ANUL V I L No. 3. Novembrie, 1937.

SATUL SI SCOALĂ 9 9

REVISTA LUNARĂ PENTRU

EDUCAŢIE Şl ÎNVĂŢĂMÂNT • u n m

S U M A R U L :

Arhitect O. M. Gantacuzino : Satul românesc 65

Dr. A. Roşea. Conflictele emotive , 7 0

Dr. Heinz Brandsch : Dr. Onisifor Ghibu, (Trad. V. Beneş) 73

Dr. L. Bologa : Pe marginea unor observaţii referitoare la fişa pedagogică . 85

G. Capriş, învăţătoare — Cluj. Păreri despre un Abecedar 87

Cronica :

Dl. Cheorghe Cantacuzino. — Examenul de gradul 11. — Efectele culturii

fizice. — Bursa celui mai leneş. — Sănătatea copiilor legitimi. — Sărbăto­

rile legale. — Controlul şcolilor primare în Jugoslavia, (Zaharia Petre). —

Congresul innvăţătorilor delà Oradea. (N. Nistor,) — Şcoala Italiană modernă,

(Adolphe Ferriere.)

Cărţi — Reviste : »

Copilul, (C. J . ) — 1. A. Basarabescu : Moş Stan. (C. I.) — Imnurile naţio­

nale. — Istoria filosofiei moderne. (N. B.) — Monografia mitropolei orto­

doxe române a Ardealului. (N Nistor). — „Din datina Basarabiei1'. (N. Nis­

tor.) — Revista generală a învăţământului. — „Serviciul Gazetelor".

Institutul de Arte Grafice „ARDEALUL" Cluj, strada Memorandului No. 22 1 9 3 7

Satul şi Şcoala Redactată de C. 1ENCICA şi D. GOGA, profesori.

Corespondenta pentru redacţie : Constantin Iencica Str . Mârzescu Nr. 21 , Cluj.

Corespondenta pentru administraţie: JDimitrie Goga Str. Mârzescu Nr. 4, Cluj.

Abonamentul 120 lei pe an pentru învăţători: 150 lei pentru şcoli şi comi­tetele şcolare.

* Răspândiţi această revistă printre prieteni şi cunoscuţi. In ea se oglindes c

ideile şi acţiunea celor care doresc ridicarea satelor şi a şcoalei primare.

Cine nu înapoiază, în timp de 10 zile delà expediere, exemplarul ce i s'a trimis, este considerat abonat şi aşteptăm costul abonamentului.

Amintiţi-vă că hârtia, tiparul şi lucrul sunt scumpe ; revista se susţine numai din abonamente. Trimiteţi-ne deci, neîntârziat, costul abonamentului pe adresa Administraţiei, str. Mârzescu No. 4 Cluj.

* In loc de chitanţă, numele abonaţilor pe anul în cars, se trece pe pagina a

3-a a copertei.

Manuscrisele primite la redacţie nu se înapoiază.

* Lucrările şi revistele primite la Redacţie vor fi amintite la Bibliografia acestei

reviste. *

Domnii abonaţi cărora le lipsesc numere din revistă, sunt rugaţi sä le ceară printr'o c. p. delà Administraţie, str. Mârzescu No. 4. Cluj.

.,SATIL ŞI ŞCOALA" — No. 3. Anul VII. Koemvrie, 1937.

S A T U L R O M .

Sa tu l e cea m a i f r u m o a s ă po­doabă a p ă m â n t u l u i r o m â n e s c . In el se gă se sc toa te p remise l e ci­vil izaţ iei noas t re . P r i n felul lui de a se pierde în verdeaţă , cu as-pectu-i de g răd ină , sa tu l r o m â ­nesc a f i r m ă a c e a în ţe legere a na­turii şi a c e a no ţ iune sens ib i l ă a vieţii ca re se r e s t r ânge în toa te a r te re le noas t r e populare .

F i e c a r e popor îşi ho t ă rn i ceş t e zarea p r e c u m ş t ie : I t a l i en i i cu campan i l e şi cupole, F r a n ţ a cu să­geţ i le ca tedra le lo r , G e r m a n i a cu t ruf ia burgur i lor , ţă r i le din nord cu acoper i şur i l e lor îna l te şi gre­le, cele din spre Medi t e rana cu t randaf i r iu l o lanelor , o r ien tu l cu geome t r i a domur i lo r a lbe ori scump smă l ţu i t e , i a r noi cu şin­dri la locu in ţe lo r ţ ă r ăneş t i c a re r ă ­sare, oda tă cu tu r l a b i ser ic i i şi cumpene le puţur i lor , deasupra frunzişurilor. . . . p a r c ă un a r t i s t a r fi in te rveni t în t ab lou l l iber a l n a ­turi i cu câ t eva uşoare t r ă să tu r i de cărbune , repede sch i ţa te .

Ceea ce ca rac t e r i zează pe i sa ju l r o m â n e s c e l ipsa lui de os ten ta t i -vi tate . Omul se a f i rmă discret pr in belşugul na tur i i , cu o oa reca re cuv ioasă umi l in ţ ă .

O t â r l ă ce şerpuieş te spre zare, o pădur ice de dafini , m a i depar te un ş i r de plopi, o f â n t â n ă l â n g ă

1 ) C o n f e r i n ţ ă ţ i n u t ă l a 29 Sep t . a. e. î n S t u d i o u l ^ S o c i e t ă ţ i i de d i fuz iune r a d i o -telefonic 'ă.

L N E S C

o râpă , un pu ţ în fundul u n e i vâlcele spre care p ă ş e i c cu î n c e t i ­n e a l ă vi te le şi p r in t r emuru l u m ­bre lor unei l ivezi , a lbul v iu a l uno r că sc ioa re vesele.. . i a t ă s a t u L

A m auzi t pe mul ţ i oameni carer vorbesc de „c iv i l iza ţ ie" f ă r ă a şt i p r e a bine ce î n s e a m n ă aces t c u ­vânt , p lângându-se de a s p e c t u l şubred pe care-1 dă un sa t de-a l nos t ru şi c o m p a r â n d un a ş e z ă ­m â n t ru ra l r o m â n e s c cu satele? unor ţăr i din occident .

E i vorbesc cu admi ra ţ i e de g o s ­podăr i i le bogate , bine zidite, de­m u l t moş ten i t e , îngrăd i te de z i ­duri îna l t e , cu în t inse cur ţ i prim care se pă t runde t r ecând pe sul> por ta lu r i de case mas ive , cu ob loa ­ne veşn ic t r a se şi de a c e a o r ându -i a l ă pe r fec tă l a care vo in ţa şi r ă b ­darea o m e n e a s c ă au a juns p r in -t r 'un lung ş i r de genera ţ i i .

A iubi şi a a d m i r a ce face v e c i ­nu l este m a i t o tdeauna un î n c e ­put de progres.. . m ă c a r v i r tua l . D e aceea.. . depar te Ce noi gându l de a i roniza o astfel de t end in ţă . Totuş i , o a t a r e admi ra ţ i e nu t r e ­bue să ne f acă nedrepţ i fa ţă de ţ a r a noas t r ă şi de gospodăr i i l e saîe . S a t u l r o m â n e s c este a t â t de ca r ac t e r i s t i c R o m â n i e i şi r a se i ro ­mâneş t i , î n c ă nici-o părere , n ic i -o i m i x t i u n e a a s ta tu lu i sau a par t i ­cular i lor , nici-o t end in ţ ă de a ş a -z isă c ivi l izaţ ie nu va s c h i m b a ten­d in ţa ţ ă r ă n e a s c ă a a ş e z ă m i n t e l o r să teş t i .

S u n t în p l a s t i ca a rh i t ec tu r i i ţă­r ăneş t i unele regul i tot a tâ t de i m u a b i l e ca şi cele ale g ra iu lu i r o m â n e s c . P r e c u m aces te regul i a le g ra iu lu i nu pot fi a l t e ra te de neo log isme ori câ t de mul t e a r fi, n ic i regule le izvorî te din vechea t rudă a ţ ă r anu lu i şi a daru lu i său de a c rea in t imi t a t e în complic i ­t a t e cu na tu ra , nu vor pu tea fi v ă t ă m a t e nic i de tendin ţe le mo­derne , n ic i de ma te r i a l e l e moder­ne, n ic i de nepr iceperea gospodă­r ie i noas t re oficiale .

Voiu l ă s a economiş t i lo r şi socio­logi lor s a r c i n a de a exp l ica sa tu l d i n punc tu l lor de vedere. E u în­să, voiu î n c e r c a să-mi t rag conclu­z i i l e ana l i zând p l a s t i c a după care un a ta re sat ni se înfă ţ i şează .

Deci , ha i s ă t r e c e m pr in t r ' un sat cu m u l t ă luare amin t e şi paşi în­ceţ i .

Acel sa t va fi undeva , când pla­iul începe să f ie îndoi t de p r imele dealur i , l a adăpos tu l ' prafului d rumur i lo r , m a i în apropie rea unei ape, r e t r a s de lume. Nu-i vom şti numele , n ic i judeţu l . E un sat ca mi i de sa te , al căru i clopot sună c a un g las de copil , i a r în ser i le de vară se a ş t e rne peste dânsul c e a ţ a a lbăs t r i e a fumului din ve­t re . L a in t ra re , î n t â l n i m o f ân t ână c a r e curge sub o i c o a n ă ş tearsă . S a t u l nu e nou. P ă m â n t u l şi-1 ţ ine de là moş i a unei m ă n ă s t i r i as tăz i pă ră s i t ă , dacă nu de Dumnezeu , d a r cel puţ in de oameni . P r i m e l e gospodăr i i pe care le î n t â l n i m sunt nouă-nouţe . A icea ş i -au făcut c a s e u l t imi i însură ţe i , căc i în sat nu m a i e loc. Une le case nu sunt m ă c a r i sprăvi te . E l e nu m a i au ş indr i lă pe acoper iş , ci ţ ig lă . In locul s tâ lp i lor de l e m n ai pr idvo­rului , a i cea s 'au zidit a rcade de că r ămidă . Cu toate că aces te lo­cu in ţe nouă au rupt cu une le obi­ceiur i , însuş indu-ş i forme m a i no­

bile, ele n ' au pierdut n i m i c din t r ad i ţ i ona la în fă ţ i şa re a căsc ioa- j r e io r cu s tu f ori ş indr i lă . E l e afir­m ă n u m a i dor in ţa duratei , vo in ţa unei aşezăr i m a i t ra in ice şi poa te ] î n c e r c a r e a unei gospodăr i i care s l t r eacă de ho ta ru l a unei sau d o u ă :

genera ţ i i . După aces te p r ime case, ! câ t eva livezi ne îngrăd i te ne des-J par t de sa tu l ma i vechiu. A icea ! m a i toa te acoper i şur i le sunt de^ ş indr i lă , casele , unele m a i mar i , ' a l te le m a i mic i , une le cu o făşie'i a l b a s t r ă în j u ru l feres t re lor , a l t é i le cu flori luc ra te în t encu ia l ă , toa te având î n să u ş o a r a co lonadă de l emn care în t inde s t r a ş i n a pes-: te ferest re , se î n ş i r ă de-a- lungul s t răz i lor care u r m e a z ă un desemn, fantezis t . D a r a s t a nu e decât o apa ren ţă . S i m ţ i foar te bine căj toa te a i cea sunt făcute cu soco­tea lă , n u m a i că soco tea la nu se spune sau poate a fost u i t a tă , căc i a fost f ăcu tă de b ă t r â n i şi cei ca re au venit ma i pe u r m ă au privi t-o fără a-şi pune în t rebăr i .

S a t u l nu e n ic i p rea bogat , n i c i ch i a r s ă rac . Unele gospodăr i i sun t m a i îngr i j i te , cu gardur i b ine lu­cra te , case încăpă toa re , g ra jdur i şi h a m b a r e având şi o g răd in i ţ ă cu flori spre s t radă . U n e l e sunt î n să aproape pă răs i t e şi de n ' a r l ă t r a un câ ine în cur te , ai crede că nu m a i sunt s tăpâni .

î n a i n t â n d m e r e u pr in t re gardu­r i le de l emn ori cele împle t i t e din nuele , a jungem la o b i se r ică veche , dar ru ina t ă . Ţ ă r a n u l care m ă în­soţeş te îmi spune că a s t a e b ise­r i c a cea veche , a c u m a pă ră s i t ă , că ş'a cons t ru i t u n a nouă m a i l a deal. B i s e r i c u ţ a s eamănă , ca şi sa tu l , cu sute de a l te b i se r icu ţe româneş t i , cu un pr ivdor de co­loane mas ive , un acoper i ş de t a b l ă rug in i t ă şi u r m a câ to rva sfinţi pe t e n c u i a l a coj i tă . Mergem până la b i se r i ca cea nouă. In fa ţa ei se în-

t inde o m i c ă p i a ţ ă cu un monu­m e n t al eroilor . L n soldăţe l pa te ­tic s t rânge l a piept, î n t r ' un ges t de ba le r ină , u n drapel sfâş ia t . T a ­re s t ră in de sa t e m icu l monu­ment, pe soc lu l lui de c imen t

.scl ivis i t şi l ins p â n ă l a d isperare , pe care sun t î n şu ruba t e p lăc i l e de m a r m o r ă cu lungu l pome ln i c al os taş i lor din aces t sat , care nu s'au m a i în tors şi care , cu s iguran­ţă, n ' au avu t n i c iun l î n t impu l războiului u n gest a s e m u i t o r ace ­lui al s ta tuei . M ă t rezesc clin l in iş ­tea mea . Sp i r i t u l m e u c r i t i c se deş teaptă us tura t . D a r n u e n i m i c de făcut . I n zi lele noastre, indus­tr ia m o r t u a r ă a monopol iza t g lo­r ia . P e v r emur i e r a con t ra r iu l . Ar t a funera ră e r a sus ţ i nu t ă şi desvol ta tă pe t eme le gloriei . Ce bine a r fi fost o s imp lă c ruce cu numele so lda ţ i lor mor ţ i , săpa ţ i în

-«a. P reocupa t de s t a t u e a de m ă r i -

, m e redusă , nu m ' a m u i ta t l a b ise­r ică . E a este foar te m a r e , deşi

ne încăpătoare- . T o a t e economi i le ţ ă ran i lo r , t imp de m a i m u l t e de­cenii , au fost aduna te pen t ru a înă l ţ a aces t l ă c a ş de rugăc iune . Toa te economi i le s 'au dus pen t ru ca b i se r i ca să a ibă câ t m a i mu l t e turle, s tâ lp i î n mi j l ocu l ei, un a-coperiş de t ab lă , p ic tu r i de bâ lc iu , o t â m p l ă din ipsos vopsi t şi ig ra ­sie în ziduri . B i s e r i c a e de s t i lu l m o n u m e n t u l u i de a fară . î n t r eb .de autor . Mi se dă n u m e l e unu i an­t reprenor necunoscu t , cu care de al tfel sa tu l e în proces .

I es obosit de a t â t a u râ ţen ie . B i ­se r i ca a s t a s e a m ă n ă , din păca te , cu sute de b i se r ic i zidite de là războ iu încoace , în miile ' de sa te ca aces ta .

î n t r eb de p r imăr ie . î n so ţ i t o ru l £aeu pa re c a m ruş ina t şi nu r ă s ­punde. In sfârş i t tot u m b l â n d dăm de c ă s u ţ a şubredă de tot şi t a re p ros t în t r e ţ inu tă , cu o t a b l ă rugi­

n i t ă a g ă ţ a t ă de un s tâ lp , ca f i r m a une i ins t i tu ţ i i f a l imenta re , pe c a r e sc r i e : P r i m ă r i a comune i cu ta re . M ă ui t nedumer i t spre omul c a r e b inevoieş te a m ă conduce p r in s a t :

„Vezi coane , începe el s ă poves­tească , p r i m ă r i a s t a îna in te în t r ' o c a s ă cu chi r ie . A icea locu ia un o m pe care-1 c h e m a Şch iopu l lui Gh i -mic i . N 'avea n ic iun n e a m din p a r t e a locului . Neprezentându-se n i c iun moş ten i to r , s 'a m u t a t pr i ­m ă r i a î n t r ânsa . Ce să fac i ! To t e bună , ca să adăpos t ească n i ş t e do­sare" .

D a r ha i m a i departe . V ă d pr in­tre t runch iur i l e uno r duzi ş c o a l a t ip, care-ş i des făşoară s i lue ta ei de magaz i e pros t l uc ra t ă , f ă ră a-te l iere , cu o prea m i c ă g răd ină , f ă ră ' b ib l io tecă , cu o c a n c e l a r i e ne încăpă toa re , cu aspec tu l e ; u r ­suz şi searbăd . D a r de aces t su­b iec t vom vorbi a l t ă dată .

A m t recu t aproape pr in tot s a ­tul . A m a j u n s l a ce lă la l t capăt , n u depar te de c imi t i r , h o t a r cu u l t i ­me le gospodăr i i . Doi bondoci c io­pl i ţ i în fo rmă de c ruce ţ in uş i l e c imi t i ru lu i . Un r â n d de plopi î l h o t ă r n i c e s c în spre vâ lcea . Cru­ci le , t ro i ţe toa te , î nghesu i t e ca o c e a t ă în mar ş , sunt ap leca te de vânt . Une le m ic i şi de p ia t ră , a l ­tele îna l t e de lemn, unele cu zu­g r ă v e a l ă ş t e a r s ă de mul t , a l t e l e ' î n c ă p ic ta te cu sfinţi în culor i de ouă înconde ia te , dar toa te u m i l e şi s imple în aceeaş i s ă r a c ă f ră ţ ie . To tuş i a c e a s t ă a r m o n i e a r e s e m ­năr i i este b ru ta l î n t r e r u p t ă de t ruf ia v u l g a r ă a unu i m a u z o l e u de c iment , cu un î n g e r de t ab lă , ca ­re t r â m b i ţ e a z ă pe cupolă . Ori un­de aces t soiu de m o n u m e n t e sun t or ibi le , dar a i cea e c h i a r o p ro ­fanare a t ăce r i i şi a cuvi in ţe i . „ P e c ine ves teş te veşn ic ie i aces t î n g e r de t a b l ă ? " în t reb î n c ă odată pe că l ăuza mea . „Pă i , să vedeţi.. . .

a i c e a au fost n i ş te oameni care a u făcut pa ra l e şi s 'au dus l a o-r a ş . P r i m u l d in t re cei ca re se îm­bogă ţ i se ră , a făcut şi el ace l soiu de casă . Noi c redem î n s ă că m a i b ine şi m a i c re ş t inesc e să dormi î n p ă m â n t , decât î n t r e ziduri le i g ra s ioase" .

— „Dar oamen i i a c e ş t i a n ' au a-vut un conac , o c a s ă în s a t ? "

— „ B a da, noi a m t recu t pr in fa ţa ei, ven ind ac i . A c u m stau j ă n d a r i i cu chi r ie în ea, căc i din n e a m u l a c e l a n u m a i cu ocaz ia une i c ampan i i e lec tora le m a i cal­c ă c ineva pe l a noi" .

M ' a m sui t pe o mov i l ă din apro­piere , să pr ivesc sa tu l în to tu l lui , p e n t r u a-1 în ţe lege m a i b ine , pen­t ru a s t r ânge în ace l a ş i g â n d în­ţe lesu l ace lu i ţesu t de s t răz i şi de potec i , de cur ţ i , de g răd in i şi de case . S e vede p rea bine de a i cea de sus cum a început sa tu l , unde a u fost p r ime le gospodăr i i a l ă t u r e a de b i s e r i c a cea veche , c u m au ve­ni t pe u r m ă să se aşeze şi a l ţ i i în j u r u l î n t â i lo r sosi ţ i , c u m au cres­cut r a m u r i p r imu lu i drum. D a r se m a i în ţe lege ceea ce n u se vede c ă sa tu l s 'a aşeza t î n t r e adă­pos tu l aces tu i deal şi izvorul de l a i n t r a r e a sa tu lu i , n ic i p r ea în va le ca să nu dea de ape, n ic i p r e a în coas tă , ca să scape de vân­tur i . To tu l e f i resc şi s implu . S a ­tu l a c e s t a p a r c ă a r fi t rebui t să fie t o tdeauna a icea , ho tă rn i ­ci t de pădur ic i de dafini, de l i ­vezi, de i s lazur i şi de l anur i . Un s ingur d rum duce p â n ă l a sat şi n u pă t runde m a i depar te p r in moş i i .

D a r din a c e a s t ă cuv i in ţ ă se des­pr inde ceva ne l in i ş t i to r şi s t ră in . Ç a n iş te pie t re a r u n c a t e f ă ră so­co tea l ă în t r 'o grăd ină , şcoala , bi­se r ica , m o n u m e n t u l şi mauzo leu l a p a r s t ră ine de sat... s t ră ine şi j ig­n i toa re .

S t r ă i n e de formă, j i g n i t o a r e caţ. gând.

A i c e a s 'a în t â ln i t sa tu l cu sear— bădele concepţ i i delà oraş . D a r -în t r ' un oraş , u r î tu l l â n g ă ur î t , se-pierde. O s t a tue r a t a t ă l â n g ă a» b i se r i că r a t a t ă , a l ă t u r e a de o c a ­să r a t a t ă , se neu t r a l i zează în a n o ­n i m u l pros t ie i .

A i c e a s 'a a t en t a t î n să unei f r u ­muse ţ i imanen t e . S i de aceea , p r o ­b l e m a e m a i g ravă .

S ă ne g â n d i m puţ in la ea, căci» doar e vorba de fa ţa ţăr i i noas t re . . L a noi , se dă î n s e m n ă t a t e s c r i ­su lu i şi n ic i decum formei... de* p a r c ă n ' a m şti că u m a n i t a t e a se î nd reap tă în b u n ă par te o» civi l izaţ ie v izuală . S i a tunc i v a veni o zi când vom fi j udeca ţ i ş r ni se va con tes t a dreptul de a f a ­ce par te din acea c ivi l izaţ ie . Ş r a s t a din v ina noas t ră . P e v r e ­mur i , când se zideau b iser ic i pe­la noi, ele se concepeau şi se r i ­d icau în cadru l vieţi i m o n a h a l e , sub ob lădu i rea ace lo r p r inc ipa te -sp i r i tua le , care e rau m ă n ă s t i r i l e . As tăz i a c e a s t ă v i ea ţ ă e foarte r e ­dusă, i a r deseori b i se r i ca se face-or icum, de or ic ine .

