DUMITRU NICODIM.ROMAR

scoALA-TE $lSCRIE

LibrisEDITORlALRespect pentru oameni ti c54i

CUPRINS

93

Dumitru Nicodim s-a nlscut la 16 februarie1951 in satul Sdlcioara, com. furilovca, jud.Tulcea, fiind al cincilea intr-o familie cu doi-sprezece copii.

Tatil siu, Trif Nicodin, colonist ardeleandin Petrilaca de Ludug, s-a opus prin for!5qi credin!5 colectivizlrli si ca urmare a fostcondamnat in repetate rAnduri qi inchis laPoarta Albd, Peninsula 9i la spitalele de ne-buni ,,Bdldceanca" qi ,,nr. 9", din Bucuregti.Rdmas singur t1967), dupd deciderea forfatidin drepturile pirintegti (pentru needucareacopiilor tn spiritul moralei socialiste) a fostomorAt in propria casl in anul 1982.

Dumitru Nicodim a fost asistat al Caselorde copii gcolari din Ndvodari gi Tulcea.Studiile liceale le-a efectuat in Eforie Sud gi

Tulcea, la liceul Spiru Haret, iar cele univer.sitare la Facultatea de Energetici (1976') dinUniversitatea Politehnice Bu curesti, finaliza-

te cu doctorat in hidroenergetici [1989). inperioada1990 - 1992 a urmat cursurile $coliiSuperioare de Jurnalisticd ;i Relalii Publice.

A lucrat ca inginer constructor la hidro-centralele Govora, Strejegti, Drdgdnegti gi

Rusine;ti, pe rAul Olt, unde a fost gef de ;an-tier de la fundalie pAni la punerea in func-

liune in 1989. Dupd 1989 a construit struc-tura de rezistenli la numeroase clidiri dinBucuregti (parcare multietajate Unirii, hotelstr. Dionisie Lupu, clddiri ovale Petrom City,g.a.), construtii pentru scenografia filmelor-Binecuvdntatd fii tnchisoare, Poarta Albd gi

Fals tratat de mdntuirea sufletului al cdrorregizor este dl Nicolae Mdrgineanu. A fostnominalizat la premiile Gopo ;i UCIN 2015pentru decoruri la filmul Poarta Albd.

intre 1990 - 1992 a fost redactor princi-pal la cotidianul Dreptatea. A fost lector laFacultatea de Energetici in U.P. Bucuregti,actualmente pensionar; autor de invenfii gi

inovafii premiate la expozilii nalionale; bi-oterapeut radiestezist, membru al SocieteliiRomAne de Inforenergetici cu cercetiri pri-vind orientarea absidei altarelor la biserici-le primare din arealul dobrogean, cercetdrimenlionate de arh. Silvia Piun in volumulAbsida altarului, Ed. Per Omnes Artes, 2000.

Nicodim Dumitru este inclus in DiclionareleConstantin Toni DArlu Personalitdgi Romdne

;i faptele lor, 1,950 - 2000 vol.39 ;i 62. A fostpremiat de Uniunea Scriitorilor din RomAniaFiliala Bragov cu Premiul pentru poezie pe

anul 2009. in domeniul beletristic a publicatvolume de prozd gi poezie mentionate la fina-lul prezentului volum.

NOAPTEA l-a

Scoali-te ;i scrie mi-a spus vocea ta tnvis. Dar ca in toate pove;tile n-am ascultatde prima datd. Cum sd sar a;a deodatd ;i

t -^ce sd scriu? Insd tndemnul lucra tn minteqmea adormitd. De fapt tncercam sd md ld-muresc dacd e noapte, dacd sunt tn vis sautn realitate, $i iar mi-ai zis:scoali-te gi

scrie. Md tntorceam pe o parte ;i pe alta,incercdnd sd md fmpotrivesc cererii. De ce

acum, de ce tn miez de noapte? Am tntrebattn gdnd ;i mi-ai rdspuns cd. nu mai e;ti ;inumai noaptea poli sd vii sd fmi vorbe;titn ;oapte. Cum nu mai e;ti ;i vrei sd tmivorbe;ti? Vei gti, dar scoali-te ;i scrie. fim-am sculat crezdnd cd-i poezie ;i cd vreomuzd mai insistentd se amuzd. Pe masa dela geam e coala de hdrtie, creionul ldngdea ;i mdna mea tn a;teptare. Sd spun cd ela locul ei ;i luna limpede ;i mare, cd vreau

DUMITRU NICODIM-ROMAR

sd scriu ce-mi spui dupd dictare? Mai e;ti?Ce trebuie sd scriu? Povegti amare! De

cAnd? Din vremea cAnd am invigat si cAntlPuteai sd le fi scris pe cdnd erai! Glumegti.in vremea aceea trebuia si cAnt. Era doarbucurie pe pdmAnt. Doar inliuntrul meuputeam si plAng. La fel ca tine. De aia tetrezesc si stai la masi gi ?!i povestesc. Tu

;tii si asculli! Ne ;tim? Vei gti doar daciscrii.

