toracolombare, iar cele mai putin grave sunt cele lombare.Testul Risser un alt element de prognostic, evalueaza gradul de maturizare a sistemului osos. Criteriul este aparitia cartilajului de crestere a crestei iliace. Astfel, in stadiul Risser 0, cartilajul de crestere nu a aparut, in Risser I, cartilajul a aparut in 1/3 externa a crestei iliace, in Risser II, a aparut in 2/3 extern, in Risser III, a aparut pe toate lungimea crestei iliace, in Risser IV, cartilajul de crestere a fuzionat in 1/2 interna a crestei iliace, iar in Risser V, cartilajul de crestere a fuzionat complet (figura 4). O scolioza are risc mai mare de evolutie in stadiul Risser 0 decat in stadiile 4-5.Evolutivitatea scoliozei idiopatice:

Pentru a putea formula un prognostic asupra evolutiei naturale a scoliozei idiopatice, trebuie avut in vedere gradul de maturitate osoasa. La scheletul imatur, scolioza idiopatica are un potential mai mare de a evolua decat la scheletul matur. Cu cat varsta de aparitie a scoliozei este mai mica, cu atat potentialul evolutiv al acesteia este mai mare.La scheletul imatur, evolutia naturala a scoliozei idiopatice este marcata de accentuarea curburii o data cu cresterea. In perioadele de crestere accelerata a scheletului si in special a coloanei vertebrale, accentuarea curburii este si ea mai rapida. Astfel, perioada cu risc maxim de agravare a scoliozei este pubertatea, dupa care viteza de accentuare a curburii scade pe perioada adolescentei. Nu se pot formula limite de varsta civila absolute privind perioada cu evolutivitate maxima. Se stie ca perioada pubertatii corespunde intervalului 11-13 ani la fete si 13-15 ani la baieti. Varsta osoasa insa nu corespunde varstei civile decat in 50% dintre cazuri. In toate celelalte cazuri, pentru evaluarea riguroasa a riscului, trebuie stabilita varsta osoasa. In acest scop, exista multiple metode care iau in calcul aparitia nucleilor de osificare, fuzionarea cartilajelor de crestere, precum si aparitia caracterelor sexuale secundare pentru a stabili varsta osoasa. Astfel se considera ca aparitia parului pubian corespunde debutului pubertatii, iar inchiderea cartilajelor de crestere a cotului corespunde sfarsitului acesteia. Aceasta perioada corespunde perioadei Risser 0 si este caracterizata de risc maxim de evolutie a scoliozei. Dupa inchiderea cartilajelor de crestere a cotului, urmeaza perioada care poate fi cuantificata cu ajutorul criteriilor Risser si care corespunde adolescentei. Perioada pubertatii corespunde in general cresterii in inaltime a coloanei vertebrale cu 7 cm la fete si cu 8 cm la baieti.g)Tratament- Tratamentul Scoliozei Idiopatice Deoarece bolile,indiferent de localizare,intereseaza organismul in general si imbraca aspecte particulare in functie de bolnav,tratamentul trebuie sa se adreseze nu numai organelor lezate ci si restabilirii functiilor celorlalte organe;sa fie intotdeauna individualizat-trebuie sa fie tratat bolnavul si nu boala.

Principalele forme de treatment sunt:

-Tratamentul etiologic-care se adreseaza cauzei bolii;

-Tratamentu functional-care urmareste restabilirea functiilor diferite ale organismului;

-Tratamentul simptomatic-care urmareste combaterea simptomelor. Tratamentul medicamentos:

Cand durerile de spate sunt asociate cu scolioza, durerile pot fi cauzate de probleme musculare, discale, ale fatetelor articulare, ale radacinilor nervoase sau de afectiunile tumorale. In mod normal durerile nu sunt cauzate de curbura coloanei prin ea insasi. Unele persoane pot folosi medicamente eliberate fara prescriptie medicala cum ar fi aspirina sauibuprofenulpentru usurarea durerilor de spate. In timp ce aceste medicamente pot usura temporar durerile spatelui, ele nu pot vindeca scolioza si nu previn reaparitia durerilor.Tratamentul Kinetoterapic:

Kinetoterapia este utila in toate etapele stagnara dar rolul ei nu trebuie intotdeauna fetisizat.

