recup scolioza

7/28/2019 recup scolioza

1/30

:CASADESANATAIEDRAGOMIR "{ i , i , i * ,ui iBucuresti t ,l i fx;iltto ,". i i ,LUCRARE I}E DIPLOMA

DEvIATIILE CoLoAIYEI YERTEBRALERECT]PERAREA SCOLIOZEI

Coordonator:ProfesorCristianDragomirIndrumafor lucrari practice:Profesor LilianAlbu

Absolvent:VioletaPrisneanu

BUCURESTISesiuneaulie 2009


2/30

CUPRINS

I. Anatomie patologica Pag.3I I , Dev ia t i i le qo loaqe i vgr tgbra le ! ! : ! ! ! ! ! ! ! ! ! . ! ! ! ! ! ! , : : : ! ! ! ! . ! ! ! ! ! , i? :? , : : : ! , ! ! pag .4III. Scolioza .. Pag. 51. Generalitati . Pag.52. eauze pag.63.Mecanismiziopatogenic Pag.74. Factoride risc Pag"8" 5. Cosnsultul e specialitate pag.g

6. Expectativa igilenta pag.g7.Medicispecialistiecomandati......... pag.98. Investigatii. Pag.109. Diagnosticrecoce......... ...,,,,pag.1010.Tratement Gneralitati pag.1011.Prevenire.... ." .. . . . . . . .pag.1111.TratamentAmbulatoriu pag.l213.Tratement edicementos ........pag.121-1. ratament hirurgical pag.1215"Optir.rnihirurgicale. pag.1316.Aite fatamente........... pag.13f,\i.Kinetoterapia ... Pag.151. Etapeletratamentului......... pag.152. Metode ecorecJarescoliozci;.,i .; ir.... ' .. i;;i i. pag,163. Exercitiipentruscolioza pag.18V. Principiile si obiectivele ratamentuluiBFT . .. pag.241. Tratamentul rin Hidro-Terapie pag.252.Trutamentulprin Electroterapie pag.273. Tratamentulprin Masaj Pag.284. Gimnasticamedicala Pag.295.Tratamentulalneologic pag.30

Bibl iografie... . . . . . . . . . pag.3l


3/30

L Anatomie patologicaDescrierea oloaneivertebraleColoanavertebralaconstituie saheletulsolid al trunchiului. Este situata n planmediao in rogiuneaposlerioata& trunohiu"lui, iind formata la om 'din 33-34 dcvertebre. ntre vertebrese gasescdiscurile ntervertebrale.'Innterior de-a ungul ei,coloana vertebralaeste strabattttade un canal numit canalulvertebral(neural) areadapostesta aduvaspinariicu invelisurilesale.

ritdE;L .Segmenteleoloaneivertebralesunt:1. Segmentul cervical este ormat din 7 vertebre.Vertebracervicalaprezinta

unele deosebiri ata devertebra ip. Corpulestemai mic si mai alungit ragsvers{. Insegmentulcervical gasim 4 vertebrede traruitie : atlas, axis, vertebra-p6 s1'!:7.Aceste vertebreptezintaparticularitati deosebiteprin adaptareaor la functii speciale.2. Segmentul toracal este format d1n 12 vertebre. Caracteristicileacestorvertebre sunt articularea lor cu coastele,pe fetele laterale. Apofiza transversalaprezirrtacatre varf, pe fata ei anterioara,o fateta articulara corespunzatoare e pecoasta.3. Segmentul lombar este ormat din 5 vertebre.Vertebra ombaraestemaimare decat celalaltevertebre.Corpul este at mai inalt si cu perimetrul transversalmai mare. Labaza apofizei transverse, osteriorsi inferior, se afla un tuberculcarereprezinta cu adevarat apoftza transversa.In partea Latetala ombara a apofizelorarticularesuperioare e afla o proeminenta umitaapoftzamaxilara.4. Segmentul sacral este format din 5 vertebre sudate ntre ele purtanddenumireade os sacru. ntre ele se afla douaoase liace cu caresearticuleazalateralformand bnazinul osos, Sacrul prezinta o fata anterioaraconcava,una posterioaraconvexae baza,unvarf orientatcentralsi doua ete aterale.5. Segmentul coccigian este ormat prin sudareaa 4-5 rudimentevertebrale.Coccisul prezinta a baza douaproeminente coarnelecoccisului)rcare se unesccucoarnele acrale.B,aza earticuleazacuosulsacru.


4/30

II. Deviatiile coloaneivertebraleCwburile normale dau coloanei o mare elasticitate,permitandu-i sa secomporte n cadereaa ua resort, amortiz.arrdu-le,predeosebire-deputaa pr;. T";curburile, pastreazaproectia centrului de greutate n interiorul i,.rig"*r"i a.sustinere.Chiar atunci canduna din curburi esteaccentuata cifoz#r, torooza) coloanaisi recapataechilibrul exagerand urburadin regiunea nvecinata.Deviatiile coloanei vertebrale sau deviatiile axului vertebral sunt afectiuniprovocatedediferiti factori etiopatogeni.Deviatia lateralap!ut" ! de urrtip oarecare, atoritaunei atitudini vicioase, mpusade anumiteconditii profesionale.Aceastadeviatie laterulatemporala,dar prelungita acoloaneinu reprezintascolioz4 ci o atitudine anormala cateereazaposibilitati pentrueonstituireai,Cand n mod voluntarun copil, caresta mult in bancastramb, capataodeformare,pozitia nu poatefi numita scolioza,ci deviatieprin tinuta. In aceasta u se observanici o deformatiea toraceluisi nici o sarcinau ,oio*"i vertebrale.

Deviatiile recunoscuteale coloaneivertebralesunt :A. ScoliozaB. CifozaC. LordozaCifaza:

sunt deviatii ale coloaneivertebralen plan sagital,prin exagerateacurburilornormale ale coloaneivertebrale.Exista insa cazuri-rarc.'atipice,"candcoloanasectxbeaza nvers : cifoza cervicala si lordoza d.orsala.Deformatia se compenseazaprintr-o hiperlordozacervicalasi lombarapentruechilibrareacoloanei.Cifozelepot fi suple,asa-ziseletitudini cifoticecarepot corectasi hipercorectavoluntarprin contractiamusculaturiisau ixe (rigide) carenu semai pot corectaprinredresareaoluntarasaumobilizarepasiva.Deblitatea generalasau pozitiile gresite(in banca la locul de munca) si miopia pot favoriza atifudinii cifotice. cifozeleadevarate, uactionele atr la b,aaaun traumatism cu tlrrtirea unei vertcbre in unghiascrrtitspre nainte (in pana)ceeace determina asez:areacoloanein unghi deasupra isub vertebra lezata.o/alta cauzaa cifozei se aplica prin legealui Delpeon : candcorpul este mentinut"mult timp aplecat inaint", r" pioduqs o turtire a corpurilorver'tehrale in partea anterioara, din cavza greutatii corporale "*" afecteazasiac,tioneazasupraacesteiparti a vertebrei.