In ceea ce pr iveş te şcoa la , ea se-face după un model t ip, s tudia t l a m a x i m u m de economie şi s ă r ăc i t î n c ă din l ipsa de duh a an t repre ­nor i lo r de provincie . De aceea , b i ­s e r i ca s e a m ă n ă câ t eoda tă a g a r ă ; şi ş coa l a a magaz i e de cereale .

In v i ea ţ a p a t r i a r h a l ă de l a sa te-se s imte p rea pu ţ in nevoia au to­r i tă ţ i i . De aceea nu se dă vreo a— tenţ ie p r imăr ie i . To tuş i p r imăr i a , e îna in te de toa te s imbolu l une i bune gospodăr i i şi noi ş t im că ro­m â n u l e gospodar . D a r el este* gospodar î n ho ta ru l p ropr ie tă ţ i i sa le şi cur ţ i i sa le , dar nu î n t r ' o gospodăr ie colect ivă . De a c e e a m u ­tă dosare le în c a s a şch iopi lor lufi Ghimic i .

In a r h i t e c t u r a modernă , s 'a dat o deosebi tă a ten ţ ie şcoli i . S ' au real izat m i n u n i în cen t re le ru ra ­le din a l te ţ ă r i . Acolo şcoa l a e un

irai pen t ru copii şi învă ţă to r i . Cla­se vesele , s ă u larg i , b ib l io tec i în­căpătoare , a te l ie re pen t ru luc ru l manua l , să l i de g i m n a s t i c ă , gră­dini exper imen ta le , l abora toa re , i a c din f iecare ş coa l ă s ă t e a s c ă o m i c ă ce ta te a c ivi l izaţ ie i , unde nu s e î n v a ţ ă n u m a i b u c h e a dar şi so­l i d a r i t a t e a soc i a l ă şi respec tu l fa­ţ ă de s t a tu l ca re a înfăptu i t o as t ­fel de şcoa lă . iCu f rumuse ţ i l e ar­h i t ec tu r i i noas t r e ţ ă răneş t i s 'ar fi pu tu t r ea l i za luc ru r i reuş i te şi l a no i . B i n e în ţe les că sunt excepţ i i care conf i rmă din păca t e şi m a i

^adânc regu la . L a toa te a s t e a o să m i se r ă s ­

pundă că t rebu iesc bani m a i mul ţ i . D a r e un luc ru ca re n u se

fŞtie des tu l : f rumosul nu e m a i scump decât ur î tu l . F r u m o s u l a-desea e m a i m u l t o ches t iune de h u n ă Cuviinţă decât de a r tă . Aces t p r e a s implu adevă r a r t rebui scr i s în loca lur i publ ice şi p r in t renur i , ca să in t re în capul a ce lo r a ca re gospodăresc sate le . Astfe l b iser i ­c i le n ' a r m a i s e m ă n a a ga ră . U n cu r s de câ t eva lecţ i i de a rh i t ec ­tu ră b i se r icească n ' a r s t r i ca în î n v ă ţ ă m â n t u l seminar i i lo r .

I a t ă ca re -mi e rau gândur i l e pri­vind sa tu l anon im, p r in care tre­c u s e m şi pe care-1 ce rce tasem.

Mă. în t reb deci, de ce se opun două, concepţ i i î n ho ta ru l aces te i mic i comun i t ă ţ i u m a n e . Dint r 'o par te , locu in ţe le cu t o a t ă a r t a lor , •a gospodăr ie i , d in t r ' a l t ă pa r te Opuse lor , m o n u m e n t e l e of ic ia le ; clintr 'o pa r t e v e c h e a şi imemo­r i a l a t r ad i ţ i e r o m â n e a s c ă ţe­su tă pe războiu l răbdăr i i şi

l aă tu tă de veacur i , d in t r ' a l t ă par­i e i n t e rven ţ i a nepr icepu tă şi s t r ă ină a u n o r forme inadap ta t e

anediului ru ra l . Dint r 'o pa r te cu­

v i in ţă , duioşie, sp i r i tua l i t a te , din­t r ' a l t ă pa r te a n o n i m u l n e p ă s ă r i i .

S a t e l e dau f iz ionomia ţă r i i . A m putu t vedea că n ic i m a t e r i a l e l e nouă, n ic i s c h i m b a r e a de condi ­ţ iuni economice nu dena tu rau Ve­chiu l fond p e r m a n e n t a l a r h i t e c ­tur i i ţ ă răneş t i . I n d i rec ţ i a a c e a s ­t a evo lu ţ ia este a s igu ra t ă . D a r pe l â n g ă a c e a s t ă c ivi l iza ţ ie a r h a i c ă in t e rv ine c iv i l i za ţ i a nouă , a c e e a a R o m â n i e i de azi, cu forţe n o u ă şi nădejd i nouă . E vorba de a f i r ­m a r e a une i so l idar i tă ţ i n a ţ i o n a ­le, a une i mând r i i r omâneş t i , a l i ­nei s imbol ice n o u ă a fo rmelor ro ­mâneş t i . P e za rea n o a s t r ă v o m m o d e l a forme ca re să fie ideogra­mele p ropagande i c ivi l izaţ ie i ş i cu l tu re i noas t r e în devenire .

Cea m a i u m i l ă b i se r icu ţă , c e a m a i m o d e s t ă şcoa lă , t rebue s ă fa­că pa r te din ace l p rogram. Căc i o r a s ă se a f i rmă p r in sc r i s şi p r in fo rmă .

Astăz i nu se m a i cons t ru i e sc m ă n ă s t i r i şi p r ea r a r e c t i tor i i per ­sona le se m a i r i d i că ca n i ş te r u ­găc iun i răz le ţe . D a r în f iecare a n se cons t ru i e sc b i se r ic i şi şco l i . F i e c a r e din ele poate să con t r i bue l a p r o g r a m u l a c e s t a de î n ă l ţ a r e , c h i a r pr in în fă ţ i ş a rea ei.

iCăci p r ive l i ş t ea care te î ncon ­joa r ă , va l ea în care t ră ieş t i , deco­ru l a c e l a a l vieţ i i z i ln ice ca re t e cupr inde şi în ca re ţ i se desvo l ta ac te le vieţ i i , a c e a s t ă t ă c u t ă co la ­bora re în t re n a t u r ă şi om sau m a i b ine zis în t re Dumnezeu şi om, e cea m a i î n s e m n a t ă car te pe c a r e poate s'o scr ie o c ivi l iza ţ ie .

Ţ ă r a n u l care îşi m u n c e ş t e ogo­ru l se v a s imţ i m a i so l idar cu a -ceastă . c ivi l iza ţ ie când p a g i n a v a fi sc r i să , când zarea lui v a fi h o ­t ă r n i c i t ă de c lopotni ţe şi t u r l e , când d rumur i bune îi vor î n l e sn i că răuş i a , când n n mi j locu l s a t u ­lui, a t â t p r i m ă r i a câ t îşi ş c o a l a v o r avea î n s e m n ă t a t e a unui s imbo l ,

c h i a r pr in în fă ţ i ş a rea lor, când o-m u l aces ta , ca re m u n c e ş t e de di­m i n e a ţ a p â n ă seara , v a s imţ i în j u r u l lui o t e m e i n i c ă şi def ini t ivă o rgan iza ţ ie , din deal în deal, din va le în vale şi peste ape şi pes te m u n ţ i .

I ub i r ea t r ecu tu lu i a scunde a-

desea n e p ă s a r e a sau nedrep ta tea , f a ţă de prezent . Noi a m înce rca t -să p r iv im prezentu l cu a le sa le-tendin ţe greş i te , pen t ru a putea, î n t r eză r i v i i torul pe care-1 dor im şi pe care-1 vom m e r i t a n u m a i îrt l i m i t a în care o să-1 v r em cu tă r ie_

Arhitect G. M. C A X T A C U Z I N O

C O N F L I C T E L E E M O T I V E .

Numim conflict emotiv o stare de nelinişte şi luptă internă rezultată din contrar ierea unei tendinţe pu­ternice, fie de către o tendinţă anta­gonistă, fie de către anumite împre­ju ră r i externe, morale sau mate­riale. Conflictul poate să fie mai u-şor sau mai grav, t recător sau du­rabil . O persoană poate fi conside­rată ca desadaptattă când conflic­tul are un caracter de durabilitate — care-i stânjeneşte vieaţa de re­laţie — sau când a recurs la căi a-normale de lichidare, de rezolvare a conflictului.

Conflicte uşoare sau trecătoare se întâlnesc destul de frecvent la per­soanele din populaţia generală, deci şi la cele normale sau chiar la cele cu o constituţie superioară. Numai c ă aceste persoane reuşesc să înlă­ture repede discordia şi nu se re­simt de pe urma acestui conflict. Pr in t re modalităţile de soluţionare, în mod mai mult sau mai puţin nor­mal, a conflictelor, menţionăm corn" pensaţia, raţionalizarea, proecţia, sublimarea şi migraţiunea.

Ce se înţelege prin reacţiuni com­pensatorii? In general compensaţia este, spune W . Wall in, un efort de a disimula sau a învinge neajunsuri şi defecte, fie că sunt reale sau ima­ginare, precum şi de a dobândi un sentiment de siguranţă si superio­ritate. Trăsătura indezirabilă pe ca­re individul caută să o compenseze

poate fi un defect fizic sau mintal*, ori un neajuns social sau e c o n o m i c Tendinţa de compensare se poa t e manifesta în două feluri: fie pentru, a înlătura defectul, fie pentru a des- ' volta o trăsătură de cont raba lansa­re sau compensare. In sensul s t r ic t al cuvântului compensaţia trebue-limitată la fenomenul acesta din u r ­mă, deşi termenului i se dă de ob i -ceiu un înţeles mai larg.

Efortul de compensare poate f£ conştient şi deslănţuit pe cale de deliberare; de asemenea se poate desvolta jdin achiziţia gradată şi discretă de atitudini şi deprinderi de care individul poate fi i ncon ­ştient sau numai marginal c o n ­ştient; sau poate fi datorit conflic­telor care au fost conştiente c â n d ­va, dar care apoi au fost uitate.

Ca exemplu de reacţiune de c o m ­pensaţie directă, cu scopul de a î n ­lătura defectul — deci manifestare în aceeaşi direcţie în care prezintă defectul — menţionăm cazul p e r ­soanelor care prezintă un defect fi­zic oarecare şi caută să exceleze în manifestări sportive, dans, etc., c a r e practic sunt îngreunate de defectul respectiv sau par nepotrivite.

L a a doua modalitate de compen­sare — desvoltarea unei t răsături de contrabalansare — menţ ionăm tendinţa de a se distinge şi afirma în şcoală, artă, ştiinţă, etc., pentru a contrabalansa efectul unui fizic

dezagreabil, sau pentru a îndepărta atenţia celor din jur , şi chiar pro­pria sa atenţie, delà cutare defect al său, fizic, psihic sau social, şi a o orienta în direcţia în care reuşeşte să se afirme.

Asemănător, dar nu identic cu procesul de compensare, este proce­sul de sublimare. In înţelesul larg al cuvântului sublimare însemnează substituirea sau înlocuirea dorinţe­lor reprobabile prin forme de acti­vitate compatibile cu aspiraţiile, idealurile şi etica societăţii. Tendin­ţele primitive, dezaprobate de socie­tate, blamabile, îşi găsesc prin su­blimare o manifestare indirectă în activităţi aprobate de societate. Aşa de ex. tendinţele egoiste ale indivi­dului îşi pot găsi o expresie şi mani­festare în activităţi care nu întâm­pină rezistenţa societăţii, cum este comerţul. Instinctul combativ ' îşi poate găsi o canalizare într 'o pro­fesiune de arme sau într 'o activitate plină de primejdii.

In sens restrâns (freudian) subli­marea poate fi definită ca un pro­ces inconştient de deviere a ener­giei impulsului sexual delà forme brutale sau primitive de manifes­tare spre scopuri superioare, ne se­xuale şi aprobate de societate. Cu alte cuvinte sublimarea este un pro­ces de purificare şi socializare a se­xualităţii reprimate; o desexualiza-re a impulsului sexual. Pe această cale se ajunge, mai bine decât pe ori care alta, la subjugarea şi do­minarea aberaţii lor instinctive şi a nevrozelor. „Dacă sublimarea reu­şeşte, ea va duce la o reintegrare a personalităţii, la o descărcare a in­conştientului şi la o eliberare a eu-hii nostru inconştient, orientându-1 spre realizări superioare.

Trebue să avem însă în vedere că în unele cazuri procesul de subli­mare duce numai la un succes tem­poral sau parţial, iar în alte cazuri

la un complet insucces. Alteori su­bl imarea poate lua o formă exage­rată, vicioasă sau chiar morbidă, a-dică sublimarea excesivă duce la desvoltarea unei atitudini dezagrea­bile, la o formă de compensaţie in­dezirabilă. Astfel un fanatism, de ori ce natură, poate fi fructul unei încercăr i excesive de expiere sau purificare. O frică patologică de moarte poate fi transformată într 'o ataşare morbidă de un cult miste­rios de vindecare. Cu toate acestea, considerată in general, sublimarea constitue un ,mijloc preţios şi si­gur de Edaptare a tendinţelor indi­vidului la cerinţele mediului.

Raţionalizarea este o altă formă de apărare, în care individul caută, pentru sine şi pentru alţii, scuze, explicaţii, raţiuni sau motive, altele decât cele reale, pentru a-şi justifi­ca- anumite atitudini care l-ar pune în conflict cu mediul său, sau oare i-ar putea cauza oarecari prejudicii sociale, sau un sentiment de infe­rioritate; cu elte cuvinte, pentru a masca vorbe şi atitudini pe care l e crede blamabile. Astfel de cazuri pot fi citate cu miile. Act de raţ io­nalizare face elevul care pentru a justifica o notă rea, obţinută la şcoa­lă, aruncă vina asupra dascălului,, pe care-1 încarcă cu tot felul de de­fecte; sau persoana care pierzând un lucru oarecare, spune că şi aşa avea de gând să-şi cumpere un a l ­tul; sau tânărul părăsit de prietena sa căreia acum îi găseşte o mulţ ime de defecte şi se miră cum de nu le-a văzut până acum; sau, în sfârşit, cazul vulpei care neputând ajunge la struguri, spune că sunt prea acr i .

Tot la raţionalizare am putea gru­pa şi fenomenul de proecţie. P r in acest mecanism individul proectea-ză propriile sale defecte asupra al­tora. Un autor (Moss) spune, în l e ­gătură cu acest fenomen, că dacă am interoga 1000 de persoane i m -

plicate in accidente de automobil, cauzele, dezadaptarea, în ultimă a-să fim mulţumiţi dacă am găsi 10 naliză este un act ps ih ic Chiar da-c a r e să-şi recunoască vina, că ei că la originea unui act de inadap-sunt cauza accidentului. Act de pro- tare găsim o bază organică, cum ecţie face şi alcoolicul care arunca este cazul în paralizia generală, a vina asupra tatălui său, afirmând că trebuit ca leziunea sau turburarea

O altă cale de soluţionare a con- supra psihicului individului pen i i flictului este migraţiiMeu, care în- a-i putea influenţa conduita. De ase-semnează părăsirea mediului social menea o situaţie socială dificilă nu-imediat, pentru un altul. Nu sunt ra- mai dacă este trăită de individ ca re cazurile persoanelor care după atare, dscă îi influenţează dispozi-ce au trăit o înfrângere sau umilin- ţiile emotive, îi creiază idei t u r b i -ţ ă în medul lor, îşi adună ceea ce rătoare, etc., poate determina un au şi se mută în alt mediu, unde nu act dezadaptat. Healy spune că ori-sunt cunoscute, pentru a începe a- ce act de conduită este o expresie colo o viaţă nouă. Uneori părăsirea directă a vieţii mintale, mediului este numai temporară. A- Din aceste motive problema in­cest procedeu îl utilizează adeseori adaptării este în primul rând de părinţii care pentru a-şi scăpa copiii competinţa ştiinţelor psihologice (mai ales fetele) de o influenţă de- (Psihologia şi Psihiatr ia) . Aceste favorabilă, îi trimit undeva departe, ştiinţe au însă nevoie, pentru a pu­ia rude sau în străinătate. tea da o exnlicaţie cât mai comnle-

Sunt însă persoane care nu pot . tă, de lămuriri le celorlalte ştiinţe ajunge la o soluţionare a conflictu- care se ocupă de factorii ce pot in-lui pe cale normală. Mecanismele fluenta conduita, cum sunt Fizioio-psihice menţionate mai sus. sau al- gia. Sociologia, etc. tele care ar mai putea fi menţiona- Persoana care nu reuşeşte să se te, ca modalităţi normale de înlătu- adapteze recurge la atacarea situa-ra're a •conflictului, nu sunt suficiente, tiei (infracţiunea) sau la fuga de si-Aceste persoane sau vor persista în îuaţie (sinuciderea şi turburările conflict, şi vor fi în continuă stare mintale) . înainte de a aţunge la a-de tensiune, de nervozitate, nelinis- ceasta formă gravă, inadaptarea s'a te. etc., sau vor recurge la modali- prezentat sub forme mai uşoare de taţi anormale de soluţionare a con- particularităţi de conduită, cum ar flictului, care sunt turburările min- fi indisciplina, agresivitatea, inacti-tale funcţionale de toate gradele, vdatea etc. Inadaptabiltatea poate criminalitatea şi sinuciderea. Aceste rămâne sub această formă sau se persoane le putem cuprinde sub de- poate agrava. In acest din urma caz numirea de inadaptate. echilibrul dintre individ şi mediu

Inadaptabilitatea poate fi cauzată e-ste rupt, pe câtă vreme în primul fie de condiţii defavorabile de me- caz este numai deficitar. Toate for-diu, fie de predispoziţii psihice a- m e l e grave au debutat prin forme normale, cum ar fi inteligenţa scă- m a i uşoare. Un individ înainte de a zută şi mai ales anomaliile emotiv- deveni bolnav mintal, criminal sau active. Aceste stări psihice, la rân- sinucigaş, a prezentat anumite par-dul lor, pot fi cauzate de vre-o tur- nculantaţ i de conduită care au pu-hurare glandulară sau neurologică, ţuţ fi observate de cei din antura-sau s u n f legate de constituţia nativă J u l s ă u . Actele de inadaptare tran­si individului. Ori care ar fi însă şantă nu sunt apariţii din nimic, ci

delà el a moştenit defectul.

sunt desvoltări din forme mai uşoa­re. Daca se iau din vreme măsuri adecvate de terapie şi prevenire, e-voluţia spre forme grave, poate fi, în majoritatea cazurilor, evitată. Această sarcină îi revine Igienei mintale, care în ultimii ani a luat un deosebit .avânt.

Când conflictul dintre individ şi niedu s'a agravat, ruperea tranşantă a echilibrului dintre aceste două realităţi (individ-mediu) este aproa­pe. Crima, sincuciderea şi turbura-rea mintală nu sunt, însă, deslăn-ţuiri incompatibile. Aceeaşi persoa­

n ă le poate prezenta pe toate trei,

sau două din ele sau numai una. Deobiceiu persoanele la care pre­domină impulsul combativ, lipsa d<s inhibiţie şi inteligenţa scăzută evo­luează spre infracţiune, iar persoa­nele hiperemotive şi mai ales cu predispoziţii melancolice, spre sui­cid. Cu aceasta nu vrem să spunem că problema ar fi aşa de simplă. In fiecare act dezadaptat este vorba nu de un singur factor cauzal, ci de o multiplicitate de factori cauzali, din­tre care unii au o valoare determi­nantă, alţii numai o valoare contr i -butivă.

D r . A. R O Ş C A

D R . O N I S I F O R G H I B U -

La G. G. Antonescu am aflat se­ninătate filozofică şi literaritate es­tetică; la dânsul deabea am întâl­nit câte un cuvânt tare contra vre­unui adversar. Dar, oare are, peste tot, Antonescu vre-un adversar?

La Ghibu însă, tună şi fulgeră de la început şi până la sfârşit. Peste tot se simte aici şi se observă, cum se duce o luptă nu numai în contra ideilor, ci şi contra a popoare şi oa­meni, cu o pasiune şi o plăcere de luptă cum rare ori se mai află în cercul pedagogilor. Şi săgeţile sale nimeresc, căc i nu un arc copilăresc l i serveşte c a armă, ci material ştiinţific greu: cifre, date, documen­te şi dovezi.

Şi, Ghibu ştie să descopere întot­deauna locurile slab apărate ale ad­versarilor şi să-şi îndrepte într 'acolo săgeţile, cu o înspăimântătoaire sigu­ranţă. In două vorbe: Ghibu e un luptător propriuzis, poate cel mai tipic reprezentant al pedagogiei mi­litante româneşti . Acest caracter al lu i a fost determinat atât de dispozi­ţiile lui înăscute, cât şi de excep­

ţ iona le le împrejurăr i în care a tre­

buit să activeze. In opera sa vibrea­ză viaţa. Astfel, lucrările sale se caracterizează mai puţin printr 'o o-biectivitate lămurită, decât printr 'o efervescentă actualitate. însăşi ope­rele sale istorice nu apar ca impuse de un imbold veridic desinteresat şi fără scop, ci dintr'o arzătoare cerinţă ia prezentului: ele sunt pline de putere subiectivă, fără să fie în­să neştiinţifice. Cine caută să mear ­gă alături cu Ghibu, este frământat încoace şi încolo, este mai ales ani­mat spre contrazicere, trebue însă, dacă se pune pe punctul său de ve­dere — şi acesta este cel naţ ional românesc — să4 subscrie la toate chestiunile esenţiale. De aceea, cu Ghibu nu putem încheia cu câ teva date scurte biografice, ci t rebue să-i descriem desvoltarea ceva mai p e larg.