Dac kinetoterapia nu poate mpiedica evoluia unei scolioze, ea poate totui permite ncetinirea evoluiei acesteia . Orice forma de activitate fizica trebuie incurajata inclusiv sportul de performanta. Este o greseala interzicerea orelor de educatie fizica din programul scolar. Tratamentul Ortotic :

n cazul recomandrii corsetului ,trebuiesc fcute dou remarci: corsetul este inutil la copiii a cror angulaie este sub 30, deoarece scolioza poate fi neevolutiv, iar purtarea lui nu este lipsit de inconveniente funcionale i psihice. Tratamentul ortotic este considerat eficient atunci cnd la sfritul creterii osoase valoarea curburii este de +/- 5 din valoarea iniial a angulaiei. Corsetul nu corecteaz curbura scoliotic ci numai previne agravarea ei. Pentru a fi eficace corsetul trebuie purtat 20-22 ore pe zi. Utilizarea corsetului este inutila la fete la mai mult de trei ani de la menarha si la baieti peste varsta de 17-18 ani. Tratamentul Chirurgical:Tratamentul chirurgical trebuie propus cand valoarea angulatiei depaseste 40. Momentul optim de interventie chirurgicala se situeaz n jurul vrstei osoase de 13 ani la fete i 15 ani la biei, corespunznd stadiului Risser 1. Tratamente chirurgicale au constat n rahisintez posterioar Harrington, artrodez vertebral posterioar cu instrumentatie SCS, Moss-Miami, XIA, CD-Legacy. n aceast perioad, coloana prezint maximum de flexibilitate, iar corecia obinut poate fi aproape complet; n plus nu exist riscurile unei deform prin creterea rezidual a rahisului (efectul vibrochen). h)Complicatii

Complicatiile pot fi intraoperatorii i postoperatorii.

Din complicatiile intraoperatorii :hemoragii severe,lezarea pleurei, fracturarea apofizei transverse,fracturarea lamei, deschiderea accidental a menigelui.

Complicatiile postoperatorii au fost imediate i tardive.

Complicatiile postoperatorii imediate au fost:

Decroare;

Infectia superficial a plgii.

Complicatiile postoperatorii tardive au constat n pseudartroz i prin ruperea uruburilor.

Complicatiile postoperatorii tardive prin ruperea tijei.Obiectiv 3

Rolul autonom si delegat al asistentului medical in ingrijirea bolnavului cu Scolioza Asistentul Medical are prin prisma meseriei 4 mari responsabilitati,si anume:promovarea sanatatii,prevenirea imbolnavirilor,restabilirea sanatatii,inlaturarea suferintei.Rolul principal este de a asista indivizii familiei,grupurilor sa le restabileasca si optimizeze functiile fizicetocmai pentru a ajuta la vindecarea bolii si la recapatarea functiilor de dinainte de boala.O asistenta trebuie sa fie ferma,convingatoare,sa ofere pacientului toata priceperea sa,sa stabileasca cu acesta o relatie cadru medical-pacient foarte buna pentru a putea colabora la recapatarea sanatatii si vindecarea completa in cazurile posibile.Din punct de vedere profesional,asistenta trebuie sa-si exercite in meserie 3 tipuri de functii:

-de natura independenta(autonoma)

-de natura dependenta(delegata)

-de natura interdependenta care presupune colaborarea asistentului medical cu alti profesionisti din sectorul sanitar.

Rolul autonom al asistentului medical:

Vizeaz compensarea parial sau total a lipsei sntii sau diminurii autonomiei; Protejarea,meninerea,restaurarea i promovarea sntii sau autonomiei individului; Uurarea suferinei i asistarea individului n ultimele momente de via; Stabilirea procesului de ngrijire; Favorizarea integrrii i reintegrrii n familie sau societate; ndeplinirea rolului necesit deprinderi i capaciti profesionale; Din punct de vedere al procesului de ngrijire,interveniile aplicate sunt de natur tehnic,relaional i educativ,n funcie de informaiile fizice,psihice,sociale,economice,culturale sau spirituale ce privesc individul.

Rolul delegat al asistentului medical:

Vizeaz abilitatea asistentului de a ndeplini sarcini i de a aplica ngrijiri medicale sub prescripie medical; Supravegherea clinic a bolnavului i a efectelor terapeutice; Participarea i colaborarea la aplicarea diverselor tehnici invazive de ngrijire; Aplicarea prescripiilor medicale.

n absena medicului asistentul poate aplica intervenii i ngrijiri care au ca scop meninerea vieii pn la sosirea medicului.Fisa Tehnica 1Fisa tehnica nr.2

Fisa Tehnica nr.3Injectia Intravenoasa(I.V.)1.Definiie: Introducerea unui lichid ntr-o ven prin nepare poart numele de injecie intravenoas.

2.Scop:

DIAGNOSTIC: -explorarea diagnostic a unor organe ca

rinichiul,colecistul,ficatul,plmnul etc.

TERAPEUTIC:-introducerea de substane hipertone n cantitate mare pentru reechilibrarea hidro-electrolitic i derivate biologice,reprezentnd o cale foarte bun pentru reprimarea bolnavilor ocai.3.Locul injeciei:-venele de la plica cotului;

-venele antebraului;

-venele de pe faa dorsal a minii;

-venele maleolare interne;

-venele epicraniene.