5/30

Lordoza:Lordozelesunt deviatii ale coloaneivertebralecu convexitateanterioar4prinexagerareacurburilor normale ale coloanei vertebrale. Datorita mai ales tonusuluicreiut si psoasului i stabirii onusuluiabdominalilor, azinulcademai mult inaintedecat normal, exagerandcurbura ombara.O cauza avorizanta a femei estepurtareaincaltamintii cu tocuri inalte, care duc la inclinareabazinului inainte si a trunchiuluiinapoi, determinand lordozarea. Lordoza este prezenta si in locurile cu luxatiecongenitalade sold bllaterala, n spondilolistezis i in enopatli.La randul ei lordozapoate r cauzadeviatiilor.algii ombaresi sacrale,albuminuriei,prin jenarea unctieirinichilor, pregcumsi a oboselii n mers si stationare.

ur. scoLlozA1. Generalitati

Scoliszaesteafectiunea n care coloanavetebralaestedeviata n plan frontal(intr-o parte),coloana e,rtebralaiind in conditii normale dteapta.Inacelasi impcoloana ertebralapoate i si rasucita rotata n jurul axului).In mod obisnuitscoliozaapare a mijlocul spatelui coloana oracica)sau n parteade os a spatelui coloanalombara).Multi oameniau un anumitgradde devierea coloanei.De fapt, curburilecoloaneivertebralemai mici de 10ga4p sunt considerate eviatiinormalealecoloanei.Scoliozaesteatuncicanddevf{ibcoloaneiestemai marede 10grade.Coloanavertebralase curbeaza eobicei n foma iterei S sauC.


6/30

*\:pinc

lmagineacoloanei ertebrale fectatede scoliozi

2. Calaze

In B0%din cazuri, cartza paritieiscoliozeinu estecunoscuta. ceastaesteaunrita scolioza diopatioa. Scoliozaapa{ede obieei in copilarie sauadolescerntaiesteasociatafactorilorgenetici,adeseaiind o afectiune amiliala.Sunt doua ipuri de scolioza:strucfurata i nestructurata.Scoliozanestructuratamplica curburiale coloanei, atarotatie si estereversibila,pentruca estecavzatade onditii precum-dweresauspasmmuscailar-a cauza nflamatorie precumapendicita-inegalitateamembrelor nferioare.Scolioza tructuratamplicacurburiale coloanei u rotatiesi este reversibilafiind de obicei cavzatadeactorinecunoscuti idiopatici)ori boli saualteconditiiprecum:-3lspalii ptezentea nasterecongenitale), umar fi spinabifida, sifuatie n carecanalulspinalnu se nchidenormal sausituatii care afecteazaormareanormalaaosului. Intre 5-7% dintre caztxTle e scoliozasunt determinatedeanomaliicongenitale le coloanei,caredetermina urburi ale coloanei,curburi caresuntmultmai rigidedecat eledeterminatee scoliozadiopatica, cestecurb,uri eagrcvemapemasurace copilul creste,n special n perioadaadolescentei-afectiuni muscularesaunervoase,precumparaliziacerebral4 sindromulMarfan sau


7/30

distrofia musculara-traumatisme-infectii-tumori.La adultiscolioza oateapare a urmarea modificarilorcoloanei eterminatede mbatranire procese egenerative).cesteprocesedegenerativeot fr cavzate ecatreosteoartrite auosteoporoza.In copilarie si adolescentacolioza,n general-nucarlzeaza imptome i nuesteevidentapanacanddeformarea oloaneivertebralenu devinesevera.Ea poate iprimadataperceputa e catreparinti careobservacaimbracamintea opiluluinu stadrept sau ivurile sunt negale.Coloanacopilului poatearata ocosataar coastele otfi proeminente n afara,Copilul cu scolioza:-un umarpoatepareamai inalt decatcelalalt

-un soldpoatepareamai inaltdecat elalalt-capulcopilului nu estecentratpe corpulsau-un omaplalpoatc fi mai procndnentdcqatqslalalt-coastele untmai ridicatepe o partecandcopilul seapleacanfata din talie-linia taliei poate i mai platape o parte.De celemai multe ori scoliozanuoauzeazarnerin copilariesauadoiescenta.Durerea n adolescentaa cei careau scoliozaestedatade alte cauze,precumtumori ale oaselorsaualemaduvei.Dacacopilul are dureriasociate coliozeiestefoarte important ca el safie examinatde catredoctorpuntru a stabili caruzaurerii.Adultii careau scoliozapot saunu saaiba dureri de spate.n majoritateacazurilor, unde suntprezentedurerile de spate,estegreudestabilit dacaele suntcauzate e catrescolioza.Oricum,dacascoliozalaadulti seagraveaza i devinese.vcra apoatcdeterminaaparitiadurerilorde spatrei a difieultatilor la respiratie,Alte afectiuni,cumat ft cifaza,cauzeazaimptomesimilarescoliozei.

3. MecanismfiziopatogeneticSeolioZadiopatiea,Ceamai freeventaorma Ruare6 eanzA un0seuta.a eOpiicaFe u acest ip d" scolioz4 in mod obisnuitprimelesimptomeapar avarstade 8-10ani- Majoritateacazllrilordescoliozaau gtadede severitatemedie,determinandcurhrri mici ale coloanei carenu se agraveazan timp. Curburile mici, in general,nuffiitzffizadureri sau alteprobleme. n mod normal medicul reexamineazacopTlula 4-6 hmi pentnra urmari orice schimbaren evolutie.In cazurile de scoliozamedie sau sevra,curburile coloaneicontinuasa seascmfirze n timp. In perioada de crestere,cum ar fi. crestereaapidadin timpuladolescentei, urbr:rilesepot agtava.Curburilemai mici de 30 degradeadesea e


8/30

oprescdin evolutie odatacu stopareacresterii scheletului, n timp ce curburilemaimari sepo1agravapetoataperioadaadolesee-nteiar cvolutiapoateeontima si lamafiiritate, dacanu sunt tratate.Doar aproximativ 10% dintrecopii diagnosticati u scoliozanecesitaratament(fie corsetsau nterventiechirurgicala).Factorii qe pot sugeraun potential de crestereal curburii coloanei nclud:-varstacopilului si stadiul dedezvoltaresaumaturitateal scheletului cand afostdiagnosticatascolioza. Cu catestemai putin mafr,xlzat cheletul n momentuldiagnosticarii,cu atatmai mare estesansa a scoliozasa se agravezen timp. Varstascheletului,determinataprlntestulRisser,esteutilizatapentrua determina isculagravariicurburii-marimeaeurburii, Cu cat estemai mareeurburaeuatatmai mare estesi riseul de ase agrava n timp-localizareasi forma curburii. Curburile situate n parteasuperioaraa coloaneivertebralese agraveaza deseamai mult decatcelesituate n partea nferioaraacoloanei.Feieleaumai mareprobabilitateadc a fueesqqliszacu surburi marmari si marseveredecatbaietii.Pemasurace scoliozase agraveaza,ertebrelese otescspre nteriorul ineluluide curbura.Dacaesteafectata arteasuperioara coioaneivertebrale, oastele eaglomereazae o partea corpuluisi se departeazape arteaopusa.Curburapoatedetermina ngustareaspatiului dintre vertebre.Vertebrelepot sa se subtiezepe parteaexternaa curburii.In cazul curburilor severe, efomarea oastelor gibozitatea) oate educecarttitatea e aer din plamandeterminandnima sa facaun efort suplimentarpentruapompasange n tesutulpulmonarcomprimat.In timp, aceasta oateduce a aparltiainsufisienteiea-rdiaee,Desi esteneobisnuit,copii sepot nastecu scolioza scoliozacongenitala) auaceasta oatesa aparan primele uni deviata (scolioza nfantila). Scoliozaprezentade a nastere auceacareaparemediat dupanastere epoateagravamaimult in timpdecatscoliozaaparutamai tarziu n viata.Oricum, n unele cazlxi, curburilecongenitalenu se agraveazan timp, iar unelecurburi ce apar dupa nastereau oevolutie mai buna si fara tratament.