Vieaţa sa. Onisifor Ghibu s'a năs­cut la 31 Maiu 1883 în Sălişte, lân­gă Sibiu, ca cel de-al 6-lea copil a l unei familii de meseriaşi. P r i m e l e clase pr imare le urmează în satul sau natal, iar un an într 'o şcoa lă

catolică germano-maghiară din Si­biu. Studiile liceale le-a începui la o şcoală de stal in Sibiu, pentru a le termina la liceul „Andrei Şagu-na" din Braşov. După absolvirea Seminarului teologic din Sibiu, Ghi-bu, îsi începe studiile universitare, care-1 duc în Bucureşti , Budapesta, Strassburg şi, în sfârşit, la Jena , un­de ajunge elevul profesorului Bein, la care-şi ia doctoratul în filozofie — specialitatea principală: pedago­gia — cu teza „Der moderne Utra-quismus oder die Zweisprachigkeit în der Volkschule". Tânărul învă­ţat, întors delà studii, a cărui deose­bită capacitate s'a arătat dej<a din anii studenţiei, este munit inspector al învăţământului pr imar în arhi-dieceza ortodoxă a Sibiului şi în ca­re post desfăşoară o activitate ex­trem de productivă şi de antrenan­tă, mai ales pe cale publicistică. A-ceastă activitate îi atrage ~prigoni-rea din partea autorităţilor maghia­re, din care cauză se vede nevoit, în Noemvrie 1914, să treacă în Ve­chiul Begat român. Din 1911 până în 1912 Ghibu a fost, în acelaş timp şi profesor de pedagogie la Scmi-nsrul din Sibiu. In Bucureşti acti­vitatea lui Ghibu s'a' manifestat mai ales pe cale publicistică: el dă la lumină în acest t imp o întreagă serie de lucrări, 'bot in acest timp, el vizitează şi o întreagă serie de scoale şi astfel şi-a aprofundat cu­noştinţele sale şi în privinţa instruc­ţiei publice de acolo. Din 1917 până în 1918 ia parte in med hotărîtor la opera de deşteptare naţională în Basarabia . Aici organizează şi con­duce el cursurile de pregătire a învăţătorilor români, cu care rău-şeşte să deschidă, încă din 1917, primele 800 de şcoli primare româ­neşti: aici prelucrează el programe analitice, introduce l imba română în şcoalele secundare, înfiinţează pr ima revistă românească de peda­

gogie, introduce in şcoală şi in l i t e ­ratură alfabetul latin, pune hazel primei tipografii şi l ibrării roma neşti, deschide cea dintâiu Unive sitate populară românească şi crea ză primul cotidian românesc, ş. a-Ghibu a trecut şi dincolo de N I S -tru, spre a pune şi acolo bazale edu caţiei şi instrucţiei româneşti. D aceea, nu este nici o mirare că re vis ta „Gând Românesc" din Cluj, F aduce, cu ocazia împlinirii a 59 d ani a lui Ghibu, un articol semna de Ion Moga, care poartă titlul „Un luptător; Onisifor Ghibu", î care se elogiază mai ales activita tea sa de deşteptător naţional d' Basarabia . După 1 Decemvrie 1 9 1 . Ghibu revine in Ardeal, unde est numit, în cadrele Consiliului Diri gent, Secretar de Stat al Depărta meniului pentru Instrucţie P u b l i c a In această calitate a organizat cţl aici, instrucţia publică româneasc" 1

de toate gradele. La 1 Octomvri 1919, Ghibu este numit profesor d pedagogie la Universitatea din Cluj în care posl se află şi astăzi. Ghib este tată a patru copii.

Fa ţă de activitatea culturală şi naţională a lui Ghibu, deschizătoa­re de drumuri, tocmai în anii deci­sivi, nu este de mirare, că poporul român, cu ocazia împlinirii celor de ani, a găsit prilejul să-şi expri me mulţumirea s-a prin studii e l o ­gioase. S a u adus de către revisla „Satul şi Scoală" cât şi prirutr'ua extras întitulat: ..Omagiu profeso­rului Onisifor Ghibu, studii s emna­te de prof. I. Lupaş, D. Lăpădatu ş i alţii.

Lucrări le sale: / . Opere pedago­gice şi de istorie a învăţământului: O călătorie în Alsacia-Lorena. Ţ a r a •i şcolile ei. Bucureşti 1909 (Göhl) . Der moderne Utraquismus oder die Zweisprachigkeit in der Volk­schule (Nr. 414 "din „Pädagogisches:

Magazin"). Langensalza, 1910, (Beyer u. Söhne) . Câteva probleme ale şcoalei româneşti din Ardeal. Iaşi 1910. (Dacia) . Despre educaţie, Si­biu 1910 (Tip. Arh.) . Pentru şcoala românească din Ardeal, Vălenii de Munte 1910. Catalogul cărţ i lor pe­dagogice româneşti al Librăr iei ar-hidiecezane. Sibiu 1910 (Tip. Arh.) . Cercetări privitoare la situaţia în­văţământului nostru pr imar şi la educaţia populară, Sibiu 1910 (Tip. Arh.). N. Iorga ca educator, Sibiu 1911. Invăţătorknea română din Să­laj, Sibiu 1912 (Kr«fft) . Şcoala ro­mânească din Ungaria, Sibiu 1912 (Krafft). Starea învăţământului în comitatul Hunedoarei. Arad 1913 (Concordia). Anuar pedagogic 1913. Sibiu 1913 (Tip. Arh.). Chestiunea manualelor în şcolile noastre secun­dare. Sibiu 1913 (Tip. Arh.) . Ches­tiunea concentrări i profesorilor ro­mâni sub scutul „Asiociaţiunii", Si­biu 1913 (Tip. Arh.). Cum s a r pu­tea asigura viitorul şcoalei româ­neşti dîn Ardeal. Arad 1913 (Ni-chi'n). Câteva circulari şi instrucţii date de consistoriul arhidiecezei or­todoxe române din Transi lvania în anii 1910—1912. Sibiu 1913. (Tip. Arh.). Az erdélyi főegyházmegyei gör. kel. román tanítói értekezletek véleményei a magyar nyelvtianitás tárgyában. Sibiu 1914 (Tip. Arh.) , Conferinţele învăţătorilor delà şcoa-lele greco-orientale române. Sibiu Arh.), Şcoala românească din Tran-1913 şi 1914, două broşuri (Tip ;

silvania şi Ungaria. Desvoltarea ei istorică şi situaţia ei actuală. Bucu­reşti, 19195 (Gobi) . Vieaţa şi orga­nizaţia bisericească şi şcolară din Transilvania şi Ungaria. Bucureşti , 1915 (Stroi lă) . Pentru protecţiunea copiilor. Ce s'a făcut în privinţa a-ceasta în Transilvania. Bucureşti , 1916. (Sfetea) . Şcoală românească din Pesta. Bucureşti 1916 (Sfetea) . Şcoalele germane din Bomânia . O

primejdie naţională. Bucureşti 1916 (Sfetea) . învăţământul în Buda­pesta. Bucureşti 1916 (Gobi) . Din. istoria literaturii didactice româ­neşti. I . Bucoavnele. I I . Abeceda­rele din Transilvania. I I I . Cărţile de cetire din Transilvania. Bucu­reşti 1916 (Socec ) . Cea dintâi sta­tistică a învăţământului din B o m â ­nia întregită. Cluj, 1925. (Societa­tea de mâine) . Portrete pedagogice. Bucureşt i 1927 (Bibliclteca pentru toţi) . Despre G. Lombar do-iRadice şi despre legăturile pedagogiei r o ­mâneşti cu pedagogia italiană. O u i , . 1932 (Ardealul).

I I . Scrieri referitoare la Univer­sitatea din Cluj: Universitatea din Cluj şi institutele ei de educaţie. Cluj 1922 (Ardealul). Universitatea-românească a Daciei Superioare. Cluj 1924 (Viaţa) . Universitatea D a ­ciei Superioare. Bucureşti 1929. (Cultura naţ ională) . In jurul p r e ­luării Universităţii din Cluj. Bucu— reşti 1931 (Bucovina) . Universita­tea Daciei Superioare şi problema Statului rom. cat. ardelean Cluj, . 1931 (Ardealul).

I I I . Scrieri bisericeşti şi politicei Limba nouălor cărţi bisericeşti. S i ­biu 1905. Ziaristica bisericească l a . Români . Sibiu 1910 (Tip. Arh.) . Ne­cesitatea revizuirii radicale a situa­ţiei confesiunilor din Transilvania. Cluj 1923 (Tip. Naţională). După cinci ani delà Unire. De ce mergem spre dezastru. Cluj 1924 (Tip. Na­ţ ională) . Catolicismul unguresc în Transi lvania şi Poli t ica religioasă a Statului Român. Ed. I . Cluj 1924. ed. I I 1932. înfiinţarea Patriarhatu­lui românesc . Cluj. 1925 (Lapkia­dó). In jurul catolicismului şi a U-nirii biserici lor. Arad („Bibl ioteca Semănătorul") 1926 (Tip. dieceza­n a ) . O imperioasă problemă naţ io­nală; Unitatea religioasă a B o m â -nilor. Beiuş 1931 (Ateneul). Un ana—

hronism şi o sfidare: Stalul roma-no-cafolic ardelean. Cluj 1931 (Ar­dealul). Acte şi documente privi­toare la Statul romano-catolic ar­delean. Cluj 1933. (Tipărit ca ma­nuscris) . O grea moştenire hărăzi­tă de ultimele guvernări. Acordul încheiat de guvernul Iorga cu Un­gurii iredeniişti din Ardeal şi menţi­nut de guvernul Vaida. Buc . 1933 (Universul) . Catolicismul unguresc în Transilvania şi politica religioasă a Statului român. Cluj 1922 (Ardea­lul). Doi uzurpartori ai drepturilor regelui României şi ai Universităţii din Cluj: Sfântul Scaun delà Roma şi Statul romano-catolic ardelean. Cluj 1934 (Ardealul). Acţiunea ca­tolicismului unguresc şi a Sfântului Scaun în România întregită. Cluj 1931 (Ardealul). Nulitatea Concor­datului între România si Sfântul Scaun. Cluj 1935 (Ardealul). Pe ur­mele împăratului Constantin cel mare, Braşov, 1936 (Unirea) . Ordi­nul canonic prernonstrateus din Ro­mânia. Bucureşti 1937 (Universul). Sfinţii unguri în România, Bucu­reşti 1937 (Universul). Revizionis­mul românesc ca răspuns la provo­cările revizionismului unguresc, Bu­cureşti 1937 (Cartea românească) , Ordinul Franciscani lor conventu-ali („Minoritii") din Transilvania, 2 volume, Bucureşti , 1927, (Univer­sul).

IV. Scrieri privitoare la „Astra". Chestiunea concentrăr i i profesori-i lor români sub scutul „Asociaţiu-nii". Sibiu 1913 (Tip. Arh.). Ches­tiunea manualelor în şcoalele noas­tre secundare. Sibiu 1915 (Tip. A:h . ) . Raport cătră şedinţa plenară a Secţiei şcolare a Asociaţiunii ţi­nută în Sibiu la 36 Iulie 1934. Sibiu (Tip. Arh.) . Evoluţia istorică a Secţiunilor l i terare şi ştiinţifice ale Astrei. Sibiu 1935 (Asociaţiunea). Dare de seamă despre activitatea

Secţiei şcolare în anul 1924—25. Cluj 1925 (in colaborare)! (Tip. Naţională). Dare de seamă a Comi­sariatului General al Astrei pentru Rasarabia cătră Adunarea Genera­lă din Zălau. 12—14 Septemvrie 1936. Chişinău 1926. Dare de sea-: mă despre activitatea Astrei basa-rabene în cel dintâi an de activi­tate a ei — 1926 —27 - - făcută A-dunării generale de constituire, ţi-' nulă la 23 Octoimvrie 1927. Chişi­nău 1927.

V. Scrieri referitoare Ia Basara­bie: Sărbătoarea Basarabiei : Des­chiderea Sfatului Tări i . Chişinău 1917 (Soc. culturală). Deşteptarea Moldovenilor de peste Nistru: Con­gresul delà Tiraspol. Chişinău 1917-(Soc. culturală). Instrucţie pentru şcoalele începătoare moldoveneşti din Basarabia . Chişinău 1917 (Soc . culturală). Instrucţie şi program de învăţământ pentru şcoalele cu două clase din Basarabia . Chişinău 1917. (Soc . : cul turală) . Călătorind prin Basarabia . Impresiile unui B o m â n ardelean. Chişinău 1923. Tip. epar­hială) . Cum s'a făcut Unirea Basa­rabiei. Sibiu 1925 (Tip. Arh.). Cu gândul la Basararabia . Arad 1926. Libr . diecezană). Delà Basarabia rusească la Basarabia românească. Cluj 1926. vol. I. (Datina Româ­nească) . Câteva cuvinte însoţite de întrebări către Consiliile comunale din judeţul Orheiu. Chişinău 1926. A cineea Universitate a Românie i : Universitatea din Chişinău. Chişi­nău 1927 (Cartea Românească) . O Academie militantă a Basarabiei . Chişinău 1927 (Cartea Româneas­că ) . Cuvinte cătră tineretul intelec­tual basarabean. Chişinău 1927 (Ciantea Românească) . Trei ani pe frontul basarabean. Chişinău 1927 (Cartea Românească) . Câteva cu­vinte cătră demnii membri ai Con­siliului judeţean şi ai Consiliilor co-

raunale din judeţul Orheiu. Chişi­nău 1927. Ardealul în Basarabia . Cluj 1928 (Ardealul) . Basarabia în statistica Universităţii din Iaşi. Bu­cureşti 1932 (Ţip. Naţională).

VI. Istoria literară; Contribuţiuni la istoria poeziei noastre populare şi culte. Bucureşti 1934 (Impr. Sta­tului).

VI I . Publicaţii periodice: Şcoala moldovenească, revistă pedagogică. Chişinău 1 Iunie—31 Decemvrie 1917 (Tip. Românească) . Ardealul, gazetă naţională Chişinău 1 Octom-vrie—22 Ianuarie 1918. România Nouă. Chişinău 1918, 1926-1927. Cuvântul Moldovenesc, gazetă săp­tămânală. Chişinău 1926—1927. B i bliotcca Astrei basarabene. Chişinău 1927, 12 nnmere.

Când ai în faţă cele 80 publica-ţiuni mai voluminoase ale profeso­rului Ghibu — aşa darj fă[când abstracţie de articolele de ziar, ş. a. •— din care se lămureşte opera au­torului, stai la îndoială, din capul locului că, este oare, cu putinţă să spun ceeace ar fi de spus, despre el, în spaţiul restrâns care ne stă la dispoziţiie. Pentru a nu ne restrân­ge la generalităţi, trebue să grupăm opera sa în mai multe capitole, con­form valorii ei şi să ne mărginim numai la tratarea celor mai impor­tante lucrări . Fi ind însă vorba de pedagog, se impun desigur, în pri­mul rând lucrările pedagogice, care vin aşezate înaintea lucrări lor ca­nonice sau a acelora cu conţinut cultural-naţional. Ar însemna însă că, lăsând cu totul la o psrte ulti­mele erupe, să facem numai un portret parţial al luptătorului care ne preocupă aici. De aceea cred, că pentru a putea discuta în modul cel mai fericit tema propusă şi pentru a nutea aprecia personalitatea în­săşi a autorului, trebue să tratez o-

pera pedagogică a profesorului G h i ­bu ceva mai desvoltat, împărţită:-în: opere de metodică şi de o rga­nizare, lucrări de istorie şcolară ş i lucrări polemice, iar celelalte do­menii ale activităţii sale — drept bisericesc şi cultura poporului — să le schiţez numai, rezervându-mî dreptul, ca mai târziu, în alte cadre, să tratez şi publicaţiunile canonice şi ideile şi luptele lui Ghibu.

Cum însă Ghibu, propriuzis în toate, lucrările sale are o poziţie de luptă şi cum întreaga lui operă resimte de legăturile istorice pe C E -re le face, numai plusul de conţinut metodic, istoric sau polemic diir cuprinsul lucrări lor pedagogice va putea determina încadrarea uneia sau alteia dintre cărţi în una sau in alt din grupele fixate mai sus.

L U C R Ă R I P E D A G O G I C E

1. Scrieri despre probleme r :efo-dice şi de organizare. P r ima lucrare mai mare a lui Ghibu: „O călătorie în Alsacia-Lorena — T a r a şi şcol ' le ei" nu este propriu zis decât o lu­crare prel iminară la teza sa de doc­torat, care avea să apară în anul următor. P e Ghibu îl interesa situa­ţia Alsaciei-Lorena aparţinătoare pe atunci Imperiului German, pen­tru că ea îi amintea propria sa pa­trie, însuşi faptul că capiii din L o -rena trebuiau să înveţe două l imbi streine, — căci acasă ei vorbeau mai mult în dialect, iar la şcoală trebuiau să înveţe franţuzeşte şi nemţeşte, — îl făcea pe Ghibu să-şi aducă aminte de stările din Ardeal (pg. 23). „Pe bază de cercetări per­sonale, Ghibu ajunge la convinge­rea că este cu totul absurdă preda­rea limbii germane în grădinile d e copii din comune curat franţuzeşti, deoarece „această l imbă, cu totul străină, înstrăinează pe copil d e

şcoală şi-i face şi cei mai nevino­vaţi ani din vieaţă amari şi întune­caţ i" (pg. 46) . In astfel de împreju­rări şcolile abia puteau face ceva spor; totul se face în vânt (pg. 17) şi astfel nenorocita şcoală din Lonena

' e vina că această regiune a ajuns să fie aproape cea mai înapoiată din-: e ţările germane (pg. 18) .

Lucrarea sa de doctorat „Der mo­derne Ulraquismus oder die Zwei­sprachigkeit in der Volkscule", a produs vâlvă nu numai în Ungaria,

• ci şi aiurea. In revista grecească: „Tou ekpaidevtikou alefhou" apare deja la 1911 un capitol din această lucrare, tradus în greceşte, de ace­laşi Dr. Demetrius Glinos, care a-junge mai târziu, sub Venizelos, Secre tar General în Ministerul In­strucţiunii publice, si care valori­fică în reforma instrucţiei şcolare greceşti — el înlocueşte greceasca clasică cu greaca populară moder­nă — rezultatele cercetări lor lui Ghibu.

Ce conţine această lucrare? Mai întâîu se urmăreşte redarea pe scurt a istoriei Utraquismus-ului modern. Apoi, cu o bogată utilizare în spe­cial a isvoarelor germane (Paulsen, Eucken. Trei tschke, Humboldt, F i ­chte, Rein, Stein, Herbart, s. a.), se pune în discuţie problema Utraquis-mnlui politic, unde Ghibu nu lasă să se valorifice decât acel utrac-vîsm „care se impune de la sine"; în toate celelalte cazuri el trebuie combătut, mai ales acolo, ca d. ex. în Ungaria „unde este împreunat cu mari pericole culturale" (pag. 23 ) . „Tendinţa statului de a educa po­poarele cu ajutorul a 2 limbi, este o utopie irealizabilă şi chiar dacă aşa ceva ar fi realizabil, trebuie combătut din motive car i sunt mai presus de punctele de vedere ale politicei t recătoare" (pag. 26) . „Po­poare cu 2 limbi şi cu 2 culturi nu pot exista. 0 politică»' care totuşi

urmăreşte aşa ceva, îi răpeşte unui popor propria limbă şi cultură, fă­ră să lie în stare a-i da, în schimb un echivalent", (pag. 26—27) .

In acelaşi chip documentat este tratai, apoi, şi utracvismul pedago­gic, ajungând la următoarea conclu" zie: „Introducerea unei a doua limbi în şcoala pr imară sau chiar totala eliminare a limbii materné din această şcoală şi înlocuirea ei cu o limbă streină însemneaz: moartea siprituală a poporului şi atentat la adresa umanităţii. E a es­te potrivnică eticei şi psihologiei şi nu poate fi privită decât ca o mare 3 ,

nedreptate", (pag. 37—38) .

Ghibu este de părerea, că o l imbă streină nu poate fi învăţată decâ t după ce este bine întemeiată în lim-; ba maternă, nu înainte (pag. 44) . La lupta în contra utracvismului în şcolile pr imare care, de fapt, este tema principală a acestei scrier" sunt aduse numai exemple conclu­dente din Alsacia şi Ungaria, pe care Ghibu le cunoştea din proprie experienţă, (pag. 53 şi urm'.). E l sus­ţine între altele: „exagerarea con­cepţiei maghiare pretinde ca toate popoarele Ungariei să înveţe, în toate şcoalele lor, numai istoria în­depărtată a ungurilor şi să negli­jeze cu desăvârşire istoria propriei lor glii. Ori, un astfel de învăţământ este „fundamental greşit", (pag. 68) . „Acelaşi principiu exclude în învă­ţământul geografic punctul de ve­dere etnografic şi impune pe cel politic, ca pe cel singur îndreptăţit, — un lucru direct contrar peda­gogiei", (pag. 68) . Rezultatele utra-quismului? Neposedarea nici a lim­bii materne, nici a celei de stat. (pag. 74 ) , simplă memorizare (pag. 70) , vătămarea sufletului poporu­lui (pag. 81) , demoralizare, (pag. 82) , şi naşterea unei respingătoare clase de renegaţi, (pag. 83) .

In partea a doua lucrării este combă'ut in mod special Utracvis-mul din Ungaria. Revolta hotărîtă în contra nedreptăţii la care este supus poporul său, apare din fie­care rând al acestei părţi. (pag. 87 §i urmă).

In partea a 3-a aduce considera-ţiuni (finale asupra teniei „Limba de stai şi l imba populară". Aici a-junge Ghibu la următoarele con-'

•cluziiini: „dacă suntem de acord că "limba statului şi patriotismul nu sunt identice, şi dacă recunoaştem -că posedarea unei limbi "streine nu însemnează neapărat o cultură mai înaltă, l imbii streine îi revine o singură valoare indiscutabilă şi a-irarae, valoarea pract ică" (pag. 121) .