M-am niscut in data de 23 mai L946din plrinlii Vasile gi Floarea, in satulNecrilegti, comuna intregalde, raionulAlba-lulia, regiunea Hunedoara. Necrilegtieste un situl de munte aproape izolat de

restul comunei. Prin centrul satului tre-ce un rAu, Gildiga, nu prea mare gi foarteaproape de drumul ingust;i plin de pietre

;i blltoace.

Ca in orice sat de munte casele sunt im-prdgtiate; unele sunt acoperite cu gindrili,altele cu paie 9i doar cAteva cu figli; bise-rica gi gcoala sunt cu figli. Ultima casi dinpartea de sus a satului era casa noastrl incare m-am ndscut ;i am crescut pAni lavArsta de tresprezece ani. Casa noastri, nuprea veche, acoperiti cu gindrild, era age-

zatd camla 600 metri depirtare de celelal-te case din sat, la o curbi, de unde era im-

scoALA-TE $r scRrE

posibil si se vadi casele vecinilor. Aceasticasi ficea legitura dintre Necrilegti gi unsitule! mic de tot, doar cu gase-gapte case,numit SfArcula. Dupi acest situleg urmaun alt sat numit SfArcea.

De o parte gi de alta a satului se inal-fd doui dealuri destul de inalte. DealulCiumerni, unde se afl5 o pegteri, careeste vizitatd de mul;i turigti. Nu departede Ciumerna, cam la 3-4 km, se afll laculIezerul care gi el este vizitat de turigti.Ciumerna are forma unui platou gi varaeste acoperiti cu p5gune. Aici pasc viteleoamenilor de prin luna iunie gi pAnI prinseptembrie. Aici se gisesc gi patru-cincicolibe unde locuiesc vara pistorii vitelor.in acest munte sosesc vara cu vitele oa-meni din toate satele comunei. Nespus defrumoasi este ziua cAnd se aduc vitele inmunte. Vin oameni cu vite gi flri vite ;iintind o hori acolo pe munte. Este foartefrumoasi aceazi, dar eu, degi sunt aproa-pe de acest munte, totusi nu am cunoscutpe deplin frumuselea acestei zile, pAnI inanul acesta, cAnd am fost;i eu. Am mai fostin munte in acea zi de multe ori, dar atuncieram mici ;i mimica nu-mi didea voie sistau la hord. Mi punea si ingrijesc vitele.De la poalele muntelui gi pAni aproape desat se intinde o pddure de fag.

DUMITRU NICODIM-ROMAR

Dealul care se afli de cealaltd parte asatului este numit Dealul Cdpdgdnii. Suspe deal se gisesc grajduri unde oameniii9i aduni fAnul gi grAnele. De asemenea se

gisesc gi colibe unde igi petrec iarna pis-torii, cici am uitat s5-1i spun, oamenii nuprea lin vitele acasd iarna, ci le mAni acolounde au strAns fAnul. Vara, dealul este cul-tivat cu cereale: orz, gritt, oviz, hrigcl ;ialtele. La poalele acestui deal pAni aproa-pe de sat, se intinde iarlgi o pidure defag, Mai jos de aceastl pidure, pAni lAngidrum, se intinde o coasti cam prlpistioa-si, care poate fi folositi vara numai ca pi-gune pentru oi gi capre. in unele locuri, ca

de exemplu la noi, coasta se intinde pAnilAngd drum, in alte locuri se opregte maideparte.

De o parte gi de alta a casei noastre, camla 300 m depdrtare, se gisesc doui pAraie,care i;i au izvorul din Dealul Ciumernii:pArAul Ursului gi pArAul Neamfului.AmAndoui aceste pAraie sunt pustiitoare,mai ales iarna. in noplile de iarnl se audebine urletul lupilor flimAnzi.