4. Factori de riscFactorii carecresc iscul uneipersoane ea dezvoltascolioza,nclud:-istoria familiala, Seeunoastcaptul caseoliozaestea afeetiunecu earacler amilial.Copii, in special etele alecaror mameauavut scolioza,prezintaun risc crescutde a dezvoltascolioza-sexul feminin. Fetelecu varstacuprinsa ntre 10si 16ani sunt de 7 onmaipredispusedecatbaietii safaca scolioza cu curburaseveracare sa necesite ratasrent.-ssoliqza $temal fresve{$aa persoaneleareau:

-yrtebrrenapinsespre nainte (deplasareanterioara), fid obisnuita inpartea


9/30

-inferioaraa coloaneivertebrale spondilolistezis)-lipsasauseurtareamembrelorsuperioare au nferioare-alte tulburari legatede dezvoltarea isulara in viata intrauterina.

5. Consultul de specialitateSeva apela a medicpentrua examinacopilul daca:-seobservao curburaa coloaneivertebralea copilului-seconstatacevaneobisnuitn posturacopilului, precumproeminenta oastelornafara,un umar mai inalt dec,,atltvl, un ssld mai inalt depa-t ltu-l,sri dp,zechilibru!taliei-imbracamintea u sepotrivestepe copil sau ivurile hainelorcadasimetric-in urmaprogramelorde screening fectuaten scoalaserecomanda xaminareacopiluluide catreun medicspecialist.

6. Expectativa vigilentaDaeaparintii suspicioneazaprezentanei curburia coloaneivertebrale a copil,atunci acestatrebuieexaminatde catremedicul specialist, ie prin programuldescreening colar ie cu acaziauneivizite la cabinetulmedical.O diagnosticareprecocedetermina nceperea cpidaa tratamenfului,prevenindastfel agtavareacurburii.Daca rezultatul screeninguluiprin programulscolarsugereaza deformarea

coloaneivertebrale, rmatoareaetapa steun consultmedicalde specialitate.Majsritateadeformarilsrdeiectate rin program-ul esoreeni{scolarsu$deviatii in limite normaleale coloaneivertebralesauscoliozemedii, care n modobisnuitnecesitanumaiurmarire atenta.

7. Medici specialisti recomandatiUrmatoarele adremedicalepot identificasi monitorizascoiioza:-mediculde familie

-pediat.rul-asistentamedicala-mediculrezident.Medicul specialist n chirurgia osoasaortopedul)poate i consultatincaztrlunei scoliazecu curburamare.Medicul ortopedva evaluacurburasi va recomanda atratamentcorsetulsau nterventia chirurgicala.Specialistuladecvatpentrua proiectacorsetulnecesar acientuluiestetehnicianulortopedcareva confectiona i regla corsetulpotqivitpentru iecarepacient.


10/30

8. InvestigatiiInvestigatiilepenku scolioza ncep n mod normalcu istoriculmedical siexaminareaftzica.Dintre acesteaacepartesi tesfulde nclinare n fata, un testsimplucareconsta n inclinareacopilului in fatadin talie,brateleatarnand e linga

co{p cu palmeleatinseuna de cealaka,examinatorulurmarind inegalitatile spateluisaucoastelor.Poate i folosit un scoliometrupentrua masurasi estima otatia curburiicoloanei.Dacarezultatele storicului medical si examenuluifrz\c arataocurburascmnificativaa coloanei, reb-u-iefes,tliata radiograliea coloanciBcntruo masurareprecisaagraduluide curburaa coloaneivertebrale.Varstascheletuluiosos,calculataprin testul Risserestede mare ajutor ndeterminarea otentialuluide agravare curburii.In famifiile careau scolioza, copii trebuie examinatiperiodic.Teitele neirclogice vor fi efectuate a copilul cu scolioza,pentrua determinadacaei auafectiuaiasociate desea coliozei,cum ar fiparclizia cerebrala audistrofia muscutrara-9"Diryroetic pnecoce

Cryii femeilor care au scolioza rebuie supusiscreeninguluipentruscoiioza nmod periodic-mai ales n timpul pubertatiisi pe toataperioadaadolescentei.Pnogrmul de screening entruscolioza n scoli este ecomandat e catremqirihtea organizatiilor sanitare.Cu toate acestea nele organizatTimedicale suntiryotrma efectuarii de rutina a screeninguluipentruscolioza diopatica la copii maimd si adolescentii arenu au simpatologie.Scoliozadiopatica nseamna&fmmmea colomei vertebrale ataa se cunoastecauza.Scolioza diopaticaestecelmai &ffr'trt tip de seoliozao-bscrvatan pcrioa,da ubertatii.Expcrtii mdicali care sustin screeningulcredcaun diagnosticprecocevacm&re si la un tratamentprecocecare sa oprascaevolutia curburii spre agravare.ln rmle starescreeningul entruscoliozaeste eglementat rin lege. n primele@e wreenigul poate i efectuat a scoala,Screeningululterior poatefrrealuat dupas mmita Frioadade timp de catremedicii specialistisau de catre medicul defnmilie. Muhi copii la careserecomandaurmarireaulterioara nu au nevoie deffi- lv{ulti cercetatorisl.tgercaza daugarca etestesuplimentarclatestul deimlinare in fampenau aface screeningulscolar mai eficace.

10.Trntament - GeneralitatiScoetd atamentului pentruscolioza estedea preveniaccenfuarea urburiicolmei vertebrale,de a corectasi stabiliza curburasevera.Din fericire mai putin del0% din e careaudeformarea coloaneimai mare de 10gradenecesitatratameul.Tipul detraramenteste n functie de cavzascoliozei.Scoliozade cauzasubiacentascoliozanestructurata)n mod obisnuitse

1 0


11/30

imbunatateste andconditiile careau cavzatdeformarea,cum ar fi contracturamuscularasauinegalltateamemtrelorsunttratate,Scoliozelecavzate ecatreboli sau actorinecunoscutiscoliozestructurate)nmod normal necesita ratament.-tratamentnechirurgical.Acesta nclude ie observatie eriodica a frecare4-6 lunipentruaverifica oriceprogresiea curburii fie utilizareadecorsete entrua'stopaaccentuarea urburii-tratamenfulchirurgical. Chirurgia poate i folosita la insertia de implantecarevormentinedeformarea e loc sau a fuzionareacorpilor vertebraliasa ncatcurburasanu seagfaveze.Tratamentuleste n functie de varstapersoanei,demarimeacurburii si derisculaecentlrariiacesteia.Riscul progresieieste n functie devarsta a careestestabilitdiagnosticul,de marimeacurburii (masuratpe imaginea adiograficaa coloanei),devarsta scheletului(determinatprin tesfulRisser).Tiatamentul a un copil la careschelefulnu estepe deplin dezvoltatpoatesaincluda:-qandsur-bura s.temai misa de25 deera-dc cYaefcsfuaq evaluareperiodieadecatremedicpentrua urmariprogresiacurburii.Adeseanu mai estenecesaralttratament-candcurburaeste ntre 25 s140degrade,corsetulpoatefi utilizat rentru apreveniaccentuareaurburiipe perioadacresterii.Unii medici folosesccorsetul a curburidepana a 45 degrade. n mod normalkatamentul cu corset seva utiliza pana astopareacresteriischeletale