-Dat find că Ghibu pretinde ca funcţionarii publici să-jşi însuşeas­c ă ei l imba poporului, (pag. 122) el emite părerea că este de ajuns dacă limba oficială se predă în şcolile pr imare ca obiect facultativ de în­văţământ.

Această lucrare a lui Ghibu, cu toate că a purces dintr'o poziţie de luiptíi a românismului contra ten­dinţelor de maghiarizare, rămâne de o valoare permanentă. După cât ştiu, ea este încă şi astăzi lucrarea dătătoare de ton în ce priveşte pro­blema utracvismului. In acelaşi sens este orientat Ghibu si 'n broşura „Portrete pedaeoeice" (pag. 18) , unde tratarea lui Herbart îi dă o-cazia să lupte in contra bilinquis-

Scrierile lui Ghibu de după întoar­cerea în patrie ţin seama de ce­rinţele cotidiane ale şcoalelor in­spectate de el. Pentru a putea asigu­ra existenţa pe mai departe a şcoa­lelor româneşti atât de greu lovite de legea şcolară a lui Apponyi, tre­buia să se dea o mulţime de imbol­duri şi dispoziţii. In lucrarea sa •«Câteva probleme ale şeoalei româ­

neşti din Ardeal" — caşi in alte lu­crări ale lui Ghibu, apărute sub pseu­donim — se discută, cu multă dra­goste pentru chestiune şi dintr 'o a-propiată cunoaştere a situaţiei, o se­rie de chestiuni arzătoare (stabili­rea salariilor, inspecţii corespunză­toare, cursuri de vară pentru învă­ţători, respectarea limbii materne, chestiuni de manuale didactice, ra­poarte anuale, biblioteci pedagogi­ce ş. a.). Din acelaşi imbold scoate Ghibu şi un „Catalog al cărţ i lor pe­dagogice româneşti al Librăr ie i ar-hidiecezane".

Tratăr i i problemelor pur pedago­gice se consacră Ghibu în lucrarea ^Despre educaţie". Aici este vorba despre un extras din „îndreptarul metodic" la programa analitică pe care o scoate în 1911 Gonsistorul Mitropolitan din Ardeal. Es te sem­nificativ pentru cinstea de care s'a bucurat tânărul doctor delà J e n a , faptul că lui i s'a încredinţat elabo­rarea părţi celei mai importante a îndreptarului. Ca conţinut lucrarea cuprinde elementele pedagogiei ge­nerale, unde Ghibu apare ca un Herbartian independent, de colora­tură Reiniană. Alai întâiu, autorul tratează despre educaţia morală, pe care o vede clădită puternic pe ba­ze religioase, pentru ca apoi să in­tre în tratarea educaţiei spirituale, estetice, fizice şi practice. In a doua parte se tratează chestiuni de disci­plină şi organizare a învăţământu­lui. Scr isoarea e, după cum spune însuşi autorul în introducere (pg. 4 ) , lucrată pe baza dispoziţiilor Progra­mei analitice a statului, totuşi în alt spirit, multe părţi cu totul indepen­dent de acea Programă, cu consi­derarea celor mai noi rezultate ale pedagogiei şi a cerinţelor actuale ale şeoalei. Aceasta este cea mai in­teresantă lucrare a lui Ghibu, în c e priveşte metoda; aici luptătorul stă

Şi şederea în Basarabia i-a dat l u i Ghibu ocazia să trateze chestiuni, de metoda şi organizare, ca în „ I n ­strucţ ie" şi în „Instrucţie şi p r o ­gram de învăţământ". Şi revista, scoasă de el „Şcoala moldoveneasca că" aduce o mulţime de chestiuni: discutate până aici de Ghibu. T r e ­bue amintit că Ghibu, a dorit a „A cincea uinversitate" pentru Ba—j sarabia.

S C R I E R I R E L A T I V E LA I S T O R I A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI.

Lupta naţională 1-a de te rmina t pe Ghibu să se ocupe şi de-chestiuni istorice. Astfel i s'a impuH spre tratare, mai ades probleme del istorie bisericească şi şcolară. Aces - | tea erau terenurile cari permiteau! evidenţierea activităţii şi influenţii,' celor două hotărâtoare instituţii del cultură ale poporului român dirt Ardeal.

încă la 1910 scoate Ghibu o lu-' c ra re asupra „Ziaristicei bisericeşti '^ (1839—1910) . Această lucrare apar-^ ţine întratâta domeniului ins t ruc­ţiei, întrucât Ghibu însuşi spune că, în „Transilvania biserica are s u f l aripile sale şi şcoala", (pag. 4 ) .

Dintre revistele tratate în aceas ­tă lucrare, (pp. 102, 63, 107, 112, 123) , unele dovedesc prin î n suş i titlul lor legătura cu biserica, ast­fel: Foa ia bisericească şi şcolară, B f l serica şi şcoala, Amvonul şi ş c o a l a j Şcoala şi biserica. Stima sa pentrul Iorga şi-o exprimă Ghibu într 'o broJj şură „Iorga ca educator". S c r i e r e a este demnă de amintit şi din moti-l vul că ea e o dovadă despre legă-1 turile spirituale dintre pedagogii cari trăiau în acea vreme în ţă rS despărţite unele de altele.

Dintre lucrările de istorie şcolară,, în care polemica stă puţin mai î n a ­poi, trebuesc înainte de toate amin­tite încă două scrieri principaler

în umbră, iar pedagogul, din con­tra, în planul întâiu, — un pedagog ca re mereu se arată ca un elev al lui Rein. Se poale observa poziţia sa faţă de concentraţiune, de învăţă­mântul educativ, de recompense ş. a. (pp. 59 ş. a.).

Un material foarte interesant a-duce şi „Anuarul pedagogic". Mai întâiu Ghibu lasă să vorbească im­portanţi pedagogi germani (Rein, Natorp, Förs te r ) prin fragmente tra­duse de el — Ghibu este un mare talent linguistic şi posedă un mare număr de limbi — şi aduce apoi, sub titlul „Oameni şi idei" păreri personale asupra lui Rousseau, Her­bart , Rein, Iorga, Stroescu, asupra studiilor pedagogice din România , a naţionalizării învăţământului ro­mânesc în Bucovina, asupra popoa­relor cu două limbi, şi asupra pu­terii educative a istoriei şi geogra­fiei locale. Ia poziţie şi contra legii lui Apponyi. In încheere discu-» tă asupra conferinţelor învăţăto-j reşti, a activităţii extraşcolare, a în-^ văţăiorilor, asupra cursurilor de a-;-nalfabeţi şi a altor chestiuni actua-;' le ; şi ia atitudine şi faţă de legis-' laţia şcolară. Trebuie să regretăm, că acest Anuar din 1913, care a fost mai mult decât spune titlul lui, n'a mai apărut în continuare.

Din activitatea de inspector şco­lar s'au născut lucrări ca „Chestiu­nea manualelor in şcolile noastre secundare", „Conferinţele învăţăto­ri lor", „Câteva circulari şi instruc­ţiuni date de Gonsistoriul arhidie-cezei ortodoxe române din Tran­silvania în anii 1910—1912". Ca pre­şedinte al Secţiei şcolare a „Asocia-ţiunii" a luat Ghibu si din această situaţie poziţie faţă de problemele şcolare. Să ne referim numai asu­pra „Raportului" său şi asupra stră­duinţei sale de-a uni pe toţi profe­sorii români sub scutul „Asociatiu-nii".

S À T U L §1 Ş C O A L A 81

Viaţa şi organizaţia bisericească şi Şcolară în Transilvania şi Ungaria" şi „Şcoala românească, din Transi l­vania şi Ungaria — dezvoltarea ei istorică şi situaţia ei actuală".

Pr ima lucrare nu mai are as tăz i ' decât o valoare istorică, întrucât raporturile descrise acolo s'au schimbat fundamental; în timpul apariţiei ea a avut o deosebită im­portanţă, prin faptul că „dădea pentru prima oară publicului ro­mânesc o icoană a celor două insti-tuţiuni puternice din Ungaria, cari sunt: biserica şi şcoala" (pg. X I ) . Şi biserica noastră evanghelică este descrisă, însă pe scurt (pg. 97—99) .

Nu vreau să dăm uitării vorbele pline de recunoştinţă ale lui Ghibu despre şcolile confesionale. Ghibu spune: „Prin aceste scoale, conte­

le contribue în mod efectiv la opera de consolidare a Statului. Pe de altă perte, Statul îşi asigură în ele punctele sale de vedere aproape ca şi în şcolile susţinute de el, aşa că şcolile confesionale sunt un spri­jin pozitiv pentru Stat. înce tarea lor nu numai că ar slăbi Statul, ci ar putea provoca eventual chiar şi o revoluţie în teritoriile româneşti, săseşti, slovăceşti şi sârbeşti, ba a r putea provoca şi intervenţia unor state străine în afacerile interne ale Ungariei", (pg. 200) .

Cea de-a doua lucrare tratează dezvoltarea grădinilor de copii ro­mâneşti, instrucţia şcolilor primare, secundare, profesionale şi superioa­re şi descrie situaţia lor de atunci (1915) L cu care ocazie iarăşi se dă P e faţă „cum se ivise după şovinis­mul nemţesc, şovinismul unguresc, înainte ca spiritul românesc, birui­tor pe alte terene, să fi pus stăpâ­nire si pe şcoală".

Cine doreşte să cunoască legis­laţia şcolară maghiară din 1879—

şi c ine vrea să afle cum se oglindeşte aceasta în capul şi în ini­

ma unui pedagog român, trebue săr citească această scr iere: el va ur­mări cu o atenţie deosebită frazele scrise cu sânge şi chiar cuvintelor de încheere nu le va refuza ade­ziunea: „In înseşi şcoalele noastre confesionale ni se cere să dăm m a i întâi educaţie ungurească şi numai după aceea, în rândul al doilea, e-ducatie religioasă, ceeace este din punct de vedere confesional şi din punct de vedere pedagogic cel pu­ţin un paradox. In acest chip şcoa­la se abate cu totul delà problema ei, care e: să crească pe fiecare po­por conform firei lui şi spre des­tinaţia lui"., (pg. 100) .

Cu problema învăţământului dirt capitala Ungariei se ocupă două alte scrieri, pe care nu le putem decât aminti aici. „Şcoala românească din Pesta" şi „învăţământul în B u d a ­pesta". Din contra, trebue să amin­tim cu deosebită atenţie, una dintre cele mai profunde scrieri ştiinţifice a lui Ghibu, lucrarea: „Din istoria literaturii didactice româneşti". L u ­crarea tratează în trei volume: B u ­coavnele (Abecedare, cu o puterni­că notă religioasă), Abecedarele ş i Crăţile de cetire, care erau în t re ­buinţate în şcoalele româneşti din Ardeal. Es te vorba aici despre o» scriere fundamentală, care tratează o ramură nestudiată până aci a l i ­teraturii româneşt i şi care este lu­crată în formă ştiinţifică, — cu 4 3 ilustraţiuni. Pentru noi, Saşii, este interesant faptul relevat de autor c ă „cele mai multe şi mai importante Bucoavne româneşti au- apărut în Transilvania, (pg. 2, 3 ) .

Este apoi surprinzător număru l mare de tipografii săseşti care au conlucrat la desvoltarea Bucoavne­lor. De sigur, _că prin aceasta, c ă r ­ţile româneşti de şcoală — căci S a ­şii n 'au luat parte numai la t ipări­rea lor — au suferit o puternică in ­fluenţă — în schimb s'a ţinut m e -

reu prezentă, tocmai pe această ca­le , legătura cu Apusul. Un succes deosebit al acestei cercetări a lui Ghibu, este arătarea, că „Povăţui-torul" atribuit până atunci lui Gh. Lazăr nu porneşte deloc delà el. (pg. 97 ) . Deasemenea vreau să re­lev pentru încadrarea lui Ghibu în­t r 'o şcoală pedagogică şi importanta polemică dusă de el în contra prin­cipiului istorico-cultural al lui Zil­l e r şi f ixarea lui pentru principiul naţ ional al lui Rein, în cadrele şcoa­lei Berbar t iene . (pg. 343) .

O dizertaţie interesantă în special pentru foştii auditori ai Universi­tăţii din Cluj , aduce interesanta lu­c r a r e festivă: „Universitatea româ­nească a Daciei Superioare". Per­spectiva istorică merge înapoi până la pr ima Universitate din Ardeal de sub Şt. Bá thory (15ş l—1605) şi se ocupă între altele şi cu Academia de Drept din Sibiu.

„Portretele pedagogice" tratează, din punct de vedere national-cultu­ral atât de caracterist ic pentru Ghi­bu, pe: Rousseau, Herbart, Bein, Meumann, Begina Elisabeta, Lazăr, Haret, I. M. Moldovan, Oniţiu, G. Trifu, A. Bnatu. Rousseau îi dă cer­titudinea, că sunt drepte vederile sale în lupta dusă pentru apărarea l imbii materne în şcoală; (pg. 11) . Herbar t este luat în consideraţie a-tunci, când se duce lupta în contra influenţii Statului asupra educaţiei; (pg. 13, 14, 1 8 ) ; delà Rein citează între altele fraza care spune, că is­toria arată, că niciodată vreun po­por care a purtat în pieptul său două suflete, n 'a putut să săvârşeas­că fapte mari în domeniul realiză­ri lor sufleteşti, (pg. 22) . Insă şi la pedagogii români, partea care-1 in­teresează mai mult pe Ghibu este aceea a atitudinii lor naţionale.

Relaţii le dintre pedagogia italia-< nă şi cea românească le arată Ghi­bu în prefaţa „Giuseppe Lombardo-

Radice: Pagini biografice". 3. Scrieri polemice. Ghibu este

neobosit în realizarea gândurilor sale pe cale de luptă. Convins că nu se poate ajunge un scop decât a-tunci când nu laşi cauza din mână, el mereu aduce, în diferite varia-ţiuni, aceiaşi temă care-1 frământă. T e m a lui dinainte de 1918 a fost însă pentru el lupta pentru şcoala românească. E a i-a servit la o serie întreagă de scrieri.

î n c ă din 1910, când apare la Vă­lenii de Munte lucrarea: „Pentru şcoala românească din Ardeal", se agită el pentru acest important mi j ­loc de existenţă naţională. Starea şcoalei româneşti este aici serios a-nalizată, şi mai ales, pentru un apel la o poziţie solidă în contra asupri­rii poporului românesc, analizează el efectele triste ale legii Apponyi. Tristele împrejurăr i ale şcoalei şi dascălilor în judeţele cu totul româ­neşti Hunedoara şi Sălaj sunt des­crise, documentat. Cine vrea să cu­noască munca „naţională" a unui inspector şcolar ungur, în ţinuturile româneşti, şi iarăşi, cine vrea i-ă. vadă} cum poate să provoace m astfel de brutal şovinism, acela să citească această scriere!

Tot mereu este preocupat Ghibu de aflarea mij loacelor de existenţă a şcoalei, cum s'ar putea asigura viitorul şcoalei româneşti şi a căi lor prin care să poată câştiga, în împrejurări atât de grele, cât mai sigure rezultate pentru instrucţie. Când Ghibu trăia în Bucureşti , un-1 de nu exista un pericol al maghia-rimii pentru şcoalele româneşti, el vede un pericol naţional în şcoalele germane de acolo. Lucrarea sa „Şcoalele germane din România — o nrimeidie naţională", scrisă în a-nul de frământări 1916, esite una dintre cele mai aspre scrieri pole­mice ale lui Ghibu, care rămâne to­tuşi ştiinţifică. In introducere Ghi-

Ibu scrie: „Sunt convins nici .chiar cetitorii germani ai acestei lu­c r ă r i nu-i vor putea contesta carac­terul ştiinţific şi riguros obiectiv. C ă , asupra punctului de vedere nu -vom putea conveni, aceasta se înţe­l ege delà s ine" (p. 3 — 4 ) . Acest -punct de vedere este strict româ--nesc, fără să fie antigerman: „Fap­tu l că scriitorul acestor rânduri — .•zice Ghibu — şi-a făcut partea cea mai însemnată a studiilor sale în ••Germania, a cărei cultură o apre­c i ază din toată in ima şi căreia are să-i mulţumească foarte mult, îl va scuti de acuzaţia c ă a r fi un duş­man al Germani lor şi c ă ar fi por­nit împotriva lor" , (p. 7 ) . Pent ru & evita o neînţelegere, trebue amin­tit că nu este vorba în această-lu­c ra re de şcoalele noastre confesio­nale germane, c i de şcoalele ger­mane întreţinute şi atârnătoare de -Statul german. „Nu mai avem a la­ce aci cu Saşii pacinici şi liniştiţi..., -ci cu Germanii , cari vin aici ca a-.genţi ai marei şi puternicei lor îm­părăţii" (p. 3 3 ) . Aceste scoale ger­mane în România — care după da­tele lui Ghibu nu erau cercetate de--cât de 7,3% copii de^ai Germanilor din imperiu — îi apăreau lui, nu ca „scoale de cultură umană idea­listă, ci c a cetăţi de cucerire şi ca atare — zice Ghibu — cel mai ele­mentar simţ de conservare ne dic­tează o reacţiune hotărîită împotriva lor" (p. 181) . Es te interesant, că toate mij loacele de apărare propu­se de Ghibu (p. 182) , referindu-se şi la Har et (p. 133) , se găsesc reali zaite în legea de astăzi a învăţămân­tului particular.

O a treia grupă de scrieri pole­mice se referă la structura Univer­sităţii din Cluj şi a institutelor sale •de educaţie. (Universitatea din Cluj. După cinci ani... Universitatea rom... In jurul preluări i) . Ghibu e în. mod deosebit chemat să scrie a-

supra acestor chestiuni, deoarece e l este acela oare a preluat Universi­tatea delà ultimul ei rec tor ungur, Ştefan Schneller , şi ca re a s t a t i n mij locul tuturor acestor discuţii ş i ca conducător al „Collegiului lat in" — acel Tani tokháza de altădată. — Lucrăr i le din această categorie sunt de-o m a r e valoare istorică.

Trebue să renunţăm de-^a intra în detalii, totuşi dorim să mai amin­t im încă o grupă de scrieri polemi­ce bajzate pe teme istatisitice. i In scr ierea: „Basarab ia în statistica Universităţii din Iaşi" , n e atrage a-tenţiunea asupra neliniştitoarei ma­jori tăţ i a studenţilor evrei (25 % mai mult decât Român i i ) . Intr 'o al­tă lucrare a sa Ghibu supune unei cri t ici radicale prima statistică a în­văţământului din România Mare.

L U C R Ă R I D E D R E P T B I S E R I C E S C

Este, desigur, imposibil de-â Era­ta aici cr i t ic , sau chiar numai de-a expune în mod amănunţit lucrăr i le de drept biser icesc ale lui Ghibu, care cuprind mii de magini. Oricum, nu va fi de prisos şi nici nu ar fi posibil de ignorat probilemele pe oare le tratează ele.

Mai întâiu, lupta în contra Statu-sului romano-catol ic ardelean! î n c ă din 1923, prin lucrarea sa „Necesi­tatea revizuirii radicale a situaţiei confesiunilor din Transi lvania" Ghi­bu ia atitudine contra acestei pro­bleme. In 1924 atacă din nou ches­tiunea, în scr ierea „Gatolicismul unguresc în Transi lvania şi politi­ca religioasă a Statului Român" , fă­ră însă să ajungă la scopul propus. De aceea scoate el în 1931 o lucra­re mai desvoltată, cu multe docu­mente: „Un anahronism şi o sfida­re: Statul romano-catolic ardelean", ca re culminează în propunerea de-a desfiinţa imediat Statusul catolic, el neavând nicio bază juridică şi ca -

nonică şi constituind pentru stat o organizaţie nespus de periculoasă, ia r bunurile acestuia să fie predate Statului român. După mai multe lu­crăr i documentate, (vezi bibliogra­fia, partea I l I - a ) apare în 1934 o lucrare de peste 1000 de pagini cu acelaşi subiect, sub titlul: „Acţiunea catolicismului unguresc şi a Sfân­tului Scaun în România întregită" concepută ca un raport adresat, di­rect Regelui. Cât de fundamental a strâns Ghibu tot materialul luat în consideraţie, se poate vedea şi din aceea, că s'a referit şi la lucrările săseşti (Brandsch: Grundriss eines heimischen Kirchenrechtes) (p. L X I , L X X X V I I ) .

P roblema pusă aici este întru a-tâta şi o problemă şcolară, întrucât Ghibu este ae părerea că cea mai mare parte din bunurile Statului romano-catolic ar fi proprietatea Universităţii din Cluj.

Cea de-a doua problemă de drept bisericesc, care preocupă pe Ghibu şi care este, cu prima, în mai multe direcţii în legătură, atinge Concor­datul încheiat de Statul român cu Roma, atacat de Ghibu în mod ho-tărît, din cauza prejudiciilor pe care le aduce Statului.

Cea de-a treia problemă tratea­ză unirea religioasă a tuturor Ro­mânilor . Este uşor de înţeles că a-cuma, după realizarea unirii poli­tice, lasă o dureroasă impresie des­părţirea Români lor din punctul de vedere religios şi faptul că sunt două biserici naţionale româneşti . Ghibu lucrează neclintit la această problemă, convins fiind, că mai în-tâiu trebue realizată o unire a bi­sericilor româneşti, fără învinşi şi învingători, şi numai după aceea să se treacă Ia o colaborare, respectiv la unirea religioasă a Apusului cu Răsăritul.

S C R I E R I N A Ţ I O N A L - C U L T U R A L E .

Sub acest titlu am putea strânge înainte de toate acea activitate lite­

rară a lui Ghibu, care se ocupă cv* deşteptarea naţională a Basarabie i -^ Aceste lucruri atât de importante,, desigur că nu vor putea fi trecute? cu vederea la scrierea istoriei B a s a ­rabiei, aici însă, unde nu se tratea­ză decât despre pedagogul Ghibu» ele nu pot fi înşirate şi discutate punct de punct. Trebue, însă să a— minţim aici, că în aceste lucrări se-evidenţiazăi din nou excepţionalul talent al autorului pentru pedago­gia militantă.