Oamenii din sat se ocupi cu agricul-tura ;i mai ales cu cregterea animalelor.P5rinlii mei de asemenea. Tata inainte de23 august !944 fdcea parte dintr-o fami-

10

SCOALA-TE $I SCRIE

lie de lirani mijlocagi, adici cu pimAnt nuprea mult, iar mama, Floarea, flcea partedintr-o familie de lirani siraci. Aceasta i-aficut sI se cdsdtoreascd, degi intre ei era odiferenli de aproape 20 de ani. Mama, fi-ind destul de tAnIrS, arefuzat prima daticisitoria cu el dar mai tArziu a fost obli-gatd de bunica gi de mama ei si se cisi-toreascS. Nu numai diferenla de vdrsti o

ficea si-l urasci pe tata [binein]eles pAninu s-au cdsitorit) dar;i faptul cd tata eraun om mai rluticios, ca si spun aga, sepurta r5u cu mama gi era a;a de gelos in-cAt nu-i didea voie si stea nici cu o vecinide vorbi pe motiv ci ar vorbi de prieteni.Dupi ce s-au cisitorit se purta gi mai riucu ea, ba chiar a ajuns s-o blnuiascl penedrept ;i s-o bati de fiecare dati pentrucea mai mici gregeali. Mama insi avea o

fire nespus de buni, era modesti ;i ama-bili cu toatd lumea, chiar gi cu dugmanii.Era harnic5, ea ducea toate greutilile ca-sei gi cA;tiga mai mult decAt tata ficAndcirbuni de lemn pe care ii ducea la Albagi ii vindea. Era sincerd intotdeauna, rib-dltoare, cduta si faci binele ;i era priviticu simpatie de oamenii din sat. Era aga debuni incAt nu pot sI-mi aduc aminte de ea

;i sd nu plAng. Dar intotdeauna, omul bunn-are noroc. Aga de mult ag fi vrut si-i se-

1.1.

DUMITRU NICODIM.ROMAR

men numai ei, si fi avut trisiturile de ca-

racter pe care le-a avut dAnsa. CAnd mer-gea la vite cu femeile gi cu fetele din sat lepovestea atAtea, incAt acestea ar fi dorit silinI ziua aceea un an. De asemenea, avea

darul de a cAnta frumos. in acel timp cAn-

ta la biserici alSturi de alte femei. Dar nucAnta numai la biserici ci gi in pldure, pecAmp gi unde mergea.

Dupi trei ani de cisnicie crezAnd ci nuvor avea niciun copil, mama gi tata s-auhotirAt sd creasci un copil oarecare. Augisit o fati orfani in comuna $ard de caremama ;i-a ficut mill gi a adus-o in casa

noastri unde a crescut-o. AtAt de mult o

indrdgea mama, incAt toati lumea spu-nea ci era fata ei. Degi o indrlgea atAt de

mult, pAni la urmi a ajuns si regrete cd a

adus-o in casi deoarece tata continua sise poarte urAt gi cu ea nu numai cu mama.imi spunea mama ci o dat[ amAndou[ aufost bitute gi au fost nevoite sd plece de

acasl pentru cAtva timp. Mama a ajuns siregrete ci a adus-o in aceastl casi de sufe-rinfi. Mai tdrziu m-a niscut pe mine. Dupdce am mai crescut pufin, un alt conflict a

izbucnit intre tata gi mama, pe motiv ci eu

nu semin indeajuns cu el. Semin ;i cu elpulin dar mai mult in partea mamei. Multmai tArziu avizut ci semin si cu el.

72

SCOALA-TE $I SCRIE

inci de la vdrsta de 3 ani mergeam lavite cu fata aceea, Maria o chema 9i pe ea gio cuno$team ca sori. $i ea era o fire bunigi harnici. Se purta frumos cu mine. Dupiun timp ni;te mltugi ale ei au luat-o gi audus-o de Ia noi departe intr-o vale pustienumiti Valea Muntelui. Aici era tot timpulsinguri gi viala ei era gi mai grea. $i la noiii era greu, dar micar cunogtea o fiinficare o mAngAia, pe mama. $i ea o indrdgeamult pe mama; ii zicea mami. Dupi un an,nemaiputAnd suferi greutelile gi necazuri-le de unde era, s-a intors din nou la noi,dar era tare bolnavi. Nu gtiu ce altcevamai avea dar ;tiu ci ii era ruptd ;ira spi-nirii. A zdcut aproape un an la noi acas5.Tata ;i mama fiind plecafi la lucru toatdziua, eu eram nevoitd si stau cu ea gi siindur mirosul gi neputinlele ei. Aga ci potspune ci de la vArsta de 5 ani am cunoscutgreutilile. Apoi a fost dusi la spital undea murit curAnd. Cu o zi inainte de a muria fost mama la ea ;i aga de bine i-a p5rut,incAt o striga continuu. Mama crezdnd cise va face bine s-a intors acasd. Ea a muritla spital; am gtiut cAnd a murit pentru c[aveam acasi un c51el care s-a a;ezatpe uncoll, dupi casi, gi toati ziulica a urlat dete apuca plAnsul cAnd il auzeai. Maria avea20 de ani cAnd a murit.

13