-candcurbura estemai marede40 degrade corsetelenu mai sunteficiente-interventiachirurgicalapoate i luata n consideratelacurburilemai mari de 50degrade.Fara nterventiechirurgicala,acestecurburi se vor agtavata persoaneleadultc la eareercstercaseheletuluia fsst terminat4 tratamcntulpoate nclude urmatoarele-ameliorarea urerii,folosind aspirinasaudroguri similaresi exercitiifrzice.Acesteapot fi sufrciente entruameliorarea urerii de spate-candcurburaestemai mica de 50 degradeseva efectua o urmarireperiodicapentrua observaoriceprogresiea curburii-candcurbura estemai marede 50 de grade si tinde sase agravezeseva apela ainterventia chirurgicala.

lL. PrevenireScolioza nu poatefi prevenita. Scopul ratamenfului estede apreveniaccentuarea urburii.

1 1


12/30

12. Trtt*ment ambulatoriuDaca copilul sauadolescentul&reafost diagnosticat u scoliozaareo curburaa coloaneimaimica de25 degradeeste mportantcamediculsaexamineze oloana|a fiecare4-6 luni pentrua constataevolutia curburii. Chiar dacamajotitatea

cwburilor nu se agraieaza,momentul instituirii tratamentuluieste mportan{decunoscutpentrua fi inceputdin timp, acestaadesea topandevolutia.Impactul scoliozei a copil si la adolescentTratamentul coliozeicu curburamediesaugravapoateaveaun impactdramaticpentruviata copilului. Atunci candcopilul arescolioza estemportant cafamilia copilului safie avertizataasupra ificultatilor legatedepurtareacorsetului. nclinicile specialigaten tratareascoliozei,undesunt ratati si alti copii cu aceastaafectiune, " offioportul adecvatp:g1ry:9p-4.ScoliozaadultuluiAdultii careau scoliozapot aveadureride spate.Asociatemedicatiei,altemetodecare ajuta la mentinereasi promovareaunei staribunede sanatate, um ar fiexercitiile frziceregulatesi ingrijirea specificaa spatelui,pot aiuta a usurareadurerilor de spate a unii adulti.

13. Tratament medieamentosCanddurerile de spatesuntasociatecu scolioza,durerilepot fi cavzatedeprobleme musculare,discale,ale fatetelorarticulare,ale radacinilor nervoasesaude

afectiunile tumorale. n mod normal durerilenu sunt cauzate e curburacoloaneiprinea nsasi.Unelepsrsoane ot folosi medicamente liberate araprescriptiemedicalacum ar fi aspirinasau buprofenulpentruusurareadurerilor de spate. n timp ceacestemedicamente ot usura emporardurerilespatelui,elenu pot vindecascoliozasi nu previn reaparitiadurerilor.14.Tratament chirurgical

Tratamentulehirurgiealpoate i utilizat in tratamentulseoliozelorsevere.Scopul nterventiei chirurgicaleestede a imbunatatio deformareseveraa coloanei-Rezultatulnu va fi o coloanavertebralaperfect dreapta,dar scopulestede a echilibracoloanavertebralasi dea impiedica agravareacurbwii.Chirurgia in mod normalimplica stabilizareacoloaneisi impiedicareaagravaniprin unireapernanentaavertebrelor ntre ele.Factorii cetrebuie luati in considerarenaintede operatiesunt:-varstapersoanei-marimea,directi4 loca\rzarca urburii saucurburilor coloanei-dacaalt fratament,precumpurtareacorsetuluinu a fost eficientaTratamentulehirwgieal poate i luat in consideraredaca:-copilul are o curburamai marede45 pafla a 50 degrade

L2


13/30

-seprevedeo agravarea curburii. In copilarie curburapoate progresadin cauzaeresterii,Garemr cste crminata,ta adult o e,urburamai marede 50 degradepoatesase agraveze-nu pot fi folositecorsetele aunu sunteficace.15. Optiuni chirurgicalePrincipalul tip de interventiechirurgicalaconsta n atasarea nor tije metalicela coloana ertebralasirealizarcauziunii vertebrelor, eeace determina educerea istabilizareacurburii vertebralestopandagravarea urburii prin unireadefinitiva avertebrelorntr-o masaosoasa olida.Uneori se olosescsi alte ehnicichirurgicale,precum nstrumentatiavertebrclafaru fuziune, tehnicace folosestediversedispozitivecum ar fi tijele metalicecarevor stabilizacurburavertebrala, ara fuziunevertebrala.Aceastametodaeste olositala copii foarte mici la care uziuneavertehalastopeazacrestereasoasan zona espectiva, ituatiedenedorit. Copilul cu o astfelde

interventieva purtacorset ot timpul dupaoperatie.De retinut!Momenful interventiei ehirurgiealeesteeontrovetsat.Unii mediei speeialisticonsidera a interventiapoate tintarziatapana a varstadecel putin 10 ani si estepreferabilsa ie realuatadupavarstade 12 ani, canddincauzafuziunii vertebraleareloc stoparea resterii in zona espectiva.Cu toate acestea,n afarazonei de fuziunevertebrala oloanava continuasacreasca ormal a copilul aflat in dezvoltare.Tratamentulchirurgical n copilariesi adolescentan mod normalnecesitacatevazile despitalizare si limitarea activitatii aproximativ un an de zile.La adulti

perioadade spitalizare estemai lunga.Adultii aareau fost operatipentruscoliozaca urmarea deformariicoloaneiprin degenerarescoliozadegenerativa),u adesea omplicatiisemnificative.Chiardacaprin chirurgie, n mod obisnuitsereduc durerile,alte complicatiipot aparea,precum pseudartrozasau nfectia.16.Alte tratamente

Alte tratamentepentruscolioza nelud:-observatia.Lacopilulaflat in crestere i cu o curburamai mica de25 degradeestenecesaraumai o verificareperiodicala 4-6luni pentrua vedeadacacurburaseagfirveazz,?urtarea corsetului.Tratamentulcu corset(ortotic) poate i folosit la copii careaucr.&uri intre 25 si 45 degrade,Purtarease-r$efului oaie prevenragravara urbuni,pe perioadacresteriicopilului.Tratamentul u corsetva fi continuatpetoataperioadacresterii.r*u existadovezi ca tratamentele rin exercitii corective,stimulareelectrica,manipularechiropractica,suntefi ciente n tatarca scoliozei.