Totuşi, trebuesc încă amintite, două domenii în care a lucrat Ghibu, chiar şi dacă a făcut-o a-ceasta incidental. Unul este acela de istorie literară, celălalt cel curat* social. Pr imei grupe aparţin dintre-lucrările sale, scrierea: „Evoluţia istorică a secţiunilor literare ş i ştiinţifice ale As trei", şi publicarea-cântecelor româneşti (Gontribuţiu-ni...) pe care le-a descoperit într'urt-volum din biblioteca liceului săsesc din Sighişoara, iar celei de-a doua-o scriere despre protecţia copiilor.. (Pentru protecţia copiilor...).

* * *

De încheiere, dorim să amintimp că noi am vrut să tratăm pe Ghibu ca pedagog. Noi am văzut, cum e L un elev de-al lui Be in (Cercetări..~* p. 72) şi un discipol de-al lui Haret (Portrete pedagogice... p. 53) , însă l iber de legături cari să-1 apese în jos şi stăpân nestingherit şi în ce priveşte treptele formale, îşi merge drumul său (Cercetări... p. 73 ) , nu ca un reprezentant al vre-unui par­tid, ci ca un reprezentant înnăscut al politicii naţionale seculare a între-, gului neam românesc din Transi l ­vania (Universitatea... p. 29 ) , ca un om plin de iniţiative îndrăzneţe — cum însuşi se exprimă — (In jurul preluării... p. 16) , şi, prin aceasta, amestecat în lupte permanente. Cu toate acestea el îşi urmează senin calea, lucrând mereu ştiinţific, i n -

.teresat fiind artistic, religios, şi so- mort sau un nedascăl". (După c inc i cial, mereu activând în mijlocul po- eni... p. 147) .

; porului şi pentru popor, pentrucă .el este. convins, că „un dascăl care ,.s'a înstrăinat de mişcarea politică, .socială, ştiinţifică, religioasă şi ar­tistică a neamului său, este un om

Şi Ghibu este viu, — şi este u n dascăl.

D r . H E I N Z B R A N D S C H ( T r a d . V. Beneş).

P E M A R G I N E A U N O R O B S E R V A Ţ I I R E F E R I T O A R E L A F I S A P E D A G O G I C Ă .

In n u m ă r u l pe Sept.—'Oct. 1937 «1 Revis te i gene ra l e a î n v ă ţ ă m â n ­tu lu i , dl. C. S p o r e a face o ser ie de observaţ i i j ud ic ioase cú pr iv i re l a e x a m e n u l de g rad I I a l învă ţă to ­rilor. In c a l i t a t e a s a de fost pre­şed in te de comis ie l a ambe le se­siuni a le anu lu i t recut , a avut ^ocazia să observe o sumeden ie de •imposibil i tăţ i , l a c u n e şi greşe l i în obl igaţ i i le candida ţ i lo r ca re s 'au prezen ta t l a aces t e x a m e n şi implic i t în felul cum au sa t i s făcu t aces to r obl igaţ i i . Vorbeş te şi de fi-şa pedagogică , a căre i comple ta re o prevede ar t . 118 din lege şi a ra ­t ă nea junsur i l e l e g a t e de a c e a s t ă înda tor i re , î n c e r c â n d să dea solu­ţii pen t ru î nd rep t a r ea rău lu i . P a ­sa ju l r e spec t iv e înso ţ i t din p a r t e a Redac ţ i e i de adno tă r i şi t r imi t e r i I a „ F i ş a pedagog ică" a Min i s t e ru ­lui, în ,^Lămurir i"- le că r e i a s 'a r i i dat toa te ind ica ţ i i l e n e c e s a r e ca aces te defecte să poa t ă fi evi ta te . I n pag ina u l t i m ă a revis te i , sub t i t lul „ In câ t t imp t r ebuesc com­p le ta te f işele pedagog ice?" , tot -Redacţia ne dă ind ica ţ i i a sup ra t impulu i în ca re se vor comple ta fişele. Deci tot n u s 'a prevăzut to­tul, i a r de observat , nu s'a obser­vat a c e a s t ă l a c u n ă , decât după 3 ,ani delà apa r i ţ i a „Fişe i pedago­gice" , deşi a fost p r eceda t ă de vre-o câ t eva fişe puse în ap l i ca re t ocma i cu scopul de a c o n s t a t a la­cune le une i as t fe l . de metode . Aces t fapt pa re a în t ă r i vechea

c o n s t a t a r e că Ia noi „ luc ru r i l e m a r i " se fac i n c o m p a r a b i l m a i repede decâ t „cele m ic i " .

D a c ă învă ţă to r i i au s a t i s f ăcu t u n i l a t e r a l s au superf ic ia l a ce s t e i obl igaţ i i , c r edem că se da to re ş t e în p r imu l r â n d unei m e n t a l i t ă ţ i greş i te , c a re s t ăpâneş t e în m a r e pa r t e î n t r e a g a n o a s t r ă v i ea ţ ă şcct-l a ră . A c e a s t ă m e n t a l i t a t e es te c u ­p r i n s ă c h i a r în „ L ă m u r i r i l e " f i ş e i amin t i t e , care r ep roducând a r t i ­colul din lege re fer i tor l a i n t r o ­duce rea şi c o m p l e t a r e a f işelor in­dividuale în şcoa lă , dă u r m ă t o a ­r e a i n t e rp re t a r e : „Ceea ce t r e b u e a m i n t i t învă ţă to r i lo r , î n p r i m u l r ând , este s eve r i t a t ea s a n c ţ i u n i i în caz de n e r e s p e c t a r e a a c e s t u i a r t i co l din lege. E s t e de a j u n s c a î n p rocese le -verba l de inspec ţ i i , f ăcu te unu i î n v ă ţ ă t o r cu t i t l u l provizor iu , să se fi n o t a t de o rga ­ne le de cont ro l că învă ţă to ru l n ' a a l că tu i t ş i n ' a ţ i nu t în ord ine c a r ­ne te le indiv iduale , p e n t r u c ă î n mod a u t o m a t ace l î n v ă ţ ă t o r s ă n u fie a d m i s s ă se prez in te l a e x a m e ­nu l de defini t ivat" , (p. 4 ) . O a r e în adevă r î n ş coa l a n o a s t r ă p r i ­m a r ă n u se fac luc rur i l e bune de­cât de d ragu l r ecompense i şi a l pedepsei , der iva te din c o n s t r â n ­gere e x t e r n ă ? Nu ex i s t ă d r a g o s t e r e a l ă şi î n ţ e l e g e r e s ince ră în i n i ­m a ce lor ce ş i -au lua t s a r c i n a fo r ­m ă r i i gene ra ţ i i l o r v i i t o a r e ? E l a ­nu l şi a b n e g a ţ i a i dea l i s t ă î n m u n ­ca c r ea toa re de educa tor i s ă n u

m a i ex is te ? A r fi cel m a i m a r e de­za s t ru î n v i ea ţ a unu i popor, căc i s i l a dacă zideşte cevaj z ideşte nu­m a i can t i t a t iv , n i c ioda t ă ca l i t a t iv ş i în cele m a i m u l t e cazur i duce pe d r u m u l super f ic ia l i t ă ţ i i şi a l e ludăr i i . Ş i se pa re c ă de fapt în ­vă ţă to r i i n ' a u în ţe les şi n ' a u vă­zut opor tun i t a t ea f işelor , decâ t sub ungh iu l p resc r ip ţ i i lo r lega le . Nu le -au comple ta t pe b a z ă de ob­se rva ţ i i s i s t ema t i ce , după n o r m e ş t i in ţ i f ice , s i n g u r a m e t o d ă ca re a r aduce folos în ş c o a l ă , ci „dela b i ­rou , l a î n t â m p l a r e " , i a r o rgane le de cont ro l m e n ţ i o n a u în foa ia de obse rva re : „condida tu l a re f işă de obse rva re" — sun t cuvin te le dlui 'Sporea din a r t i co lu l c i ta t .

In locul cons t r ânge r i i s 'ar pu­t e a î n t r e b u i n ţ a cu m a i m u l t e şan­se de r euş i t ă ev iden ţ ie rea folosu­lu i p r a c t i c apropia t a l f i şe lor în educa ţ i e şi î n v ă ţ ă m â n t . I n vede­r e a aces tu i scop a r fi fost foar te n i m e r i t dacă în cap i to lu l in t ro­duct iv a l „ L ă m u r i r i l o r " s 'a r fi dat c â t e v a cazur i i zb i toare din v i e a ţ a ş co la ră , p r in ca re s ă se evidenţ ie­ze a c e a s t ă ches t iune . Dl. Prof . G. G. A n t o n e s c u în „Pedagog ia gene­r a l ă " , î n t r ebu in ţ ează a c e a s t ă m e ­todă de convingere , r e l a t â n d ca ­zur i le de ca re s 'a lovit în ac t iv i t a ­t e a d-sale ş co la ră şi modul c u m le -a î n d r u m a t pe căi bune, după ce le observase de aproape. L e c ­t u r a a c e s t o r fel de cazur i î ndeam­n ă l a o m a i a t e n t ă observare a elevi lor . E ceva ce încă l zeş t e or ice suflet de educa to r şi-1 apropie de copil . Nevoia ps ihologizăr i i învă­ţ ă m â n t u l u i şi a educa ţ ie i să fie pe p r i m u l p lan , i a r ce le la l t e scopur i pe ca re le v izează f işa pe a l doi­lea .

O a l t ă ches t i une es te p r o b l e m a o r i en tă r i i p rofes ionale . Ce poa te d a ş c o a l a p r i m a r ă în a c e a s t ă pr i ­v i n ţ ă ? T r a t a t e l e de ps iho logie şi pedagogie a c c e n t u i a z ă în mod

deosebi t că s t ab i l i r ea ap t i t ud in i ­lor în vede rea or ien tă r i i p r o f e s i o ­na l e n u e pos ib i l ă î n a i n t e de e t a ­t e a de 4 an i . Or ice ind ica ţ ie , cu . p re ten ţ i e de î n d r u m a r e , a n t e r i o a ­r ă aces te i etăţ i* es te p r e m a t u r ă şi . haza rda t ă . Ş i to tuş i , î n v ă ţ ă t o r u l e c h e m a t s ă dea s fa tur i păr in ţ i lor -de foar te m u l t e ori î n c ă l a e ta tea , de 10—11 an i , după t e r m i n a r e a , p r i m u l u i c ic lu a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i p r imar . In cele m a i mu l t e cazu r i s fa tu l lui e c h e m a t s ă l ă m u r e a s c ă pă r in te lu i dacă fiul său dispune-de c a p a c i t a t e a g e n e r a l ă i n t e l ec ­t u a l ă de a face fa ţă c e r i n ţ e l o r şcoa le i secundare . Nu e vorba a i c i de apt i tudin i spec ia le ca re l - a r des t ina a n u m i t o r profes iuni . D e a l t fe l l eg i s l a ţ i a n o a s t r ă şco la ră , îrfe pr inc ip iu , p r in a l c ă t u i r e a ei, dă pos ib i l i t a te de a s c h i m b a şcoale le , . în cu r su l infer ior , cu des tu lă u şu ­r in ţă . Deci î n cei p a t r u an i ai ş c o a ­lei p r i m a r e a c e a s t ă c apac i t a t e ge­nera lă , sub diferi tele ei a spec te , t rebue u r m ă r i t ă de aproape .

S ' a r pu tea ob iec ta că cele t re i c lase a le cu r su lu i s u p r a p r i m a r n u ex i s t ă l a toa te şcol i le p r imare , i a r unde exis tă , elevii nu u r m e a z ă re ­gu la t şi deci l a s fârş i tu l c i c lu lu i de p a t r u c lase f işa t rebue s ă fie-c o m p l e t a t ă necondi ţ iona t . I n s ă a ic i nu e vorba de excepţ i i i a r l i p ­sa unei r egu la r i t ă ţ i nu s t ân j e ­neş te p u t i n ţ a observăr i i . Rămâne* deci aces tu i t imp obse rva rea de* aproape a î n c l i n ă r i l o r spec ia le , ce­ru te de fişă.

I n s ch imb , e abso lu t n e c e s a r s ă se comple teze capi to le le re fe r i toa­re l a an teceden te le pe r sona le ş i heredo-co la te ra le . In ma jo r i t a t ea , şcol i lor secundare , m a i m u l t de j u m ă t a t e din elevi sunt din a l t e loca l i t ă ţ i decât a ceea unde e ş c o a ­la, în spec ia l dela sa te . Da te le a -ces t ea foar te in s t ruc t ive în expl i ­c a r e a m u l t o r anoma l i i p s ih i ce ş i fizice î n t â m p i n a t e l a copii , se a -

dună cu foar te m a r e g r e u t a t e de către profesori i d i r ig in ţ i a i şcoa-lelor secundare , î n t rucâ t pă r in ţ i i vin r a r pe l a oraş , i a r c â n d vin, n u au pu t in ţa de a s t a l a dispozi ţ i ţa profesori lor cu in formaţ i i . Ş i apoi mulţ i , în t reba ţ i direct , se feresc de a da r ă s p u n s u l adevăra t din var ia te mot ive . Mul te din date le

ce ru te l a aces te capi tole , î n v ă ţ ă ­torul le poa te af la din c o n t a c t u l z i ln ic cu păr in ţ i i , f ă ră a-i î n t r e b a a n u m e .

S u n t .câteva date răz le ţe de c a r e ne -am izbit î n c o m p l e c t a r e a f i l e ­lor şi a m crezut că e b ine să f ie re levate .

Dr. L . B O L O G A .

P Ă R E R I D E S P R E U N A B E C E D A R 1 ) .

A b e c e d a r u l , p r i m a c a r t e a .copilului, trebue a l c ă t u i t ©u o a d e v ă r a t ă a r t ă .

Copilul îşi a r e v i e a ţ a lui propr ie , c u interesele, p r e o c u p ă r i l e c a r a c t e r i s t c e v â r ­stei lui . E u n indiv id î n desrvoltare o a r e tinde s ă dev ină o m , p o t r i v i t a p t i t u d i n i ­lor î n ă s c u t e şi v a deveni c e e a c e îi e d a t s ă fie, f a v o r i z a t d e m e d i u l î n c o n j u r ă t o r , de tot ce-i p o a t e desrvolta c o r p u l ş i sufle­tul s ă u . Or ice luioru, o c u p a ţ i u n e , suges ­tie p e n t r u a in f luenta în b i n e p e copi l , teebue s ă r ă s p u n d ă p r e o c u p ă r i l o r , inte­rese lor lui.

Ce-1 i n t e r e s e a z ă pe cop i lu l de 6—7 a n i c a r e v ine la ş c o a l a p r i m a r ă ? P ă r i n ţ i i , persoane le m a i m a r i 'din j u r u l lui, to t ce l u c r e a z ă , felul c u m l u c r e a z ă . De a -c e e a îl v e d e m i m i t â n d ta j o c u r i l e lui ocu p a ţ i a p e r s o a n e l o r m a i m a r i , pe c a r e le iubeşte. V i e a ţ a f a m i l i a r ă e c e n t r u l lui de in teres , de a c t i v i t a t e . G a s a ou t o a t e l u c r u r i l e d i n ea , c u r t e a c u a n i m a l e l e , g r ă d i n a c u florile, c u legumele , c u po ­mii, îi i n t e r e s e a z ă şi de a c e a s t a , suf letul s ă u d e s c h i s i m p r e s i i l o r , s e l e a g ă c u a c e l e s i m ţ ă m i n t e d e (neprecupeţ i tă iubire .

A c e s t e a f o r m e a z ă c o m o a r a de duioş i i din ©are n e a l i m e n t ă m c â n d s u n t e m m a t u r i şi n e d u c e c u g â n d u l î n locur i l e unde n e - a m p e t r e c u t c o p i l ă r i a . ,

C â n d copilul v ine l a ş c o a l a p r m a r ă , l a s ă a c a s ă t o a t e fiinţele ş i l u c r u r i l e s c u m p e lui şi v i n e î n t r e p a t r u p e r e ţ i r e e i

* ) E v o r b a d e s p r e A b e c e d a r u l î n t o c ­m i t d e A n a C. l e n c i c a , I. B e i a n ş i D. Goga.

a i c lase i , r a r e ori c u c â t e v a t a b l o u r i c a ­r e s ă v o r b e a s c ă suf le tu lu i s ă u . Şi-i în­t â m p i n ă o p e r s o a n ă s t r ă i n ă , pe c a r e a i c a s e i a u a v u t g r i j a s ă le-o a p r o p i e d e M a m a - p ă d u r i i , t o t î n t r e b u i n ţ â n d a -m e n i n ţ a r e a : „ L a s ă c ă t e o m d a n o i l a ş c o a l ă , p e m â n a D o m n u l u i s a u D-nei"

etc . , e tc .

Se m a i î n t â m p l ă c ă a c e a p e r s o a n ă « d e p a r t e de a înţe lege c e se p e t r e c e în, suf letul m i c u ţ u l u i c a r e v ine t r e m u r â n d i de m â n a m a m e i , s a u a t a t ă l u i , pe c a n e o ţ ine «strâns, c a s ă s e s i m t ă c ă n u - i p ă ­r ă s i t c u totul în aces>t l o c s t r ă i n , n e p r i ­m i t o r — d u p ă c r e d i n ţ a lu i —• şi r ă u v o i ­tor. E p o a t e p r i m a î n c e r c a r e în v i e a ţ a lui, p r i m a lui ieş ire în l u m e . Aic i îşi v a p e t r e c e r e g u l a t o p a r t e din zi. Unii, v o r p r o t e s t a c u toată (vehemenţa p e n l r u c ă . a u fost t r a n s p o r t a ţ i din l u m e a lor , a l ţ i i m a i t i m i d , î n s ă » u « r e d c ă e cop i l c a r e s ă vie l a ş c o a l ă dim z i u a d i n t â i ou. voi© b u n ă .

M ' a m î n t r e b a t a d e s e a : n e - a m s t r ă d u i t no i î n d e a j u n s s ă c h e m ă m c u toartă d r a ­g o s t e a pe copii, l a noi , l a ş c o a l ă ? Ne-ajm os ten i t să- i f a c e m s ă se s i m t ă c a l a ei a c a s ă ? Nu! C u s i t u a ţ i a de a c u m , c u ţ i n ­t u i r e a în b ă n c i f ixe de a c e e a ş i m ă r i m e , în t i m p d e c â t e v a o r e î n ş i r , c u m i c i tor t r e r u p e r i în r e c r e a ţ i i , n u v o m a j u n g e s ă î n f ă p t u i m a c e l ideal d e ş c o a l ă n e c e s a r ă n o i l o r veni ţ i în ş c o a l a p r i m a r ă »

C o n v e r s a ţ i i l e ç u ei, î n felul c u m le v o r ­beş te m a m a c â n d îi vede f r i coş i şi m â h ­niţ i , j o c u r i l e to c u r t e , poveşt i le , c â n t e ­cele, s u n t m i j l o a c e l e c u c a r e - i m a i a p r o -

J3iem, î i f a c e m s ă s e m a i î m p a c e ş i m a i t â r z i u s ă le fie c h i a r d r a g ă c l ă d i r e a a-•ceas ta s t r ă i n ă .

Ş i - a c u m l a l u c r u , p e n t r u î n v ă ţ a r e a m e ş t e ş u g u l u i s c r i s - c i t i t u l u i .

S i m t e c o p i l u l t r e b u i n ţ a î n v ă ţ ă r i i a c e s ­t u i m e ş t e ş u g ? Nu. Ce-i de f ă c u t ? S ă - i « r e i e m a c e a t r e b u i n ţ ă . C u m ? T o t c u m o ­m e l i d in v i e a ţ a l u i c o p i l ă r e a s c ă . A c e s t e a t r e b u e s ă le g ă s e a s c ă î n c e a d i n t â i c ă r ­t i c i c ă a l u i : s ă se g ă s e a s c ă pee s i ne î n e a , pe a i lu i , p e p r i e t e n i i l u i : copi i , a n i ­m a l e , p ă s ă r i , icare î i v o r b e s c su f l e tu lu i s ă u .

U n u l d i n a b e c e d a r e l e c a r e î n d e p l i n e s c a c e s t e c o n d i ţ i i e s t e c e l a l c ă t u i t de a u t o ­r i i : A n a C. I e n c i c a , D i m i t r i e G o g a ş i I l a r i e B e i a n . A m fo los i t a c e s t a b e c e d a r l a c l a s a m e a , i n a n u l ş c o l a r 1936—1937, ş i a m u r m ă r i t c u i n t e r e s şi s a t i s f a c ţ i e c e i m p r e s i e a f ă c u t a s u p r a c o p i i l o r ş i c e p r o g r e s e s ' au p u t u t r e a l i z a î n t r e b u i n -ţându-1 .

M i - a m i n t e s c de z iua c â n d a m da t în m â n a lo r a b e c e d a r u l . A fos t o b u c u r i e ş i o a n i m a ţ i e de n e d e s c r i s ! O e x p r e s i e de f e r i c i r e e r a î n t i p ă r i t ă pe f a ţ a f i e c ă r u i a . R ă s f o i a u cu voioş ie ' foa ie , d u p ă foa ie , î ş i s p u n e a u şi a r ă t a u u n i i a l t o r a ch ipu ­r i l e de p r in c a r t e . E r a o ve se l i e n e p o t r i ­v i t ă c u r i g o r i l e d i s c i p l i n e i o b i ş n u i t e în ş c o l i l e n o a s t r e , e r a v i e a ţ ă c o p i l ă r e a s c ă . I - a m l ă s a t un t i m p a ş a , s ă s o a r b ă , l a r e p e z e a l ă , c o n d u ş i de s e t o a s a l o r c u r i o ­z i t a t e , d in t o t c e l e o f e r e a a b e c e d a r u l , apoi l e - a m s p u s să.-l î n c h i d ă . Au r ă m a s

c u o c h i i ţ i n t i ţ i p e c o p e r t ă . P e - o f e t i ţ ă c a r e r â d e a c ă r ţ i i s a l e , a m î n t r e b a t - o de ce r â d e ? M i - a r ă s p u n s : „Copi lu l c i t e ş t e , ş i c ă ţ e l u l şi v e v e r i ţ a şi p ă s ă r i c ă c i t e s c " . G ă s e a cop i lu l c eea ce-J t m c â n t a : l u m e a lu i , a n i m a l e l e c a r e î n v a ţ ă î m p r e u n ă c u el . I a t ă c ă s ' au g ă s i t pe el , c h i a r p e f a ţ a c ă r ţ i i . Ş i c u m o a r e s ă nu-i î m b i e l a în ­v ă ţ a t ?