4.Materiale necesare:

-mnui,seringi i ace sterile;

-tvi renal;

-tampon de vat cu alcool;

-garou.5.Pregatirea pacientului:

Pregtirea psihic:

-pac.i se explic tehnica i scopul ei;

-este rugat s se aeze comod pe scaun.

Pregtirea fizic:

-se aeaz pacientul n poziie eznd;

-se descoper locul de elecie.

6.Tehnica efectuarii injectiei: asistenta i spal minile;

se alege locul punciei;

se dezinfecteaz locul punciei;

se execut puncia venoas;

se controleaz dac acul este n ven;

se ndeprteaz staza venoas prin desfacerea garoului;

se injecteaz lent,innd seringa n mna stng,iar cu policele minii drepte se apas pe piston; se verific periodic dac acul este n ven,

se retrage brusc acul,cnd injectarea s-a terminat; la locul punciei se aplic tamponul mbibat n alcool,compresiv.

7.ngrijirea ulterioar a pacientului: se menine compresiunea la locul injeciei cteva minute.

se supravegheaz n continuare starea general.

9.Incidente i accidente:

injectarea soluiei n esutul perivenos,manifestat prin tumefierea

esuturilor,durere;

flebalgia produs prin injectarea rapid a soluiei sau a unor substane iritante;

valuri de cldur,senzaia de uscciune n faringe; hematom prin strpungerea venei;

ameeli,lipotimie,colaps.Fisa Tehnica nr.4Perfuzia

Perfuzia reprezinta introducerea pe cale intravenoasa, picatura cu

picatura a solutiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroelectrolitica si volemica a organismului. Introducerea lichidelor in vena se poate face direct prin canule metalice fixate in vena, prin canule din material plastic introduce transcutanat prin lumenul acelor sau prin denudarea de vena si fixare in ea a unei canule, care poate ramane pe loc cateva zile sau chiar saptamani.

Pe cale intravenoasa pot fi administrate solutii izotonice si hipertonice care nu se pot administra pe alta cale injectabila, deoarece sunt caustice

pentru tesuturi.Nu se introduc solutii uleioase deoarece produc embolie grasa.

Scopul perfuziei : hidratarea si mineralizarea organismului in stari de dezechilibru hidro-mineral; administrarea medicamentelor la care se urmareste un efect prelungit; in scop depurativ diluand si favorizand excretia din organism produsilor toxici microbieni; completarea proteinelor sanguine in caz de hipo- si disproteinemie; pentru alimentatia pe cale parenterala; pentru perfizie de sange.

Materiale necesare:

trusa pentru perfuzat solutii ambalata steril;

solutii hidratante in sticle speciale inchise cu dop de cauciuc si armura

metalica, sau pungi originale de material plastic incalzite la temperatura

corpului;

garoul de cauciuc, tavita renala, o musama sau o aleza, benzi de

leucoplast pentru fixarea acului sau canulei de tegumentul bolnavului;

seringi de 5-10 ml, ace sterile, casoleta cu tampoane sterile, substante

dezinfectante sterile;

stativ pentru fixarea flacoanelor.

Etape si timpi de executie

1.Pregatirea materialelor si instrumentelor

Spalare pe maini.

Se scoate celofanul steril de pe flacon si se dezinfecteaza dopul cu alcool.

Se deschide trusa pentru perfuzat, se indeparteaza teaca protectoare de

pe ac si se patrunde cu el prin dop in flacon, inchinzandu-se imediat sub ac

tubul de aer.

Se patrunde cu tubul de aer in flacon prin dopul de cauciuc fara a atinge

trocarul.

Se suspenda flaconul pe suport, fixandu-se tubul de aer la baza flaconului

cu o banda de leucoplast.

Se indeparteaza teaca protectoare de la capatul tubului.

Se ridica deasupra nivelului substantei medicamentoase din flacon si se

deschide usor, lasand sa curga lichidul din dispozitivul de perfuzie picuratorul

fiind orizontal.

Se coboara progresiv port-acul pana cand tubul se umple cu lichid, fiind

eliminate complet bulele de aer. Se ridica picuratorul in pozitie verticala si se

inchide aparatul de perfuzie, ramanand atarnat pe stativ.

2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului: Se anunta bolnavul, se asaza in pat in decubit dorsal, comod cu antebratul

in extensie si pronatie, asezat pe un plan tare. Se pot utiliza venele de la plica cotului, cefalica sau bazilica, Venele maleolare.

Pregatirea bolnavului trebuie facuta cu multa putere de convingere, datorita duratei mai indelungate a operatiei si mentinerii pozitiei corecte.

Copiii mici vor fi imobilizati prin infasurarea intr-un cearaf.

3.Tehnica propriu-zisa

Se dezinfecteaza tegumentele cu alcool dupa aplicarea garoului la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului( deasupra plicii cotului). Se palpeaza locul pentru punctie, apoi se va mai dezinfecta inca o data cu alcool.