13


14/30

tV. KINETOTERAPIA

Tratamentul are seefectueazaprrnmijloaceleinetoterapieiestede ungadwalasi se ntinde in generalpemai multe luli sauani, in raport ouvarstasideformatiileprezente.Va fi reluatchiarsi in cazde reusita.De asemenea,valuareapersoaneiratateva fi facutacontinuu, ar la copii,pana a sfarsifulperioadeidecrestere.Kinetoterapiase adreseazauturor pacientilor cu atitudine scolioticasi formelorde scoliogasi cuprindeurmatoarelemijloace:

. diferite tehnici de masaj si de stretching - intinderi alepartilormoi{tegument, ascii, muschi,tendoaneetc.) astfel ncat sa serealizezeo"dezlipire"- degajare diferitelorplanuri tisulare masajmiofascial);

. educatiaposturala corecta n culcat,patrupedie, rtostatism,a activitatilorADL din timpul zrlei - in pat,banci scolare, a purtareagentilor saua altorgreutati nmana saupe umaretc.;

. exercitii dinamice cu scopdeasuplizare rticulara;

. exercitii staticepentrucrestereaonusuluimuscular;

. exercitii rle corectarea respiratiei in vederea resteriicapacitatii itale -dobandireamecanismuluiespiratorn cele rei forme(abdominal,costal,sternal).1. Etapele tratamentului

fu prima etapaa tratamentului sedetermina atitudinea vicioasn,adicase observadefectele in fata oglinzilor sau n fataplarnrilor dereferinta),prin exercitiiposturalecontrastantearemergde a pozitiaobisnuita,cea ncorecta,laceacorecta.Aceastaprima etapa drxeazaintre5 si 10 sedinte,dintrecare3 cukinetoterapie i restul adomiciliu.Etapa a doua esteuna corectiva.In aceasta tapasupleerea orectoare cupaun rolimportant-Daroritaei, precumsi aexerciliilorposturale, e amelioreaza ostura.Tonifiereamuscularaeste n masurasa contribuie a mentinerea orectiei.Se receapoi la tonif,erea generalizata musculaturii trunchiului si membrelor.Aceastaetapa

1 5


15/30

dureazamai multe luni, douasedintepe saptamanaiind efectuate ukinetoterapeutul,celalaltesedintc,zilnie, la domiciliu'Etapa a treia estede consolidaresi readaptare.In aceasta tapase ixeazarezultateleobtinutepanaacum.Reeducareaosturalaefectuataaattmnglobeazaoategesturileobisnuite sivizeazaautomatiz,areapozrtiilororecte.Asuplizarilepbntruintretinerea upletiinormaleau oc in toateplanurile.Activitateamuscularageneralizata epracticadin cein cemai intens, orientandu-sespre o activitatenormala.Activitateadin etapaa reia de.zxolta,rin exercitiile olosite,rezistentanesesaran timpul aetivitatiiobisnuitessolaresauprofesionale.O singurasedintapesaptamana eva facecu kinetoterapeutul,ar in restul saptamaniia domiciliu.

Mijloacele kinetoterapiei pentru tratamentul corectiv al scoliozeiKinetoterapia corectoare ntareste,stabilizeazasi mob lwezza coloana.Tratamentul rin miscareserefera a exercitiileactive caresafranezeevolutiascoliozei,exercitiiprecis ocalizatedeoarece xista iscul de a favorizaformareacurburii adiacente.Muschii ei sunt scurtatiprin lucru in contractiesi intindereincompleta,Potrivit eqnf.urllv, dr,ZaltanPasztai, peeialistn kinetsterapie imotricitate speciala, xistadiferitemijloacekinetoterapeutice a:exercitiileactive,tehnicile FNP,saumetodelebinecunoscuteecorectare scoliozei:

2. Metode de corectare* scoliozei

lletoda translatiei, a lui Roederersi Ledent, consta n deplasareaspre parteacorectoare:? Eltlti segmentde sorp. Aseastaranslatiese aqe inaqdbra.teleateralpenirua puteacorectapozitatrunchiului, ar specialistul,asezatn spatele acienfului,eontroleaza xecutiamiscarilor.Esteusorde rcalizat n cazttlunei scoliozen C, darpenrruo scolioza n S estenevoiede o corectiea curburii lombare asezand pernasub ese departeaconcavitatii,dupacareseexecuta ranslatiapentrucurburasupericrara\fetoda Siederhoffer se bazeazape olosireatensiunilor izometrice in tratateaatat a sceliozci cat si a diverselor disespatii si spsndilszii, In aceasta etqda secauta edresareaoloaneivertebralen raport cu linia mediana,prin contractiiizometricecontra ezistentei,egalandn felul acesta iferite tensiunialemusculaturiispatelui parteaconcavaesteslaba" arteaconvexaprezintatensiunimari). Seurmareste propierea oloaneicatmai mult de inia medianasi nu tonifereamuseulara.n timpul tensiunii zometriceexistao perioadade contraclieprogresiva

t 6


16/30

urmata de o conkactie staticasi terminareacu relaxareprogresivaamusculaturii,fieeareperioadaavandaeeeasi urata;Metoda V Vojta estecea mai buna. Se aplicap scara atga n strainatate, ar si lanoi, de catreterapeutiiVojtapregatiti.Exercitiile activ-reflexs actioneazamai alesasupramusculaturii proprii din straturileprofundeale coloanei vertebralecaie nupoate i pusa n functieprin vointapacientilor.Acest modeldemiscareesteperfectatat din punctde vedereal echilibruluimuscular n jurul articulatiilor catsi din punctde vedere al aliniamentului osos al coloaneivertebralesi al membrelor.Avantajule.xercitiiloresteca efieie-ntarata-mentuluiepindede aeeeptul ozitiilor initiale dccatrepacientisi profesionalismulerapeutului, ontractiamusculara e deruleaza ialiniamentulosos-segmentare nstaleazanvoluntar.Deci pacienfulnu arenevoiedeexperientamotoriedeosebita;Metoda Klapp folosestepozltiapatrupedapentruactivarcamuscularan conditiaunei coloaneorizontale,neincarcate;Metoda cu mingeaBob*th estemetodacare olosesteridimensionalitateactionariiasup{aeoloanei n dife.rite postazesi pozitii eusi fara ajulor.

Iata catevaexercitii recomandatePentrucorectiacurburii drnzona ombaracu tehnicaNiederhoeffer:culcatventral,membrul inferior drept flectat din genunchi a 90 degrade; pacientulducegambadreaptaspreexterior(rotatie nterna) mpotrivarezistentei contractiezometrica)aplicatedekinetoterapeut care rxeazasi bazinul pe pat. Contractiasementine fi - 12secunde i exercitiul serepetade 5 - 6 ori. Daca curburaestepe parteaopusasXucreazau membrul nferior opus.Pentru mbunatatireaaliniamentuluicoloaneivertebraleprin tehnica Vojta:Erercitiul 1: culcatpe spatecu membrelenferioare lectate,se executabasculareabazinului spre oracefara dezlipireazonei lombarede saltea.Se contractaconcomiterrtmusculatura bdominala,esierasi a coapsei osterioare.Sementinepozitiatinp de 6 - I secunde. xercitiul serepetade 10ori.Exercitiul 2: pozitie initiala din ventralpe genunchi.Kinetoterapeutulstimuleazadiferite znebine determinateoar alese n funetje defosna curburilor Peregiuoeasacrala e aplicarezistenta-Sementineaproximativ60 - 90 secunde. xercitiul serepetade 3 ori alternativpeambeleparti.