î n t o r c c o p e r t a : V l ă s t a r u l r e g e s c , cop i l m a i m ă r i ş o r i , pe c a r e to ţ i l - au r e c u n o s ­c u t şi c a r e le u r e a z ă î n c e p u t b u n l a m u n c ă . Şi - ,aeum p r i m u l t a b l o u : c a s a lo r , c u r t e a o u o r ă t ă n i i l e m i ş u n â n d p r i n e a . E o vo ie b u n ă î n c l a s ă , o a n i m a ţ i e , c ă

n u ş t i i pe c a r e să-d î n t r eb i , să- i f a c i b u - à c u r i a de a-ţi s p u n e ce a v ă z u t a c o l o ! j T o a t e f i i n ţ e şi l u c r u r i din c u r t e a lo r ! A d i s p ă r u t c l a s a r i g idă . I a t ă v i e a ţ a lo r , ; c a s a ! D e a s t a r ă s p u n d ei pe î n t r e c u t e . Í A c u m t a b l o u l c u desene le s c h e m a t i c e : 4 şi p u i ş o r i şi ou, şi copi l c u ce rcu l , t o a t e • le s p u n î n l i m b a j u l î n ţ e l e s a l g e s t u r i - | l o r r e d a t e , c ă s u n t p r i e t e n i i ' l o r , c u c a r o ^ s ' a u j u c a t p â n ă a c u m . Ş i - a c u m , copi i , • să- i d e s e m n ă m şi no i pe a c e ş t i p r i e t e n i I ş i l u c r u r i l e l o r ! A l t ă b u c u r i e — c u t o a t e | c ă . n u s e ' n d u r ă să - ş i l a s e c ă r ţ i l e de r ă s - 1 foit . I -a ţ i c â ş t i g a t de p a r t e a D v s . D - n ă | ş D- lor a u t o r i ! M i e î m i r ă m â n e o m i c ă J sa rc ină - , s ă m ă b u c u r î m p r e u n ă c u ei ş i -a s ă d i r i j e z a c e a s t ă b u c u r i e . Ş i î nce t , î n - i ce t , l i m b i l e s e de s l eagă , m â n u ţ e l e d e v i n Í m a i î n d e m â n a t i c e , p â n ă a j u n g e m l i s

p a r t e a ş t i i n ţ e i s c r i s u l u i si c i t i t u l u i . I D a r p o a r t a e r a f e rmeca tă . . . . A n u ţ a , o s

p r i e t e n ă de-a lor , s a d u s p r i n c u r t e ş i - a g ă s i t î n t r ' u n c u i b a r u n ou de-al B o g h e -fei . B u c u r o a s ă , s i r i g ă : „ A m g ă s i t u n ou, Uin ou, ou, ou! O, c u m m a i s t r i g ă d e 1 bucur ie! . . . . Ş i - a j u n g e m s ă s c r i e m s e m - -n u l s u n e t u l u i c a r e e c a şi c h i p u l ou lu i , n u m a i c ă - i m a i a d ă o g ă m c â t e - o l i n i o a -r ă l a d r e a p t a ş i l a s t â n g a . Ce descope­r i r e ! A u d e s c h i s p o a r t a f e r m e c a t ă a s c r i ­s u l u i . Ş i - a c u m l a d r u m pe a c e a s t ă c a l e t o t î n a i n t e , c ă o d a t ă ce i -a g ă s i t c h e i a — n u m e l e l u c r u l u i î n c e p e c u s u n e t u l al c ă r u i s e m n s e a m ă n ă , e d e d u s d i n d e s e - - : n u l l u c r u l u i — si s i n g u r ş c o l a r u l p o a t e î n v ă ţ a şi r e c u n o a ş t e . E u t r e b u e s ă m a i • s t ă r u i c a m â n a l o r s ă d e p r i n d ă m i ş c a ­r e a corectă , a s e m n l u i , c a r e l a u n i i ş c o ­l a r i , i a a l t e c ă i d e c â t c e l e c o r e c t e . P e n t r u a c e s t l u c r u z ă b o v e s c o zi l a o l i ­t e r ă , c a şi c o d a ş i i s ă n u r ă m â n ă d e c ă ­r u ţ ă , în d r u m u l lor . M e r g e m înce t , d a r s i g u r .

Ş i apo i c u m ş t iu c â t e v a l i t e re , n e j u ­c ă m cu ele, a l că tu ind ' vorbe . Ce s p o n t a ­n e i t a t e ! P e î n t r e c u t e , c a r e m a i d e c a r e , se s i l e s c s ă a f l e ş i s ă r e c u n o a s c ă î n z ia ­r e vorbe , pe c a r e s ă l e p u t e m s c r i e c u l i t e r e l e î n v ă ţ a t e . D o a m n e ! C u m s ă l e m u l ţ u m e s c a u t o r i l o r c ă a u a v u t g r i j ă s ă l a s e l i b e r ă a c e a s t ă s p o n t a n e i t a t e a

..lor şi s ă le s a t i s f a c ă n e v o i a i m p e r i o a s ă •de a se m i ş c a !

A v e a u s a t i s f a c ţ i a u n e i v i c to r i i , e r a u e ro i !

C â n d a m a j u n s s ă c i t i m p r i m e l e vo rbe . din a b e c e d a r , e r a p r e a uşor . A m " î m -ţplet i t a s t fe l i s t o r i o a r e l e î n l e g ă t u r ă cu . c h i p u r i l e de l à f i e c a r e l ec ţ ie , î n c â t ei a ş ­t e p t a u c u n e r ă b d a r e s ă a u d ă c u m 51

- c h e a m ă p e v ă r u l c a r e a i e ş i t p e p o a r t ă , ce-a p ă ţ i t f a t a careÍ'-ducea i edu l l a p ă ş u ­

n e , c e m a i s p u n e m o ş u l c a r e f ă c e a d i n b a s t o n b i c i p e n t r u n e p o ţ i i s ă i , c u m a m a i u m b l a t c o p i l u l c a r e ş i - a t u r t i t n a ­su l c â n d a c ă z u t , ce^a d e v e n i t ş o r i c e l u l c a r e a m e r s l a b i s e r i c ă ( l a l i t e r a ţ ) şi a m â n c a t a n a f u r a . T o a t e i s t o r i o a r e l e pe c a ­r e le u r m ă r e a u c u n e s a ţ , le d e s e n a u ş i - adăugau î n c ă o n o u ă l i t e r ă l a l a n ţ u l de l i t e r e ş t iu te .

A m g ă s i t ş i u n e l e l u c r u r i d e a m ă n u n t , pe c a r e n u le î m p ă r t ă ş e s c c u a u t o r i i . -Aşa b u n ă o a r ă l i t e r a 1, s u n t d e p ă r e r e c ă e r a m a i b i n e s ă f ie p r e d a t ă l a p a g . 19, c a s ă se p o a t ă s c r i e a r t i c u l a t v o r b e l e d i n

C R O N

D L G H E O R G H E G A N T A C U Z I N O , a u ­to ru l a r t i c o l u l u i „Satul românesc", pe care-1 p u b l i c ă m î n n u m ă r u l de f a ţ ă a l r ev i s t e i n o a s t r e , e s t e u n u l d i n t r e cei m a i m a r i a r h i t e c ţ i i d i n R o m â n i a .

Dl arhi tec t . G a n t a c u z i n o c r e d e c ă ve­ch i le p r o d u s e a le a r h i t e c t u r i i r o m â n e ş t i (mic i l e c a s e ţ ă r ă n e ş t i , t r o i ţ e şi f â n t â n i ,

b i s e r i c i , m ă n ă s t i r i ş i c u r ţ i ) , a t â t de c a ­r a c t e r i s t i c e , de e x p r e s i v e şi de a r m o n i -•zate cu p e i s a j u l r o m â n e s c , m e r i t ă a fi c u n o s c u t e şi o c r o t i t e p e n t r u p i lde le d e t r ă i n i c i e şi de f r u m o s pe oa re n i le d ă . "Numai a ş a v o m p u t e a l u p t a î m p o t r i v a a m e r i c a n i z ă r i i C a p i t a l e i n o a s t r e ş i a - t r a n s f o r m ă r i i s a t e l o r î n r e s p i n g ă t o a r e pe r i f e r i i ide t â r g u r i s ă r a c e .

D a r dl a r h i t e c t G a n t a c u z i n o e s t e şi u n t a l e n t a t s c r i i t o r ş i c ă r ţ i l e JDomnie i - sa l e : iJzvoade ş i popasuri" ş i , Firide şi ar­cade" i n s p i r a t e d in a c e e a ş i n o b i l ă p a -

. p a g i n i l e u r m ă t o a r e . C u l i t e r e l e de t i p a r a m m e r s m a i a c ­

c e l e r a t . A c u m e r a m o b i ş n u i ţ i c u d r u m u l ş i n i c i n u t r e b u i a c ă p ă t a t ă d e p r i n d e r e a s c r i s u l u i . F u r a ţ i a s t f e l de s c e n e l e c a r e e r a u vi i , t r ă i t e de cop i i , a m p a r c u r s t o t a b e c e d a r u l , a t â t c e i m a i s p r i n t e n i , c â t şi cei m a i î n c e t i n e i . E x e r c i ţ i i l e d e

. c i t i r e , c u l i t e r i l e de t i p a r , f a c d e l i c i u l cop i i lo r .

L a u r m ă , c o n s t a t a i c ă i a r ă m a s n e ­c u n o s c u t . T o c m a i eil, c a r e t r e b u e s ă î n ­l o c u i a s c ă n e c u n o s c u t u l ! E u l^am p r e d a t , c u m d e a l t f e l a m p r e d a t şi a l f a b e t u l , g ă s i n d c ă e -nevo ie .

Ne l u a r ă m apo i r ă m a s b u n de là c e a d i n t â i c a r t e c a r e le v a r ă m â n e a d â n c î n t i p ă r i t ă î n su f le t , c ă c i I e - a f o s t o u a-d e v ă r a t d r a g ă . A u l u a t h o t ă r î r e a s'o p ă s ­t r eze î n t r e l u c r u r i l e l o r c e l e m a i s c u m ­pe, c a să - ş i a m i n t e a s c ă d in c â n d în c â n d , c u m a u î n v ă ţ a t s ă s c r i e şi s ă c i ­t e a s c ă .

G. C A P R I Ş î n v ă ţ ă t o a r e — C l u j .

I C A .

s i u n e p e n t r u t r e c u t u l n o s t r u a r t i s t i c , o f e r ă c i t i t o r u l u i o l e c t u r ă d i n t r e c e l e m a i a lese , c a r e t e i n s t r u e ş t e , te d e l e c t e a ­ză, te f a c e m a i b u n R o m â n .

P r i n b u n ă v o i n ţ a d lu i a r h i t e c t C a n t a -c u z i n o v o m p u t e a ofer i c i t i t o r i l o r n o s t r u sp re d e p l i n a 1er m u l ţ u m i r e , c â t e v a a r t i ­c o l e d e s p r e p r o b l e m e l o r de a r h i t e c t u r ă r u r a l ă .

E X A M E N U L D E G R A D U L I I . — M i ­n i s t e r u l E d u c a ţ i u n i i a r e c o m a n d a t î n v ă ­ţ ă to r i l o r - p e n t r u e x a m e n u l o r a l c a r t e a : Oameni aleşi ( R o m â n i i şi s t r ă i n i i ) dé I : S i m i o n e s c u , i a r p e n t r u î n v ă ţ ă t o a r e l e [de­l à fşooalele de copi i i m i c i c a r t e a l u i ^ M l 1

f r ed B i n e t : Ide i n o u i despre cop i i , tárád", de I . G. M a r i n e s c u .

A m b e b l e l u c r ă r i s u n t de m u l t f o l o s p e n t r u c u l t u r a î n v ă ţ ă t o r i l o r ş i î n v ă ţ ă ­t oa r e lo r . . E l e î n s ă n u s a t i s f a c sfeopuT.ce-r u t de e x a m e n u l de î n a i n t a r e . "

A r ii bine c a M i n i s t e r u l B d u c a ţ i u n i i a ă publice c o n c u r s — c u p r e m i i — pen­t r u a s t f e l d e l u c r ă r i c a r e s ă desvol te probleme c u l t u r a l e , e c o n o m i c e ş i s o c i a l e c a r i trebue s ă f ie c u n o s c u t e d e c ă t r e în-Yăţători.

S 'ar . a ju ta a s t fe l ş i l a î n b o g ă ţ i r e a u-ne i l i t e r a t u r i p e d a g o g i c e r o m â n e ş t i .

E F E C T E L E C U L T U R I I F I Z I C E . — D u p ă c â t s e p a r e , î,n G e r m a n i a , o r g a n i ­z a r e a o f i c i a l ă a s p o r t u r i l o r şi o r i e n t a r e a t i n e r e t u l u i s p r e e x e r c i ţ i i l e f iz ice ob l iga ­t o r i i a u şi d a t r o a d e .

L a B e r l i n , s ' a i n s t i t u i t î n c ă d i n 1924 a ş a n u m i t a f i ş ă ş c o l a r ă , p u r t â n d î nă 1 -ţ i m e a şi g r e u t a t e a f i e c ă r i i 3l-v î n m o m e n t ü l c â n d i n t r ă î n ş c o a l a , p d i c ă i a ş a s e - ş a p t e -ini. Cop i lu l e n m ă s u r a t şi c â n t ă r i t i a r ă ş i , l a v â n s t a de 13—14 a n i

L a a c e a s t ă epocă , m e d i a g e n e r i l ă a m i c i l o r be r l i nez i de ş a s e an i , e r a de Î 0 8 c m . î n ă l ţ i m e ; a z i e i a u , î n m e d i e , o î n ă l ţ i m e de 114,9 cm . L a p a i s p r e z e c e an i , î n ă l ţ m e a a fos t de l a 146.4, i a r g r e u t a t e a de l a 38 kg .

B o l i l e i n f a n t i l e I n t r e a n i i 1914 şi 1935 a u s c ă z u t c u 3 0 % .

B U R S A C E L U I M A I L E N E Ş . — U n m a r e b o g ă t a ş englez d i n B r i s t o l , c a r e pe băncile ş c o a l e i s e d i s t i n s e s e p r i n l e n e v i a sa, şi care t o t u ş i a fo s t m a i t â r z i u u n a m foarte ac t iv , a l ă s a t un f o a r t e c i u ­d a t testament.

C a u n fel de d e m o n s t r a ţ i e , s p r e a a-m i n t i , c ă n u n u m a i e levi i p r i m i r e u ­ş e s c î n v i e a ţ a , e l a l ă s a t o r a ş u l u i s ă u n a t a l o s u m ă f o a r t e i m p o r t a n t ă , d i n a l e c ă r e i v e n i t u r i s e v a a c o r d a în f i e c a r e a n o b u r s ă de c ă l ă t o r i e c e l u i m a i l e n e ş e l e v d i n l o c a l i t a t e .

V ă î n c h i p u i ţ i c e „ e m u l a ţ i e " v a s t â r n i a c e a s t ă c i u d a t ă d o n a ţ i e p r i n t r e şco la r i . . .

P r i v i t d i n p u n c t u l d e vedere a l edu­c a ţ i e i , a c e s t l e g a t p a r e , ce e drept , c a m imoral, d e o a r e c e s ' a r p ă r e a c ă el c o n ­stitue un î n d e m n l a lenev ie . Ş i to tuş i , în fond , a l t a a fos t i n t e n ţ i a d o n a t o r u l u i ; d â n d p r i l e j u l u n u i e lev p r e a pu ţ in s â r -guitor, d a r b i n e î n ţ e l e s i n t e l i gen t , de a Tedea lumea, el m e r g e l a s i g u r c ă v a

t r e z i î n ce i a l e a .dorul de a cunoaş t e -t o a t e t a i n e l e ş i f r u m u s e ţ i l e v ie ţ i i ş i der a m u n c i s p r e a s e b u c u r a î n t r ' o zi de? ele p r i n p r o p r i i l e m i j l o a c e .

S Ă N Ă T A T E A C O P I I L O R L E G I T I M I . . — D u p ă m a i m u l t © s t a t i s t i c i a l e a n u -m i t o r i c l i n i c i din s t r ă i n ă t a t e , s 'a a j u n s -l a c o n s t a t a r e a c ă , î n m a j o r i t a t e a c a ­zur i lo r , d u p ă n a ş t e r e , a u o g r e u t a t e m u l t m a i m a r e , î n s p e c i a l copi i i de s e x m a s c u l i n , n ă s c u ţ i l eg i t im . G r e u t a t e a c o r p o r a l ă a a c e s t o r cop i i , f ă r ă ,a s e ţ ine-s e a m ă de s e x , c u toa t e c ă fe t e l e de o b i ­c e i a u t r e c d e g r e u t a t e a de 3 1 / 2 kg. , ©• c u m u l t s u p e r i o a r ă c e l o r , c a s ă zicem? as t fe l , n ă s c u ţ i d i n f lor i .

M e d i c i n a n u des luşeş t e î n s ă c ă r u i f a p t se d a t o r e ş t e a c e a s t ă î n t r e c e r e î n g r e u ­t a t e , c u t o a t e c ă s t a r e a s ă n ă t ă ţ i i or icăr-r e i m a m e j o a c ă u n m a r e ro l î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă . C e r c e t ă r i l e c o n t i n u ă to tuş i în» c l i n i c i l e o b s t r e t i c a l e şi g i n e c o l o g i c e şi se­v a a j u n g e , m a i c u r â n d s a u m a i t â r z i u ş i l a d e s l e g a r e a a c e s t e i e n i g m e .

S Ă R B Ă T O R I L E L E G A L E . — P r e z i ­d e n ţ i a C o n s i l i u l u i d e m i n i ş t r i a î n t o c m i t t a b l o u l s ă r b ă t o r i l o r l e g a l e î n c a r i a u t o ­r i t ă ţ i l e p u b l i c e ş i ş co l i l e n u f u n c ţ i o n e a ­ză .

P e n t r u zi le le de 1 M a i ş i 1 Decemvr ie* se v a l u a av izu l M i n i s t e r u l u i E d u c a ţ i e i N a ţ i o n a l e , d a c ă s e s u s p e n d ă s a u n u c u r ­s u r i l e ş c o l a r e . Ce l e l a l t e s ă r b ă t o r i l e g a l e s u n t : 1 I a n u a r i e ; 6 I a n u a r i e ; 7 I a n u a r i e » 24 I a n u a r i e ; 2 F e b r u a r i e ; 25 M a r t i e ; 5-zi le l a P a ş t i ; 23 A p r i l i e ; 1 M a i ; î n ă l ţ a ­r e a D o m n u l u i ; Z i u a E r o i l o r ; R u s a l i i l e ; : 10 M a i ; 21 M a i ; 8 I u n i e : 29 I u n i e 15 Au- . g u s t ; 8 ^Sep temvr ie ; 14 S e p t e m v r i e ; 1 $ O c t o m v r i e ; 8 N o e m v r i e ; 1 D e c e m v r i e ; 6> D e c e m v r i e şi 4 zi le l a C r ă c i u n .

C O N T R O L U L Ş C O L I L O R P R I M A R E I N J U G O S L A V I A . — Ş c o l i l e p r i m a r e te J u g o s l a v i a s u n t i n s p e c t a t e de c ă t r e un-„Nadfcornie" c e e a c e a r c o r e s p u n d e R e ­v i z o r u l u i ş c o l a r d e l à no i . Ţ a r a e împăr-r ţ i t ă în „ba r o v i n e " s a u p r o v i n c i i a r b a -n o v i n e l e î n „ s r ezu r i ' — c e r c u r i ( j u d e ţ e ) . F i e c a r e c e r c î ş i a r e r e v i z o r u l s ă u .

A c e ş t i a s u n t o r g a n e d e c o n t r o l ina ­movibile pe c e r c u r i . E i se recrutează,! dintre d i r e c t o r i i ş c o l a r i cei m a i de s e a ­m ă şi d i n t r e î n v ă ţ ă t o r i l i cenţ iaţ i . F i i n d supuşi la e x a m e n , d u p ă ce m a i Şntâi 'U a u fost r e c o m a n d a ţ i , cei r e u ş i ţ i sujnt dec lara ţ i nadizornici inamovibi l i . I a t ă deci, c ă ei n u PQt fi des t i tu i ţ i d i n s e r ­viciu la s c h i m b a r e a g u v e r n u l u i , în schimb pot fi t r a n s f e r ţ i în i n t e r e s d e serviciu.

C u m a n u l ş c o l a r începe l a 1 Sept. în t o a t ă ţ a r a şi ţ ine p â n ă l a 27 Iunie , ( a se n o t a c ă l a începutu l luni i Oct. încep v a c a n ţ e l e , r e g i o n a l e 8—10 zile d u p ă ne­voie), n a d z o m i c n l în c u r s u l a n u l u i a r e de f ă c u t d o u ă inspecţ i i .

P r i m a inspecţ ie l a începutu l a n u l u i şcolar , a r e m a i m u l t c a r a c t e r a d m i n i s t ­ra t iv şi i n f o r m a t i v . Se c e r c e t e a z ă m a t e ­rialul d i d a c t i c a l şcoli i , d a c ă elevii şi-au p r o c u r a t c ă r ţ i l e şi ce le n e c e s a r e pen­tru întregiul a n şcolafr. î n v ă ţ ă t o r i l o r li se a d u c l a c u n o ş t i n ţ ă e v e n t u a l e modif i ­ca i î n lege, n o u t ă ţ i l e p e d a g o g i c e şi l ite­r a r e ş i li se r e c o m a n d ă s ă ţ i n ă s e a m ă de ele.