Se cere bolnavului sa deschida si inchida pumnul, ramanand cu el inchis. Se fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine.

Se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei.

Nu se abordeaza niciodata vena din lateral si nu se introduce acul cu bizoul orientat in jos.

Se patrunde cu acul traversand, in ordine, tegumentul in directie oblica(unghi de 30 grade), apoi peretele venos invingandu-se o rezistenta elastica,pana cand acul inainteaza in gol si se continua inca 1-2 cm in lumenul venei.

Se verifica pozitia acului in vena prin aspirare. Se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.

Se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfuzat la 60picaturi/min sau mai putin in functie de necesitati.

Se fixeaza cu leucoplast acul si o portiune din tubul de perfuzie invecinata acului la pielea bolnavului.

In tot timpul perfuziei se va controla daca scurgerea lichidului este

continua, caci in caz de obstacol, sangele din vena refuleaza si se coaguleaza in lumenul acului.In cursul perfuziei cu ace metalice se poate intampla ca acul sa-si modifice pozitia in urma miscarilor involuntare ale bolnavului.

Se opreste scurgerea lichidului si se ridica pavilionul acului, fiind vorba de lipirea varfului acului de peretele venos.

Inlocuirea flaconului se face inainte ca acesta sa se goleasca complet,pentru a evita patrunderea aerului in vena. Se inchide prestubul si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul flacon pregatit inainte. Se deschide imediat prestubul pentru a permite lichidului sa curga, reglandu-se viteza de scurgere.

Inainte ca flaconul sa se goleasca, se deschide prestubul, se exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon imbibat in alcool si printr-o miscare brusca in directia axului vasului se extrage acul din vena. Se aplica un pansament steril cu leucoplast. Spalarea pe maini.

4.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

Se supravegheaza bolnavul atent pana la terminarea flacoanelor de

perfuzat.

5.Reorganizarea locului

Se strang materialele folosite, aparatul de perfuzat se arunca in

recipiente speciale, Se noteaza in foaia de observatie : data, cantitatea de

lichid perfuzat si numele celui care a facut perfuzia.

Incidente si accidente Introducerea brusca a unei mari cantitati de lichide in circulatie poate supraincarca vena, dand semne de insuficienta circulatorie : dispnee, dureri precordiale. Se intrerupe imediat curentul de lichid si se continua un ritm lent, dupa ce au disparut fenomenele supraincarcarii inimii.

hiperhidratarea manifestata prin tuse, expectoratie, neliniste, polipnee,

cresterea tensiunii arteriale se cimbate prin reducerea la minimum a ritmului

de hidratare, administrarea de diuretice, cardiotonice. embolie gazoasa prin patrunderea de aer in cantitate mare in curentul circulator. Ea se previne prin expulzarea aerului din tub inainte de introducerea canulei in vena si intreruperea perfuziei inainte de a se goli din rezerva si din tub. nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectia si aparitia de frisoane.

Obiectiv4

Procesul de ingrijire al unui pacient cu Scolioza INTERVIU:

1.Informatii generale:

a) Numele si Prenumele: b)Varsta: c)Stare civila: d)Copii: e)Profesia: f)Localitatea de origine: g)Diagnosticul de internare: h)Data Internarii:2.Obisnuinte de viata:

a)Conusmator de: Alcool

Cafea

Tutun

b)Dieta/regim alimentar:Pacientul urmeaza un regim alimentar normal.c)Alergii cunoscute:Pacientul nu este alergic la nici un medicament.

3.Probleme de sanatate:a)Antecedente medicale personale:

b)Antencedente heterocolaterale:nu exista astfel de antecedente;

c)Motivele internarii actuale:reevaluare clinicad)Istoricul starii actuale:se interneaza pentru investigatii clinice si paraclinice si tratament sub supravegherea cadrelor medicale;4.Examenul clinic si paraclinic general:

a)Tegumente si mucoase: b)Greutate: c)Inaltime: d)Tesut celular subcutanat:normal; e)Sistem ganglionar si limfatic:superficial,nepalpabil

f)Aparat locomotor: g)Aparat respirator: h)Aparat cardio-vasculat: i)Aparat digestiv:abdomen simplu nedureros,transit intestinal fiziologic;

j)Aparat uro-genital:rinichi nepalpabili,mictiuni spontane cu urini normocrome,organele genitale externe normal conformate;

k)Sistem nervos si organe de simt:fara semne de iritatie meningeana.

5.Investigatii:

a)Examenul sangelui: Biochimie: -Glicemie 0,7-1,15g%

-Uree 0,15- 0,48 g%

-Creatinina 0,6-1g% -Bilirubina Totala 0,4-1% -Bilirubina Directa