t 7


17/30

3. Exercitii pentru scolioza

Gimnastica kinetica combate dezechilibrele musculo-ligamentaresj dezryoltagrupele muscularenscesaremeatinerii coreciiei obtinute prin gimnasticaposf,urala,Exercitiile se fac cu coloana n extensie cat mai dreapta,chiar fortareasprespate),intrucat in flexie sunt favorizate deviatiile aterale. Segm0nteleare nu participa lamiscare trebuie blocate pentru a evita miscarile compensatorii.Miscarile activecorective isi exercits actiuneaasupracurburii scoliotice principale fie indirect - prininlcsnediul sentwilsr si prin travaliul miscarilor para.vcrtebrale:. exercitii corective cu ,,scurtare" aplicate a nivelul convexitatii (unde muschiisu+t permanq&teotlEactati, sur-sncn-atii alun-Citiperl-trua -qrentin-eahilib,r-*l

rahidian), masajul, razele ultrascurte, ultrasunetele favarizeaza efectuareaexercitiilor;. exercitii corective cu ,,alungire" aplicate la nivelul concavitatii curburiiscoliotice (unde s-au produs retractii musculo-aponevroticesi unde apar maiistai proeesele artraziee) ajutate prin traetiuai vertebrale, preeedate dctermoterapiesi urmate de masaj, suspendariasimetrice a spalier cu braful departeaconcavitatii mai sus.Gimnasticarespiratoriein scolioze este de fapt inseparcbilade exercitiilespecificecorective.Fiecareexercitiueste nsotit de miscari respiratoriisi expiratorii

ritmice, la care seasociaza nstruireabolnavului pentru respiratia unilaterala. Sepotasocia si exercitii separatederespiratiesauprecedandexercitiile kinetice, dar acestean"u rebuie prsa ruult felosite, ca.ciprodueobsseda si pcrturbalii p.rinhiperoxignaf,,atatavremecatnevoia de oxigennu estecreatade o activitate muscularaechivalenta.In cazul pacientilor cu scolioza in ,,C'1sau,,S", au auJzat ulburari statice demers, iar ceeace a determinataceastadecompresare coloaneivertebrale,au fostfactori din mediul profesional(posturari ncorectesi vicioase a birou si eforturi fiz,icedin timpul adolescentei).

Obiective:1. Coteetarea poShlrilor vieioase prin: postttfari cotectiVe (eoordonare siautocoordonare) i posturarihipercorectivecu caracterantalgic.2. Combaterea ezechilibrelormusculo ligamentare.3. Dezvoltareagrupelor muscularenecesarementinerii corectiei obtinuteexercitiilespecificederecuperare i agimnasticiimedicale.4. Constientizarcapozitiilor corecte a coloanei vertebrale, a umerilorbazinului, prin adoptareaunor posturi corective(corecte).5,Mentine.reai go-reetarqaqsturilorsi aliniamgntului a{puluipe tqt parcrrsulrecuperarii.6. Crestereairefacerea obilitatiiarticulare i musculare,reptat.

prins i a

l 8


18/30

7. Tonifiereamusculaturii afectate n regim de scurtaresi de alungire,acoloundeestesufe,dndnivel e.v}.8. Corectareasi mentinereatonusului muscular, prin exercitii si gimnasticamedicala.9. Crestereaortei si rezistenteia nivel lombosacrat.l0.Edrrcarea i reeducareaconstientizatapnnperceptiepacientului,asenzatiilorde echilib'flr, a orientarii miscarilor in spatir:,a senzatiei de verticalizare si deinclinare a corpului; seruatia de miscarerectilinie; senzatiade rotatie; sei:r;atiadevizualnar e; senzatiade lateralitate.ll.Reantrenareapacientului la efort prin cresterea eptata a forfei si rezistentei anivelul grupelor musculare,se vor introduce o serie de aparate ajutatoare nfesuperaresi reantrenare, um ar fi:. bicicletaergometrica;' r stepperul;

' placadeechilibrusi spalierul;. aparatulmultifunctional helcometru;. covorul rulant;. gim-ball.Mijloace si metode olosite:Complexulde exercitii se adreseazacoliozeih ,,C" stanga, ar pentru scolioza n,,C" dreaptasevor exefirta aeeleasiexercitii, cu segmentele eparteacealalta,

1. Mers cu bratul dreptsus, stangulpe sold se executaarcuireabratului dreptsprestangain itmul pasilor;2. Mers cu bratul drept pe crestet, stangulpe sold, din 3 in 3 pasi se executaarcuirea runchiului spre stanga;3. Mers cu piciorul stangpe bancade gimnasticasi cel dreptpe sol;manadreaptapecrestet, stangape sold (pozitionarecorectiva);4. Mers crruo bastonasezat iagonal a spate,apucatcu manadreaptade sussi custangade os;5. Din pozitia stand executa ndoireatrunchiului spre stanga,cu arcuire, iar manadreapta us,stanga e sold(de 10 ori); fig. I

1 9


19/30

figl6. Din pozitta standpiciorul stangspnjinit lateral pe un suport,piciorui drept pesol, mana dreaptasus,stangape sold; executa ndoireatrunchiului sprestanga,cu expiratie, evenirecu inspiratie de 10ori); fig-Z

\ \"ffi}d6f.f./\J \*n,*

\ 'thfrtq'?JT-r4

hlt-xf' r*-f4" 1t["-J \

r ),i

fieZ7. Din pozitia stand asezat u un baston asezatdiagonal la spate,apucatcu manadreaptade sussi cu stangade os, executa ntinderea bratelor inapoi cu extensiatrunchiului inspiratie,evenirecuexpiratie de10ori); fig. 3

20


20/30

.,*1H'tf u t,{ r. 1\ \ ir't IJ" r.J * *f \o*f k=fig3

B. Din pozitia stand cu bastonul apucat de ambele capete, executa ducereabastonului lateral stanga (bratul drept sus, stangul lateral), concomitent curasucireauunchiuluisi usoaraaplecare prestanga de 10ori); frg.4fi4f \t ' r l i{ L i l/.*_{{

iI{hnJ\T, t \{ \J T

*-/ \*

frg49,Din pozitia pg ge.nunchi,u mana dreapta e qrgstqt i stangape sqld,vaexecutandoirea runchiuluisprestanga, u nspiratie,evenire, uexpiratie de10ori); ig. 5

21


21/30tilill

fig510.qin pozitia pe gcnunehi,eu rnanasfangape etestetsi dfeaptape soldsi spfijin

pe genunchiulstang,cu dreptul intins laterc| indoirea trunchiului spredreapta,cu inspiratie, evenire,cu expiratie de 10ori); fig.6

ftg61l.Din pozitia pe genunchi,cu sprijin pe palme,executaducerea iciomlui dreptintins inapoi, inspiratig revenirecu expiratie (de 10 ori); fig.7

z2


22/30

freT12.Din pozitia pe genunchi, cu sprijin pe palme, executa ducereabratuluioblic sus, cu inspiratie, revenirecu expiratie {de 10 ori); fig. 8

drept

figs13.Dinpozitiape genliriehi, u sprijinpepalm,exceuta eplasare ainilorsFfcstanga,u reveniren pozitiarrlltialade10ori);14.Dinpozitiape gerlunchinu sprijinpepalme,executa imultan idicareabrtuluidreptntinssussi piciorulstangntins napoi de10ori); fig. 9

fie9Penku corectarea coliozei n,,S" se recomanda xercitii de tonifiere in regimde scurtare a grupelor muscularedin parteaconcavitatii si de relaxare si alungire agrupcleJ stuss-ularedis padea qqnsavitatilq{. Sc lusrcaza pa rand fieeare sL}rbt$a-'dupa ce s-a fixat in pazitie corectasauhipercorecta una din ele, lasandposibilitateade mobili zare celeilate.Ca si scolioza rrt,,C" exercitiile au structuraasimentricasi sepot executadinmers,din pozitie stand,pe genunchi, culcat si sezand.