L a s fârş i tu l a n u l u i ş c o l a r , i n s p e c ţ i a a r e a l t scop. A c u m se c e r c e t e a z ă c u o deosebi tă m i n u ţ i o z i t a t e , m u n c a î n v ă ţ ă ­toru lu i din t o a t e puncte l e d e vedere şi l a f i ecare obiec t în p a r t e . Se i n s i s t ă mul t şi a s u p r a d e x t e r i t ă ţ i l o r .

N a d z o m i c u l e u n i n s p e c t o r drept . S is ­t e m u l s ă u e c a u n m i j l o c de a per fec ­ţ i o n a p e î n v ă ţ ă t o r i . V e ş n i c e o p t i m i s t şi vesel. Ideile s a l e s u n t o r i g i n a l e ş i c o n ­s t ruc t ive . C i n s t e a şi v a l o a r e a m o r a l ă s u n t i r eproşab i l e şi i n s p i r ă d o r i n ţ a de a face n u m a i bine.

D u p ă a c e a s t ă inspecţ ie d e l à finele a n u l u i s e ţ i n e i m e d i a t c o n f e r i n ţ ă , se face p r o c e s u l - v e r b a l şi c r i t i c a .

N a d z o m i c u l nu-şi i m p u n e p r o c e d e u l s ă u c a pe cel m a i buni E l t r a t e a z ă pe î n v ă ţ ă t o r c a p e o p e r s o n a l i t a t e . î n v ă ţ ă ­t o r u l se s i m t e l iber a p u n e în trebă» i a -s u p r a s f a t u r i l o r ce i se d ă şi de a c e r e i n f o r m a ţ i i m a i d e t a i l a t e .

C â n d n a d z o r n i c u l m e r g e î n inspecţ ie la ş c o a l a d in c o m u n a vec ină , s u n t in­

v i ta ţ i şi înv. inspec ta ţ i , s ă m e a r g ă - s i b v a d ă l a î n v ă ţ ă t o r i i de a c o l o m e t o d a d e -p r e d a r e a , şi rezu l ta te l e .

I n a f a r ă d e n a d z o r n i c m a i ar© d r e p t l a inspec ţ i e şi d i r e c t o r u l şcoli i , odată pe lună. De obice iu l a n o t a r e a Î n v ă ţ ă ­t o r u l u i d e mad'zornic se ţ i n e s e a m a şi de -p ă r e r e a d i r e c t o r u l u i .

N o t a r e a î n v ă ţ ă t o r u l u i se f a c e ou note» s a u ca l i f icat ive . l = r ă u ; ^ n e î n d e s t u l ă ­t o r ; 3 = b i n e ; 4 = f . bine; 5 = e x c e p ţ i o n a l .

© a c ă um î n v ă ţ ă t o r n u e m u l ţ u m i t cu< n o t a p r i m i t ă , a r e dreptu l c a t o termeate d e 3 zile s ă c e a r ă B a n o v i n e i o n o u ă Mtt~ specţ ie . B a n o v i n a t r i m i t e p e n t r u cerce— t a r e c a z u l u i u n n a d z o r n i c şez. Acestas d u p ă inspec ţ i e d î s p u n e în consec inţă . . . C a z u r i l e a c e s t e a s u n t f o a r t e r a r e , c ă c i , , n a d a a r n i c i s u n t d i n t r e cele m a i p r o e m i ­n e n t e f iguri a l e î n v ă ţ ă t o r i m i i j u g o s l a v e .

De n o t a r e a n a d z o r n i c u l u i a t â r n ă b u ­nul m e r s a l î n v ă ţ ă m â n t u l u i . î n v ă ţ ă t o r u l * s a u î n v ă ţ ă t o a r e a c â n d e n o t a t - ( ă ) d e două ori c o n s e c u t i v c u : „1" s a u „2", o r f trei notări neconseout ive c u : „1" s a u „2"~ es te d a t ( ă ) a f a r ă def in i t iv d i n î n v ă ţ ă ­m â n t . S c o a t e r e a d in î n v ă ţ ă m â n t s e f a c e f ă r ă n i c i u n d r e p t l a pensie , conif. a r t . 91 d in leigea înv. p r i m .

S t a t u t u l f u n c ţ i o n a r i l o r publ ic i a r t . 140« s p u n e : „ori c e f u n c ţ i o n a r , ( spec i f ică r a f a r ă de î n v ă ţ ă t o r i c ă r o r a ii s e a p l i c ă a r t . 91 din l egea înv. p r i m . ) c a r e a r e trei natări consecoit ive: ,irău*' ne indes tu lă - -tor' , s a u şase notări neconiseautive ou-a c e a ş i no ta ţ i e , este s c o s d in serv ic iu . -Cei c a r i a u a n i i p e n t r u pensie , li s e diă». cei lalţ i nu .

C u î n v ă ţ ă t o r i i l egea este m a i d r a s t i c ă ; d u p ă c u m se vede.

Zaharia Petre înv . G r e b e n a c — J u g o s l a v i a . -

— C O N G R E S U L Î N V Ă Ţ Ă T O R I L O R " D E L A O R A D E A . — J n a n u l a c e s t a , c o n ­gresu l î n v ă ţ ă t o r i l o r , ,s'a ţ i n u t l a Oradeai-

E s t e u n s imbol : î n v ă ţ ă t o r i m e a se g â » ~ deşte l a f o r t i f i c a r e a g r a n i ţ e l o r p r i n c u l t t u r ă şi f o r ţ ă s p i r i t u a l ă . O c i n g ă t o a r e d*-beton a r m a t es te i n d i c a t ă p e n t r u g r a n i t

m

4ţa de. ves t a ţ ă r i i ; î n a r m a r e a s u f l e t e a s c ă i n s ă a c e t ă ţ e n i l o r p r i n t r ' o î n v ă ţ ă t o r i m e

. . s ă n ă t o a s ă , sub r a p o r t u l f iz ic şi m o r a i , . . as igură t r ă i n i c i a v e c i n i c ă a s t a t u l u i n o s -. t ru î n t r e g i t .

Ü (delegaţie r e s t r â n s ă , de î n v ă ţ ă t o r i C e h o s l o v a c i , a c r e i a t î n r â n d u r i l e Gon-

.^gresişt i lor o a t m o s f e r ă p r i e l n i c ă p e n t r u „ M i c a A n t a n t a î n v ă ţ ă t o r e a s c ă " , ©are s e p r o f i l e a z ă l a o r i zon t .

S ' a u d i s c u t a t ce le t r e i p r o b l e m e , c a r e r ă m â n p e r m a n e n t n o u i , deşi s ' a u p u s

- p â n ă a c u m î n a t â t e a r â n d u r i : 1. P r o b l e m a e x a m e n e l o r . 2 . C h e s t i u n e a s a l a r u l u i . 3. S i t u a ţ i a i m a t e r i a l ă a ş co l i i . £ f r u m o s ipentru învă ţă tor i in ie , c ă a

. r e c u n o s c u t , d u p ă a t â t e a c o n g r e s e , c ă to t e x a m e n u l r ă m â n e c e l m a i b u n m i j l o c de s e l e c ţ i e . S c h i m b ă r i l e pe c a r e le c e r s u n t :iniumai de n a t u r ă f o r m a l ă : C o m i s i a de e x a ­

m e n l a d e f i n i t i v a t s ă f i e c o m p u s ă nu ­m a i de p r o f e s o r i d i n r e g i u n e a r e s p e c -t i ă . S ă n u l i p s e a s c ă , d i n c o m i s i e de le­g a t u l A s o c i a ţ i u n i i . î n v ă ţ ă t o r u l s ă se

p r e g ă t e a s c ă d i a t r ' o p r o g r a m ă a n a l i t i c ă - spec ia lă . N ic i o p r o b ă a e x a m e n u l u i s ă n u f ie e l i m i n a t o r i e . S ă fie scu t i t , e x a ­m e n u l , de i n f luen ţe l e po l i t i ce . Ca o conse-

-einţă firească, învăţătorul, să nu facă -politică până la definitivare. T a x e l e e x a ­m e n u l u i s ă fie s u p r i m a t e . D a c ă , c a n d i -d a t u J n ' a r e u ş i t î n a c e s t e x a m e n de p a t r u or i , r ă m â n e în î n v ă ţ ă m â n t c u t i t ­l u l p r o v i z o r i u şi c u d rep tu l l a g a d a ţ i e

:şi p e n s i e . )

C a uin c o r o l a r a l a c e s t e i c h e s t i u n i , s e «cerc o m a i b u n ă o r g a n i z a r e a ş c o l i l o r m o r m ă i e . I a r p e n t r u c u l t u r a m a i r id i ­c a t ă a n o r m a l i ş t i l o r , c r e i e r e a a c a d e m i i ­l o r p e d a g o g i c e .

I n s p e c ţ i i l e spec i a l e , peiratru e x a m e n e l e -de î n a i n t a r e , s ă s e f a c ă c u c e l p u ţ i n 6 l u n i î n a i n t e . S ă se ţ i n ă s e a m ă de ac t iv i -- tatea p r a c t i c ă a î n v ă ţ ă t o r u l u i . N o t a de ­l à i n s p e c ţ i e s ă i n t r e î n c a l c u l u l m e d i e i •genera le a e x a m e n u l u i , c a r e s ă n u fie « l a i m i c ă de 6,50. L a t oa t e e x a m e n e l e s ă se a d m i t ă c o r i g e n t a .

D i n t r e t oa t e p r o b l e m e l e , c e a m a i g r e a - r ă m â n e a s a l a r u l u i . I n s p e c i a l , î n v ă ţ ă t o -

S A T U L Ş I S C O A L A Í

. . - I ru l î n c e p ă t o r , t r e b u e s ă p r i m e a s c ă o l e a - % f ă m a i o m e n e a s c ă . C u 2000 l e i n u i s e | poa t e a s i g u r a e x i s t e n ţ a . C a p r i m î n c e - | pu t t r e b u e s ă se r i d i c e c e l e 2 c u r b e ap l i - % c a t e . Co rpu l î n v ă ţ ă t o r e s c t r e b u e s ă f i e I i n t e g r a t în l e g e a de a r m o n i z a r e din, 1927.1 I n c a z de b o a l ă , S t a t u l s ă p l ă t e a s c ă su -p l i n i t o r u l . P e n s i o n a r e a s ă se f a c ă d u p ă j 30 de a n i . j

P e n t r u î m b u n ă t ă ţ i r e a s i t u a ţ i e i m a t e - f r i a l e a şcoa le i , a s t ă z i t a t de p r e c a r ă , s ' a d e c i s : !

S ă se m o d i f i c e d e c r e t u l de o r g a n i z a r e 1 a C o m i t e t e l o r Ş c o l a r e d i n 1919. E l e t r e - \ b u e s c m e n ţ i n u t e , d a r l ă r g i t c a d r u l l o r 1 de act ivi ta te . J

C o t a de 1 4 % s ă f ie m ă r i t ă ş i c a l c u - ^ l a t ă şi p e n t r u v e n i t u r i l e e x t r a o r d i n a r e a-le c o m u n e i . î n c a s a r e a s ă o f a c ă p r i n o r ­g a n e l e f i s c u l u i i a r c e n t r a l i z a r e a s u m e l o r s ă se f a c ă l a c o m i t e t u l ş c o l a r j u d e ţ e a n , de u n d e u r m e a z ă s ă se d i s t r i b u e n u m a i ş c o a l e l o r p r i m a r e de s ta t . I n c o m i s i u -n e a o a r e f a c e a c e a s t ă r e p a r t i z a r e , s ă f i ­gu reze ş i p r e ş e d i n t e l e A s o c i a ţ i e i j u d e ­ţene .

S ă s e c r e e z e şi a l t e m i j l o a c e p e n t r u m ă r i r e a f o n d u l u i de î n t r e ţ i n e r e a l ş c o ­l i l o r , b u n ă o a r ă : t i m b r u l c u l t u r a l , s u b ven ţ i i , a j u t o a r e , etic.

C o m i t e t u l ş c o l a r j u d e ţ e a n s ă fie p r e ­z ida t de u n î n v ă ţ ă t o r de t a şa t . D e a s e m e -n e a p e r s o n a l u l a d m i n i s t r a t i v a l c o m i t e ­t u l u i : P r e ş e d i n t e l e A s o c i a ţ i e i J u d e ţ e n e , v a fi m e m b r u de d r e p t a l de l ega ţ i e i p e r ­m a n e n t e .

Au p a r t i c i p a t l a -congres, a p r o a p e 3000 de î n v ă ţ ă t o r i .

I n t e l e c t u a l i , d i n t o a t e p ă t u r i l e , a u u r ­m ă r i t c u i n t e r e s d e s b a t e r i l e c o n g r e s u l u i şi a u r ă m a s pe depl in m u l ţ u m i ţ i de sp i ­r i t u l s ă n ă t o s de corp , c e d o m n e ş t e în r â n d u r i l e î n v ă ţ ă t o r i m e i n o a s t r e . C â n d t â n ă r u l co l eg c e h o s l o v a c , Z. Iurelc , a po­m e n i t de f r u m o a s a -noas t r ă l o z i n c ă : ,,Nimănuia, nici o brazdă de pămdntt!" C o n g r e s u l i -a r ă s p u n s c u tune te , de a-pluze . Sunt sigur, că ele s'au auzit pâ­nă dincolo de Tisa! .

N. NI STOB.

Ş C O A L A I T A L I A N Ă M O D E R N Ă , e x c e ­l en t a r e v i s t ă i t a l i a n ă , p u b l i c ă î n S u p l i ­m e n t u l p e d a g o g i c d in Nov. 1936, o i n t e ­r e s a n t ă c o n s u l t a r e a c e l o r m a i m a r i pe­dagog i a i l u m i i , c u u r m ă t o a r e a m o t i v a r e :

P e n t r u a i l u s t r a s c h i m b u l de ide i ş i e x ­per ien ţe , pe c a r e le p r o p u n e m c e l o r c a r i p redau c â t şi c e l o r c a r i î n v a ţ ă , î n t r ' o ş c o a l ă s a u a l t a p e t e r e n u l e d u c a ţ i e i n a ­ţ iona le , a m g ă s i t n i m e r i t s ă p u b l i c ă m u n re fe ra t i n t e r n a ţ i o n a l î n t r e p r i n c i p a l i i ex­ponen ţ i a i g â n d i r i i p e d a g o g i c e s t r ă i n e , în j u r u l ce lo r rna i v i i p r o b l e m e a l e e d u c a ­ţiei ş c o l a r e : cu a c e s t n u m ă r î n c e p e m p u -p l i c a r e a i n t e r e s a n t e l o r r ă s p u n s u r i .

Chestionarul: 1. P â n ă u n d e a a j u n s r e f l e x i u n e a

D - V o a s t r ă p e d a g o g i c ă , c a d e f i n i ţ i e a e-duca ţ i e i ?

. 2. C a r e es te p e n t r u D - v o a s t r ă c a l e a p r i n c i p a l ă c a r e c o n d u c e l a c e a m a i b u n ă a c t u a l i z a r e a i d e a l u l u i e d u c a t i v ?

3. Ce c r e d e ţ i c a r e s u n t î n s u ş i r i l e fun­d a m e n t a l e a l e e d u c a t o r u l u i de azi?

4 C a r i m i j l o a c e le c rede ţ i b u n e p e n t r u a s t u d i a s u f l e t u l cop i i lo r şi a l a d o l e s c e n ­ţ i lo r?

5. C ă r e i m a t e r i i de î n v ă ţ ă m â n t a t r i ­bu i ţ i m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă f o r m a t i v ă ?

6. Ce m o d e l de d i s c i p l i n ă p r o p u n e ţ i p e n t r u o e d u c a ţ i e s i g u r ă a c a r a c t e r u l u i ?

7. C a r e s u n t i d e a l u r i l e e d u c a t i v e c a r e In t i m p u l de a s t ă z i p r i m e a z ă î n ţ a r a D - v o a s t r ă ?

8. I n ţ a r a D - v o a s t r ă s u n t e x p e r i e n ţ e educa t i ve o r i g i n a l e î n c u r s ?

9. C a r e s u n t î n p r e z e n t c u r e n t e l e p e d a ­gog ice m a i î n s u f l e ţ i t e şi c a r e e s t e in f lu ­e n t a l o r î n p r a c t i c a e d u c a t i v ă ?

10. C a r e p e d a g o g i i t a l i e n i s u n t m a i s t u ­diaţ i î n ţ a r a D - v o a s t r ă , ş i î n g e n e r a l c u m se a p r e c i a z ă ide i le l o r ? 1 . )

Răspunsul d-lui Adolphe Perrière:

1. E d u c a ţ i a a r e c a s c o p de a c o n s e r v a şi ' a m ă r i p u t e r e a sp i r i t u lu i . A c e s t d i n u r m ă t e r m e n a r e două s e n s u r i „ t o t a l i t a ­t ea" p e r s o a n e i , c u p r i n z â n d a f e c t i v i t a t e a , i n tu i ţ i a , i n t e l e c t u l şi v o i n ţ a — şi s p i r i t u l

*) C i t i t o r i i n o ş t r i v o r p u t e a u r m ă r i î n nr . v i i t o r şi a l t e r ă s p u n s u r i .

i n d i v i d u a l , r e f l e c ţ i a S p i r i t u l u i d iv in înr

<>'"• <: . : > 2. S ' a d a t n u m e l e de „ Ş c o a l ă a c t i v ă " , ,

ş c o a l e i c a r e a p o r n i t d e l a e l a n u l v i t a l s p i r i t u a l a l c o p i l u l u i , u n i n d î n t r ' u n mă— n u n c h i u , i n t e r e s u l , ş i e for tu l s p o n t a n , d i ­f e r e n ţ i a t şi c o n c e n t r a t î n t r ' o f o r m ă a r ­m o n i o a s ă a o r g a n e l o r ş i func ţ iun i lo r , , c o r p u l u i şi s p i r i t u l u i .

3. R o l u l e d u c a t o r u l u i es te dublu . E l t r e ­bue s ă „ s t r ă l u c e a s c ă " , t r a n s m i ţ â n d şi f a v o r i z â n d î n e levi i s ă i v i e a ţ a s p i r i t u a ­l ă . E l t r e b u e p r i n t r e a l te le , şi a c e s t a e s t e r o l u l s ă u t e h n i c , s ă aducă, e l ev i lo r s ă i m t e r i a l u l —• o b i e c t e şi c ă r ţ i — c a r i jse» p o t r i v e s c -vârs te i l o r şi g r a d u l u i l o r d e d e s v o l t a r e , n e v o i l o r l o r p ro funde , în a l ţ i t e r m e n i , i n s t r u m e n t e l e şi h r a n a c a r e t r e ­bue s ă c o r e s p u n d ă t r e b u i n ţ e l o r l o r d e a. ş t i ş î t r ă i .

4. P e n t r u a c u n o a ş t e c o p i l u l t r e b u e s ă -s i u d i e m m a i î n t â i u p s i h o l o g i a gene t i c ă , , a c e i a c a r e d e s c o p e r ă l eg i l e c r e ş t e r ea ş l t r a n s f o r m ă r i l e s a l e .

6. C u l t u r a t r e b u e s ă s e bazeze m a i ales? pe ş t i u t e l e o m u l u i ş i pe ş t i i n ţ e l e n a t u r i i , a v â n d c a s c o p a f a c e s ă r e i a s ă l eg i l e n a ­tu r i i .

6. C a r a c t e r î n s e a m n ă s t ă p â n i r e a d e s i ­ne . S t ă p â n i r e a în s e n s i n d i v i d u a l şi î;n s e n s soc i a l , v i n e d in e x e r c i ţ i u l r e s p o n s a ­b i l i t ă ţ i l o r şi p r a c t i c e i d a t o r i i l o r v ie ţ i i .

7. Idee i l e c a r i p r i m e a z ă în E l v e ţ i a ; s u n t : r e s p e c t u l o p i n i i l o r a l t u i a şi d a t o ­r i a de a con vi nuc. pe a p r o a p e l e s ă u de> a d e v ă r u l pe c a r e m i n t e a s a î l p o s e d ă , a ş a d a r d a t o r i a d e î n ţ e l e g e r e şi s o l i d a r i ­t a t e . A t â t u n u l c â t şi c e l ă l a l t e x c l u z â n d î n t r e b u i n ţ a r e a v io l en ţ e i b r u t a l e .

8. N e n u m ă r a t e e x p e r i e n ţ e educa t ive i s u n t î n c e r c a t e p e n t r u a a d a p t a practica.:: ş c o l a r ă ş i f a m i l i a r ă l e g i l o r p s i h o l o g i e i g e n e t i c e şi i d e a l u l u i v ie ţ i i s p i r i t u a l e .

9. C u r e n t e l e a c t u a l e v i z â n d Ş c o a l a a c ­t i v ă s u b d i f r i t e l e ei f o r m e : m e t o d e a c ­t ive s a u Ş c o a l e i de L u c r u m a n u a l — C e n t r e de i n t e r e s — M u n c ă p e r s o n a l ă ş i p r i n e c h i p e — Ş c o l i s e n i n e , c u p r i n z â n d ' l i b e r t a t e a m o m e n t u l u i , l i b e r t a t e a de a c ţ i u ­ne , l i b e r t a t e a m i j l o a c e l o r , i a r r e z u l t a t u E

p e r m i ţ â n d d e a a d u c e o j u d e c a t ă a s u p r a c a l o r i i m i j l o a c e l o r p u s e î n j o c .

10. I a t ă c â t e v a n u m e : M m e M o n t e s s o r i , s u r o r i l e Agazz i , G. L o m i b a r d o - R a d i c e , A l e s s a n d r o M a r c u o c i , M a u r i l i o S a l v c m i , G i u s e p p i n a P i z z i g o n i , D a v i d L e v i - M o r e -n o s .