23


23/30

v. pRrNCrprrLEsr 'BTECTT'ELE TRATAMENTUL'I BFT

Balneofizioterapia re cele mai largi recomandari cu cele mpi eficientere,zultate,prqa.pp anu existassngaindisal,li pxeluz-indumaj broele pompllsa.tscardiaci , pulmonari decompensatietc.)Mijloacele ftzicale cele mai folosite sunt din' domeniul electroterapiei,termoterapieii balneoterapiei.Tratamentul unctional areca scoppromovareaexercitiilor de asuplizarea coloanei ,dearmonizarca curburilor fiziologice si detonifiere a musculaturiiparavertebrale.Crearea gnui comportamentigienic si ergonomic va proteja coloana epreintampinindevolutiasi agravarea coliozei-Obiectiveleurmarite de tratamentulBFT sunturrnatoarele- combaterea urerii- t.o:rifiereamuseu,laturit- refacereamobilitatii articularerecastigareamobilitatii coloaneivertebrale

rItltl 24


24/30

1. TRA^TAMENTUL PRIN HTDRO-TERAPIETermoterapi.localase olosese caprocedura erelaxaremusculara crestereametabolismului isular local prin vasodilatatiecutanatasi musculara.Miiloacele sealeg n functie deposibilitati si pot fi extremde simple sausofisticate.mportantesteca indicatiade termoterapie a ie corectasi metodologiade aplicaresa ie respectata.TermoteraBia euprinde proeeduri ec dczvslta a tnare Gantitatcdc ealdura'Efectele debazaale ermoterapiei unt :- analgezia- hiperemia- hiperemiaocala si sistemica- crestereaonusului muscular

- crestereaelasticitatii tesutului conjunctiv.Aceste efecte cumulate sunt favorabile pentru pregatireaprogramelor dekinetoterapie i masaj.Metodologia de termoterapiencludetehnici variatede aplicatii:- salduraprofund+ produsade diatermiesi ultrasunctc- caldurasuperficial4 produsa de celelaltetehnici , in care efectul de penetratieestemai redus de numai cativa centimetri de la tegument.Calduraumedasub forma impachetarilorcu parafrna, cu namol si nisip estemai benefica decatcaldurauscata.lncalzirea superficialaserealizeazacu lampa Solux , cataplasma u mustar,sare calda , parafrna eic. Pentru inealzirea structurilor profunde se folosescmicroundelesauundelescurte.

1. ImpachetareanamolConsta in aplicarea namolului la o temperaf,urade 38-40 C pe o anumitaregiune.Durata unei sedinteestede 2A-40minuteActiunea : namolul aremai multe efecte:- efectmecanic producindexcitatiapielii- efectftzic ,temperaturacorpuluicrestecu2-3 C- efcct ehimie , F.rh rescrbtiaunor substantcb,iologieactiyeprin pile dc namol,Pe toata durata procedurii se va aplicape ftunte o compresie . procedura seincheie cu un dus mai rece ( pentru curatare,dar si pentru a readucetemperaturacorpului a normal )2. Baile de abur eomplete$e exeqgta r-!tr-qqa.LrleraBprair$alsitads vapqri , la teslpsra,turads 40 C. $e rua.ipoatepracticain dulapuri specialeverticale sauorizontale .Sepleacade la o temperaturanitiala de 38-42C si se urcatrepatat a 50-55C. In


25/30

timpul procedurii sepuneo compresie ecepe cap , ceafasau nima. Baia se terminaGuo proceduraderaeire'3. Baile de aer caldFolosesccaldurauscatacu temperafr,xantre 60 -120 C , cateprovine de laradiatoafesupraincalzken atmosfera ncinsa. Suntmai usor suportatedbcit cele deaburcald.Transpiratiase nstaleazamai ncetdar cantitateae mai abundenta ecat abaile deabur.4. Baile de luminaSe realizeazatn dulapuri de lemn el bscur! iar eele partiale in dispozit-iveadaptate.Durata bailor estede 5-20 deminute. Caldura tadiarfiaprodusa de baile delumina estemai penetrantadecatceade abur sau aer cal&, iar transpiratia ncepemaideweme.5. Baile de soaresi nisiPU.tiliseaga pec.SulplaraoillpleJ,Expune.rsaa soarese faqeeu p,reeautic2-?minute pentru fiecare parte a corpului ; timpul de expunerese marestetreptat inurmatoarelezile. Acestebai sunt indicatemai ales a copii, in perioadade crestere( ele stimuleazametabolismul osfo-calcicsi cel al vitaminei D ) si contraindicateapefsoanecu problemecardiace.6. CataplasmeleConsta n aplicareain scopterapeutical diverselorsubstante la temperaturivariate asupradiferitelor regiuni ale corpului. Ele actianeazaprin factorul termic.Cataplasmelecalde se folosescpentru efectul lor hipererniantsi resorbiv, precum sipentru asiiuoa antispasmicasi antialgiea,La sataplasmele u plante medicinale semai adaugasi efectul chimic.7. Baia kinetoterapeuticaEste o baie calda a careseasociazamiscari in toate articulatiile bolnavului. Seefectueazantr-o cadamai mare sau ntr-un bazin cu apa a temperaturade 37-38 C.Pacientul este invitat sa intre in baie si este lasat linistit 5 minute ; dupa aceea

tehnicianul executasub apatoate miscarile posibile in toate articulatiile timp de 5minute ( pacientulestepasiv).Apoi pacientul este nvitat saexecutesingurmiscariledemai inainte.Duratabaii estede20-30minute.8. Dusul subacvaticEste aplicareaunui duscu presiunemare( de a 1-8 atmosfere) i cu temeraturamai mare "o t-f C decatapa de baie in care se afla pacientul Coloanade apaestedirijata oblic pe tegument, cu exceptiaarticulatiilor undemiscareaseface circular .Dwala stalaa dusluicstede5-15minuJeAoesJ ussu,baqvatip,ctioneua{]efactorii termici si mecaniciai apei.

nililililrillrilillili


26/30

2. TRATAMENTUL PRIN ELECTROTERAPTEElectroterapa are unele aplicatii in deformarile coloanei. Rolul slu este deareduce etractiile si contractiileprin incaTzteaprofunda a regiunii ( ulkasunetediadinamici), de a supliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate

{ ionizarile cu iodura de potasiu 4-5 7o, ultrasunetesu hidrocartizan 1olosaufenilb'utazona, dc a limita cfeeteledureroascsauanchilczclesi arkozeleseeundare.Contracfurile musculare mai ales cele dureroase a solicitarile pasive , deintindere , mai pot beneficia de bai de lumina infrarosii ,masaj , iar hipotoniilemuscularede termoterapie curenti aperiodici de oasafrecventa curenti faradici sigalvarizarr.Elecroterapia locala se adreseaza atat durerii ca simtom ( eleetroterapiaantalgica simtomatica ) , cat si contracturii musculare si ca sursa generatoarededurere electroterapie ntalgicapatogenica.Dintre procedeelemai importante de electroterapieamintim : galvantz*ip ,ionoterapiaelectrica, faradizatea cwentii diadinamici , fototerapiasi ultrasunetele.Ultrasunetele se folosesc in speeial pentru efectul mesanic , micromasajulcelular , cresterea emperafurii locale prin frecarea indusa de bombardamenful cuultrasunete,efectul ibrolitic ce dezorganizeazaproceselencipientede fibrozare.Galvantzarea ransversalaeste decontracturantasi antalgica , efectul antalgicfiind potentat de alegerea unor solutii medicamenSoasecu efect anestezic de

$Lrprafata xillna si n-svsqai$a . Eseatial cste qa marin..r-ealesEq-zilsr sa assFsreintegral zorrade tratat , intensitateacurentului sa fie la prag si durata ratamentuluisafie suficientde mare( peste2A deminute).eurentii diadinamicial caror efect antalgic este oarte bine cunoscutactioneazasi prin contractiile muscularepe care e induc formele excitomotorii ( RS, PS si PL).Si aiei, dozarea ntensitatii si durata sedinteiccnditianeazaefectul terapeutic.Curentul interferential in aplicatie statica , darmai ales in dinamica, folosindfrecvente excitomotorii in forma SPECTRU, aduce o contributie substantiala tnpregatireamusculaturii pentru programelede kinetoterapie.

27


27/30tl

3. TRATAMENTI}L PRIN MASAJMpsajul esteo procedura erapeuticaa BFT ) careconsta n manevreexecutatepe suprafatacorpului cu o anumita intensitatesi cu o anumita ordine in functie deregiunea masata , de evolutia bolii si de stareageneralaa organismului, in scopterapeutic igienic sau sportiv.Efectele iziologicealemasajului

-Efectelocale:&. Actiune sedativaasupra- durerilor de tip newalgic ; durerilor muscularesi articulare.Actiunea sedativaseobtine prin manewe usoare , lente care stimuleaza repetat exteroceptorii sipropioceptorii existenti.b. Actiunea hiperemianta locala se manifesta prin incalzkea si inrosireategumentului asupra caruia se exercita masajul; aceastaactiune se obtine prinmancvremai energice.c. Indepartareaichidelor interstitiale de stazacu accelerarea roceselorde resorbtiein zona masata.Masajul permite inlaturarea lichidelor de staza.Acest efect estebenefic la persoanelecu insufrcienta venoasa periferica si aparc dupa manevreprofundecareconduc ichidul de stazade la periferie sprecentru.EfectegeneraleMasajul duce a crestereametabolismuluibazal, stimuleaza unctiile aparatuluirespirator si circulator , influenteaza favorabil starea generaia a organisimbunatateste somnul , indepafieaza oboseala musculara Toate aceste efectegeneralese explica prin actiuaea masajului asuprapielii care este un organ binevascularizatsi mai alesbogat nervat.

Mecanismede actiune.Cea mai importanta actiune fiziologica a masajului este reprezentata demeeanismr* reflex asupra organelor intcrne. Aeesta se expliea pdn stimulii earepleazaprinexteroceptorisi propioceptori ( stimuli care suntde diferite intensitati).PecaleaaferentacatreSNC, ar de acolope caleapferenta,ajung a organelenterne nsuferinta.Un alt mecanismal masajului este actiunea mecanicaprodusa de manevreleraai dure ca framintarea"contratimpul,mangaluirea, rulatul, ciupitul si tapotamenful( care se face transversal pe fibrele musculare ) ceea ce duce la tonifiereamusculaturii, irnbunatatkea unctiei si fortei musculare.


28/30

Itll

4. GIMNASTICAMEDICALA

l.Stend in fataa$inzti: corectareapozitieglobale si segmentare corpului; intinderiactive ale s.olaancj e,rfebrale aulaelongaro)alternatsourelaxari,2- Standcu mainile inclestate nainte, ducereabratelor prin inainte susprin ridicareape varfuri si intinderymaxima pe vericala, inspiratie; evenirecu bratele ntinseprinlateral n pozitie rel$atacu expiratie.I Depaltat stand,cu"fata la oglinda : aplecareaenta a trunchiului inainte cu spatelein extensie, bratele lateral , revenire : aceiasimiscars prin ducereabratelor inaintesus, evenirecu brateleprin lateral. Seexecutacu inspiratii profunde.4. Mers pe varfuri cu mainile pe cap inc$$6te si intoarsecu palma in sus , coateletrase napoi.5. Mers pevarfuri inapoi , mainile liberepe langaco{p , trunchiul drept.6. Ataraare relaxata cu fata la spalier ; trecere in ataraare activa ( autoinaltareG.Eridicarea gatului dintre umeri , barbie la oizontala, bratele intinse) cu departareasiapropierea itmica a picioarelor.7. Sezandcalare pe banca, indoirea trunchiului inainte cu bratele intinse , incercindsa atiaga banca cit mai departe posibil, revenire in pozitia asezatcu genunchi!igldoiti , talplls , m-ainilea eeafa, spatele s ussarasxterisis, asalsls traser$ape!.8- Inainte culcat cu bratele in prelungireatrunchiului , mainile inclestate, picioareledepartate:extensia runchiului cu ridicareabratelor sus nainte si intindereavoluntara:revenire.9. Pe spateculcat, mainile sub ceafa"picicarele ridicate la 45-90gradedeparkreaamplasi apropiereapicioarelar intinsecu respiratieritmiea.10. Pe genunchisprijinit pe palme deplasarenainte cu o manasi genunchiulopus,apoi cu manasi genunchiulde aceeasi arte.11.Atarnat activ cu spatele a spaliercu picioareleintinse inainte spre 90 grade ;departarea i apropiereapicioarelor,cu respiratieritmica.

29


29/30

s.TRATHMENTTILBALT\ECLOGTCBohavul cu scoliozapoatebeneficia de tratamentulbalneo-ftzical n statiuniprotilate pe tratamenful afestiunilar a.para.tului sessstsr { Felix, Eforie Nsrd,mangalie , Techirghiol etc) unde asocierea factorilor ( apa minerala , namolterapeutic, climatul ) este benefica siimpreuna cu programele de kinetoterapieadecvate pot contribui a recuperareaiinctionala.Tratamenfulbalnear vizeazaurmatoareleoblective:- incetinireaprocesului degenerativ- imbunafatkeacirculatie ocalesi generale

ameliorarea aumentinereamobilitatii articularesi a fortei musculare.Tipuri de ape:Ape termalealgominerale Felix, 1 Mai , Geoagiu): fil:fr*:.;**ii?H;]'*"I,*"-rrghi'1)- Ape sulfuroase ermale( Herculane)

Terapracu namol aetianeaza rin cei 3 factori cunoscuti : termic , frzic ( mecanic)sichimic.Statiunile indicate sunt:- Techirghiol ( si tot litoralul) care are namal sapropclie;- Amara, Sovata,Teleg4Bazn4 Slanic Prahova namoluri de acuri sarate)-YatraDornei, Borsec,Felix ( turba)- Govora namol silicos si iodat)- Geoagiu( namoluri feruginoas$

30


30/30

BIBLIOGRAFIE

1.Curs demasaj erapeutic - Prof. Cristian dragomirIntsruetwww. Scribd.com/ oc/165L7 87/scoliozawww. kinetodema.rowww. iscoliosis. om/symptoms.htmlwww.topsanatate.rolarticol/scolioza-o-afectiune-aparuta-la-pube$ate-28615-slide-2.htmlhttp //www.scol oza.ro/http /www. scolioza-sc olioza.ro

recup scolioza

Documents