.Se o b s e r v ă p r i n t r e ei f emei şi b ă r b a ţ i

C Ă R Ţ I

C O P I L U L , r e v i s t a m a m e l o r ş i e d u c a ­t o a r e l o r , p u b l i c a t ă de A s o c i a ţ i a î n v ă ţ ă ­t o a r e l o r de l à ş coa l e l e ide c o p i i m i c i d i n . R o m a n i a , a i n t r a t c u N- ru l d in Sep t . a. c . î n a l c i n c i l e a a n de a p a r i ţ i e .

G r a ţ i e î n ţ e l e g e r i i deoseb i t e şi t a c t u l u i •d-rei Alexandrina Demetrescu, i n s p e c -i toară g e n e r a l ă şi p r e ş e d i n t a A s o c i a ţ i e i ,

rs 'a . reuişt oa a c e a s t ă r e v i s t ă s ă f ie p e n t r u î n v ă ţ ă t o a r e l e d e l à ş c o a l a d e copi i m i c i 41m a d e v ă r a t i zvo r d e i n f o r m a ţ i i p r e ţ i o a -« e ş i î n d r u m ă r i p r a c t i c e p e n t r u m u n c a . lo r de t o a t e z i le le .

- S p r i j i n i t o a r e p r i c e p u t ă a a c e s t e i a c t i ­v i t ă ţ i es te ,şi d - ra Zoe B o e r e s c u , î n z e s t r a ­t ă c u u n t a l e n t deoseb i t p e n t r u a c t i v i t a ­t e a d i n ş c o a l e l e ide c o p i i m i c i , p r e c u m şi d - n a V i c t o r i a P e t r e s c u - H e r o i u c a r e a r e o p r e g ă t i r e ş t i i n ţ i f i c ă t e m e i n i c ă .

A d ă u g a t ă şi m u n c a c o l a b o r a t o a r e l o r r ă s p â n d i t e în î n t r e a g ă ţ a r a , a c e a s t ă r e ­v i s t ă , î n t i m p s c u r t , a a j u n s o p u b l i c a ţ i e c a r e f a c e c i n s t e ţ ă r i i n o a s t r e .

M ă r t u r i s e s c c ă s i m t o d u r e r e c â n d g ă ­s e s c , l a ş coa l e l e pe c a r e le c e r c e t e z , î n ­v ă ţ ă t o a r e c a r e n ' a u a c e a s t ă r e v i s t ă , o a r e l e p o a t e s c o a t e d i n r u t i n ă ş i le p o a t e în ­d r u m a s ă a d u c ă u n suf le t n o n to ş c o a ­la pe oa re o c o n d u c .

N ă d ă j d u i m c ă n u m ă r u l a c e s t o r î n v ă ­ţ ă t o a r e s ă fie a n de a n c â t m a i m i c .

C. I .

I. A. B A S A R A B E S C U : Moş Stan. S c h i ­ţ e ş i n u v e l e p e n t r u copi i . E d i t . C u g e t a ­r e a , B u c u r e ş t i .

A c e s t v o l u m este o a d e v ă r a t ă c o m o a r ă p e n t r u t i ne r e t . E l a fos t t i p ă r i t p r i m a d a -t ă î n 1923 î n B i o l i o t e c a T i n e r i m i i , edi ­t a t ă de C u l t u r a N a ţ i o n a l ă .

c a r e a u î n ţ e l e s m a i b i n e d e c â t m u l ţ i în c e c o n s i s t ă n e v o i l e p r o f u n d e a l e s u f l e t u ­lu i -copilătresc ş i m i j l o a c e l e p e n t r u a l e s a t i s f a c e , a ş a fel o a s ă f ie e x a l t a t e î n copi l p e r s o a n a u m a n ă ş i f a v o r i z a t ă m i ­s i u n e a d i v i n ă .

A D O L P H E F E R U I E R E (Trad. I Pintea.)

A t r e b u i t s ă t r e a c ă 14 a n i c a o c a r t e a t â t 'de n e c e s a r ă s ă p o a t ă f i r e t i p ă r i t ă de c ă t r e e d i t u r a r o m â n e a s c ă G u g e t a r e a , în cond i ţ i i t e h n i c e s u p e r i o a r e .

D a c ă c o r p u l d i d a c t i c a r fi c u n o s c u t a -c e a s t ă c a r t e ,şi a r fi r e c o m a n d a t - o e l ev i ­l o r , d e s i g u r c ă e a s ' a r f i g ă s i t a c u m l a ed i ţ i a X X - a .

A u a c u m o c a z i a s ă r e p a r e g r e ş e a l a , r e c o m a n d â n d - o e l ev i lo r şi p ă r i n ţ i l o r c a pe c e l m a i bum- d a r de M o ş C r ă c i u n pen­t r u cei d o r n i c i de o l e c t u r ă s ă n ă t o a s ă .

C e i c a r e v o r a s c u l t a s f a t u l n o s t r u s e v o r c o n v i n g e .că a c e a s t ă s c r i e r e m e r i t ă s ă se g ă s e a s c ă în t oa t e b ib l i o t ec i l e ş c o l a ­r e şi pe m a s a f i e c ă r u i e lev şi t â n ă r i u ­b i t o r d e l e c t u r ă c a r e să - i î n a l ţ e su f l e tu l .

N o t a d o m i n a n t ă a ' bucă ţ i lo r d in a c e a s ­t ă c a r t e es te d u i o ş i a şi h u m o r u l .

A r t a p o v e s t i r i i es te n e î n t r e c u t ă . D-l I . A. B a s a r a t o e s c u e c u n o s c u t î n l i t e r a t u ­r a r o m â n e a s c ă c a u n a r t i s t d e s ă v â r ş i t .

T o ţ i e d u c a t o r i i a v e m d a t o r i a s ă a j u t ă m c a a c e a s t ă s c r i e r e de m a r e v a l o a r e s ă f i e c u n o s c u t ă î n p ă t u r i c â t m a i l a r g i .

C. I. I M N U R I L E N A Ţ I O N A L E a l e S t a t e l o r

M i c i i î n ţ e l e g e r i , a u d e v e n i t o b l i g a t o r i i p e n t r u t o a t e şco l i l e ' aces to r t r e i S t a t e , e a o d o v a d ă a t r ă i n i c i e i a l i a n ţ e i lo r . P e n t r u a î n l e s n i î n v ă ţ ă t o r i l o r c u n o a ş t e r e a şi p r e ­d a r e a ce lo r t r e i i m n u r i , d-l Sava Colum­b a , p r o f e s o r de m u z i c ă l a L i c e u l „G. B a -r i ţ i u " d i n C l u j , a t i p ă r i t , î n s o ţ i n d n o t e l e cu î n t r e g u l t e x t în transcriere fonetică, c e e a c e v a u ş u r a m u l t p r o n u n ţ a r e a c o ­r e c t ă a c u v i n t e l o r s â r b e ş t i s a u c e h e ş t i .

P r e ţ u l L e i 7. C o m a n d a l a -autor, ( L i ­c e u l „G. B a r i ţ i u " C lu j ) s a u l a l i b r ă r i a K i r á l y d i n C l u j .

— R E V I S T E

I S T O R I A F L L O S O F I E I M O D E R N E . — „ S o c i e t a t e a R o m â n ă d e F i l o s o f i e " de s u b p r e ş e d e n ţ i a d- lu i P r o f . C. R . M o t r u ,

a l u a t i n i ţ i a t i v a e d i t ă r i i u n e i Istorii a filosofiei moderne, f ă c u t ă în c o l a b o r a r e . P r i m u l vo lum, d i n ce le t r e i a n u n ţ a t e , a ^ i apă ru t , e x p u n â n d s i s t e m e l e f i lo so f i ce d e l à R e n a ş t e r e p â n ă l a K a n t ş i a v â n d d e c o l a b o r a t o r i pe d o m n i i : C. R ă d u l e s c u M o t r u , B d a r P a p u , A n t o n D u m i t r i u , G. V l ă d e s c u - R ă c o a s a , d -na A l i c e V o i n e s c u , d^nii A l . P o p e s c u , T r a i a n H e r s e n i , C o n s t N o i c a , I . B r u e ă r , V a s i l e P a v e l c o , d - r a N. F a ç o n , d-nii M i r c e a V u l c ă m e s c u , C o n s t . B o t e z , P e t r u C o m a r n e s c u , I . Z a m f i r e s c u , Ş t . Ş o i m e s o u , Cons t . F l o r u ş i B . I r i o n .

Deşi f ă c u t ă î n ' co l abora re , l u c r a r e a es te totuşi c â t s e p o a t e d e u n i t a r ă : e a se p r e z i n t ă c a şi c u m a r fi f ă c u t ă de u n s i n g u r a u t o r . F i e c a r e c a p i t o l e (fă­c u t cu t o a t ă c o m p e t e n ţ a n e c e s a r ă , a u t o ­r i i , to ţ i d e o p o t r i v ă , doved ind c ă s u n t s t ă ­p â n i a t â t p e m e t o d a de c e r c e t a r e c â t ş i pe d a r u l d e e x p u n e r e , c ă u t â n d s ă f a c ă î n ţ e l e s e l u c r u r i a d e s e a f o a r t e d i f ic i le .

V o l u m u l I , a p ă r u t , e de^a-dreptul i m p u ­n ă t o r , n u m ă r â n d 56 p a g i n i m a s i v e şi prezentându-^se î n f o a r t e b u n e c o n d i ţ i i t e h n i c e .

D u p â c â t e n i s e c o m u n i c ă , v o l u m e l e I I şi I I I , s e .află d e a s e m e n e a s u b t i p a r , v o l u m u l I I , o a r e p o r n e ş t e d e l à K a n t ş i m e r g e p â n ă l a e v o l u ţ i o n i s m u l e n g l e z , u r m â n d s ă a p a r ă c h i a r î n c â t e v a s ă p t ă ­m â n i . ,

„ S o c i e t a t e a R o m â n ă d e F i l o s o f i e " a f ă ­c u t un m a r e efort , l u â n d i n i ţ i a t i v a u n e i Istorii a -j Ho soţiei moderne ş i a d u c â n d - o l a î n d e p l i n i r e . E f o r t u l ei e s t e o u a t â t m a i l ă u d a b i l cu c â t a r e u ş i t s ă o b ţ i n ă , p e n t r u V o l u m u l I I I , ş i c o l a b o r a r e a u n o r g â n d i t o r i c u r e p u t a ţ i e m o n d i a l ă , c a : A n d r é L a l a n d e , L é o n Brun i schv ig , E m i l B r é h i e r , J a c q u e s C h e v a l i e r , Abe l R e y , R e n é H u b e r t , A r t h u r L i e b e r t , e t c .

L u c r a r e a a c e a s t a r ă s p u n d e c u adevă ­r a t u n e i r e a l e nevoi . E a se poa t e o b ţ i n e d i r ec t d e l à L a b o r a t o r u l d e P s i h o l o g i e e x p e r i m e n t a l ă , B u c u r e ş t i , s t r a d a E d g a r Qu ine t , p e n t r u L e i 220 ( i n c l u s i v p o r t o ) ,

t r i m i ţ â n d a n t i c i p a t s u m a p r i n m a n d a t p o s t a i . N. R .

* y M O N O G R A F I A M I T R O P O L E I O R T O ­

D O X E R O M Â N E A A R D E A L U L U I , d* Dr. Eusebiu Rosea, ,fost director al Semi­narului „Andreian" din Sibiu, 296 pagini-Imprimeria: Fondul cărţilor ţfundware, Cluj, m i .

C o n t r i b u ţ i i i s t o r i c e , m a i a l e s , p e n t r u c u n o a ş t e r e a I e r a r h i l o r d in b i s e r i c a n o a s ­t r ă B i c i u i r e a u n o r m o r a v u r i r e p r o b a ­bi le .

I s t o r i a n iepă r t in i toa re , v a d e l ă t u r a , „slăbiciunile ce sunt legate, ín mod 1<*-t&í, de orice mână de pământ" şi va m e n ţ i n e a n u m a i o p e r a c o n s t r u c t i v ă , l i ­n i a d e d e m n i t a t e , c a r e s ă s e r v e a s c ă c a î n d e m n şi î n d r u m a r e u r m a ş i l o r .

C a fo s t e l ev a l S e m i n a r u l u i , m ă s i m t o b l i g a t s ă p o m e n e s c a i c e a , c ă i c o a n a a u ­t o r u l u i a c e s t e i m o n o g r a f i i a r ă m a s a -d â n c i m p r i m a t ă î n i n i m a m e a ş i a co l e ­g i lo r , p e c a r e d e 24 de -ami î i v ă d a c t i ­v â n d c a î n v ă ţ ă t o r i , p r e o ţ i , p r o f e s o r i ş i m i l i t a r i . D a c ă a s t ă z i , î n a c e s t e v r e m u r i de a n a r h i e s p i r i t u a l ă ş i de c o m p l e t ă r ă s t u r n a r e a v a l o r i l o r m o r a l e , n o i e l e v i i S e m i n a r u l u i , a v e m u n c r e z ş i o e t i c ă , c a r e n e c ă l ă u z e ş t e , î n t o a t e a c ţ i u n i l e , l u c r u l s e d a t o r e ş t e iniumai p r o f e s o r i l o r ş i m a i a l e s d i r e c t o r u l u i , o a r e a c o n d u s c u m â n ă s i g u r ă şi m i n t e l u m i n a t ă c e a m a i de s e a m ă i n s t i t u ţ i e c u l t u r a l ă a nea jmu lu i n o s t r u d in t e r i t o r i u l s u b j u g a t .

A t m o s f e r ă d e c i n s t i t ă c h i v e r n i s i r e a b a n u l u i , î n g r i j i r e a p ă r i n t e a s c ă a e lev i ­l o r , c r e a r e a u n o r o r g a n i s m e , î n i ăun i t ru l şco l i i , p e n t r u s ă d i r e a s i m ţ u l u i d e r e s ­p o n s a b i l i t a t e s o c i a l ă ş i p e n t r u f o r m a r e a c a r a c t e r u l u i - b i b l i o t e c ă , c a s ă d e c e t i r e , so ­c i e t a t e d e l e c t u r ă , r e v i s t ă , — po t f i l u a t e c a m o d e l şi a s t ă z i de c ă t r e t o a t e i n s t i ­t u t e l e u n d e se c r e s c ' conducă to r i i f i r e ş t i a i p o p o r u l u i , p r e o ţ i i şi î n v ă ţ ă t o r i i .

F o s t u l n o s t r u d i r e c t o r t r ă e ş t e î n i n i ­m i l e n o a s t r e , c a u n a d e v ă r a t î n d r u m ă ­t o r s p i r i t u a l şi î n ce le m a i g r e l e m o m e n ­te a l e v ie ţ i i . C â n d s u n t e m s i l i ţ i s ă l u p ­t ă m î m p o t r i v a i g n o r a n ţ e i , a f a l ş u l u i p a ­t r i o t i s m , a d e s m ă ţ u l u i p o l i t i c ş i a c o -

r u p ţ i e i i n i m a n o a s t r ă c h e a m ă , e a pe-o s t r a j ă v i g i l e n t ă i c o a n a b ă t r â n u l u i d i rec ­to r , oa re n e fo r t i f eă v o i n ţ a şi n e m u l t i ­p l i c ă e l a n u l şi î n s u f l e ţ i r e a .

E c e l m a i c u r a t o m a g i u p e care-1 po t a d u c e î n a l t P r e a - C u v i o ş i e i S a l e , Dr . E u s e b i u R o ş e a , fos t d i r e c t o r a l S e m i n a ­r u l u i „ A n d r e i a n " din S i b i u , u n d e a t â t e a g e n e r a ţ i i a u î n v ă ţ a t c e e s t e c i n s t e a şi d e m n i t a t e a p r o f e s i o n a l ă .

ţ N. Nistor.

„ D I N D A T I N A B A S A R A B I E I " — Ma­terial de folklór, adunat de elevii Şcolii Normale de Băieţi din Chişinău, 1936..

C e a m a i b u n ă d e f i n i ţ i e a c u v â n t u l u i f o i k i o r n e - a dat-o P r o f . I . A. C a n d r e a : ,.,Smna interpretărilor, pe care le dă poporul fenomenelor naturii, şi in gene­re- tuturor celor văzute, auzite sau sim­ţite de dânsul, care frământă imagina-tia-i bogată, care se strecoară in swfle-tu-i simplist şi pe care creeru-i naiv le răstălmăceşte exteriorizându-le prin gra­in şi cântec, prin datine şi obiceiuri'.

C u n o a ş t e m c o n c e p ţ i i l e p e c a r e le a r e p o p o r u l d e s p r e l u m e şi desp re v i e a ţ ă . P r i n fo lk ló r ne c u n o a ş t e m deci n e a m u l . O c u l t u r ă a d e v ă r a t ă , o c u l t u r ă n a ţ i o n a ­l ă , n u s e p o a t e î n t e m e i a d e c â t pe ace s ­t e e l e m e n t e , c a r e a u f r ă m â n t a t m i n ţ i l e g e n e r a ţ i i l o r t r e cu t e . T o t ce n u p o r n e ş t e d e a i c i , e s t e n u m a i s p o i a l ă de c iv i l i za ­ţ i e şi de c u l t u r ă , es te o i m i t a ţ i e s e rv i l ă , c a r e s a p ă o p r ă p a s t i e a d â n c ă î n t r e po­p o r şi c ă r t u r a r i i s ă i .

P r o f e s o r i i , Al . O. Cons t an t i i nc scu şi I . I . S t o i a n , de l à Ş c o a l a N o r m a l ă de î n v ă ­ţ ă t o r i d in C h i ş i n ă u , c o n v i n ş i f i i n d de a c e s t a d e v ă r , a u î n c e r c a t s ă f a m i l i a r i ­zeze p e elevi , î n c ă din ş c o a l ă , c u m e t o d a ş t i i n ţ i f i c ă p e n t r u s t r â n g e r e a şi p r e l u c r a ­r e a m a t e r i a l u l u i de fo lk lór . C a f r u c t a l a c e s t o r p r e o c u p ă r i , a a p ă r u t p r i m u l vo­l u m „ D i n d a t i n a B a s a r a b i e i " , c u p r i n ­z â n d : O b i c e i u r i c r e d i n ţ e ş i s u p e r s t i ţ i i de C r ă c i u n , de Anul -Nou , de B o b o t e a z ă şi S f . I o n şi de S f . P a ş t i . Apoi d a t i n e ş i o b i c e i u r i l a : n a ş t e r e , n u n t ă ş i m o a r t e ; d o i n e ş i s t r i g ă t u r i , v e r s u r i l a n u n ţ i şi g h i c i t o r i . U n v o l u m g r o s de 250 de p a ­g i n i , î n s o ţ i t de-o h a r t ă a B a s a r a b i e i , c u

i n d i c a r e a s a t e l o r de u n d e s 'au f ă c u t c o ­l e c ţ i o n ă r i l e . O c o m o a r a de o b i c e u r i s t r ă ­v e c h i , a m e n i n ţ a t e de c i v i l i z a ţ i a n i v e l a ­t o a r e a o r a ş e l o r , a fos t s a l v a t ă ide e lev i i n o r m a l i ş t i d in C h i ş i n ă u . Ce p i l d ă f ru - " m o a ş ă ! E a a r t r e b u i i m i t a t ă şi de ş c o l i - ' le n o r m a l e d in A r d e a l .

N. Nistor. *:

R E V I S T A G E N E R A L Ă A Î N V Ă Ţ Ă ­M Â N T U L U I , î n c a i e t u l d i n l u n a Oct . p u - , b l i c ă u n i n t e r e s a n t s t u d i u a l d lu i C-S p o r e a , d i r e c t o r u l ş coa l e i n o r m a l e din* D e v a , r e f e r i t o r l a o r g a n i z a r e a e x a m e n u ­lu i de gr . I I . v

De u n e l e o b s e r v a ţ i i se o c u p ă d. Dr . L v B o l o g a în c a i e t u l de f a ţ ă a l revis te i -n o a s t r e .

„ S E R V I C I U L G A Z E T E L O R " , a g e n ţ i e ! ' i n t e r n a ţ i o n a l ă de p r e s a ş i p u b l i c a t e , D i r . Emil Samoilă. B u c u r e ş t i , s t r . S f . Con­s t a n t i n 24, t e l e fon 3-1Ö-15, u r m ă r e ş t e t o t ce se p u b l i c ă în ce le c i r c a 1400 pu to l i e i ţ i i din R o m â n i a , i a r p r i n i n t e r m e d i u l ceior- , 102 a g e n ţ i i s i m i l a r e d in s t r ă i n ă t a t e , f i t ce se s c r i e î n p r e s a d in t o a t ă l u m e a ş i p r o c u r ă t ă i e t u r i de p r e s ă a s u p r a o r i c ă r e i p e r s o n a l i t ă ţ i s a u sub i ec t . — C e r e ţ i tele f o n i c s a u î n s c r i s p r o s p e c t e l ă m u r i t o a r e sub o p r o b ă g r a t u i t ă de o s ă p t ă m â n a , , i n d i c â n d s u b i e c t u l c a r e v ă i n t e r i s e a z ă . .

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I .

Cu t o a t ă d o r i n ţ a n o a s t r ă de a a p a r e * l a t imp , a m fost î m p i e d e c a ţ i de a g l o m e ­r a r e a t i pog ra f i e i c u t i p ă r i t u r i pen t ru , p r o p a g a n d a p o l i t i c ă .

D in a c e s t mo t iv , N- ru l n o s t r u pe D e ­c e m v r i e v a a p a r e o d a t ă cu cel d in l u n a i a n u a r i e 1938.

A ş t e p t a r e a d -voas t r â v a fi r e c o m p e n ­s a t ă p r i n t r ' u n c a i e t cu m a t e r i a l v a r i a t ş i i n t e r e s a n t .

V o m începe şi p u b l i c a r e a u n u i r o m a n , p e d a g o g i c de m a r e v a l o a r e .

V ă r u g ă m s t ă r u i t o r s ă r e c o m a n d a ţ i r e v i s t a n o a s t r ă şi p r i e t e n i l o r d - v o a s t r ă , c a s'o aboneze .

O d a t ă c u c e r e r e a de a b o n m e n t , s ă n e t r i m i t ă şi s u m a de 120 lei .